Miros insuportabil, mizerie, pereti scrijeliti si manjiti, intuneric. Astfel arata pasajul subteran pentru pietoni Letea. Din cauza starii jalnice in care arata, pasajul este ocolit cu scarba de bacauani. Iar pentru a traversa zona, ei prefera sa-si riste viata si o iau direct peste calea ferata. Chiar si tinandu-si copii in brate.

Pasajul Letea. Un pasaj facut pentru pietoni, sub podul de la Narcisa, dar lasat acum de izbeliste de toti. Un loc in care chiar de la intrare te izbeste mirosul iute de urina si fecale. Inauntru este intuneric si pustiu. Doar doua becuri oarbe se chinuie sa dea o usoara lumina peste peretii scorojiti, pictati si mazgaliti cu semne si cuvinte obscene. O zona sinistra, in plin oras european, o investitie inutila a autoritatilor locale, care nu s-au mai apropiat de mult de focarul de infectie numit Pasajul Letea. Un loc sinistru, ocolit de bacauani, transformat intr-o adevarata toaleta publica. Un spatiu care noaptea aduna boschetarii si alcoolicii, iar sobolanii si-au facut cuiburi. „E periculos domnule sa intri in el, ne-a declarat revoltat Mihai Balint, un barbat intre doua varste. Isi trebuie curaj, nu gluma. Mai e si o crasma la intrare, unde stau persoane ciudate si dubioase. Nu o iau deloc pe acolo. Prefer sa trec peste liniile ferate. Inauntru risti sa fii si atacat de oamenii strazii, care se aciueaza pe acolo. Pacat de investitie…”. In zona, functioneaza o gradinita si o scoala. Elevii „se risca” si ei peste calea ferata in drumul lor spre casa, la fel ca si mamele care-si tin copiii in brate si traverseaza in fuga zona, tot peste sine. „Asa facem zilnic, ne-a spus si Maria Vranceanu, cu un copil de mana, de nici trei ani. Decat prin pasaj, mai bine asa. Riscam putin. Suntem atenti sa nu vina vreun tren si o luam peste sine. Nu folosesc pasajul. Mi-e frica. Ar trebui sa fie pazit, sa fie curatat zilnic, dar acolo e focar de infectie. Mai bine asa. Repede peste calea ferata si gata, ai scapat de pericole si de mirosuri insuportabile”. Mai mult decat atat, pe calea ferata de sub pod mereu sunt accidente de tren, majoritatea mortale. Numai in ultimele 10 zile, doua persoane au sfarsit sub rotile de tren, chiar sub pasarela. „E periculos sa o luam peste linie, dar pasajul nu e de folosit. L-am folosit la inceput, cand abia se construise. Acum, nu. Vin zilnic aici, ca am copilul la gradinita. Dar nu ma apropii de pasaj. E toaleta, nu gluma. Si nu una ecologica, ci una neintetinuta. In plin oras…, ne-a declarat scarbit si Silviu Borniac. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca locul este tranzitat pe ora de sute de persoane, copii, batrani, elevi”. Dar nu prin ghetoul subteran, devenit acum pasajul… nimanui. Nu prin pasajul rusinii al Bacaului, orasului ce se vrea a fi o adevarata capitala a Moldovei.

Scris de Roxana Neagu

Constantin D. si-a pierdut o parte din tinerete in mina din Balan, judetul Harghita. Aici a muncit pana in anul 1977, cand s-a impus internarea lui de urgenta. Barbatul a fost diagnosticat cu schizofrenie si de atunci nu a mai parasit Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni. Desi Constantin D. a vazut lumina zilei intr-o familie numeroasa, unii dintre fratii sai nu au mai vrut sa stie de el dupa ce a ajuns ala nebuni”. aNimeni nu stie ca eu am un frate bolnav psihic, nici macar sotul si fiica, ne spune Aristita C, sora pacientului de la Gisteni. Am considerat ca fiecare percepe aceasta situatie intr-un anumit fel”. Daca pana acum rudele de gradul I au fost linistite in privinta bolnavului psihic, stiind ca el se afla in grija statului, in ultima perioada aceasta siguranta s-a cam dus pe apa sambetei. La inceputul acestui an, sora lui Constantin D. a primit o adresa de la CRRN Racaciuni care a pus-o pe jar. aVa comunicam ca fratele dvs. este beneficiarul serviciilor oferite de catre CRRN de la data de 18 ianuarie 1978, drept pentru care va invitam la centru pana la sfarsitul lunii martie 2008. Mentionam ca in cazul in care o sa tratati cu aceeasi superficialitate aceasta problema, beneficiarului i se vor intocmi actele de externare si va fi trimis la domiciliu”, se mentioneaza in scrisoarea primita de Aristita C. aVreau sa inteleg de ce cei de la spital vor sa-l trimita acasa. Si nu mi se pare corecta nici modalitatea in care am fost anuntata. Eu am perceput-o ca pe o amenintare”, ne spune femeia.

Legatura dintre familie si pacient nu trebuie rupta

Directorul Centrul de Recuperare si Reabilitare Neuropsihiatrica Racaciuni, dr. Ovidiu Necula, sustine ca nu si-a depasit cu nimic atributiile. aIn activitatea noastra o mare importanta o are legatura asistatului cu familia sa. Acesti oameni, chiar daca au probleme psihice, nu trebuie izolati. Nu o singura data am luat legatura cu rudele sa vina si sa se intereseze de Constantin D. Este normal ca familia sa vina permanent la centru si sa se intereseze de bolnav. Nu este exclus ca acesta sa fie reintegrat in familie”, precizeaza dr. Necula. „Decizia pe care au luat-o specialistii departamentului aAdultia are la baza Strategia nationala in domeniul asistentei sociale, care prevede mentinerea in familie a persoanelor cu handicap si reducerea drastica a institutionalizarii”, a declarat Alina Iftode, purtator de cuvant al DGASPC Bacau. Temeiul legal al „integrarii” este dat de strategie si de Legea 448/2006. In urma programului de recuperare si reabilitare, rezidentii fac progrese si sunt propusi pentru reintegrarea in familie, insa e necesar sa se implice si aceasta. „Bineinteles ca se tinea seama si de specificul centrului, arata Alina Iftode. Pentru persoanele cu handicap neuro-psihic, procesul de recuperare e mult mai lent decat in cazul celor cu handicap locomotor. Tocmai de aceea, familiile sunt somate sa nu-si lase rudele numai in grija institutiilor statului si sa participe macar o data pe trimestru la actiunile centrului prin vizite, sedinte de consiliere si alte activitati sociale”.

Scris de Lili Adochitei, Silvia Patrascanu

aPana anul trecut, in scoala noastra nu s-a facut nimic, declara Tincuta Bondalici, director la aG.M. Cancicova. In sfarsit, am primit aproape 5 miliarde de lei vechi, din care s-a inlocuit acoperisul la Corpul A, s-au pus termopane si s-a renovat fatada. Mai avem cam o treime din fatada neterminata si speram sa vina banii necesari”. S-a pus parchet in aproape toata scoala, iar in Corpul B (cladirea noua) a fost facuta instalatia termica. Tot anul trecut a fost reparata canalizarea. aInspectoratul Scolar ne-a dat 50 de mese pentru doua clase, iar restul le-am reparat noi, cu angajatii. Am cumparat blaturi si ne-am gopodarit cum ne-am priceput. Punctul forte al scolii este biblioteca, pe care am modernizat-o de la A la Z cu banii Ministerului Educatiei”. Totul e nou, mobilierul, care a costat 110 milioane de lei, parchetul, calculatoarele etc. Si laboratorul de informatica va fi o mandrie. Acum, Scoala aG.M. Cancicov” are doar 10 calculatoare, insa foarte curand lucrurile se vor schimba. aModernizam o sala de clasa, ca sa facem un laborator de informatica, declara prof. Bondalici. ISJ ne-a repartizat 24 de calculatoare noi, dar inca nu le-am adus pentru ca trebuie sa amenajam sala. Sunt cerinte speciale: gresie, prize cu impamantare, retele in pardoseala”.

aGardul ne face de ras”

Laboratorul de chimie, insa, va ramane rusinea scolii. aArata jalnic, sustine Grety Moroi, consilier educativ. Practic e cea mai urata sala de clasa”. Nici laboratorul de fizica nu e grozav. In amandoua e nevoie de mese noi, de vitrine, de vase, substante, aparatura. Copiii vad experientele simulate pe calculator, da nu e acelasi lucru. Mult mai incantati ar fi sa faca ei insisi experimente si sa obtina rezultate. O alta agaura”, de data aceasta si la propriu, o reprezinta gardul, care are portiuni intregi lipsa. E un gard din stalpi si placi de beton, foarte urat, care contrasteaza neplacut cu fatada. aScoala Cancicov este una dintre cele mai vechi din oras, de fapt, e a doua dupa aAl.I. Cuzaa, spune Mitica Pricopie, director adjunct. Pe vremuri, era cunoscuta ca aScoala de pe Campul Posteia. Anul viitor, va implini 90 de ani de la infiintare”. Institutia va avea nevoie de bani pentru aceasta festivtate si pentru doua busturi, ale sotilor Cancicov, patronii scolii, dar si pentru gard. Nu se cuvine, la asa sarbatoare, sa-ti intampini oaspetii de dupa ziduri de beton, cenusii si sparte.

Proiecte pe teren, nu pe hartie!

aLa proiecte stam foarte bine pentru ca avem spatiu suficient ca sa organizam fel de fel de activitati, arata prof. Tincuta Bondalici. De la 3400 de elevi, pana in 1990, am ajuns la 400 deoarece in jur s-au construit multe scoli, iar populatia a scazut. In plus, multi parinti pleaca in strainatate si isi iau copiii cu ei”. Intre multele proiecte desfasurate se numara aSOS natura!”, aCititorii mileniului III”, aSi ei pot fi ajutati”, realizat in parteneriat cu Betania, Programul de modelare comportamentala, cu Politia, aCalatori in lumea cartii”, aAmities sans Frontieres”, aEcoscoala/Ecogradinita. Alte doua importante proiecte sunt Centrul de Zi aRainbow”, in parteneriat cu Paulus Mission, si programul aScoala dupa scoala”. In cadrul proiectului aSa invatam despre natura”, Scoala aCancicov” a organizat in martie 2008 expozitia de colaje si desene aPadurea, aurul verde”, la care au participat copii din 28 de judete. Jurizarea a fost asigurata de o comisie formata din specialisti de la Agentia de Mediu, ISJ, CCD, Palatul Copiilor. aUn proiect foarte frumos este aFarmacia naturiia, in cadrul careia facem sesiuni stiintifice si activitati practice cu copiii, sustine prof. Grety Moroi. Ei au confectionat felicitari ecologice sau alte obiecte din materiale biodegradabile. De asemenea, au confectionat brazi artificiali, din PET-uri, ca sa salveze braduti vii, din padure. Urmatoarea activitate este strangerea de plante medicinale, prilej cu care vor invata si care sunt proprietatile lor terapeutice, pentru ca vor participa la un concurs”. aSa salvam planeta albastra”, ne indeamna copiii, care impreuna cu DS planteaza puieti si fac documentari in teren, pe Valea Trotusului. Prof. Moroi afirma ca aceste proiecte anu sunt pe hartie” si ca scopul lor este de a-i face pe elevi sa inteleaga importanta voluntariatului, a implicarii in toate problemele comunitatii.

aCiobanasul” ridica publicul in picioare

Nu putem sa nu vorbim despre una dintre cele mai importante activitati extracurriculare, promovarea traditiilor romanesti, indeplinita de ansamblul aCiobanasul” al prof. Mitica Pricopie. aCiobanasul” a fost infiintat acum 10 ani si are 60 de artisti, de la clasa I pana la a XII-a. aSi studentii inca se tin de mine”, spune profesorul, zambind. De la ora 15,30 la 16,30, lucreaza cu acei mititei”, din clasele I-IV, pana la 18, e atrupa mijlocie”, iar ultimii sunt cei de la clasele VIII-XII si studentii. aCiobanasul” e cunoscut in Austria, Bulgaria, Franta, Anglia, Spania. Artistii lui au obtinut mereu premiul I la Festivalul datinilor de Anul Nou de la Cernauti si la aDobroge, mandra gradina”. aO diploma deosebita am obtinut in Anglia, unde a trebuit sa repetam spectacolul la cererea publicului, spun prof. Pricopie. Si in Africa de Sud, in 2007, cand am deschis spectacolul cu Rapsodia Romana si cu imnul, sala s-a ridicat in picioare si a ramas asa 20 de minute. Mi-au dat lacrimile. Nu stiu daca in Bacau, la Casa de Cultura, s-ar ridica cineva in picioare”.

Copiii saraci sunt mai interesati de performanta

Scoala aG.M. Cancicov” a fost multa vreme perceputa ca o scoala de periferie, cu copii slabi, cu rezultate modeste. E o impresie total gresita, sustine Tincuta Bondalici, director. aUna dintre cauze e faptul ca nu am avut bani sa renovam cladirile, care aratau cum aratau. A doua cauza e propaganda nefavorabila pe care ne-au facut-o vecinii nostri, care doreau sa ne ia elevii, iar a treia, faptul ca se stia ca e un cartier sarac. Ca si cum elevii din familii modeste nu pot fi performanti”. Copiii de la Scoala aCancicov” au intrat anul trecut la licee foarte bune ca aFerdinand I”, aGheorghe Vranceanu”, aVasile Alecsandri”, Colegiul Economic sau Colegiul Pedagogic. La ultima capacitate, cea mai mare medie din judet a fost a unui elev de la aCancicov”, azi licean la aVranceanu”. Si la tezele unice s-au luat foarte multe note mari. Din fericire, prin renovarea fatadei, a disparut una dintre cauzele prejudecatilor. Mai ramane gardul. aScoala noastra are consilier psihopedagogic, doua cabinete medicale, de stomatologie si de medicina generala, si un cabinet de logopedie, lucru cu care alte scoli nu se pot lauda”, afirma directoarea.

Poezie in statia de autobuz!

Anastasia a invatat pana in acest an la tara, in judetul Vaslui, unde locuiesc parintii ei. In clasa a VIII-a a venit la oras, in gazda, si a muncit foarte mult ca sa depaseasca diferentele. Primul succes a fost la literatura, care e obiectul ei preferat: locul II la Olimpiada de limba romana pe municipiu, cu 9,20. Anastasia Tilici adora sa citeasca, dar si sa creeze: aScriu povestiri, compuneri si ma gandesc sa incerc nuvele. In orice moment am inspiratie, dar nu stiu daca voi ajunge scriitoare. Eu imi doresc din tot sufletul sa fiu profesoara si sa-i ajut pe copii asa cum m-au ajutat pe mine doamna diriginta si doamna directoare, cand mi-a fost greu”. Catalin Anghel e un fenomen, sustin profesorii. Sta in Letea Veche si se scoala cu noaptea in cap ca sa ajunga la scoala, insa la tezele unice a luat 10 pe linie. Matematica e slabiciunea lui, motiv pentru care e abonat la olimpiade si la premii: a luat locul I pe judet, in clasa a VI-a, locul III, anul asta, la Concursul interjudetean aVranceanu”, locul I, la matematica, la concursul organizat de MECT, Fundatia de evaluare in educatie si Academia Romana. aPremiul l-am primit de ziua mea, pe 8 aprilie, cand am implinit 15 ani”, marturiseste Catalin. aEste calificat si la faza nationala a Concursului de chimie aChimexperta, care va fi pe 18 aprilie la Satu Mare”, afirma prof. Moroi. Matematica si chimia parca merg impreuna, dar aflu, cu uimire, de la diriginta, ca si Catalin scrie. aIn timp ce astept autobuzul, compun poezii in minte, recunoaste el. Incep idei, le dezvolt, caut rimele, apoi le repet ca sa nu le uit, iar cand ajung acasa le pun pe hartie”. Scris de Silvia Patrascanu

Hemofilia, o boala incurabila

In judetul Bacau, 10 baieti cu varsta intre sase si opt ani sufera de lipsa factorului de coagulare a sangelui. La o mica taietura ori lovitura ei pot pierde tot sangele, daca nu se intervine urgent cu tratament. Copiii trebuie protejati cu casti, cotiere si genunchiere, pentru a fi feriti de hemoragie. Boala este ereditara, dar se manifesta numai la copiii de sex masculin.

La un traumatism sau o taietura oricat de mici, risca sa-si piarda viata. Si aceasta deoarece prin fisura venei sau a arterei afectate, daca nu se intervine imediat cu tratamentul necesar, sangele se poate scurge pana la ultima picatura pentru ca nu se coaguleaza. Cunoscuta sub numele de hemofilie, de aceasta cumplita boala a sangelui sufera in momentul de fata 10 copii din judet. Toti sunt baieti si cel mai mic dintre ai are sase ani, iar cel mai mare-opt ani. Au fost depistati cu hemofilie in momentul in care s-au lovit, au inceput sa sangereze si hemoragia nu se mai oprea. aBoala este ereditara si se manifesta numai la copiii de sex masculin, ne-a spus dr.Dumitru Anton, medic primar pediatru, coordonatorului programului national de sanatate privind hemofilia, in judetul Bacau. Mama nu face boala, dar o transmite la copil. Aceasta boala se datoreaza lipsei unor factori de coagulare a sangelui, respectiv factorul VIII sau IX, care dau hemofilia A si hemofilia B. Clinic se manifesta prin hemoragii care apar inca din primul an de viata, la traumatisme, mai ales, sau la interventii chirurgicale”. Modul de transmitere este foarte ciudat. Tatal hemofilic va da boala fiicelor, acestea vor fi purtatoare, dar nu o vor face. In schimb, daca ele nasc baieti, la jumatate dintre ei afectiunea se va manifesta. De aceea, pentru aprecierea riscurilor trebuie intreprinsa ancheta genetica familiala. Astfel se poate vedea daca in arborele genealogic al familiei au fost cazuri de hemofilie. aCu ani in urma erau zone cu familii multe care aveau cazuri, ca de exemplu Darmanesti, Beresti Bistrita sau Helegiu, mai retinem de la dr.Anton. La Darmanesti am descoperit ca la a patra generatie in urma a fost un caz de la care apoi s-a transmis boala. Am examinat 64 de persoane in arborele genealogic al familiei pana am descoperit ca un stramos a avut boala”.

Unii parinti
sunt iresponsabili

Evident, cei 10 copii trebuie sa beneficieze de masuri speciale de supraveghere si protectie. Ei trebuie feriti de accidente iar daca au nevoie de interventie chirurgicala, chiar si de o extractie dentara, aceasta se face sub control medical strict. aCopiii, mai ales cei mici, trebuie sa poarte casca, genunchiere, cotiere ca sa nu se loveasca, deoarece manifestarile hemoragice se localizeaza mai ales in articulatii, unde se poate ajunge la deformari grave”, mai spune doctorul Dumitru Anton. Dar hemoragii este posibil sa se produca si la ficat sau splina ori la creier si care se soldeaza cu decesul bolnavului, daca nu se intervine medical imediat. Pentru evitarea hemoragiilor, se asigura tratament profilactic cu produse de substitutie a factorilor de coagulare deficitari. Dar, din pacate, unii dintre cei 10 copii hemofilici nu sunt adusi la cabinetul medical pentru a li se da tratamentul profilactic. Astfel, ei primesc doar tratament curativ, la nevoie, in momentul in care ajung sa aiba hemoragie.

Scris de Elena Tintaru

Lipsa unui Plan Urbanistic General aduce in primul rand haos si lipsa unei strategii clare in ceea ce priveste dezvoltarea imobiliara a orasului. Ceea ce se poate observa cu ochiul liber. Mai mult, apar o serie de nedreptati pentru cei care vor sa construiasca legal, fara interventii de alta natura. Oamenii sunt plimbati prin comisii, circuitul hartiilor te face sa te lasi pagubas, si de multe ori hotararile Consiliului Local vizavi de eliberarea unei autorizatii de construire se face dupa interesele fiecaruia. Un alt aspect ingrijorator este cel legat de spatiul verde. Lipsa PUG poate aduce o serie de mutatii ireversibile, chiar daca administratia viseaza parcuri sau cadastrul verde. Sunt doar chestiuni pur electorale. Cu alte cuvinte, daca nu exista PUG, oricine poate veni si construi bazandu-se doar pe autorizatia de constructie si de o hotarare de CL. Consilierii locali ne-au explicat ca se doreste sa nu existe un plan urbanistic general. aIncepand din 2005, avut nenumarate interpelari cu privire la Planul Urbanistic General. Nu mi s-a dat niciun raspuns, ne-a spus Gabriel Lupu, consilier local PC. Lipsa unui astfel de plan aduce nenorociri in special oamenilor simpli. Se distrug spatiile verzi, se creeaza favoritisme in functie de interesele administratiei. Se construieste aiurea sau se tergiverseaza lucrari. Din aceasta cauza apar monstruozitati de cladiri, asa cum este cea din zona URA. Mai mult, nu exista nici sistematizari coerente”, a adaugat Lupu. Consilierul local independent Laurian Lucas a fost pe aceeasi lungime de unda cu Lupu. aNu a fost interes. PUG-ul este regulamentul de construire in oras. Este si o chestiune complexa care are legatura cu dezvoltarea sociala, economica si mai ales cu strategia de dezvoltare. Nu s-a dorit realizarea acestui PUG. De ce? Pentru ca exista interese clare din partea administratiei Stavarache. Cel mai bine stie Cortez despre acest lucru”, ne-a spus Lucas. Nici Aurel Damian, consilier local independent, nu stie ce s-a mai intamplat cu promisiunea elaborarii PUG-ului. aNoua ni s-a spus in CL ca s-a facut un concurs cu cei mai buni arhitecti pentru a se realiza planul urbanistic general. Asta se intampla acum mai bine de doi ani de zile. De atunic, nu ni s-a mai spus nimic, in ciuda interpelarilor. Sunt zone in oras care nu sunt reglementate. Daca eu vin cu o propunenere aberanta, dar am sustinere in cadrul comisiei de urbanism si toate avizele de la arhitectul sef, atunci pot construi un bloc turn sub pod la Gheraiesti, ca sa dau un exemplu. Sa nu existe PUG intr-un municipiu resedinta de judet, mi se pare cel putin interesant. Sunt multe interese la mijloc”, a specificat Damian.

Oras sugrumat de circulatie

Lipsa de implicare a autoritatilor coroborata cu interesele ascunse ale apropiatiilor lui Stavarache a dus la neeloborarea unui astfel de plan. Iar lipsa acestuia, in afara de problemele de care am amintit mai sus, a facut ca orasul sa fie sugrumat de o circulatie haotica. Daca situatia va ramane tot in acest stadiu, cu siguranta ca peste cativa ani, Bacaul va fi un oras blocat din toate punctele de vedere. Iar promisiunile electorale din publicatia editata de primarie sau gogosile de pe panourile publicitare nu aduc schimbarea in bine.

Scris de Ionut Avram

Municipiul Bacau se confrunta cu una dintre cele mai grave probleme: lipsa unui plan urbanistic general. Administratia Stavarache este
incapabila de a reglementa aceasta situatie, cu toate promisiunile facute la inceputul anului 2007. In lipsa unui plan urbanistic, constructiile se ridica haotic fara a respecta legislatia in domeniu, in vreme de autoritatile
semneaza autorizatii intr-o veselie pentru apropiatii puterii.

Autoritatile locale sunt indiferente la una dintre cele mai grave probleme pentru dezvoltarea orasului Bacau. Nici pana in acest moment, in ciuda apartenentei Romaniei la Uniunea Europeana, administratia Stavarache nu a reusit sa elaboreze Planul Urbanistic General (PUG). Principalii vinovati de acest aspect sunt primarul Romeo Stavarache si arhitectul sef al municipiului, Silvian Cortez. Si daca tot am aminitit de vinovati, trebuie amintiti si consilierii locali care nu au facut presiuni pentru a se realiza acest plan.

Obligati de lege

Elaborarea unui Plan Urbanistic General nu este o chestiune optionala, ci este prevazuta in Legea 350 din 2001. Ultimul Plan Urbanistic General a fost elaborat in anul 2000 de catre administratia Sechelariu, iar de atunci nu s-a mai sinchisit nimeni sa-l reactualizeze sau sa-l modifice asa cum se stipuleaza in legea mai sus amintita. La articolul 46, aliniatul 1, legiuitorul spune ca aplanul urbanistic general are caracter director si de reglementare operationala. Fiecare localitate trebuie sa antocmeasca Planul Urbanistic General, sa al actualizeze la 5 – 10 ani si sa al aprobe, acesta constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare”.

Promisiunile lui Cortez

La inceputul anului 2007, arhitectul sef Silvian Cortez declara in cotidianul aDesteptarea” ca se lucreaza intens la elaborarea unui nou PUG. „Se lucreaza intens la acest plan. In strategia sa este elaborat, insa sunt necesare multe studii de circulatie, sociologice etc. Exista un PUG din anul 2000, care insa nu se mai preteaza din punct de vedere al oportunitatii. In primul rand, odata cu noul plan, vom putea sa ne folosim de ceea ce inseamna cadastru. El exista si acum, dar este neactualizat din 1970. La acest capitol purtam discutii si cu firmele de retelistica, care au obligatia sa aduca planurile cadastrale la zi. E vorba de gaze, apa, Electrica, Romtelecom si altele. Doi la mana, vom folosi tehnica moderna, de genul fotografiilor din satelit pentru recunoasterea terenurilor, a constructiilor etc.” Toate bune si frumoase in declaratia arhitectului sef de acum un an si cateva luni, numai ca, pana la aceasta data nu s-a facut nimic concret. Iar discutiile de care amintea Cortez, s-au dovedit a fi doar simple vorbe, daca tinem cont de isprava cu fantana cantatoare arteziana din fata Casei de Cultura. Aici constructorul a descoperit in momentul excavarii, rezervoare strategice ale pompierilor, rezervoare despre care proiectantul lucrarii si arhitectul sef habar nu aveau. Prin urmare, ce fel de discutii a purtat Cortez in 2007?

N-avem arhitectura

In aceeasi declaratie, Cortez preciza faptul ca se doreste o reconfigurare a profilului orasului. aBacaul are o zona centrala joasa. Se doreste ridicarea unor constructii inalte, asa cum se preteaza unui oras mare. Se are in vedere de asemenea, dezvoltarea arterei 9 Mai, care este inferioara celei Marasesti-Nicolae Balcescu. Nu se vor neaparat constructii noi, cat dezvoltarea parterului blocurilor”, spunea arhitectul sef. Toate acestea au ramas doar simple declaratii de presa, realitatea de azi aratandu-ne ca nimic din planurile administratiei Stavarache nu s-a concretizat. Mai mult, in lipsa unui PUG au aparut serie de cladiri ridicate pe spatii verzi, fara a respecta un minim de bun simt arhitectoni. Ca sa exemplificam, vom aminti aici de clinica deputatului Palar, de cladirea care s-a ridicat in zona URA, exact pe spatiile verzi dintre blocuri sau de magazinul din fata scolii Miron Costin. Iar exemplele pot continua la nesfarsit.
Ionut AvramScris de Ionut Avram

Atat. Doar cu atat ne-am pricopsit in ultimii patru ani. La toate nivelurile. De la functionari pana la alesi. Mediocritarea este prezenta peste tot. Mediocritate coroborata cu interese marunte si meschine. Banul dicteaza. Mai ales in administratie. Am descoperit uimit ca nu avem un plan urbanistic general. Cu alte cuvinte, nu avem o strategie coerenta. Nu pot sa cred ca oamenii sunt atat de incompetenti incat sa nu-si dea seama cat de grav este acest lucru. Inclin spre interesele financiare ale unora. Am explicat ce inseamna lipsa unui astfel de plan. Haos. Iar din haosul intretinut, unii prospera. Se ridica tot felul de monstruozitati arhitectonice. Peste tot, fara sa se respecte nimic. Prevederile legale sunt tratate la misto: aE bine ca scrie la lege, dar noi avem alte interese”. Conturi, bani, spagi. Cine-i baiat destept si se intelege cu arhitectul sef castiga. Cine e apropiat de administratie, castiga.
Avem o comisie de urbanism. Cu ce se ocupa ea? Ii lipseste abiblia”, PUG-ul. Alesii din comisie nu au obiectul muncii. De ce mai fiinteaza? Ei bine, exista pentru cele trei chestiuni de care am amintit. Pentru conturi, bani, spagi. Sunt perfect responsabil pentru ceea ce scriu acum. Pot face oricand o demonstratie. Se ia una bucata cetatean cu una bucata proiect de construire. Se strecoara in comisie impreuna cu un plic. Sau, eventual, cu interventii. Se voteaza. Proiectul trece. Si odata cu el, mai ramanem fara un spatiu verde. Asta pentru ca nu avem PUG-ul. Ca orice oras normal. In schimb avem gogonele electorale. Multe. Extrem de multe. Prea multe. Imi vine greata. Astia promit in nestire. Sunt niste nulitati gretoase carora nu le pasa de nimic. Decat de cele trei componente. Conturi, bani, spagi. Au insa tupeu. Tupeul de a iesi in fata, de a poza in primadone, in fecioare. Cand, de fapt, sunt niste curve politice. Da, stiu, este un cuvat dur. Dar nu la fel de dur ca realitatea pe care ne-o ofera. Realitate imbracata in haos si gogonele. Atat! Doar atat. Ne meritam soarta? Cu siguranta. Acceptam prea multe de la acestia.

Scris de Ionut Avram

Sunt foarte, foarte putini bacauani care pot aspira la (re)numele de aanimal politic”. Unul ar fi Viorel Hrebenciuc, dar el demult nu mai este preocupat ce se intampla prin Bacau decat in imediata apropiere a alegerilor. Cei ce se misca prin targ au avut fiecare la un moment dat sansa de a deveni acel mai tare”, insa, de fiecare data, pe rand sau laolalta, au ratat-o. Unii de teama, altii pentru alte avantaje (cele materiale fiind pe primul loc), unii de lehamite, altii obligati de imprejurari si aprieteni”. Asa se face ca, desi joaca jocul politic de aproape 18 ani, nu au reusit sa se impuna nici in fata celorlalti parteneri de joc, nici in fata electoratului. Si iata-ne in prag de campanie electorala cu o suma de candidati care sunt obligati sa-si gonfleze imaginea (cu tot cu credibilitate si competente) pentru a obtine voturile. De parca n-ar fi existat comunitatea pana acum, cu problemele ei cu tot. De parca bacauanii ar fi fost bastinasii dintr-o insula pierduta in Pacific, prea departe pentru a fi intrebati cum o mai duc. Si dintre ei trebuie sa alegem…
Scris de Nelu Brosteanu

Protestul transportatorilor rutieri, care a debutat duminica, cu un miting la care s-au adunat 200 de persoane si circa 45 de autovehicule, camioane si autocare, continua luni cu un mars la care vor participa sute de camioane, organizat pe sosele de centura ale principalelor orase din tara.

Vicepresedintele Uniunii Nationale a Transportatorilor Rutieri din Romania (UNTRR), Ion Lixandru, a declarat ca mitingul de duminica, din Capitala, inceput la 9.30, a fost doar o aactiune de instiintare a autoritatilor cu privire la marsul de protest de luni dimineata, de la ora 8.00″. Cei 200 de oameni adunati, duminica, in Piata Constitutiei, soferi de autocare, autocamioane, transportatoare de marfuri perisabile si reprezentanti ai organizatiilor non-guvernamentale, cer printre altele, taxe mai mici, carburanti mai ieftini si drumuri mai bune. Transportatorii reclama si lipsa parcarilor unde sa efectueze timpii de odihna si controlul in trafic abuziv. Prin mitingul de duminica si marsul de luni, organizat pe soseaua de Centura a Capitalei, dar si pe soselele de centura ale principalelor orase ale tarii, aunde camioanele fara aprobari”, potrivit lui Lixandru, transportatorii vor sa solutioneze principalele probleme cu care se confrunta. Printre orasele in care vor fi organizate marsuri se numara Baia Mare, Buzau, Cluj, Galati, Timisoara, Targu Jiu si Miercurea Ciuc.

Vor eliminarea rovinietei

Astfel, transportatorii cer eliminarea platii rovinietei pentru drumurile nationale si acuza reprezentantii Ministerului Transporturilor (MT) ca au tergiversat eliminarea rovinietei, prin amanarea succesiva a unei intalniri intre cele doua parti, dupa ce Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a fost de acord cu eliminarea rovinietei si incasarea taxei din pretul carburantului. Transportatorii solicita si asigurarea transparentei colectarii accizelor din carburant si monitorizarea de catre asociatiile patronale din transporturi a utilizarii acestora pentru constructia si intretinerea de drumuri si legiferarea printr-o ordonanta de urgenta, dar si amenajarea parcarilor la standarde europene. Obligativitatea furnizorilor de marfuri divizibile la cantarirea omologata a camioanelor si sanctionarea egala cu a transportatorilor in cazurile de depasire se regasesc, de asemenea, pe lista de revendicari, alaturi de eliminarea autorizatiilor speciale de transport pentru marfurile divizibile. Protestatarii solicita si ca reprezentanti ai asociatiilor patronale din transporturi sa fie desemnati in consilii de administratie si de conducere in organismele subordonate Ministerului Transporturilor – specifice transporturilor rutiere: ARR, RAR, CNADNR. Acestia cer si elaborarea unui cadru legislativ coerent pentru desfasurarea in cele mai bune conditii a activitatii de transport rutier in Romania, infiintarea unui organism unic de control si constituirea corpului de lectori si examinatori independent pentru pregatirea profesionala.Scris de Desteptarea

Primarul si oamenii lui sunt gospodarii repetenti ai Moldovei

Targul de masini din Serbanesti este destinatia de duminica a multor bacauani. Daca ai noroc, dai si peste chilipiruri. Sanse mai mari sunt sa iti sucesti glezna prin gropile de pe asa-numitele alei, sa te umpli de noroi pe
papuci, sa fii buzunarit si chiar sa ti se intoarca
stomacul pe dos cand te apropii de punctele
nevralgice ale targului: WC-urile publice. Vestea
dezastrului din targul bauani este dusa de comercianti in toata tara, fiind inca o pata pe obrazul primariei, cea care administreaza acest loc.

Targul de masini este administrat de Primaria Bacau. Termenul este mai mult decat exagerat, deoarece aceasta nu face decat sa incaseze taxa, printre cele mai mari din tara. Duminica dimineata, traficul in zona targului este infernal. Politistii adevarati si cei ai primariei stau ciorchine la intrarea pe strada care duce spre poarta. Grija lor de capatai este sa nu intre masini dupa ce s-au ainchis” portile. In privinta celor care ies, Dumnezeu cu mila! De dirijarea circulatiei parca nu au auzit. La poarta, paznicii s-au linistit. Targul e plin, ca si buzunarele unora dintre ei. Se stie ca poti prinde un loc bun contra unei ataxe” de 50 de lei, direct la oamenii de ordine. aIn targul de la Bacau este o harababura, ne-a declarat Vasile Popescu, din Iasi. Am venit pentru prima data aici, dar nu-mi mai trebuie. Mai bine in targul nostru, chiar daca e mai mic. Aici taxele sunt mari, organizarea si conditiile sunt mizerabile.” Ionel Mocanu, tot iesean, spune ca nu gasesti un cos pentru aruncat o punga sau un bidon de plastic, iar pe alei si printre masini parca mergi pe aratura. aNu mai spun ca masinile mari si cele mici, scuterele, ATV-urile si tot felul de marfuri sunt asezate alandala. Daca ai o masina mica si ti se aseaza in fata o duba nu te mai vede nimeni si ai perdut ziua degeaba”, spune si Ilie Grigore.
Primarul si oamenii
lui ar putea lua
lectii de la omologii
din Brasov

Toti cei care isi castiga painea din comertul cu masini second-hand sunt de parere ca targul din Bacau este cel mai jalnic din Moldova. aCe sa-l mai compari cu cel din Brasov, de exemplu, spune Vasile Mardare, pensionar. Cei din Primaria Bacau ar avea ce invata daca ar merge la Brasov. Acolo, masinile sunt asezate pe categorii, pe marci. Nu umbli bezmetic. Nicaieri nu e ca aici! Primaria ar trebui sa faca investitii sau macar niste proiecte bune si sa atraga fonduri”. Interlocutorii ne-au dat ca exemplu si targul din Suceava. aLa Bacau, pretul este mai mare, iar organizarea e de doi lei”.

Focare de infectie

Cele doua WC-uri publice sunt focare de infectie. Miasmele se simt de la mare distanta. Unul dintre ele nu mai are nici macar usi functionale. aEste strigator la cer!, spune Ioan Mihaila, din Piatra Neamt. Am prins loc aici, langa WC si simt ca mor. Se strang o groaza de bani in fiecare duminica. Chiar nu se puteau igieniza grupurile sanitare sau sa se fi adus niste toalete ecologice? Daca ar veni inspectorii sanitari ar putea da aici amenzi usturatoare. Numai ca, in targul asta sunt legaturi fratesti intre organele de control”. Desi imputit, locul nu este accesibil fara bani. Un personaj dubios cere 1 leu fiecarei persoane care se incumeta sa intre in cabina. In coltul opus, al doilea grup sanitar este pazit de un grup de barbati. Din cand in cand, unul dintre ei arunca pe pardoseala apa dintr-un bidon. Pentru asta, percepe taxa de 1 leu. Cei mai multi dintre barbati aleg sa-si rezolve nevoile fiziologice pe langa garduri.

Bani se strang.
Unde ajung?

In fiecare duminica se colecteaza intre 10.000 si 15.000 lei din taxa de intrare in targ. La aceasta suma se adauga venitul din chirii si taxele de la cherestea. Directorul Administratiei Pietelor, Constantin Curcudel, ne-a declarat ca venitul din luna ianuarie a fost de 75.000 lei. Si a fost o luna de iarna, cu prezenta slaba. De ce nu investeste Primaria Bacau in amenajarea acestui spatiu frecventat de bacauani dar si de straini care duc apoi vestea despre abilitatile gospodaresti ale primarului si ale oamenilor lui? aNu are rost sa investim, ne-a spus directorul Curcudel. Se va amenaja un alt targ spre Sarata”. Aceasta este explicatia oficiala. Cunoscand soarta acruda” a proiectelor actualei administratii, parca am da crezare grupului de ieseni cu care am vorbit. aSe strang bani frumosi aici, dar si cheltuielile cu campania electorala sunt mari!”

Scris de Doina Mincu

Criza de politisti

Un numar intuficienti de lucratori, lipta banilor, cresterea numarului de omoruri si vatamari corporale grave, in tpecial in
mediul rural. acettea tunt cele mai importante probleme ale Intpectoratului de Politie a Judetului Bacau. Cand vor fi ele tolutionate? Numai in momentul in care te vor gati fondurile necetare pentru acoperirea chetuielilor cu pertonalul. Si atta pentru ca, in prezent, Bacaul te confrunta cu o criza acuta de politisti.

Problemele te tin lant la Intpectoratul de Politie Judetean (IPJ) Bacau. Cea mai grava dintre ele: lipta agentilor de interventie. Din tchema de pertonal liptetc nu mai putin de 200 de angajati. Mai grav ette faptul ca nici in acett an tituatia nu te va imbunatati temnificativ, lipta banilor fiind principala cauza a acettui deficit. angajarea de noi lucratori nu pare ta fie finantata, pentru ca bugetul Minitterului de Interne si al Reformei adminittrative ette mai tarac ca niciodata. tituatia ette cu atat mai grava cu cat in curtul anului 2008 te pare ca urmeaza ta te pentioneze si alti angajati din tittem, atat la termen, cat si la cerere. Mai mult, tpre finele anului trecut, pentru ca nu au terminat ttudiile liceale, mai multi agenti de politie, unii dintre ei chiar sefi de pott in mediul rural, au fott dettituiti din functie. altii, in tpecial cei cu experienta, au iesit la pentie.

Politisti fara experienta

„In prezent am mai avea nevoie de cel putin 30 de politisti care ta fie repartizati in mediul rural, tpune comitarul Stefan alexa, seful IPJ Bacau. Rettul, de pana la 200, ar trebui ta lucreze la Intpectorat. avem o incarcatura foarte mare pe fiecare lucrator. au plecat multi agenti, in tpecial cei cu experienta, iar ca ta formezi un polititt bun iti trebuie ani. In general, tunt potturi in marile comune unde trebuie ta lucreze 4-5 agenti, iar noi nu avem decat doi. Cand unul dintre ei pleaca in concediul de odihna fac delegari pe pott de 60 de zile, dar acett lucru ette doar o tolutie de avarie. Odata detasat acolo el te ocupa numai de tituatiile operative, nu si de preventie tau de alte evaluari”. Cel putin in acett moment ar mai fi nevoie de politisti in comunele Nicolae Balcetcu, Hemeiusi, Margineni, Magura, Blagesti si Racaciuni.

Fara bani

De altfel, lipta de pertonal cu care te confrunta in prezent IPJ Bacau isi pune si mai adanc amprenta acum, cu atat mai mult cu cat si la nivel national numarul celor care tunt admisi la curturile academiei de Politie ette din ce in ce mai mic. Numai anul trecut, din cei 70 de elevi trimisi la ttudii au fott acceptati doar 3-4 tineri. „Ca ta nu mai vorbim de faptul ca in prezent avem angajati si foarte multi lucratori fara experienta, mai tpune comitarul alexa. Ultimele angajari la nivelul Intpectoratului Bacau au fott facute din extern, cu lucratori care abia au abtolvit curturile de initiere si au liptit attfel din zona de competenta”. tocmai de aceea, conducerea Intpectoratului de Politie Bacau tpune ca nu mai poate face fata infractionalitatii cretcute, a faptelor de violenta, omorurilor si vatamarilor corporale deotebit de grave. tituatia ette cu atat mai acuta cu cat te vrea si infiintarea tectiei 3 de Politie, in cadrul municipiului Bacau, pe o tchema de pertonal de circa 90 de lucratori. „tchema a fott acceptata la Bucuresti, a mai explicat comitarul sef alexa. Conform acetteia 40 de lucratori vor fi redittribuiti de la alte tubunitati de Politie, iar ceilalti vor fi incadrati. atta daca vom primi si finantare”. Scris de Roxana Neagu

Cu fundite tricolore, cu daruri, cu paine si sare, asa si-au intampinat profesorii Grupului Scolar „Letea” oaspetii sositi ieri din Portugalia, Spania, Estonia, Danemarca si Polonia. Vizita face parte din proiectul Comenius „About birds in English”, demarat in urma cu doi ani. Proiectul este coordonat de prof. Mariana Popescu si are drept obiective schimbul de bune practici educationale intre elevii si profesorii implicati, dezvoltarea abilitatilor de comunicare in engleza, intocmirea fiselor de observatii despre pasarile studiate. La ora 9, cei 41 de profesori si elevi au sosit la Grupul Scolar „Letea”, unde au fost primiti de gazde, care le-au prins in piept panglici tricolore. La intrunirea festiva au fost invitati reprezentanti ai autoritatilor, Inspectoratului Scolar si Universitatii Bacau, agentii economici cu care Liceul „Letea” are vechi si solide parteneriate. „Bine ati venit in Romania, bine ati venit in Bacau, bine ati venit in scoala noastra. Avem astazi un eveniment deosebit, cu oaspeti deosebiti”, a spus prof. Viorel Coseraru, directorul liceului, dupa care i-a prezentat pe colegii din cele 5 tari. Reprezentantii institutiilor bacauane au vorbit despre importanta acestor contacte, despre deschidere, despre succesele liceului. „Am facut parte din colectivul care a elaborat planul de dezvoltare pentru invatamant, care are si un capitol privind cerintele pietei muncii pana in 2012”, a declarat Rodica Manecuta, inspector ISJ. „Din aceasta perspectiva, apreciez foarte mult activitatea Liceului aLeteaa pentru ca si-a adaptat planul de scolarizare la noile tendinte si s-a dezvoltat in domeniul industriei alimentare, beneficiind de programul Phare 2001-2006. Are, acum, dotari de nivel european in toate laboratoarele”, a spus ea, laudand creativitatea si harnicia dascalilor. Fiecare dintre oaspetii din Estonia, Portugalia, Polonia, Spania si Danemarca a primit o punga cu mici daruri: o mapa de prezentare a Liceului „Letea”, pixuri personalizate, agende, martisoare, postere, un CD cu muzica romaneasca, o diploma de onoare, iar copiii, si tricouri. La ora 10, partenerii din cele 5 tari au vizitat Prefectura Bacau, iar dupa-amiaza au avut loc intalnirile de lucru. „Produsule finale ale acestui proiect vor fi site-ul si ghidul aAbout birds in Englisha, editat in limbile tarilor participante si in engleza, a declarat directorul Viorel Coseraru. La capitolul care ii este destinat, fiecare echipa va incepe cu o prezentare, abia dupa acea urmand date despre pasari. Noi vom prezenta Romania, Bacaul si Liceul aLeteaa”. Ghidul va ajunge in bibliotecile si in scolile din cele cinci tari.

Scris de Silvia Patrascanu

„Dragi tovarasi si pretini, daca stati linistiti va mai dau cate 100 de lei la salarii si pensii”, spunea cineva la un moment dat, nu cu mult inainte de a avea parte de un tragic sfarsit datorat excesului de plumb. aDragi bacauani, daca ma votati, va dau tichete de masa de 100 de lei”, spune acum un fel de primar intrat intr-o campanie disperata. Cam pe aici se opresc asemanarile dintre cele doua personaje. Chiar si din simplul motiv ca unul a facut ce a promis, adicatelea a dat locuinte, a dat locuri de munca, s-a interesat de chestiunea somajului. In timp ce al doilea a macanit doar ca face si drege, dar in schimb a izbutit doar sa umple urbea de postere galbui, strazile de zmac si oamenii de nervi. Stavarache reales la al cinspelea congres! Cam asa ar putea suna sloganul inca-primarului. Promisiuni, promisiuni, promisiuni. Realizari… aproape nule. Oameni nemultumiti, functionari plictisiti, cerberi la intrarea in primarie, audiente facute doar pe ochi frumosi, probleme niciodata solutionate. De pe tronul de primar poate ca realitatea din oras apare altfel. Poate de la geamul biroului lui Stavarache podul de la Serbanesti apare mai ceva decat Manhattan Bridge, soseaua de centura rivalizeaza cu Autobahn, mediul de afaceri este mai efervescent decat pe Wall Street iar piateta din centru e mai presus decat Turnul Eiffel, Statuia Libertatii si Big Ben la un loc. De pe strada insa treburile arata altfel. Podul este o ruina pazita de cativa muncitori care din cand in cand mai si dau cu lopata, strazile proaspat boite si-au recapatat prostul obicei de a se umple de gropi, mediul de afaceri este aproape inert, curatenia e vai de ea, pensionarii sunt mituiti electoral cu cateva tichete de masa, la fel si cadrele didactice. Degeaba se umfla Stavarache in pene cu sutele de milioane de euro atrase la Bacau, pentru ca realitatea din teren demonstreaza contrariul. In preajma alegerilor, isi bate supusii la cap sa accelereze lucrarile pe bani publici, dar daca grupul culegatorilor profesionisti de scame nu poate altceva decat sa suga bani degeaba, in zadar se cere finalmente si eficienta. E prea tarziu ca Stavarache sa deschida dictionarul sa afle si el ce inseamna „a face”. Tot ce a realizat este un mandat de hartie, de promisiuni poposite prin cutiile postale ale bacauanilor. Si, pe ici pe colo, cate o strada asfaltata prost sau careia i s-a facut aiurea canalizarea. Cam putin, dom” primar, cam putin…

Scris de Emilian Berceanu

Aceasta a fost tema emisiunii „Bacaul Vorbeste”, de la ora 17:00, transmisa in direct atat la TV Bacau cat si la Radio Alfa. Invitatii Alexandrei Simion Zaharia au fost Dorian Pocovnicu – consilier judetean PSD si Nelu Brosteanu – redactor al Trustului Media Desteptarea. „Este greu de crezut ce se intampla. Redactorii si fotoreporterii cotidianelor din Bacau sunt dati afara de la sedinte publice organizate de catre actualul primar. Si mai grav este faptul ca insasi locul in care astfel de intalniri se desfasoara interzice acest lucru: institutii de invatamant. In aceste conditii va mai asteptati sa se intample ceva bun in Bacau?”, a declarat Dorian Pocovnicu. Si situatia nu este singura care ar putea fi trecuta pe lista „ASA NU”. Panourile electorale care au impanzit orasul inca de acum cateva luni, modul in care s-a atribuit lucrarea de reabilitare a Teatrului de Vara, podul de la Serbanesti… sunt numai cateva dintre ele. Ca sa nu mai mentionam si faptul ca actualul primar organizeaza dezbateri publice pe traseul „facut” deja de catre reporterii Trustului Media Desteptarea in cadrul proiectului „CARAVANA DESTEPTAREA”.
Scris de DSA

Cu un candidat fara mari realizari la Primaria municipiului Bacau, in persoana actualului primar Romeo Stavarache, liderii liberali de la centru sunt nevoiti sa incerce atacuri la adresa tuturor contracandidatilor care ar putea sa-l lase pe Stavarache in afara luptei electorale inca dupa primul tur de scrutin de la 1 iunie. Coordonatorul campaniei electorale a PNL, Bogdan Olteanu, a sustinut, ieri, o conferinta de presa in care a atacat PSD-ul, dar si pe candidatii altor partide, cu precadere pe Ioan Chiriac de la PD-L. Olteanu a inclus si candidatii independenti in tabara pesedista, dupa care a incercat sa raspunda la o intrebare referitoare la atuurile municipiului Bacau, care au facut din orasul nostru gazda intalnirii dintre delegatiile parlamentare din Ungaria si Romania. Cu o sinceritate laudabila, Bogdan Olteanu nu a enumerat niciun obiectiv care sa-l fi impresionat in Bacau, ci doar buna organizare a institutiilor locale si primirea facuta de gazde, adica de Institutia Prefectului. In ceea ce priveste criza pe care o traverseaza organizatia judeteana a PNL, dupa plecarea la PD-L a cinci primari de comune, Olteanu a incercat sa o minimalizeze, declarand ca asuntem in ceea ce la fotbal se numeste intermercato, in care cei care nu au loc in partidul lor pleaca sa-si gaseasca loc in alte partide. In plan local au fost mai mult optiuni bazate pe simpatii sau antipatii dect optiuni ideologice”. Presedintele PNL Bacau, Romeo Stavarache, a negat acuzatiile aduse de PD-L, cu privire la amenintarile cu controale ale unor institutii pentru primarii care au plecat din PNL. In schimb, Stavarache a explicat ca este posibil ca primarii din Magiresti si Poduri, care au dat declaratii ca vor candida pentru PNL, sa nu mai fie lasati de partid sa candideze pentru alta formatiune politica.

Scris de Codrin Pop

Parcul ciorilor

Cand l-am vazut pe primar la o emisiune televizata cum ne explica despre cat de multe parcuri va face, m-a traznit o idee. Sa ma plimb prin Parcul Cancicov. Ieri, in jurul orei 13.00. Ideea nu a fost una prea inspirata. Ma veti intreba de ce. Ei bine, din motiv de ciori.

Am plecat avantat din redactie pe la douasprezece jumatate. Nu mai fusesem demult prin parc, iar curiozitatea nu-mi dadea pace. Plus ca ideea de a sta la o terasa in fata unei beri reci suna foarte tentant. Si fiindca noi romanii avem talentul sa imbinam utilul cu placutul, m-am gandit ca n-ar fi rau sa va povestesc plimbarea mea. Inca de la intrarea in parc, cea dispre General Proiect, am auzit croncanituri. Iar zgomotul produs de ciori a fost ca un lait-motiv al plimbarii mele. Chiar in momentul in care am intrat in parc, in jurul meu se auzeau zgomote ciudate. Cadeau foarte multe lucruri din copaci. Si nu este vorba de frunze sau petale de flori. Ciorile au prostul obicei sa se gainateze. Fiindca le lipseste educatia, la fel ca celui care a pictat bancile din parc cu inscrisuri doar de el stiute, zburatoarele fac peste tot. Pe sacourile trecatorilor, pe capetele lor, sau chiar in sticlele de bauturi ale celor care stau la terase.

Sa joc la loto?

O vorba din batrani spune ca daca ai calcat in ceva acoperit de hartie, atunci e musai sa joci la loto. Ei bine, mie mi s-a intamplat. Dar nu am calcat, ci m-am trezit cu o surpriza pe sacou din partea unei ciori. Dupa marime, parea o cioara in varsta. Stau acum si ma gandesc daca este indicat sa joc la loto. Poate ajung miliardar si mi se indeplineste visul de a ajunge mogul. Ca m-am saturat sa fiu tonomat, vorba prezidentului. Bun, si daca voi castiga, cui trebuie sa multumesc? Ciorii sau primariei? Ciorii nu am cum, din nefericire nu o mai recunosc. Sunt cateva sute in parc. Atunci voi multumi primariei pentru grija pe care mi-o poarta. Asta in caz ca voi castiga. Iar daca nu voi castiga, voi cere public primarului sa faca si dumnealui ceva in mandatul acesta care sa ma ajute. Un recensamant al ciorilor. Sunt foarte curios sa vad cate ciori locuiesc in parc. Am auzit ca zburatoarele astea traiesc si cateva sute de ani. Daca cioara care mi-a facut bucuria i-a facut acelasi lucru si lui Alexandru Ioan Cuza atunci cand se afla in vizita in oras? As intra in cartea de istorie alaturi de Andreea Esca.

Stiri printre croncanituri

Am ajuns la clubul Savoy, singurul care este deschis. Frumos la Savoy, pe cuvant. Am incercat sa ascult stirile Radio Alfa prezentate de colega mea Oana. Dorinta de a fi informat s-a dus insa naibii. Ciorile de la intrarea in parc comunicau cu cele din copacii din jurul clubului. Si comunicau atat de tare, incat le-au provocat si pe cele din curtea spitalului. Nervos, m-am ridicat de pe banca. Am tras trei injuraturi la adresa autoritatilor, ca nu sunt in stare sa ia vreo masura. Eu chiar doream sa ascult stirile Oanei. Poate in loc sa se cheltuiasca bani cu montarea de panouri cu promisiuni, mai bine angajau niste vanatori profesionisti sa mai starpeasca din croncanitoare. Am inteles ca la Cluj Napoca asa au facut. Si nu pentru mine ar trebui sa faca lucrul acesta, ci pentru bolnavii de la spital. Ca si ei poate voteaza.
Statui si manele

Dupa cum v-am precizat stirile nu le-am putut asculta, asa ca am plecat. Mi-am amintit de fantana cu cele trei doamne. Toata lumea se fotografiaza acolo. Nu am inteles niciodata de ce, dar m-am fotografiat si eu. Bineinteles ca apa nu mai exista in zona, astfel ca mi-a fost usor sa ma agat de bratul statuilor. Dupa aceasta isprava, am plecat usor spre redactie. Tot drumul a fost presarat de manelele de pe telefoanele mobile ale pustilor care chiuleau de la scoala. In dreptul bustului lui Mihail Kogalniceanu m-am oprit. Este un personaj istoric pe care il admir sincer. Am avut neplacuta surpriza sa constat ca este patat pe cap. Si prin dreptul sau trecusera ciorile. Dintr-o data, m-am simtit mandru. Eu si Kogalniceanu pe aceeasi treapta. Amandoi patati de ciori.

In loc de epilog

Domnule primar, stiu ca sunteti extrem de ocupat mai ales cu prezentele la posturile de televiziune. Si mai stiu ca aveti cu totul alte preocupari: promisiuni, gogosele electorale, discursuri asezonate cu proiecte fantasmagorice, dar va rog un lucru. In scris, ca am vrut sa ajung si la primarie dupa ce am plecat din parc sa-mi spun of-ul. Numai ca vinerea e program scurt, plus ca dumneavoastra cu audientele nu prea va impacati. Faceti un pustiu de bine si rezolvati problema ciorilor. Ca e pacat de doamna Marcu. A reusit femeia sa curete parcul, sa planteze lalele si sa taie iarba. Sa avem si noi o oaza de verdeata. Nu de alta, dar se vor muta ciorile in parcurile alea pe care le tot promiteti. Si unul dintre ele se va afla, din cate am inteles sub culoarul de zbor al avioanelor. Iar ciorile dauneaza grav nu doar sacoului meu sau pacientilor de la spital, dar si avioanelor.

ionut.avram@desteptarea.ro
Scris de Ionut Avram

In ciuda campaniilor de combatere a fenomenului de munca la anegru” desfasurate de catre institutia judeteana abilitata in acest sens, multi agenti economici continua sa foloseasca in activitate persoane pentru care nu intocmesc forme legale de lucru. Numai in luna martie, din cei 286 angajatori verificati de catre Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) Bacau mai mult de 10 la suta, respectiv 34, au fost surprinsi ca aveau 39 lucratori (19 femei) carora nu le incheiasera contract individual. In consecinta, toti angajatorii prinsi cu mata-n sac au fost sanctionati, valoarea totala a amenzilor ridicandu-se la 60.200 lei. De departe recordul il detine SC Crystal Pizza SRL, care avea patru cazuri de munca la anegru”, fapt pentru care a fost amendata cu 6.000 lei. Pentru doua persoane gasite fara contract de munca SC Paspan SRL a trebuit sa plateasca o amenda de 3.000 lei. Dar alti 16 agenti economici au fost depistati ca nu au inregistrat la ITM Bacau contractul individual de munca al angajatilor, nu au registru general de evidenta a acestora, nu au depus la aceeasi institutie dovezile de calculare a drepturilor salariale, nu respectau repausul saptamanal al lucratorilor ori prevederile legale privind munca suplimentara. Pentru neinregistrarea unui contract de munca in termenul prevazut de lege, SC Jad Tex SRL s-a ales cu o amenda de 6.000 lei. La randul ei, SC Stefani Star SRL a fost nevoita sa cotizeze la bugetul statului cu 4.000 lei deoarece nu a prezentat la ITM actele privind executarea, suspendarea, modificarea si incetarea contractelor individuale de munca, in termen de 5 zile de la perfectarea acestora. aDin pacate, fata de aceeasi perioada a anului trecut fenomenul de munca la anegru” inregistreaza un trend ascendent, desi era de asteptat, sa mai stopeze”, ne-a declarat Haralambie Irimescu, inspectorul-sef al ITM Bacau.

Scris de Elena Tintaru