miercuri, 24 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5574

Metoda calendarului nu functioneaza la pod

    Podul de la Serbanesti a reprezentat si din pacate pentru bacauani inca mai reprezinta cuiul din talpa administratiei. Dupa celebrul episod cu macaraua de 80 de tone care a distrus pietonalul au urmat o serie de termene de finalizare. Incepand cu toamna anului trecut, autoritatile tot au inaintat diferite termene, care de fiecare data au fost depasite de constructor, fara ca cei din conducerea primariei sa ia vreo masura concreta impotriva firmei Arcada. Ba din contra, s-au suplimentat fondurile. Dar sa le luam pe rand. Termenele, caci despre ele este vorba. Primul a fost sfarsitul lunii februarie, asa cum scrie inca pe pancarda de la intrarea pe pod. Evident, nu s-a respectat acest termen, gasindu-se tot felul de explicatii. Al doilea termen a fost dat de catre seful lucrarilor de la pod, in timpul unei convorbiri cu subsemnatul in cadrul emisiunii , din primavara acestui an. Lucratorul de la Arcada promitea ca pana in luna iunie, podul va fi dat ala cheie”. Cum lucrul acesta nu s-a intamplat, autoritatile au revenit printr-un comunicat de presa la 8 aprilie anul curent. aPana la darea in folosinta a podului mare au mai ramas de executat, in proportie de 30%, lucrari la suprastructura podului, realizarea pasarelei pietonale din amonte, refacerea suprastructurii peste canalul de fuga, racordarea cu strazile si iluminatul exterior al podului. Lucrarile de reabilitarea si modernizare a Podului Serbanesti, obiectiv de investitii major si prioritar al actualului Executiv al Primariei Bacau, se vor finaliza pana la sfarsitul lunii iulie 2008″, se preciza in comunicat. Lunile au trecut si, odata inscaunat in functia de viceprimar, Constantin Draganuta a scos si el porumbelul din gura, declarand presei ca lucrarea va fi terminata la sfarsitul lunii iulie. Dupa cum probabil ati aflat deja, suntem in luna august, si lucrarile continua. Pe 10 august, edilul a inaintat un nou termen limita: 30 septembrie, iar apoi 15 septembrie. aLucrarile la pod sunt executate in proportie de 85%. Au aparut probleme in plus, cum este cea a podului de peste canalul de fuga, dar va fi rezolvata in cel mai scurt timp. Termenul de finalizare al podului este 30 septembrie, dar dorim sa fie gata pana incepe scoala, pe 15 septembrie”, declara primarul brat la brat cu viceprimarul Draganuta. Daca ar fi sa luam de buna aceasta declaratie, inseamna ca din luna aprilie pana in luna august s-a lucrat in ritm de melc. In aprilie se executasera lucrarile in proportie de 70 de procente, iar in august in proportie de 85 la suta. Daca se va lucra in acelasi ritm, abia peste cinci luni, podul va fi gata. Asta daca nu cumva vor aparea alte evenimente neprevazute. Pana atunci, bacauanii si cei care tranaziteaza orasul dinspre Iasi si Vaslui vor avea de indurat in continuare cozile infernale din zona podului. Scris de Ionut Avram

    Apa calda recircula numai pana la usa blocurilor

      In aceasta perioada de sistare a activitatii la CET, pentru revizia tehnica anuala, furnizorul bacauan de agent termic a programat lucrari de refacere a sistemului de recirculare a apei calde. Sistemul de termoficare si aproape toate blocurile din oras nu au aceasta instalatie. Din acest motiv si pe fondul scaderii consumului de apa calda, urmare a debransarilor masive din ultimii ani, apar disfunctionalitati in furnizare. Apa calda se raceste pe conducte, iar locatarii sunt nevoiti sa astepte uneori minute in sir pana cand apa ajunge la robinet cu temepatura potrivita pentru baie sau dus. „Eu unul m-am cam saturat sa dau drumul la apa si sa o las sa curga la canal, ne-a declarat Serban Mantea, locatar de pe strada Banca Nationala. Am platit ani la rand apa rece neutilizata la pret de apa calda. Prin urmare, nu mai folosesc robinetul de apa calda. Prefer sa incalzesc apa pe aragaz in loc sa iau din sistemul CET”. Cu aceasta problema se confrunta toti locatarii din apartamentele bransate la CET. Cu cat blocul este mai inalt, iar numarul consumatorilor deserviti de CET mai scazut, cu atat se iroseste mai multa apa rece de pe conducta de apa calda. De cativa ani, CET reface pe portiuni sistemul de recirculare. Se foloseste conducta multistrat, care se introduce pe canalul termic intre punctele termice si blocuri. Pana in 2007, a fost refacut sistemul la 20 de puncte termice. Anul trecut, in septembrie, s-au alocat 400.000 lei pentru inca o etapa a lucrarilor. „Acum este in pregatire caietul de sarcini pentru o noua licitatie, ne-a declarat Iulian Stoican, sef sectie termoficare la CET. Intentionam sa refacem tot sistemul de recirculare, astfel incat sa reducem disconfortul locatarilor”. Fara o refacere integrala a sistemului, inclusiv in blocuri, problemele vor persista. Lucrarile interne cad in sarcina proprietarilor de apartamente. Ca de obicei in cazul cheltuielilor comune, acestia nu reusesc sa ajunga la un acord. In aceste conditii, atunci cand CET va relua furnizarea apei calde, aceasta se va raci pe conducte. In schimb, facturile se vor umfla, deoarece apometrele montate pe conducta de apa calda inregistreaza consumul. In plus, acolo unde exista sistem de recirculare, CET nu mai suporta procentul de 4,5% pierderi la factura de apa calda.Scris de Doina Mincu

      Bataie de joc

        Mal in loc de apa potabila

        In mai multe zone ale Bacaului apa rece nu a putut fi utilizata. Conducerea RAGC sustine ca in una din zone a avut o avarie. In cazul uneia din strazi, pentru ca nu a avut nicio lucrare, vinovat ar putea fi un locatar care a oprit apa din caminul de apometru. RAGC promite sa diminueze factura in cazul lucrarilor ei.

        In mai multe zone ale municipiului Bacau, si nu vorbim de cele afectate de lucrarea planificata de catre Regia Autonoma de Gospodarie Comunala (RAGC) pe Calea Moldovei, timp de cateva ore apa potabila a fost imposibil de consumat. aIeri (marti – n.n.) vreo doua ore nu am avut apa rece, iar dupa aceea a curs neagra ca pacura, ne-a sesizat L.A., de pe strada Lalelelor. Dar si azi dimineata (ieri – n.n.) a venit tot asa murdara”. De aceeasi problema ni s-a plans si un alt bacauan, care locuieste intr-un cartier opus. El ne-a adus si o mostra din apa de care a avut ieri parte. Intr-un bidon din plastic s-a putut vedea un lichid ca malul. aTimp de aproape doua ore, intre 9.30 si 11.30, nu am putut folosi deloc apa rece, ni s-a plans Valentin Ripeanu, strada Bucovinei, bloc 7, apartament 11. Pana ce si-a dat seama, sotia mea a apucat si a bagat rufe la masina de spalat. Le-a distrus. A curs in masina un lichid ca uleiul ars, de autoturism. Si nu este prima data cand se intampla acest lucru”. Valentin Ripeanu sustine ca a sesizat problema la Autoritatea de Sanatate Publica (ASP), la Primaria municipiului Bacau si la dispeceratul RAGC, dar fara niciun efect.

        Consumatorii sunt asteptati
        cu probe la ASP

        „Am sunat la ASP si am solicitat ca o echipa sa ia probe din apa care a curs in blocul nostru, a declarat Valentin Ripeanu. Mi s-a raspuns ca echipele sunt pe teren, iar ASP nu are masini pentru deplasari. Aceasta atitudine nu mi se pare normala”. Contactat telefonic, dr. Marin Bustuc, director executiv al ASP, a explicat ca echipele Inspectiei Sanitare de Stat se afla in comunele in care au avut loc inundatii in luna iulie si ca nu se poate raspunde pe loc unei asemenea cereri. „In cazul in care primesc apa tulbure, consumatorii ne pot aduce la sediu probe prelevate de ei. Daca apa este neagra, nici nu se mai impun analize de laborator. In cazul in care RAGC a anuntat ca are o avarie sau ca executa lucrari in zona, nu dam sanctiuni. Daca a livrat apa necorespunzatoare fara sa fi prevenit populatia, regia poate fi amendata”.

        RAGC se spala pe maini

        Pusa in fata celor semnalate de catre locatari, conducerea RAGC le confirma in parte. In ce priveste problema de pe strada Bucovinei, directorul RAGC, Adrian Craiovan, contesta ca ar fi aparut ca urmare a unor interventii pe reteaua de distributie a orasului. aNu am avut nicio lucrare in zona strazii Bucovina, declara directorul RAGC. Mai mult ca sigur vreun locatar a intrat in caminul de apometru de la bransamentul de scara si a oprit apa. Poate sa apara acest fenomen si intr-un astfel de caz, pentru ca si instalatiile interioare sunt colmatate”. Cat despre strada Lalelelor, conducerea RAGC sustine ca problema a fost din cauza ca pe una din conductele care pleaca din Statia de Pompare Gheraiesti s-a produs o avarie de proportii. Pentru ca pe aici se pierdea o cantitate foarte mare de apa, conducerea RAGC a trebuit sa intrerupa livrarea ei si sa remedieze defectiunea. La reluare, insa, ca de fiecare data, pentru mai multe ore apa a fost murdara, posibil in mai multe zone, nu numai pe strada Lalelelor. aIn cazul lucrarilor noastre, daca s-a facut sesizare la dispecerat, atunci vom diminua factura la apa, corespunzator, promite directorul RAGC. Dar trebuie sa avem din partea asociatiei de proprietari o adresa”. Scris de Elena Tintaru / Doina Mincu

        Masuri de prevenire

          Film de groaza la retestarile auto

          Pentru a disciplina participantii din trafic, Serviciul Politiei Rutiere a trecut la masuri mai aspre. Mai nou, soferii care sunt retestati pentru a reintra in posesia permisului de conducere sunt obligati acum, la sfarsitul examenului, sa vizioneze un film cu cele mai groaznice accidente rutiere care s-au petrecut in Bacau.

          Serviciul Politiei Rutiere se confrunta in ultima perioada cu tot mai multe cazuri in care abaterile de la normele de circulatie sunt des incalcate. Consumul de bauturi alcoolice, nerespectarea culorii rosii a semaforului, neacordarea de prioritate a trecatorilor pe marcajul pietonal, dar si a celorlalte masini din trafic sunt principalele cauze care ii determina pe agentii de la Circulatie sa ridice, in vederea suspendarii, permisele de conducere. Soferii vinovati sunt apoi retestati si numai daca iau acest examen pot intra din nou in posesia carnetului. Promovabilitatea scazuta la testare arata ca unii soferi trateaza cu indiferenta Codul Rutier. Ieri, din cei 30 de conducatori auto examinati, abia jumatate au fost declarati admisi. Testul include 15 intrebari, iar pentru a fi declarat admis candidatul trebuie sa raspunda corect la cel putin 13 dintre ele. Pentru disciplinarea lor, conducerea Politiei Rutiere a decis ca la sfarsitul testarii conducatorii auto sa vizioneze si un film cu o serie de accidente rutiere care s-au produs pe soselele din Bacau. „Examenul a decurs normal, in fiecare zi de luni e asa, a precizat
          subcms. Dorin Roman, de la Serviciul Politiei Rutiere Bacau. Nu sunt insa bine pregatiti soferii si de aici problemele cu care ne confruntam zilnic in trafic. Promovabilitatea este in general de 55 la suta. Vizionarea acestui film probabil ca va mai atenua putin din teribilismul unor conducatori auto si astfel vor deveni mai constienti de riscul la care se supun prin incalcarea normelor rutiere.” Zilnic la biroul de coliziuni al Politiei Rutiere Bacau se inregistreaza cel putin 50 de tamponari cu pagube materiale. Pentru abaterile din trafic, lunar in jur de 300 de soferi raman fara permis de conducere. Scris de Roxana Neagu

          Preturi „piperate”; la rechizitele scolare

            Librariile din Bacau sunt ticsite de rechizite scolare. Comerciantii s-au asigurat acum, cu trei saptamani inainte de inceperea unui nou an scolar, ca vor avea orice pentru toate gusturile. Nu sunt inca reduceri insa, parintii nu se feresc sa scoata din buzunar cateva sute de lei pentru a lua tot ce trebuie micutilor. Numai un simplu ghiozdan ajunge cel putin 50 de lei, ca sa numai vorbim de cele la 300 de lei. Mult, din punctul de vedere al unora dar agentii economici nu lasa inca din pret. aNu ai ce sa faci, platesti dar ti se rupe sufletul ca nu ai destui bani sa ii iei copilului tot ce isi doreste el. Poate vede la ceilalti si vrea si el, dar daca nu ne permitem ce sa facem? Ma bucur ca totusi sunt lucruri si mai ieftine, chiar daca stim ca au o calitate indoielnica”, a spus Madalina Enache, mama, venita la cumparaturi. Ghiozdanul si uniforma sunt intradevar cele mai scumpe, deoarece numai un sacou pentru baieti costa 85 de lei, o vesta 29 de lei, pantalonii 38 de lei, iar pentru fete costumatia ajunge cel putin 50 de lei.

            In centru e mai scump

            Nu trebuie neglijat nici faptul ca zona centrala a orasului favorizeaza preturile ridicate, deoarece se poate remarca o usoara scadere a acestora la librariile din cartiere. Astfel, daca in cartier un penar complet echipat ajunge 35,55 lei, in centru va trebui sa platiti pana la 47,19 lei. Neechipat, in ambele cazuri nu depaseste mai mult de 15 lei. In ceea ce priveste caietele, ele pot fi cumparate cu preturi de la 0,6 lei si pana la 12,50 lei, in functie de calitatea paginii. Caietul de biologie poate fi achizitionat cu 0,7 lei si aquarelele cu 30 lei. Stilourile costa cel putin 10 lei, iar pentru cei mai pretentiosi dintre clienti exista si seturi la 60 sau 70 de lei. Se gasesc si harti, insa trebuie sa fiti pregatiti sa lasati la casa cel putin 40 de lei. Au crescut preturile fata de anul trecut, insa sefii de magazine sunt siguri ca isi vor goli rafturile in prejma zilei de 15 septembrie. aZeci de parinti ne calca pragul in fiecare zi, se uita si analizeaza. Multi au deja o lista luata de la secretariatul scolilor si stiu excat de vor, dar sunt si persoane care aleg pe moment. Ne asteptam sa se aglomereze dupa data de 10, asa e in fiecare an. Atunci se vinde aproape tot, scump sau ieftin”, a precizat o vanzatoare de la una din librariile din Bacau. Indifierent de diversitatea produselor si costurilor, cert este ca orice parinte va plati cel putin 300 de lei anul acesta pentru a lua tot ce trebuie unui scolar. Daca e mult sau putin, nu suntem in masura sa judecam dar trebuie avut in vedere faptul ca suma e mai mult de jumatate din salariul minim pe economie.Scris de Daniela Pilat

            Fructe salbatice din Neamt pentru bacauani

              De cateva zile, vedetele pietelor bacauane sunt fructele de padure. Afinele, murele si, mai rar, fragii, ii imbie cu aroma lor pe cumparatori. Ieri, in Piata Centrala, abia coborate dintr-o masina supraaglomerata, mai multe femei din judetul Neamt se uitau cu disperare dupa o taraba libera. Nici nu au asezat bine pe caldaram galetile cu boabe si au fost luate „in dinti” de agentii de ordine. Clientii au dat si ei navala, insa multi au dat inapoi din cauza preturilor: 12 lei un kilogram de afine si 6 lei unul de mure. „Li se pare scump, isi spune Elena Nicolaita. Nu se uita nimeni la mainile si picioarele noastre intepate in rugii de mure”. Femeia din Piatra Soimului are membrele o rana vie, de parca ar suferi de cine-stie-ce boala misterioasa. Imi citeste mila si interesul in ochi si isi povesteste deschis viata de copil al padurii. Acum are 22 de ani, dar de cand se stie a trait dupa ritmul rodului din salbaticie. „Cum se topeste zapada, pornim dupa flori. Nu iese prea mult din vanzare, dar alt venit nu am. Vin urzicile, pe urma buretii. In august sunt fructele si din septembrie incep ghebele si nucile. Iarna, cat e de lunga, scoatem vreascuri cu spatele din padure. Toti banii familiei mele de acolo vin. Putini, dar altfel am muri de foame. Nu avem nici pamant, nici animale”. Povestile cu ursi care ataca oameni si cu serpi incolaciti pe crengi nu o mai sperie de mult. „Acum au adus in padurile noastre 30 de ursi, dar nu mi-e frica. Stiu ca sunt flamanzi si ies printre oameni, dar cand innoptam in padure, facem foc”. Pentru a strange cele cateva galeti cu afine, tanara si tovarasele ei au dormit trei nopti in codru, pe crengi si saci, pazind focul cu randul. Irina Luca are 70 de ani si aceeasi indeletnicire. „In fiecare an spun ca-i ultima oara cand ies la cules, dar nu ma indur sa stau cu mana sub cap cand in padure cresc banii”. Vrednica si inca iute, femeia isi ia galetica pe brat si porneste printre modulelel cu chinezarii strigandu-si marfa. Cui are rabdare sa o asculte ii impartaseste secretul afinatei, dar si al siropului care „curata si hornul fumatorilor”. Scris de Doina Mincu

              Suferintele cronice ale strazilor buhusene

                antr-un raport prezentat consilierilor buhuseni, Politia comunitara precizeaza ca an Buhusi exista urmatoarele aindicatoare de circulatie lipsa sau avariate: 1 buc., str. Libertatii, an fata scolii nr.1 1 buc., statia de autobuz, str. Libertatii (langa targul saptamanal)”. antrucat stiam ca realitatea este alta, ne-am adresat Politiei Buhusi. antr-o adresa din 8 ianuarie 2007, ramasa fara efecte practice, Politia anunta Consiliul Local ca an oras lipsesc cel putin : doua indicatoare de limitarea vitezei pe DN 15, zece indicatoare presemnalizare aTrecere pietoni”, patru indicatoare aStatie autobuz”, 21 de indicatoare (aStop”, Trecere pietoni”, aOprirea interzisa”) pe strazile Bodesti, 1 Mai, Nicolae Balcescu, Republicii, Alecsandri, Spiru Haret, Ceahlau, Balcescu. Tot atunci, erau semnalate si alte pericole pentru circulatia rutiera. Pe DN 15, antre km 345 -347, la iesirea din Buhusi, spre Costisa,traficul pietonal se desfasoara pe carosabil, an lipsa trotuarelor. La intersectia cu strada orbic, Podul construit nu corespunde efectuarii normale a virajelor, din cauza parapetilor care nu au un unghi corespunzator. Pe strada Balcescu, supraaglomerata, a fost propusa realizarea unei benzi de circulatie an plus sau semnalizarea circulatiei cu sens unic, interzicerea opririi autovehiculelor care aprovizioneaza magazinele din zona. N-au lipsit propunerile de amenajare a unor parcari. Pentru zona foarte periculoasa a targului saptamanal (care are locatia de-o parte si de alta a DN 15) s-a propus stabilirea unor masuri corespunzatoare de protectie a comerciantilor si cumparatorilor. Politistii spun ca an aceasta zona, daca un autocar sau un autocamion de mare tonaj ar parasi carosabilul, din varii motive (explozie de cauciuc, pierderea controlului volanului etc), aici poate avea loc un masacru, dar fiind faptul ca an targul saptamanal sunt sute de oameni. Oprirea aiurea a autocarelor si mijloacelor de transport care asi desfasoara activitatea an regim de maxi-taxi este o alta problema a orasului. Autoritatile au unele proiecte – pentru urmatorii doi ani – care vizeaza reglementarea circulatiei zona de sus a orasului. Scris de Ion Fercu

                Formula BMW Europa / Lovit in plin!

                Doru Sechelariu si-a pus sperante intr-o clasare care sa-i aduca puncte in etapa de Formula BMW desfasurata in week-end, pe circuitul stradal de la Valencia. Premizele erau incurajatoare. Astfel, pilotul bacauan avusese timpi notabili in calificari, unde s-a clasat al 11-lea dintr-un total de 28 de concurenti, ceea ce i-a permis sa atace inca din startul cursei de sambata. Dupa primele doua tururi, Doru a urcat pe locul sase, ceea ce ii oferea perspectiva unei curse foarte bune. Din nefericire, ghinionul lui Sechelariu s-a numit K. Mitchell, un sud-african a carui maniera de pilotaj extrem de periculoasa a compromis eforturile bacauanului. Concret, Mitchell a intrat in plin in Sechelariu, avariindu-i monopostul si constrangandu-l sa abandoneze. Mitchell a comis-o si duminica, cand a fost din nou protagonistul unui accident, insa, din fericire pentru ceilalti concurenti, nu a mai lovit pe nimeni, singurul pagubit fiind el insusi. In cursa a doua, Doru Sechelariu a pornit de pe pozitia a 18-a, a urcat la un moment dat pe locul 15 si a incheiat pe 20. „Sambata, puteam obtine un loc bun daca nu aparea acel accident. Duminica, masina nu a mai fost la fel de rapida si, la drept vorbind, nici nu avea cum, la cate reparatii a necesitat”, a explicat Doru Sechelariu, care spera sa recupereze terenul pierdut in ultimele etape ale campionatului, ce se vor desfasura la Spa si Monza.
                Scris de Dan Alexandrescu – comentator Formula 1

                Trei faze de penalty

                FCM Bacau putea primi sambata cel putin o lovitura de la 11 metri la jocul cu Dunarea Giurgiu. Toate cele trei faze care puteau duce la dictarea unui penalty s-au consumat in prima repriza si i-au avut ca protagonisti pe Vajou (lovit, incoluntar, in plina figura de portarul Dragne, la un corner executat de Dobarceanu-min.13), Dobos (impins de Santmare la marginea careului-min. 18) si Vraciu (min. 40, cand a fost tinut de un adversar in suprafata de pedeapsa).
                Scris de D.S.

                Fotbal, Liga a ll-a / Remiza marimea XS

                FCM Bacau – Dunarea Giurgiu 1-1 (0-0)

                Stadion: „Municipal”, spectatori: circa 300. Au inscris: HUIBAN (min. 75), respectiv ST. IORDACHE (min. 60). Suturi la poarta: 10-5 (pe poarta: 5-3).
                FCM Bacau: Ignatescu – Dediu, Vajou, Spiridon, Dobarceanu -Banu („35 Darie), Raimy, Dobos („72 Taban), Ghius („56 R. Cojocaru) – Huiban, Vraciu. Antr.: Cr. Popovici.
                Dunarea: Dragne-Santmare, Damian, Nicola-Comaneanu, C. Gheorghe, Al. Radu („88 Ochia), Cl. Vasile, Soare („56 Radulescu)-St. Iordache („80 Lascarache), Banaru.Antr.: Ad. Ene.
                Arbitri: Mihai Ianovschi (Pitesti) – Elena Musetoiu (Camplung), Mihaela Gomoescu (Bucuresti).

                Pe mana lor

                aCum sa-ti faci rau singur”, actul secund. La o saptamana dupa infrangerea cu Cetatea, FCM Bacau a mai pierdut doua puncte. De data aceasta acasa, in compania Dunarii Giurgiu. Spre deosebire de meciul de la Suceava, pe care l-au inceput de-abia in minutul 70, sambata, bacauanii au fixat bine ceasul desteptator. Au atacat inca din start, dar s-au intrecut din nou in ratari. Mai mult, la o faza de nimic, le-au facut cadou oaspetilor golul de 0-1. Reusita lui Huiban, care a restabilit egalitatea, a fost urmata de alte ocazii de gol irosite, astfel incat remiza se potriveste echipei lui Popovici ca o haina intrata la apa.

                Ratarile lui Vraciu

                Prima repriza a avut sens unic: spre poarta lui Dragne. Doar capitanul giurgiuvenilor, Catalin Gheorghe a intors in doua randuri semnul cu sageata, insa Dobarceanu (min. 11), respectiv Ignatescu („23) au inlaturat pericolul. In rest, presiunea a fost in careul oaspetilor. Efectul nu s-a vazut si pe tabela deoarece ratarile au fost la ordinea zilei. „Hero of the day?” Catalin Vraciu, care a fost blocat in min. 3, la o actiune in viteza pornita de Dobos si continuata de Huiban, pentru ca in min. 45, la capatul unei frumoase incursiuni, „nouarul” gazdelor sa suteze incredibil in portar!

                Noroc cu Huiban

                Dupa pauza, ritmul a mai scazut. Nu si frecventa ocaziilor. Golul a cazut insa „dincolo”. Total neasteptat. In min. 60, la o minge lunga, Spiridon a gafat, permitandu-i lui ST. IORDACHE sa inscrie pentru 0-1. Bacauanii au inceput din nou sa impinga bolovanul spre varful dealului, iar in min.75 au reusit in sfarsit sa egaleze. La originea golului au stat doua rezerve: R. Cojocaru si Taban. Primul a centrat din corner pe coltul lung, iar al doilea a recentrat pentru lovitura de cap a lui HUIBAN. Meciul putea fi unul cu „happy-end” daca Taban (min. 88) si din nou Vraciu (min. 90) nu treceau pe langa golul victoriei. Rezultat stramt pentru gazde, punct mare pentru oaspeti.Scris de Dan Sion

                Creierul electoral

                  A existat o vreme gravida de normalitate in istoria antica: segmentul acela temporal in care functiile de conducere erau privite ca pedeapsa. Fiinta umana credea ca este mai potrivit sa-si gestioneze propria existenta, decat sa fie in slujba gestionarii fericite a vietilor celorlalti. In acea vreme, cei care conduceau nu luau in calcul cultivarea subiectiva a intereselor personale. Treptat, ticaloasa fiinta numita om a ajuns in halul de astazi, cand functia publica a devenit un prilej de imbogatire.
                  Ma intalnesc des cu diferiti primari si parlamentari, ii vad indecent de des la televizor pe presedinte, prim-ministru, pe diferiti ministri si constat, cu stupoare, ca nu mai sunt oamenii care erau inainte de a avea aceste functii. Anterior protapirii, prin vointa noastra, in fotolii, erau normali (ma rog, aproape normali). Vreau sa spun ca aveau un creier asemanator celorlalti oameni, gandeau cochetand cu firescul logicii si bunului simt. Ajunsi in jilturi, s-au pricopsit cu un nou tip de creier: electoral. Orice relatie pe care o ai cu ei devine una electorala. Vrei, prin absurd, o banala adeverinta prin care trebuie sa argumentezi ca esti muritor de pluton al natiei? Alesul o semneaza, in sfarsit, dar iti sugereaza ce efort teribil a trebuit sa depuna si, nu in ultimul rand, faptul ca tu, cand o fi si-o fi – caci va veni si vremea urnei – vei sti cum sa votezi. Vrei un nenorocit de bec pe strada ta mereu intunecata, aceeasi atitudine. Vine el, Alesul, Conducatorul, cu o intreaga trupa de scaragii si pompieri, buleftrica este infipta sub ochii lui in dulie si tu trebuie sa aplauzi electoral gestul. Esti indreptatit sa primesti ajutor social, bunuri prin retrocedare, resurse financiare din bugetul local sau de stat, sa urli la Luna din cauza gropilor din asfalt, a gunoaielor care te asediaza, a tantarilor care te ucid lent, a functionarilor care te buzunaresc profesionist, sa invoci sfintii din calendar marturisindu-le matrapazlacurile alesilor, si, daca numai intr-unul din aceste cazuri un creier electoral binevoieste sa-ti ofere o (semi)satisfactie, nu uita ca trebuie, macar din priviri, sa-ti iei un angajament electoral. Alesul mioritic s-a scrintit atat de mult, incat, cred, ca pana si atunci cand merge la amanta, tot cu bibilica electorala cugeta. Stiti cand am realizat ca unii au doar creier electoral? La ultima eclipsa de soare, atunci cand un primar a afisat in buricul orasului morga insului care oferea, prin marea sa bunavointa, acel eveniment astronomic. Medicii legisti si psihologii, mai ales, au o noua provocare: studiul creierului electoral. Imaginati-va, de pilda, ce arie generoasa de cercetare ar fi creierul electoral basascian, aflat secunda de secunda in campanie de realegere! Dar pana cand veti ajunge cu interesanta cercetare la Cotroceni sau Palatul Victoria, faceti un studiu de caz pe primarul dumneavoastra, de exemplu. Va asigur ca nu veti da gres: veti gasi, in toate situatiile, indivizi fotoliti (de la fotoliu creier nou, cuvant nou…) care au numai creier electoral. E drept ca Dumnezeu nu s-a gandit ca va fi posibil acest derapaj biologic, dar….Scris de Ion Fercu

                  Dezastru financiar la CET / Fara gaze, carbune si lei in cont

                    Zeci de mii de bacauni depind inca de CET, furnizorul de agent termic. Dupa cum se prezinta la aceasta ora situatia financiara a societatii, sistemul centralizat de incalzire este in pericol sa sucombe. CET trebuie sa plateasca la E.ON Gaz penalitati de trei ori mai mari decat datoria si nu are bani sa achizitioneze lignit pentru iarna. De doua saptamani productia este zero, iar miliardele de la asociatii si de la buget sunt numai pe hartie.

                    In aceasta perioada, CET ar fi trebuit sa vanda o mare cantitate de apa calda consumatorilor si sa recupereze masiv din debitele acumulate de acestia in sezonul rece. Situatia nu se prezinta nici pe departe astfel. Bacauanii au ramas sa lupte cu canicula facand baie la lighean, iar productia de la CET a inghetat din cauza reviziei tehnice anuale, dar si a masurii drastice aplicate de E.ON Gaz Romania, care a sistat gazele din cauza datoriilor pe care le-a acumulat societatea bacauana de termoficare. aSuntem intr-o situatie financiara foarte grava, ne-a declarat directorul CET, Vasile Dragusanu. Ca orice societate comerciala, nu putem face plati la furnizorii nostri daca nu incasam de la clienti&quot.

                    Negocieri in impas cu E.ON Gaz

                    Pentru revizia tehnica anuala, CET a anuntat o sitare a productiei de doua saptamani, pana la finalul lunii august. A aparut insa o problema care pare fara rezolvare la aceasta ora: sistarea gazului. Spre deosebire de anul trecut, cand E.ON Gaz a inchis robinetul din acelasi motiv, debitul CET nu este foarte mare. Facturile restante insumeaza aproximativ 3,2 milioane lei (32 miliarde lei vechi). aAdevarata problema o constituie penalitatile, explica directoruil Dragusanu. Dupa cum le-a calculat E.ON Gaz, la 0,1 % pe zi, am ajuns la 9,3 milioane lei (93 miliarde lei vechi,n.r.). Aici ne blocam la discutii cu reprezentantii E.ON. Ei vor sa platim debitul in termen, dar noi avem restante de doua luni. Incercam sa negociem si o scadere a penalitatilor&quot. Deocamdata, nu se intrevede nicio speranta pentru reluarea furnizarii gazelor, deci nici pentru confortul bacauanilor din sistemul centralizat. Daca CET si-ar recupera creantele de la asociatiile de proprietari si-ar putea achita toate facturile restante. Sunt, insa, slabe sanse ca acest lucru sa se intample in viitorul apropiat, fiind vorba de peste 13 milioane lei (130 miliarde lei vechi). Se adauga penalitatile de 8 milioane lei calculate asociatiilor de proprietari. Intr-o incercare disperata de a-i determina pe datornici sa achite debitele, CET intentioneaza sa incheie conventii directe cu locatarii, ca act aditional la contractul cu asociatiile de proprietari. Aceasta ar permite societatii sa ii actioneze pe datornici in instanta.

                    Si banii de la buget se lasa asteptati

                    Asociatiile de proprietari nu sunt singurele care au datorii la CET Bacau. aPentru energia termica furnizata trebuie sa primim compensarea, ne-a mai declarat directorul societatii. Este vorba despre diferenta dintre pretul local al gigacaloriei, platit de populatie, si cel de productie (peste 100 lei pentru fiecare gigacalorie produsa,n.r.). Se compenseaza 45 % din valoarea gigacaloriei. Acesti bani vin de la bugetul de stat si cel local. Avem de primit 1,4 milioane lei. S-au facut documentele, dar nu au intrat banii&quot. CET a supravietuit numai datorita energiei electrice produse si livrate in sistemul national. Oprirea grupului de cogenerare, ramas fara gaze, loveste CET si pe acest flanc. In plina perioada de aprovizionare cu combustibil, societatea nu dispune de lichiditati, productia este zero, iar incasarile de la consumatori lancezesc. Conducerea CET marturiseste ca, la aceasta ora, nu se intrevede solutia pentru iesirea din blocaj.Scris de Doina Mincu

                    Informatizarea s-a impotmolit la CJAS

                      Luna de luna, dupa data de 20, holul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) devine neincapator. Este perioada in care se raporteaza concediile medicale ale angajatilor. Reprezentantii angajatorilor petrec uneori chiar si ore la rand pentru depunerea certificatelor de concediu medical si a listelor nominale cu salariatii pentru care se achita contributia la Fondul national unic al asigurarilor sociale de sanatate. Din cauza schemei de personal care nu prevede un numar suficient de angajati pentru relatii cu publicul, salariatii din diversele compartimente ale CJAS fac prin rotatie aceasta munca. Prin urmare, aglomeratia, nervii si aerul irespirabil au devenit ceva obisnuit la CJAS. Desi se vorbeste de cativa ani despre informatizarea sistemului, astfel incat raportarile sa poata fi realizate on line, proiectul a ramas in aer. aNu se poate raporta prin internet, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Nu stim cand se va trece la acest sistem”. De altfel, la CJAS exista un precedent deloc incurajator. Furnizorii de servicii medicale, informatizati pana in dinti, au frecvent probleme cu raportarea si in activitatea curenta, din cauza frecventelor schimbari de soft. Scris de Doina Mincu

                      „Stai drepti sau dispari ca-mi iei oxigenul”; / Politist acuzat de abuz in serviciu

                        Seful de post de la Politia comunei Motoseni este acuzat de un tanar ca a folosit agresiunea fizica, fara motiv. Cu atat mai mult cu cat in acel moment era imbracat si in haina militara de serviciu. Pentru a-si face dreptate, el a depus o plangere, iar acum dosarul este pe masa procurorului.

                        Scandal de proportii in satul Sendresti, comuna Motoseni. Ioan Ionut Tudose, un tanar de 20 de ani, il acuza seful Postului de Politie din localitate ca l-a batut fara motiv intr-un bar. El sustine ca, in prezenta mai multor martori, agentul de politie l-a lovit cu pumnii in fata, abdomen si coaste, apoi i-a adresat cuvinte jicnitoare. „Eram in bar, in jur de ora 21.00, chiar in sat, povesteste baiatul. Stateam la masa cu consatenii si vanzatoarea. In scurt timp a venit seful de Post de Politie, Onofrei Gheorghe, cu masina de serviciu. A intrat in bar, unde a discutat cu vanzatoarea, iar eu m-am dus sa-mi mai iau o bere. Cand am ajuns in dreptul tejghelei, domnul Onofrei mi-a zis ca nu stiu sa iau pozitia de drepti in fata superiorului, iar eu i-am spus ca nu am de ce sa stau drepti. Mi-a zis sa dispar din fata lui ca ii consum oxigenul. Apoi a inceput sa ma loveasca cu pumnii in fata, abdomen, coaste si mi-a adresat cuvinte jignitoare la adresa familiei mele, asa din senin.” Dupa incident, mai sustine Ionut, politistul l-a urcat in masina Politiei, si i-a spus ca il duce la Post sa-i dea amenda un milion de lei, pentru tulburea linistii si ordinii publice. „Numai ca, mai declara tanarul, m-am trezit ca ma duce in alta parte. I-am zis ca dupa ce m-a batut, sa ma duca macar la parinti acasa. A vrut sa ma dea jos, dar pana la urma m-a lasat la bunica mea, unde era si unchiul meu. Le-a zis rudelor mele ca mi-a dat vreo doua palme pentru ca am avut un comportament nepoliticos si ca parintii mei nu sunt acasa”. Baiatul nu s-a lasat si a vrut sa-si faca dreptate singur, dar pe cale legala. Impreuna cu tatal sau s-a dus la Spitalul din Podu Turcului, iar acolo, din cauza multiplelor traumatisme suferite, a ajuns tocmai la Iasi. A stat internat, iar Medicina Legala a stabilit ca are nevoie de 22 -23 de zile de ingrijiri medicale si tratament. „Ne-am adresat si in instanta. Cu ce drept a lovit el copilul? Iar acum continua sa ne ameninte, verbal si cu telefonul, si sa ne spuna ca are pile si in Politie si in Justitie si ca tot noi o sa avem de tras”, ne-a spus revoltat si tatal lui Ionut. Dosarul de cercetare penala intocmit pe numele politistului incriminat se afla acum pe masa procurorului de la Bacau.
                        Cazul se afla masa coducerii IPJ

                        Cazul a intrat si in atentia conducerii Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau. „In functie de rezultatele cerectarilor si a deciziei instantei se vor lua masurile ce se impun in astfel de cazuri”, ne-a precizat si ofiterul de presa al IPJ Bacau, subinspector Narcisa Butnaru. Agentul de Politie incriminat nu a putut fi contactat, fiind in prezent in concediu de odihna. Anul trecut 60 de angajati ai institutiei au fost aspru sanctionati pe linie de serviciu, de catre Comisia de disciplina interna. Scris de Roxana Neagu

                        Tergiversari la infinit

                          Mutarea Unitatii de Primire Urgente, din nou, amanata

                          Noua cladire, in extinderea spatiilor existente, trebuia sa fie gata ieri. Constructorul spune ca ulterior au aparut alte probleme care trebuie rezolvate. Managerul spitalului nu accepta aceste justificari si ameninta cu perceperea penalitatilor de intarziere a executiei lucrarilor.

                          Preconizata pentru data de 15 august, mutarea, in noul corp de cladire, a Unitatii de Primire Urgente a Spitalului Judetean nu s-a produs ieri. Si nici nu se va intampla curand. Si aceasta dupa ce de nenumarate ori au fost amanate atat inceperea cat si finalizarea lucrarilor la noua cladire, care vine in extinderea spatiilor actuale. Potrivit panoului montat in fata santierului, autorizatia de constructie a noii cladiri a fost eliberata de catre Consiliul Local Bacau in 28 noiembrie 2007, iar lucrarile ar fi trebuit sa inceapa a doua zi. Termenul de executie este de 12 luni din momentul emiterii autorizatiei, dar in acelasi timp pe panou se mentioneaza ca data a finalizarii investitiei 29.04.2008. Lucrarile, insa, au fost demarate destul de tarziu fata de data stabilita si, ulterior, au fost sistate o perioada indelungata. aIn interior, finisajele sunt realizate in proportie de 95 la suta, ne-a spus Constantin Pintilie, seful punctului de lucru al firmei Nova Casa, care executa constructia. Dar in zona de legatura dintre cladirea veche si cea noua, unde va fi holul de intrare in aceasta trebuie sa demolam un perete structural, de rezistenta. Era acoperit cu un zid de caramida si cand l-am dat jos am ajuns la beton. Trebuie aviz de la un expert, de la Iasi. Este treaba proiectantului. Acesta, dupa obtinerea avizului, va trebui sa dea solutia tehnologica si sa intocmeasca planul de executie a ei. Aceasta presupune o consolidare incepand de la subsol”. Interlocutorul nostru estimeaza ca numai executia acesteia va dura cel putin o luna.

                          Penalitati de intarziere pentru constructor

                          Ultimul termen de finalizare a lucrarii dat firmei de constructii de catre managerul Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) a fost 15 august. Conducerea spitalului este hotarata de aceasta data sa nu mai accepte nicio alta amanare. aIncepand cu 15 august, se vor calcula penalitati de intarziere a lucrarilor pentru fiecare zi, ne-a declarat Dan Stoica, managerul SJU. Nu are nicio legatura peretele de rezistenta cu intrarea in noua cladire. Acolo este o usa care poate fi extinsa de la 1,10 metri la 1,50 metri, cat este nevoie, fara a darama peretele. Nu-l dam jos, pentru ca nu aceasta este solutia”. Initial, reabilitarea UPU, adica extinderea ei cu o noua constructie si amenajarea corespunzatoare normelor Uniunii Europene a spatiilor existente, trebuia sa fie gata la inceputul lunii aprilie 2007. Pentru Unitatea de Primire Urgente a SJU, Ministerul Sanatatii va repartiza aparate de resuscitare (inclusiv pentru nou-nascuti), aparat de radiologie, electrocardiograf cu monitor, defibrilator, analizor de sange, glucometru, ventilatoare (fixe si mobile), nebulizator, spirometru, ecograf tip Doppler, laringoscop etc., venite in tara prin Banca Mondiala. Dar toate acestea nu vor fi instalate pana ce spatiile nu vor fi conform cerintelor Uniunii Europene.
                          Scris de Elena Tintaru

                          Hoatele de la supermarket

                            Cinci babute au ramas fara banii de inmormantare

                            Doua escroace din Galati au reusit sa lase cinci batrane fara banii de inmormantare. Femeile se recomandau drept reprezentante ale unui
                            supermarket care ofera persoanelor varstnice
                            produse gratuite. Cu aceasta carte de vizita
                            imbatabila, recidivistele erau invitate in apartamente.

                            Chiar daca poarta acelasi nume, Gina si Nina Serban, in varsta de 21 de ani si respectiv 29 de ani, ambele din Galati, nu sunt rude. Ele insa s-au infratit in rele, numarul victimelor mai ales din randul persoanelor varstnice fiind insemnat. Cele doua escroace au venit in Bacau in cautare de batrani creduli, prima inselata fiind o batrinica de 79 de ani, de pe strada Cornisa Bistrita. Nina a intrat in apartament recomandandu-se drept reprezentantul unui supermarket. Femeia a castigat increderea septuagenarei, imediat ce i-a adus la cunostinta acesteia ca are de primit produse gratuite. aIn acest timp, inculpata Gina Serban a patruns in apartament si a cautat prin toate camerele sustragand suma de 650 lei”, spune procurorul de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau care s-a ocupat de caz. La fel au procedat escroacele si cu urmatoarea victima, o batranica de 78 de ani, de pe strada 9 Mai. De data aceasta cele doua femei au intrat impreuna in apartament. Una a etalat produsele pe masa, iar cealalta s-a scuzat sa mearga la baie. A cotrobait insa prin casa, iar cand a gasit banii (392 lei) a dat semnalul de plecare.

                            Au deratizat apartamentul… de bani si aur dentar

                            Escroacele si-au schimbat putin strategia in cazul urmatoarei victime, Smaranda S., de 79 de ani. In timp ce Gina si Nina ii impuiau capul batranei cu oferta supermarket-ului, si-a facut aparitia sora gazdei. Chiar si in aceasta situatie, galatencele nu au renuntat la planul lor. aEle i-au propus partii vatamate sa efectueze o dezinsectie in apartament. Cele doua au turnat intr-o cana solutie Raid in care au inmuiat un servetel, pe care l-a rupt in mai multe bucati. In momentul in care asezau prin apartament servetelul, cautau bani si bunuri. Inculpata Gina Serban a gasit suma de 3.200 lei si aur dentar in valoare de 1.300 lei”, precizeaza procurorul de caz. Pe lista victimelor escroacelor au intrat, de asemenea, inca doua babute: Elena P., de 79 de ani si Elena B., de 80 de ani. De la ultima, Gina si Nina au furat banii de inmormantare (4132 lei). Cum ulciorul nu merge de multe ori la apa, nici politistii bacauani nu le-au lasat pe escroace sa-si faca de cap. Gina si Nina Serban au fost retinute, iar recent procurorii le-au trimis in judecata pentru violare de domiciliu si furt. Ambele au antecedente penale.
                            Scris de Lili Adochitei

                            Incubatorul de afaceri cloceste milioane de euro

                              Profit maxim pe domeniul public

                              Daca este sa ne uitam peste procedura privind implementarea Programului National multianual de infiintare si dezvoltare de incubatoare de afaceri din Romania, atunci ne putem da seama de ce autoritatile locale s-au dat peste cap ca modificarea contractului de concesiune privind fostul strand al Tineretului ardea tare la interesele liberale.

                              Autoritatile locale au modificat in repetate randuri contractul de concesiune al fostului strand, tocmai pentru a face cat mai profitabila investitia strategica a patronului de la Gepex, Gica Vlasie (foto). Ultima „revenire” asupra prevederilor contractuale privea si infiintarea unui incubator de afaceri, ceea ce ridica multe semne de intrebare. Interesul este clar, deoarece in cadrul programului de infiintare si dezvoltare de incubatoare de afaceri se vor acorda alocatii financiare nerambursabile pentru a asigura functionalitatea IMM precum si dezvoltarea economica si sociala a zonelor propuse. Programul, cel putin teoretic, vizeaza si cresterea de actiitati economice durabile, intarirea climatului investitional si reducerea ratei somajului.

                              Clocirea de fonduri nerambursabile

                              Incubatoarele de afaceri se constituie, conform prevederilor legale in vigoare, printr-un act de asociere in participatiune incheiat intre autoritatile publice locale, responsabile la nivel local de implementarea programului, societati comerciale (Vlasie are destule), ONG-uri, Agentii de Dezvoltare Regionala sau alte institutii cu caracter reprezentativ la nivel local, care au calitatea de parti asociate, capacitatea de a gazdui si administra un incubator de afaceri precum si aceea de a acorda asistenta tehnica si de a instrui potentialii intreprinzatori in perioada premergatoare incubarii. Deoarece baietii veseli de la Gepex doresc infiintarea unui incubator de afaceri, este implicit si cine il va administra. Drept este ca, in conformitate cu prevederile programului, trebuie utilizate procedurile de achizitie publica pentru desemnarea administratorului, dar liberalii bacauani au demonstrat in dese randuri ca nu se impiedica de astfel de mizilicuri.

                              Pariu de milioane de euro

                              Pentru incubatoare de afaceri s-au cheltuit zeci de miliarde de lei, iar rezultatele inca se lasa asteptate. Ca exemplu, in Dolj incubatorul a costat 5.8 milioane de euro, la Suceava 5 milioane, in Craiova aproape 7 milioane de euro. Un fel de record absolut este cel al incubatorului de afaceri din Urziceni, unde s-au cheltuit peste 25 de miliarde de lei vechi pentru o cladire in suprafata de 308 mp. Pe langa costurile uriase, si lipsa de performanta este un criteriu definitoriu in caracterizarea acestui tip de investitii. O mare parte a societatilor „incubate” dau fata in fata cu falimentul inca din perioada in care beneficiaza de sprijin. Conform estimarilor specialistilor, cel mult o societate din zece dintre cele prinse in programele de incubare izbutesc sa scoata nasul la suprafata. Dar miza nu tine de stimularea IMM-urilor. Este vorba de investitia initiala, din fonduri grase, de pe urma careia autoritatile si administratorul, la care se adauga firma de constructii, isi umplu din plin buzunarele. Restul conteaza mai putin. Daca nu deloc. Interesul celor de la Gepex este transparent… la fel ca si al autoritatilor care au ciopartit contractul de concesiune.Scris de Emilian Berceanu

                              Respinsi de semeni, uitati de administratie

                                aOrfanule, du-te acasa!”

                                In vara aceasta, 93 de tineri ocrotiti de DGASPC, care au peste 18 ani, trebuie sa plece din centre. E important si pentru ei, dar si pentru comunitate sa-si gaseasca o slujba. Nu le va fi deloc usor: patronii nu au incredere in ei, iar administratia nu-i ajuta cu o locuinta, desi in Bacau exista blocuri goale, nefolosite.

                                Pentru a-i ajuta pe tineri sa traiasca pe propriile picioare, DGASPC Bacau a infiintat Centrul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta (CDVI), care ii consiliaza timp de un an. „Nu facem discutii la nivel teoretic, abordam cat se poate de practic problemele cu care se vor confrunta: cum trebuie sa se prezinte la interviul cu angajatorul, unde vor locui, cum isi vor administra bugetul”, declara Doru Ionica, sef centru. In vara asta parasesc sistemul 93 de tineri, din care 47 sunt persoane cu handicap, iar CDVI are doar patru oameni. Ei ii invata sa-si gaseasca o slujba, sa locuiasca singuri, sa-si plateasca chiria si intretinerea. Gasirea unei slujbe se loveste de trei bariere: neincrederea angajatorilor, reactia colegilor si slaba calificare a tinerilor. Specialistul DGASPC cauta firme nu doar in Bacau, ci si in Mangalia, Calarasi, Sibiu, Neamt, Bucuresti, apoi ii duce de mana pe acandidati” la intalnirea cu patronul. aAm iesit in decor”, spune, zambind, Doru Ionica. Se face consiliere si cu angajatorii: aLe spunem ce facilitati le ofera statul si ii rugam sa-i explice tanarului regulamentul, sa aiba rabdare sa se acomodeze si sa-l dea in grija unui mester mai in varsta”.

                                Bacaul nu are ateliere protejate

                                Statul suporta, in baza Legii 116, 75 la suta din salariul angajatului pe doi ani. Unii patroni spun insa „Nu, multumesc, il platesc eu”. Motivul e teama ca va fi silit sa-l pastreze pe aintegrat” chiar daca nu munceste. Importanta e si reactia colegilor. „Daca din prima zi te injura si te striga aHandicapatula, aOrfanulea, nu-ti mai vine sa te duci la munca”, sustine Cristi I. O alta problema e slaba calificare a acestor copii. aE mecanic auto si nu stie unde e motorul, sustine seful CDVI. Il intreb aCe-ai facut la practica?a. Cica a umflat rotile, a spalat masini! Ies din scoala si nu stiu nimic. M-am dus eu la IVECO si Dacia Service si i-am rugat sa-i primeasca in practica”. Cel mai greu e insa pentru tinerii cu handicap, care ar avea nevoie de ateliere protejate, asa cum exista in Spania sau Franta. aEi pot desfasura activitati lucrative din care sa castige un ban: papetarie, mic mobilier, brutarie, artizanat. Sunt talentati si au multa rabdare”, afirma Alina Iftode, DGASPC. Desi statul le ofera avantaje patronilor care deschid unitati protejate, o singura firma e interesata de idee si vrea sa angajeze 10 tineri cu handicap.

                                Chiria e 7 milioane,
                                iar salariul, 5

                                Lipsa unei locuinte e un obstacol major in procesul de integrare. Salariul unui debutant e prea mic, 5-10 milioane, pentru a acoperi plati o chirie de 200 de euro, asa ca are nevoie de sprijin macar 3-6 luni. Din 2008, 7 tineri vor fi ajutati de Asociatia TOU, care le plati integral chiria 3 luni, iar doi de Asociatia aFavor”. Raman, insa, 84 care nu au niciun sprijin. In acelasi timp, in Bacau exista blocuri nefolosite, cu geamurile sparte, acare stau degeaba”, desi ar putea fi renovate de administratie. aNoi intentionam sa demaram proiectul aVreau sa fiu independenta prin care sa infiintam locuinte sociale pentru acesti tineri, arata Doru Ionica. Speram sa obtinem finantare”. Scris de Silvia Patrascanu

                                La colindat prin farmacii

                                  Bacauanii care primesc de la medici retete compensate au ajuns din nou in situatia de a colinda prin farmacii pentru a primi medicamentele. Si in aceasta luna, zeci de farmacii au epuizat bugetul alocat de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). Din cele 120 care au semnat contract cu CJAS pentru asigurarea medicatiei compensate a asiguratilor, 40 au anuntat ca nu mai dispun de fonduri. In aceste conditii, conducerea CJAS analizeaza posibilitatea suplimentarii bugetului pe luna august. Este posibil ca farmaciile sa primeasca o infuzie de fonduri saptamana viitoare, pentru a se evita o criza de medicamente in ultimele zile ale lunii. Pana atunci, asiguratii trebuie sa se inarmeze cu rabdare si forta pentru a gasi o farmacie „in bani”.Scris de D.M.

                                  Automobilism / Start la Valencia

                                  Noul circuit stradal de la Valencia a fost inaugurat ieri, pentru a gazdui Marele Premiu de Formula 1 al Europei si cursele din Formula BMW.
                                  In calificari, Doru Sechelariu a terminat pe pozitia a 11-a din 28 de concurenti. Clasarea ar fi putut fi mai buna daca echipa pilotului bacauan nu ar fi facut o greseala, in sensul ca l-a trimis cu placute de frana noi – situatie total contraindicata. In mod normal, franele trebuie sa functioneze la parametri maximi din primii metri, din primele momente ale calificarilor. Astfel, Doru Sechelariu a pierdut mult timp pentru a-si regla masina, lucru care l-a trimis doar pe 11. In alte conditii ar fi fost capabil, fara doar si poate, sa termine cel putin intre primii 5. Chiar si fara sa aiba la dispozitie un monopost perfect, bacauanul l-a intrecut pe Mihai Marinescu, mai in varsta si mai experimentat. Doru Sechelariu isi indreapta acum sperantele catre cursele de sambata si duminica, unde spera sa recupereze si sa obtina o clasare cat mai buna.
                                  In Formula 1, ieri au avut loc antrenamentele libere. Calificarile sunt programate sambata, iar cursa duminica (ora 15.00, TVR 2).Scris de Dan Alexandrescu, comentator Formula 1