Conform dictionarului explicativ al limbii romane cuvantul imbecil inseamna persoana cu capacitati mintale foarte reduse, neghiob, tampit sau mai poate insemna persoana care tradeaza, demonstreaza imbecilitate. Cuvantul se trage din latinescul imbecillus. Presedintele Traian Basescu, aflat pe litoral, a categorisit unul dintre ministrii cabinetului Tariceanu drept imbecil. Faptele, spune Basescu, dau dovada de imbecilitate pentru ca ministrul cu pricina i-a chemat la el pe primarii din zonele afectate de inundatii pentru a lua masurile necesare. Bun, sa fie Vosganian, David, Korodi, Pacuraru sau chiar Adomnitei, poate Tariceanu? Imbecilul nu are nume in viziunea basesciana, dar sigur este ministru. Ma bucur ca un imbecil a ajuns ministru. De asemenea, ma bucur ca in Romania, tara democrata, un presedinte de stat a ajuns sa faca public imbecil un cetatean. Daca Traienel, in viata privata facea pe cineva imbecil, mai treaca-mearga, insa daca Traian, in calitate oficiala imbecilizeaza asta nu mai e de joaca.
Cei care sunt fanii limbajului marinaresc au sa spuna ca eu insumi sunt un imbecil. Pentru ca am indraznit sa-l critic pe mai marele nostru, seful de stat, Zeus cum i se spune in particular, lordul de Chivas cum mai este cunoscut.
Oricum, Basescu avea dreptate, dar nu are dreptul s-o spuna public. Eu pot, de exemplu sa categorisesc drept imbecili toata sleahta de marimi ce au venit la inundatii, au mangaiat electoral pe cap o baba necajita, au ciupit de barbie un copil de sinistrat si dusi au fost cu elicopterul.
Pentru ca dovada mai mare de neghiobie sau tampenie, cum vreti, este faptul ca, in atatia ani nu s-a facut un dig la Saucesti pentru a diminua macar dezastrul. Ca bani pentru lucrari au fost, s-au cheltuit, insa imbecilii nu au stiut ca de fapt nu s-a facut mai nimic.
Cat despre dilema zilei, who the f**k in Alice?( a se citi imbecilul), nu am decat o mica banuiala. Ca in curtea scolii, cine zice, ala este!Scris de Laurentiu Botin

Asa-numita reabilitare termica a blocurilor a degenerat intr-o intalnire nu tocmai cordiala intre autoritati si reprezentantii societatilor de constructii care au castigat licitatia. Motivul, lesne de inteles, a tinut de o serie de reclamatii privind calitatea lucrarilor. Ceea ce Desteptarea a tot scris, s-a adeverit: lucrarile sunt
de proasta calitate.

Mai mult de nevoie decat de voie, reprezentantii autoritatilor locale au sistat plata oricaror lucrari pana la momentul remedierii tuturor neconformitatilor. In sedinta cu usile inchise care a avut loc ieri dimineata, alesii au declarat ca majoritatea problemelor au fost solutionate. Conform unui comunicat al Primariei Bacau, pana la finele acestei luni cele 38 de blocuri aflate in lucru vor fi reabilitate. Prin urmare, o noua licitatie va fi organizata, pentru lucrari la fel de profesioniste, evenimentul urmand sa aiba loc pe 3 septembrie. Lucrarile vor consta in izolarea termica a peretilor exteriori, a planseului peste ultimul nivel, realizarea sarpantelor, termoizolarea planseului peste subsol si modernizarea usilor si ferestrelor aferente partilor comune. Suma estimata pentru noua transa a mirabilei reabilitari este de 19.451.753 lei.

Prietenii lui Onica, scosi vinovati?

Primele lucrari de reabilitare scoase la licitatie au fost castigate de grupul de firme condus de Nova Casa, al carui patron, Codrin Anghel, este un intim al fostului viceprimar Nicolae Onica. Suma pe care municipalitatea a scos-o din conturi a trecut de 50 de miliarde de lei vechi. La inceputul verii, inainte de campania electorala din luna iunie, fostul si actualul primar a prezentat aceste lucrari ca fiind un succes al administratiei. Ba mai mult, a umplut afisele care specificau numele constructorului, valoarea lucrarii si alte date tehnice cu numele sau. Si ca tacamul sa fie complet, aparitiile televizate ale primarului incepand cu luna ianuarie a anului 2008 au avut ca subiect si succesul reabilitarii termice. Lunile au trecut, campania electorala la fel, primarul a fost reales inclusiv de cei care s-au bucurat ca li s-au reabilitat locuintele, iar problemele au inceput deja sa apara. In al treisprezecelea ceas, autoritatile locale au recunoscut indirect ceea ce a scris Desteptarea, si anume ca lucrarile sunt de proasta calitate. Si s-au pus calare pe constructori. Care constructori acuzasera faptul ca s-au cam terminat banii, iar lucrarile au fost facut prost din cauza ca s-au acordat bani putini. Interesant este faptul ca intreaga aceasta tevatura a aparut dupa ce Onica nu mai ocupa niciun post public. Abia acum primarul a catadicsit sa se preocupe de lucrari. Ceea ce demonstreaza inca o data ca edilul este maestrul in a-si devora fostii aliati in functie de interese. Toate lucrurile acestea pe banii nostri. Evident. Scris de Ionut Avram, Emilian Berceanu

Intreaga politica energetica a Uniunii Europene tinde catre sectorul nepoluant. Nu este un secret pentru nimeni ca Germania este lider in acest domeniu, exemplul sau fiind preluat de toate statele care nu sunt membre ale UE doar cu numele. Romania sta extrem de prost la acest capitol, in ciuda faptului ca sunt alocate fonduri substantiale, nerambursabile, pentru sustinerea investitiilor in energia provenita din utilizarea resurselor regenerabile.

Cu pasi inceti, dar siguri, ne apropiem de o epoca post-petroliera, ceea ce implica o cautare asidua a unor noi surse de producere a energiei. La criza combustibililor fosili se adauga un factor ce nu poate fi minimalizat, cel al emisiilor de carbon, care duc la potentarea efectului de sera, ale carui efecte deja se fac simtite, in ciuda politicilor de minimalizare a acestei chestiuni duse de marii investitori din industria petroliera. In acest context, statele Uniunii Europene, conduse detasat de Germania, au dezvoltat noi tehnologii pentru producerea energiei din surse nepoluante. Germanii se afla pe primul loc in lume ca producatori de centrale eoliene, si sunt un pol al cercetarilor privind scoaterea pe piata a unor panouri solare care sa fie apte sa capteze cat mai mult din energia transmisa de Soare. Modelul a fost preluat si de majoritatea statelor Uniunii Europene care au inteles implicatiile unor investitii in sursele de energie alternativa, nepoluante. La granita cu Bulgaria, grecii intampina vizitatorii cu o padure de centrale eoliene. Aproape fiecare acoperis din insorita Grecie poarta un panou solar, instalat cu subventii de la stat. La noi, acoperisurile au parte, in cel mai bun caz, de cate o antena parabolica. Fara subventii.

Sute de milioane de euro pentru energie nepoluanta

Pentru investitorii dornici sa scoata profit fara a polua mediul inconjurator a fost pusa la punct o adevarata strategie pentru sustinerea acestui gen de afaceri. Intreg teritoriul Romaniei este declarat eligibil pentru astfel de investitii. Fondurile europene sunt alocate conform axei prioritare 4 a POS (Planul Operational Sectorial), „Cresterea eficientei energetice si a securitatii furnizarii in contextul combaterii schimbarilor climatice”. Bugetul alocat sustinerii acestui tip de investitii, pana la finele lui 2012, este de 200 milioane de euro, din care mai bine de trei sferturi sunt bani nerambursabili veniti prin Fondul European de Dezvoltare Regionala. Astfel de investitii pot fi subventionate in procent de maxim 50%, suma fiind mai mare cu 20% pentru intreprinderile mici si 10% pentru cele mijlocii. Indiferent de anvergura investitorului, minimul contributiei acestuia trebuie sa fie de 30% din totalul cheltuielilor eligibile.
La Bacau degeaba bate vantul

In judetul Bacau s-au auzit doar zvonuri despre eventuale investitii in sectorul energiei nepoluante. Concret, nu s-a facut absolut nimic. Peste tot pe la noi au fost preferate investitiile in cu totul alte ramuri, iar autoritatile nu s-au deranjat sa popularizeze potentialul investitional al energiei „verzi”. Factorii decizionali s-au cramponat de atragerea unor noi si noi investitii in domeniul hipermarket-urilor, uitand ca si patronii de magazine trebuie sa respire. Ca si angajatiii din aparatul administrativ, de altfel. Pentru autoritatile bacauane, centralele eoliene sau panourile solare dau bine doar la televizor.
Scris de Emilian Berceanu

Fata de perioada anterioara, in aceasta saptamana oferta de locuri de munca vacante nu a crescut. Ea se mentine la un nivel relativ scazut in comparatie cu alte saptamani cand numarul posturilor libere a fost de aproape 700. Acum sunt disponibile 520 locuri in 63 meserii. Cum era de asteptat cele mai mari posibilitati de angajare pentru someri sunt in constructii. Aici se poate gasi un job in meseriile de betonist-8 locuri, dulgher-36, electrician-13, fierar betonist-22, inginer constructii hidrotehnice-1, inginer constructor-4, muncitor necalificat la spargerea si taierea materialelor de constructie-17, muncitor constructor-6, tamplar-13, zidar-21 si zugrav-9. Pe locul doi se mentine domeniul confectiilor de imbracaminte, unde sunt nu mai putin de 131 locuri de munca vacante. Raportat la cele doua sectoare de activitate, in celelalte domenii oferta este extrem de modesta. Pentru lacatusi mecanici sunt 21 posturi libere, sudori-16, ingrijitori cladiri-15, electronisti-15, manipulanti-14, confectioneri cablaje la conductori electrici-13, vanzatori-13 etc. Si pentru somerii care nu au nicio calificare sansele de a-si gasi un loc de munca sunt reduse, in afara de cele 17 posturi in constructii fiind 22 la asamblarea pieselor. In ce-i priveste pe somerii cu studii superioare, in plus fata de locurile din domeniul constructiilor mai sunt doua posturi de inginer proiectant in instalatii si unul de inginer geodez.
Scris de (Elena T.)

Din aceasta luna, salariatii Serviciului Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau, precum si cei ai statiilor si substatiilor acestuia din judet, vor beneficia si ei de noua grila de salarizare. Aceasta va fi introdusa in luna in curs, dar personalul de la Ambulanta va vedea mai multi bani in mana abia in 15 septembrie, la plata lichidarii pe august. aMajorarile salariale vor fi pentru unii mai mari, pentru altii, mai mici, ne-a declarat doctorul Adrian Colibaba, directorul medical al SJA Bacau. Oricum, salariul de baza, dupa aplicarea noii grile, va reprezenta 93-95 la suta din nivelul maxim prevazut”. Astfel, un medic specialist va avea un salariu de baza de 1.570 lei fata de 1.430 lei, cat are acum, o asistenta medicala-1.200 lei (750 lei) iar un ambulantier-887 lei (570 lei). In prezent, cheltuielile lunare cu salariile la SJA Bacau se ridica la 950.000 lei. Punerea in practica a noii grile va insemna o crestere cu peste cinci la suta a cheltuielilor totale de personal.

Scris de (Elena T.)

Peste 300 de familii au ramas fara acoperis deasupra capului si alte aproape 100 pot ajunge sub cerul liber la cea mai mica adiere de vant. Bilantul pagubelor produse de revarsarea Siretului a fost finalizat ieri. Cele mai insemnate pierderi materiale le simt 333 de familii carora li s-au prabusit casele si care acum asteapta mila Guvernului si a donatorilor care urmeaza sa le construiasca locuinte noi. Alte 92 de familii sinistrate stau cu sufletul la gura dupa ce au aflat de la specialistii Inspectoratului de Stat in Constructii ca locuintele lor sunt in pericol sa se prabuseasca. Cele mai multe case distruse sau aproape gata sa se faca una cu pamantul sunt in comuna Saucesti. „Cea mai grav afectata localitate este clar Saucestiul. Aici au fost distruse 327 de case, iar alte 74 nu mai prezinta siguranta pentru proprietari pentru ca pot cadea in orice clipa. Restul pana la 764 de case sunt usor afectate de inundatii. Identificarea caselor distruse si in pericol de prabusire era o urgenta. In functie de acest bilant vom sti cate case trebuie sa construiasca Guvernul”, ne-a declarat Marian Petrache, ministru secretar de stat la Ministerul Internelor si Reformei Administrative. In acest moment, la Bursa de Valori se deruleaza licitatia organizata de Guvern pentru materialele de constructie. Marian Petrache, responsabil al comitetului de coordonare pentru evaluarea pagubelor inundatiilor din judetul Bacau spune ca pana la sfarsitul acestei saptamani vor ajunge in zonele sinistrate primele materiale necesare constructiei celor peste 400 de case. „Vom reusi sa platim manopera constructiilor de case si pentru tineri. Initial, Guvernul a stabilit ca banii pentru manopera vor fi platiti doar pentru batrani si persoanele singure. Cu banii din donatii, pe care le fac inclusiv consilierii locali si judeteni din anumite localitati, vom reusi sa suportam si cheltuielile cu manopera pentru familiile tinere de sinistrati”, a mai spus secretarul de stat. Alte urgente pe care autoritatile le-au avut de dus la indeplinire in zonele calamitate a fost vaccinarea persoanelor, a animalelor, dezinfectarea fantanilor si curatarea zonei de cadavrele de animale. Daca ambele campanii de vaccinare si ecarisarea animalelor moarte au fost deja finalizate, dezinfectia surselor de apa este inca in derulare. „Pana pe 11 august trebuie sa se finalizeze dezinfectia fantanilor si efectuarea analizelor apei din acestea. Pana atunci, in Saucesti a fost montata o statie de potabilizare a apei pentru consum”, a mai spus Marian Petrache. Tot la Saucesti, comuna in care s-au inregistrat peste 85% din pagubele inundatiilor din judet, au fost montate si 20 de module de locuit pentru sinistratii care au ramas fara acoperis deasupra capului.
Scris de (C. Duta)

Pana la sfarsitul acestui an, Casa de Pensii va trebui sa scaneze toate cartile de munca. Timpul este foarte scurt si nu vor fi decat maximum trei scanere. Bacauanii care lucreaza in strainatate au plecat cu tot cu cartile de munca. Ei vor trebui sa astepte mult mai mult pana ce dosarul lor de pensie va fi lucrat si pus in plata.

Demarata la inceputul anului 2006, actiunea de preluare din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu (vechime in munca) realizat in sistemul asigurarilor sociale (pensii in sistemul public) pana la 1 aprilie 2001, precum si a veniturilor salariale aferente nu a fost finalizata nici acum. Daca in cazul salariatilor, al somerilor, precum si al celor asigurati pe baza de declaratie ori contract direct, Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau a reusit sa adune toate carnetele de munca si sa preia din ele datele necesare, nu acelasi lucru se poate spune despre persoanele care nu mai lucreaza ori au plecat la munca in strainatate si sunt cu miile. Dupa 2 ani de la declansarea actiunii CJP Bacau a prelucrat 127.839 carti de munca, din care 80.871 sunt tinute si completate de catre Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM), 5.692 sunt ale somerilor iar 35.095 se afla la angajatori. Alte 6.028 sunt carnete de munca ale celor care platesc asigurarile sociale direct la CJP Bacau. Cat despre persoanele care nu mai sunt angajate in tara si detin cartea de munca, numarul celor care au predat-o la Casa de Pensii este nesemnificativ. aIn cei mai bine de doi ani, la noi s-au prezentat cu acest document numai 153 persoane, ne-a declarat Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Din pacate, nu stim exact cate carti de munca mai sunt la persoane fizice. Practic, la acest capitol, noi lucram in orb. Cu certitudine, insa, sunt foarte multe persoane care lucreaza in strainatate si nu au depus la noi cartea de munca. Nu-si dau seama de obligatiile pe care le au iar legea nu prevede sanctionarea in cazul incalcarii lor. Deocamdata, ei nu suporta nicio consecinta, dar in ce ne priveste ne fac munca mai dificila, deoarece lucrul la un dosar de pensie al unei persoane care nu este in baza noastra de date va dura mult mai mult”.

Peste doi ani, pentru scanare

Dar Casa Judeteana de Pensii ar trebui ca pana la 31 decembrie 2008 sa si scaneze toate carnetele de munca. Astfel, ea va trebui ca din nou sa adune toate cele peste 127.000 de carnete. Prin urmare, mai mult ca sigur actiunea nu va fi incheiata la sfarsitul anului in curs, si aceasta deoarece Casa de Pensii nu are nici scanerele necesare. Ea va trebui sa scaneze fila cu fila cartile de munca, astfel ca va dura mult mai mult decat preluarea datelor. aPentru preluarea celor peste 127.000 de carnete si a datelor din ele ne-au trebuit doi ani, mai spune Liviu Cretu. Cum scanerele sunt limitate, vom avea doua sau maximum trei, va fi poate o perioada mai lunga de scanare decat de preluare a datelor”.
Scopul actiunii este de a crea o baza de date la nivel national cu istoricul perioadelor de asigurare si a veniturilor tuturor asiguratilor sistemului public de pensii. Dupa ce aceasta baza va fi constituita, carnetele de munca vor fi scoase din uz. La stabilirea pensiilor vor fi luate in calcul datele din baza creata pentru fiecare asigurat in sistemul public, precum si certificatele de stagiu de cotizare la acesta, emise anual, incepand cu 2001. Aceasta va avea drept efect scurtarea cu mult a termenului de emitere a deciziilor de pensionare si a punerii in plata a pensiei.
Scris de Elena Tintaru

Pentru a doua oara in decurs de numai cateva zile, presedintele Traian Basescu a vizitat din nou comuna Saucesti. Seful statului a vazut in teren urmele dezastrului. El a intrat in casele sinistratilor, a stat de vorba cu ei si le-a promis ajutor.
Traian Basescu a revenit in Saucesti pentru a evalua situatia la fata locului si de a sta de vorba cu oamenii. A aterizat cu elicopterul la marginea comunei si apoi a luat-o pe jos din casa in casa. Seful statului a fost efectiv luat cu asalt de catre sinistrati care si-au pus ultima speranta in el. Fiecare si-a povestit drama, fiecare a plans, l-a poftit in locuintele lor acum tranformate intr-un morman de darmaturi. Putin iritat, presedintele Basescu nu s-a sfiit sa faca si putin circ, atunci cand o batrana ramasa fara acoperis deasupra capului i-a aratat conditiile in care sta. „E frumos ce faci, i-a replicat Basescu femeii trecute de 80 de ani. Mamaie, e frumos ce faci? Decenta e ceea ce trebuie si la tineri si la batrani. Ti-am promis ca iti fac casa? Atunci de ce faci circ? Cand plangi, plangi, cand faci circ… e circ”. Incidentul a fost trecut usor cu vederea, iar vizita de lucru prezidentiala a continuat. Localnicii au profitat de prezenta presedintelui in comuna si i-au relatat concret problemele cu care se confrunta zilnic, mai ales ca Siretul nu a facut ravagii in zona doar acum. „Trebuie facut digul. Nu este prima data cand Siretul vine peste noi. In 2005 a inundat un sfert de comuna, acum a fost aproape toata sub ape”, au strigat oamenii. Traian Basescu a intrat in mai multe case cazute la pamant. El a cerut ca oamenii sa se solidarizeze, sa nu astepte ajutor numai de la Guvern, sa se ajute intre ei. Mai mult, a mai spus seful statului, jandarmii si pompierii sa ii ajute in continuare doar pe batrani si apoi sa-si continue misiunile lor de aparare a oamenilor si a tarii, nu sa curete santuri sau sa repare acoperisurile caselor. „Dezastrul adevarat il vezi dupa ce se retrag apele, a declarat Traian Basescu. Iar aici, la Saucesti, acest lucru se confirma. Guvernul isi va face treaba asa cum a facut-o de fiecare data. Problema este ca oamenii care sunt in necaz sa aiba convingerea ca vor fi ajutati. Nu au nicio certitudine acum, sunt disperati ca nu vor primi ajutor”. Ultima oprire a delegatiei oficiale a fost la statia de potabilizare a apei, intalata in centrul comunei de nici doua zile. Basescu chiar a baut cu pofta un pahar cu apa diret din sursa. „Zici ca-i buna de baut?” a intrebat, iar dupa ce a gustat apa a precizat razand: „E ca apa de la vapor. Si pe aia o iei direct din mare si o faci de baut…” Promisiunile au fost facute, presedintele a plecat. In urma au ramas acelasi dezastru si aceleasi nevoi.Scris de R. Neagu

In vara asta, locuitorii de pe str. Miron Costin au beneficiat de o vecinatate mai putin placuta. La nr. 52, aintr-un chiosc de tabla abandonat, s-au adapostit vreo patru boschetari, care au adunat tot felul de gunoaie si, din cauza asta, locul imprastie un miros puturos, fiind un focar de infectie”. Nemultumiti ca autoritatile nu intervin, locuitorii de pe str. Miron Costin au sesizat, ieri, cotidianul „Desteptarea”. Cetatenii mai acuza ca oamenii strazii consuma alcool si fac scandal pana la ore tarzii, deranjandu-i pe cei care vor sa se odihneasca. Am gasit „cuibul” boschetarilor si am constatat ca locul arata exact asa cum reclama vecinii. La nr. 52 e un chiosc parasit, cu geamurile sparte. Pe rafturile de metal, dar si pe podea sunt mormane de deseuri. Chiriasii clandestini au adunat tot felul de lucruri a caror trebuinta e greu de banuit: hartii, carpe murdare, sticle de vodca goale, butelii de plastic, doua fotolii innegrite, un frigider vechi, paturi si perne prafuite, o plapuma neinfatata, haine rupte, carti si reviste vechi… Mirosul, un amestec de iute si sarat, e de nesuportat. E limpede ca acesti oameni nu au nici casa, nici venituri si ca au nevoie de ajutor. Daca nu ai o locuinta decenta, un pat in care sa dormi si conditii sa te speli e aproape imposibil sa gasesti un angajator ca sa te accepte. Primaria Bacau a promis in 2004 ca va construi un azil de noapte pentru cei fara adapost, dotat cu paturi si dusuri, insa nu s-a tinut de cuvant nici dupa patru ani.

Sunt alungati de politie, dar se intorc!

Motivele pentru care unii bacauani ajung in strada sunt dintre cele mai nefericite. Au ramas fara loc de munca si, neplatindu-si utilitatile, chiria, ratele, au fost evacuati din apartament. Sau au fost inselati si au ramas fara casa la batranete. Sau sunt adolescenti ale caror familii s-au destramat si i-au abandonat cand erau copii. Pe unii, esecurile i-au transfomat in alcoolici. „Trebuie sa recunoastem ca sunt o problema sociala, declara Ionel Rusu, directorul Politiei Primariei. Prea multe insa nu putem face. Te duci, ii amendezi, dar nu au cu ce plati. Le ceri sa plece, dar se intorc. Sunt promisiuni ca in toamna va fi creat acel spatiu special pentru ei”. Reprezentantii Politiei Primariei arata ca aceasta e prima sesizare privind situatia de pe str. Miron Costin pe care o primesc. „Am aflat numele proprietarului, un cetatean care s-a mutat pe str. 9 Mai, si pe cel al chiriasului. Colegul de sector se va ocupa in continuare de caz, dar fiind proprietate privata e greu sa intervii”, declara Relu Mardare, directorul adjunct al Politiei Primariei. Proprietarul este obligat, prin lege, sa asigure integritatea locuintei asa incat sa nu aiba aspect de casa parasita. El va fi somat de politie, mai intai, apoi sanctionat, iar cei care s-au adapostit acolo vor fi indepartati. Sunt masuri cu caracter particular, care nu rezolva insa situatia acestor „boschetari”, nici a altor zeci care se adapostesc in parcuri, prin piete si in uscatoarele blocurilor.Scris de Silvia Patrascanu

Parcarea din fata Vivariului este mai aglomerata ca niciodata. Comerciantii de la etajul Pietei Centrale au fost evacuati si mutati cu tarabe cu tot in parcare. Vanzatorii au fost nevoiti sa cumpere corturi pentru a face fata soarelui. Ei sunt suparati pe conducerea si angajatii Administratiei Pietelor, care i-au aruncat aca pe niste caini”, desi contribuie lunar cu sume mari la buget.

Dupa comerciantii de lactate, a venit randul celorlalti vanzatori de la etajul Pietei Centrale sa paraseasca spatiul. Sectorul in care pana la sfarsitul saptamanii trecute s-au vandut flori, legume si cereale a intrat deja in reabilitare. Tarabele au fost mutate in parcarea din fata Vivariului. Comerciantii sunt profund nemultumiti. „Nu s-a amenajat nimic, se plangeau ieri floraresele, in timp ce improvizau aparatori impotriva soarelui. Au fost scoase tarabele afara si ni s-a spus scurt: aDaca nu va convine, plecati acasa!a. Cum sa plecam? Noi nu avem bani pusi deoparte. Traim de azi pe maine”. Doua comerciante cu vechime in piata ne-au declarat ca limbajul utilizat de angajatii Administratiei Pietelor le-a deranjat chiar mai mult decat mutarea. „Noi lucram in piata de 25 de ani. Am schimbat 8 directori. Avem un contract cu administratia, platim bani grei in fiecare luna pentru un petec de masa. Nu este normal sa fim tratati cu dispret.” Sub soarele arzator, florile par pe moarte. Duminica, comerciantii au scos bani din buzunar si au cumparat corturi de gradina. Le-au montat luni dimineata, dar sub rafia incinsa abia se poate respira. La doi pasi de sectorul improvizat pentru flori sufera sub umbrelute comerciantii de seminte, cereale, miere de albine, legume si plante medicinale. Adriana Munteanu si-a confectionat dintr-un ziar un coif si asteapta clientii. „Lumea e invatata sa ne gaseasca sus, in cladirea pietei. O zi-doua, pana se obisnuiesc oamenii cu noi aici, vom suferi la vanzari”.

Singura solutie?

Directorul Administratiei Piteleor, Constantin Curcudel, spune ca mutarea comerciantilor in parcare a fost singura solutie posibila pentru eliberarea spatiului care intra in modernizare. „Comerciantii pot sa spuna ce vor! Eu le-am trimis adrese prin care ii informam ca de la 1 august se sisteaza activitatea la etajul pietei. Nu eram obligat sa le asigur spatiu. Le-am pus, totusi, tarabele in parcare. In rest, este treaba lor sa-si creeze conditii”. Directorul Curcudel da ca termen pentru incheierea lucrarilor jumatatea lunii septembrie. Valoarea proiectului este de 1,7 milioane lei (17 miliarde lei vechi). Ieri, au primit ultimatum pentru mutare si comerciantii de flori care detin chioscuri in hala de la etajul pietei. „Le-am spus sa-si caute loc la tarabe”. Daca pana ieri, floraresele s-au luptat doar cu soarele, de azi incepe batalia pentru taraba.Scris de Doina Mincu

Sinistratii din zonele afectate de inundatiile de saptamana trecuta au fost imunizati impotriva hepatitei A si a tetanosului. La fel, persoanele care au intervenit in zona: pompieri, jandarmi, cadre sanitar, autoritati. In total, peste 3000 de persoane vaccinat, de la bebelusi la batrani. aApare acum un alt pericol, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Autoritatii de Sanatate Publica. Oamenii se intorc acasa si incep curatenia. In contact cu malul si materialele care au stat sub ape, se pot imbolnavi de leptospiroza sau dizenterie.” Netratate, aceste afectiuni pot duce la deces. ASP a demarat o actiune de dezinfectare a locuintelor. In acelasi timp, are loc o adevarata lupta pentru convingerea sinistratilor ca numai respectarea stricta a normelor igienice ii poate feri de imbolnavire. aO mare problema o reprezinta lipsa apei potabile. Fantanile sunt inutilizabile. Abia de acum urmeaza curatarea si dezinfectarea lor”, a mai spus dr. Bustuc.

Scris de Doina Mincu

Daca anul trecut, in a doua parte, si in primele cinci luni din 2008, Ministerul Sanatatii a repartizat ritmic ambulante noi judetului Bacau, acum lucrurile nu mai stau la fel de bine. Este a treia luna de cand Serviciul Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau nu a mai primit nicio autosanitara. aUltima transa, este vorba de trei masini, a venit in mai, ne-a spus doctorul Sorin Enescu, directorul SJU. Trebuia sa ne mai trimita 13, dar s-a blocat licitatia”. Pana in prezent, in dotarea statiilor de ambulanta din judet au intrat 26 de autosanitare noi, din care o parte sunt cele mai performante, prevazute cu aparatura necesara interventiei in cazurile de urgenta de gradul zero. Dar practic marea majoritate a masinilor din parcul auto, care numara peste 80 de autosanitare, trebuie inlocuite, pentru ca au depasit perioada de casare. Scris de (E. Tintaru)

Alegerile parlamentare din toamna ar putea fi miza pentru care presedintele si premierul sa stearga cu buretele toate divergentele de pana acum. an mediile politice se vorbeste chiar de refacerea Aliantei DA. Despre aliante preelectorale vorbeste si PRM. Dar liderul partidului pastreaza misterul asupra discutiile avute pana acum.

Surse din conducerea Partidului Democrat -Liberal vorbesc despre posibilitatea apropierii de PNL, an conditiile an care partidul apropiat lui Traian Basescu cauta solutii pentru iesirea din izolarea politica. O asemenea posibilitate pare surprinzatoare, stiut fiind ca relatiile dintre cele doua partide nu sunt dintre cele mai bune. si totusi, nu ar fi imposibila. Elena Udrea scria pe blogul sau ca Alianta DA, poate fi o varianta, daca electoratul o va dori. Dar un artizan al acestei miscari politice pare a fi Valeriu Stoica, vicepresedintele PD-L, primul care a facut declaratii an favoarea Aliantei DA. Despre apropierea dintre cele doua partide, care pana acum s-au avut ca soarecele si pisica ancep sa vorbeasca si liderii din opozitia politica. aRelatia din ce an ce mai buna antre presedinte si premier se antareste, vine anul electoral”, a declarat Victor Ponta, deputat PSD. De aliante preelectorale se pregateste si PRM. Liderul partidului recunoaste ca au fost discutii pe aceasta tema, dar pastreaza discretie an privinta contactelor. aAu fost discutate si propuneri de aliante. S-au primit asemenea propuneri din partea unor formatiuni politice. Dialogheaza pe de-o parte si domnul Lucian Bolcas si domnul Funar”, a declarat presedintele partidului, Corneliu Vadim Tudor. O varianta pentru parlamentarele din toamna ar putea fi alianta PRM-ului cu PD-L – PNG, solutie numita de Corneliu Vadim Tudor apol al izolatilor”. (Antena3.ro)
Scris de DSA

Peste 100 de gospodarii din comuna Oituz, construite chiar pe malul paraului, pot fi luate de ape la prima inundatie. Malurile paraului care s-a umflat in 2005 si a distrus zeci de gospodarii nu au fost intarite nici pana acum.

Pagubele inundatiilor din 2005 de pe Valea Trotusului se pot repeta oricand in comuna Oituz. 118 familii si-au construit casele foarte aproape de malurile paraului, fara se le pese ca se expun riscului si fara sa ia in seama legislatia potrivit careia ar fi trebuit sa aiba autorizatie de constructie inainte de a se apuca de treaba. „Sunt 118 case intr-un real pericol. Sunt construite pe ambele maluri ale paraului Oituz si oricand pot ajunge sub ape la prima inundatie in zona. Oamenii spun ca au construit pe terenurile lor si nu vor sa priceapa ca acolo nu este o zona sigura pentru locuit. In 2007 am primit chiar o adresa de la Prefectura prin care eram instiintat ca trebuie sa iau legatura cu acesti oameni si sa rezolvam intr-un fel problema acestor proprietari. Situatia a ramas neschimbata”, a spus Ion Osolos, primarul comunei Oituz. Daca malurile paraului ar fi intarite si albia acestuia regularizata, cei 118 proprietari ai caselor construite chiar pe marginea apei ar mai avea o sansa cat de mica in fata unor posibile inundatii. „Din 2006 am ramas doar cu promisiuni. Pentru regularizarea albiei paraului Oituz, dupa inundatii, ni s-au promis lucrari in valoare 46 de miliarde de lei. Nu s-a facut nimic. Inundatiile din 2005 se pot repeta oricand. Acum au fost la Saucesti, dar ne poate veni oricand randul”, a mai spus primarul Osolos. Probleme nerezolvate, care ar fi trebuit remediate imediat dupa inundatiile din 2005, sunt peste tot pe Valea Trotusului.

400 de metri in loc de kilometri

La Asau, de exemplu, comuna in care acum trei ani au fost distruse 97 de case, albia paraului care traverseaza localitatea nu a fost regularizata decat pe alocuri. „Lucrari serioase ar fi trebuit facute pe distante de kilometri intregi, dar nu s-au facut decat pe alocuri niste amenajari pe cateva sute de metri. Pe paraul Asau, Directia Apelor a facut vreo 400 de metri de dig, jumatate betonat, jumatate din gabioane. Astea sunt niste custi mari de plasa, umplute cu piatra. La pod la Bartea, acum trei ani, apele au luat cinci case. Oamenii au fugit mai inspre munte si si-au construit din nou, dar acolo unde a fost nenorocirea nu s-a facut nicio amenajare serioasa. Au impins doar bolovanii cu utilajele ca sa faca loc la apa si atat”, ne-a explicat si Constantin Radulescu, primarul comunei Asau. Nu doar paraul Asau reprezinta un pericol pentru locuitorii comunei cu acelasi nume. Raul Trotus, a carui albie trece prin comuna Asau, „musca” de ani de zile din pamantul pe care sunt construite case si drumuri judetene. „Pe malul stang al Trotusului, in aval de Primaria Asau sunt vreo opt case in care apa bate foarte aproape. Si drumul judetean Comanesti-Asau- Straja are o portiune de vreo 50 de metri in care apa a ajuns practic sub drum”, a mai spus primarul Radulescu. In aceeasi zona, in pericol sa fie inundate sau sa fie ditruse de alunecari de teren sunt vreo trei gospodarii din comuna. Pentru niciuna dintre lucrarile de regularizare a albiilor paraielor Oituz, Asau si a raului Trotus, consiliile locale si Consiliul Judetean nu pot aloca fonduri, aceasta fiind obligatia exclusiva a Directiei Apelor, institutie care primeste fonduri doar dupa ce se produc inundatii.

Lucrarile nu se vad, distrugerile exista

Acum trei ani, Directia Apelor a primit 220 de miliarde de lei vechi pentru amenjarea unor cursuri de ape. Una dintre lucrarile finantate atunci si efectuate in 2006 a fost chiar pe Siret, in zona comunei Saucesti, localitate care saptamana trecuta a fost in totalitate sub ape. Lucrarea, decontata cu 12 miliarde de lei vechi, a fost mai mult pe hartie, pentru ca fostul primar al comunei, Viorel Savin, spune ca nu s-a efectuat nici macar un metru liniar din taierea de cot prevazuta in contract. Aceeasi nemultumire o are si Veronica Dontu, primarul comunei Tamasi. Localitatea a fost afectata de inundatii si in 2005, dar si saptamana trecuta, pentru ca din cei 500 de metri de dig prevazuti in contractul Directiei Apelor au fost intariti doar 172 de metri.

Scris de Cezara Duta