Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) de la Lausanne a dat un verdict favorabil jucătoarei de tenis de renume mondial, Simona Halep, după ce aceasta a depus un apel împotriva deciziei Agenției Internaționale pentru Integritatea Tenisului (ITIA). TAS a admis apelul și a redus suspendarea inițială de patru ani la doar nouă luni.

Decizia inițială a ITIA a venit în urma unor acuzații de încălcare a regulilor antidoping. Simona Halep a fost suspendată inițial pentru o perioadă de patru ani, însă jucătoarea română a contestat această decizie în fața TAS. După examinarea atentă a cazului, TAS a concluzionat că circumstanțele necesitau o evaluare mai detaliată și a decis să reducă semnificativ perioada de suspendare.

Această decizie a adus un răspuns pozitiv din partea fanilor și a comunității sportive, care au susținut-o pe Simona Halep pe tot parcursul procesului. Reducerea suspendării va permite jucătoarei române să revină la competițiile de tenis mai devreme decât era de așteptat inițial.

Simona Halep, unul dintre cei mai de succes jucători de tenis din România și din lume, este recunoscută pentru talentul și dedicarea ei în acest sport. Această decizie a TAS reprezintă un pas important în revenirea ei pe terenul de tenis și îi va permite să își continue cariera fără constrângeri majore din partea suspendării.

«Dacii dispar nu numai din manualele de școală generală și de liceu… Încet, încet, informațiile despre cultura dacilor s-au diminuat și în programa facultăților de istorie pentru ca astăzi să se ajungă la situația incredibilă în care nicio universitate din țară nu mai pregătește arheologi specializați pe daci», spune Daniel Roxin.

Deși cetățile și așezările dacice sunt foarte numeroase în România, arheologia dacică pare să fie neglijată în programa universitară.

«Cum e posibil ca strămoșii noștri reali să fie tratați ca niște „ciobani împuțiți”, cum s-a exprimat chiar în fața mea un arheolog mai spălat (pe creier!)?! Cine sunt cei care ne fură pe față istoria, identitatea, dreptul de a cunoaște adevărul despre istoria noastră? (în condițiile în care vestigiile dacice sunt cercetate sistematic într-un procent de mai puțin de 5%, niciun „specialist” nu ne poate convinge că nu mai e nevoie să îi studiem , că știm suficient…)», se întreabă el.

Roxin exemplifică situația la trei dintre cele mai importante universități din țară. La Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, unde se desfășoară cercetări arheologice monopolizate asupra cetăților dacice din Munții Orăștiei, nu există niciun master care să includă arheologia dacică în programa sa.

Universitatea din București oferă un master de Istorie antică și arheologie, dar, surprinzător, nu abordează cultura dacilor.

Situația nu este mai bună nici la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde, în „spațiul dacilor liberi” nu se studiază nimic despre dacii în cadrul masterului de Arheologie, civilizație și artă antică.

Această lipsă de preocupare pentru arheologia dacică în învățământul superior este percepută de Daniel Roxin ca o crimă împotriva identității istorice a poporului român.

Acesta subliniază că nu este doar o problemă de a nu avea specialiști în domeniu, ci este vorba și despre pierderea identității și a cunoașterii adevărului despre istoria noastră. Roxin adresează întrebări relevante cu privire la cei care decid să elimine sau să ignore studiul arheologiei dacice și își exprimă nemulțumirea față de faptul că nicio universitate nu pregătește arheologi specializați pe daci.

În final, Daniel Roxin îndeamnă la mobilizare și luptă pentru identitatea românească. El subliniază că trebuie să ne apărăm trecutul și să scoatem la lumină componenta de bază a poporului român, cea geto-dacică.

Concluzia este clară: este timpul să acționăm și să aducem la cunoștința publicului această problemă gravă și să ne implicăm pentru a reda arheologiei dacice locul pe care îl merită în învățământul superior românesc.

Daniel Roxin este un personaj extrem de fascinant, cu o prezență marcantă în mediul cultural și istoric românesc. Se remarcă și ca autor, realizator de emisiuni și filme documentare. Cu un profund interes pentru istoria Daciei și strămoșii românilor, Daniel Roxin este adesea perceput ca un adevărat „guru” de către adepții teoriei că originile românilor se regăsesc în primul rând în poporul dac.

„Băiatul rău al sportului”, „magnific”, „fermecător”, „temperamental”, „arogant”– sunt doar o parte dintre cuvintele folosite de-a lungul anilor de presa internațională pentru a-l descrie pe tenismenul român Ilie Năstase. Viața și cariera primului număr 1 din istoria clasamentului ATP, controversele care l-au înconjurat, dar și amprenta pe care a lăsat-o asupra lumii tenisului sunt subiectul documentarului NASTY, care va putea fi urmărit din 16 aprilie în cinematografele din toată țara. Îmbinând imagini de arhivă extraordinare și interviuri cu unii dintre cei mai cunoscuți sportivi din lume, precum Rafael Nadal, Björn Borg, Jimmy Connors, Nadia Comăneci sau Boris Becker, NASTY spune povestea unui personaj unic. Și Phil Knight, co-fondatorul Nike, vorbește, într-un interviu exclusiv, despre relația cu Năstase, acesta fiind primul sportiv profesionist care a semnat un contract de reprezentare cu celebrul brand în 1972.

Documentarul este regizat de Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu & Tudor D. Popescu și distribuit de Transilvania Film. Producătorii NASTY sunt Cosmin Hodor (HDR Evolution) și Tudor Giurgiu (Libra Films), iar co-producător este Hanka Kastelicová (Vice President & Executive Producers Documentaries HBO EMEA – HBO Max).

Premiera de gală a filmului va avea loc pe 16 aprilie, la Sala Palatului din București, în prezența lui Ilie Năstase, a echipei și a invitaților speciali. Biletele au fost puse în vânzare online – https://eventbook.ro/film/bilete-nasty-premiera-de-gala

În 1972, Ilie Năstase a câștigat primul său US Open și a ajuns în finala Cupei Davis și a Wimbledonului. O combinație irezistibilă de talent, excentricitate și umor au făcut din Nasty (porecla pe care i-a dat-o presa) un veritabil showman admirat de fani, comentatori, dar și de alți sportivi. După Năstase, tenisul nu a mai fost la fel.

„Ilie Năstase pe teren a fost fabulos. Acest tânăr venit dintr-o țară comunistă a reușit, în doar câțiva ani, să cucerească lumea prin talent și personalitate. Lucrăm de 5 ani pentru acest proiect, timp în care am descoperit arhive impresionante despre cariera și viața lui Năstase și am avut șansa să discutăm cu superstaruri ale sportului, oameni care au fost profund influențați de el. Cred că, în final, eforturile noastre se vor vedea pe marele ecran – un portret al unui personaj complex, mereu surprinzător, greu de definit, care a făcut istorie și pentru România, dar și pentru tenis.” Tudor Giurgiu, regizor și producător.

Primele imagini din NASTY au fost lansate pe rețelele de socializare @nasty.themovie (Facebook, Instagram & TikTok). Afișul filmului integrează un portret al tenismenului creat de artistul Roger Huyssen pentru a ilustra un interviu cu Năstase apărut în revista Playboy SUA din iunie 1977.

„Am fost fascinat mereu de lejeritatea lui Ilie Năstase pe teren. Iar eu l-am prins destul de târziu, jucând doar meciuri demonstrative. Am crescut în familie cu numele lui. Mulți specialiști în tenis, inclusiv Björn Borg, spun că doar doi jucători din istorie au avut un har special: Năstase și Federer. Când am citit și autobiografia lui Ilie m-am decis să facem acest film. Acum, când e gata, îmi dau seama că superlativele folosite pentru a-l descrie nu sunt deloc exagerate. În unele momente, el a fost mai popular chiar decât tenisul în sine. Asta mi-aș dori să vadă noile generații în Nasty, – o figură inspirațională, care a zguduit lumea” Cosmin Hodor, co-producător.

„Mă bucură foarte mult că suntem co-producătorii acestui film fascinant despre viața lui Ilie Năstase – o legendă a tenisului, ale cărui meciuri mi-au bucurat copilăria și a cărui carismă pe teren e recunoscută și astăzi. Regizorii au portretizat cu abilitate călătoria acestui sportiv est-european care a depășit granițele cu talentul și personalitatea sa, care i-au câștigat porecla Nasty pentru stilul său captivant și adesea controversat. Acest film prinde esența unui adevărat showman, amintindu-ne de moștenirea lui Năstase și de amprenta pe care a lăsat-o în lumea tenisului.”, spune Hanka Kastelicová (Vice President & Executive Producers Documentaries HBO EMEA – HBO Max)

Expert Forum, o organizație de analiză și advocacy, a adus în atenția publicului o serie de probleme fundamentale legate de Ordonanța de Urgență (OUG) ce vizează comasarea alegerilor din iunie 2024. Această analiză se bazează pe comentariile transmise către Ministerul de Interne și evidențiază atât aspecte de context, cât și deficiențe legislative punctuale.

Unul dintre principalele puncte de critică aduse de Expert Forum se referă la justificarea ordonanței de urgență în sine. Conform analizei, elaborarea unei astfel de ordonanțe nu este justificată în absența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, așa cum prevede Constituția României. Adoptarea OUG-ului cu doar trei luni înainte de alegeri este considerată a contravine principiilor predictibilității și stabilității juridice, aducând riscuri semnificative.

De asemenea, Expert Forum atrage atenția asupra faptului că OUG-ul nu rezolvă pe termen lung neclaritățile legate de Legea 33/2007 și că nota de fundamentare a actului normativ nu oferă o explicație suficientă și convingătoare a necesității comasării alegerilor.

Printre aspectele legislative criticate se numără și schimbările propuse în privința pierderii mandatelor la aleșii locali, considerate a crea premise pentru migrația politică și a oferi avantaje primarilor și președinților consiliilor județene în detrimentul consilierilor locali și județeni.

Expert Forum avertizează și asupra potențialelor confuzii și inegalități generate de comasarea alegerilor, mai ales în ceea ce privește temele campaniei, finanțarea acesteia și procedurile complexe. Totodată, modificările propuse în ceea ce privește formarea birourilor electorale sunt criticate pentru introducerea unor reguli neclare ce pot defavoriza anumiți competitori electorali.

În ansamblu, analiza aduce în atenție o serie de neclarități și deficiențe în ceea ce privește modul de corelare a diferitelor aspecte specifice alegerilor europarlamentare și locale, inclusiv termenele pentru soluționarea contestațiilor, desfășurarea campaniei electorale, finanțarea și controlul acesteia. Problemele legate de semnături și verificarea acestora, transparența birourilor electorale, finanțarea campaniei electorale și accesul persoanelor cu dizabilități la procesul electoral rămân, de asemenea, nerezolvate. Expert Forum subliniază necesitatea unei abordări mai atente și a unei consultări mai ample în procesul de elaborare a acestor modificări legislative pentru a evita posibilele consecințe negative asupra democrației și procesului electoral în România.

Principalele aspecte:

• Elaborarea unei ordonanțe de urgență care să reglementeze comasarea alegerilor nu este justificată. Aceasta nu survine ca urmare a unei ”situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată”, element care ține de esența OUG în conformitate cu art. 115 din Constituția României.
• Adoptarea acestei OUG, care modifică reguli importante ale procesului electoral cu trei luni înaintea alegerilor contravine principiilor predictibilității și stabilității juridice.
• OUG se aplică doar pentru aceste alegeri și nu rezolvă neclaritățile legate de Legea 33/2007 pe termen lung.
• Nota de fundamentare nu explică suficient și convingător nevoia de comasare a alegerilor.
• Comasarea poate crea mai multă confuzie și inegalități între actorii electorali, din motive care țin de temele campaniei, finanțarea campaniei, iar procedurile noi și mai complexe, precum și un număr mare de buletine de vot pot afecta dreptul la informare și exprimare politică a alegătorilor.
• Reglementările legate de pierderea mandatului la aleșii locali creează din nou premisele pentru migrație politică și oferă un avantaj primarilor și președinților consiliilor județene în defavoarea consilierilor locali și județeni
• OUG prelungește termenele pentru preluarea mandatelor, termenele reglementate începând să curgă de la 27 septembrie. Organizarea alegerilor locale în iunie și prelungirea perioadei de preluare a mandatului poate crea confuzie și dezechilibru în activitatea administrației publice locale. Mai mult, ar putea afecta calitatea guvernării la nivel local.
• Proiectul redefinește modul de formare a birourilor electorale, pentru a include reprezentanți ai competitorilor care participă la ambele alegeri. Acesta introduce reglementări care schimbă procedura de completare a birourilor și include reguli neclare, respectiv riscul de a defavoriza anumiți competitori electorali.
• Deși termenul pentru stabilirea reședinței (pentru alegerile locale) a fost redus de la 6 luni înaintea datei scrutinului, perioada de 2 luni este prea scurtă, având în vedere că OUG ar putea intra în vigoare în luna martie, deci le oferă alegătorilor mai puțin de o lună să își înregistreze reședința. Așadar, termenul de 60 de zile ar trebui scurtat, mai ales în condițiile în care noile reguli se adoptă intempestiv prin OUG.
• Per ansamblu, legislația nu definește cum se vor corela anumite aspecte care sunt diferite în cele două tipuri de alegeri, inclusiv aspecte importante precum termenele pentru soluționarea unor întâmpinări sau contestații, modul în care se va desfășura campania electorală, finanțarea și controlul campaniei electorale, funcționarea birourilor electorale etc.
• Unele aspecte care reduc eficiența și transparența procesului electoral rămân nerezolvate, incluzând numărul de semnături și verificarea acestora, transparența birourilor electorale, finanțarea campaniei electorale, accesul persoanelor cu dizabilități la procesul electoral.