Legumele de import au disparut din pietele bacauane. Tarabele sunt pline de roadele gradinilor si serelor autohtone. In Piata Centrala, sectorul societatilor comerciale, in care se gaseau altadata rosii, ardei si radacinoase parca desprinse din reclame, s-a reprofilat pe citrice si alte fructe de peste mari si tari. „E piata plina toamna cu produse de la noi. Ar insemna sa aruncam banii la gunoi”, explica, destul de suparat, un intreprinzator. Ce-i drept, nici fructele exotice nu au succes in fata bogatiei de struguri, mere si pere romanesti. La tarabele cu legume, producatorii si chiar speculantii sub acoperire imbie cu marfa de la Matca, Dienet, Damienesti, Tirgu Frumos. „Uitati aici ardei, ne spune Ionel David, din Marvila. Sunt mai mici, dar gustul este cel cu care am crescut. Am vazut si noi de mai multi ani ca bacauanul vrea marfa frumoasa, ca aia din import, si am incercat sa tinem pasul cu pretentiile lui. Eu unul nu vreau sa aud de marfa straina. Din pacate, nimeni nu se gandeste cat ne costa pe noi sa obtinem legumele pe care le vindem.”

Scump si nu face

Producatorii sunt suparati pe clientii care le reproseaza preturile mari, dar platesc in supermarket dublu pe un kilogram de rosii sau ardei „cu aspect si gust de ceara”. Elena Savin, din Damienesti, vinde produse de solar. Rosiile, ardeii si castravetii de pe taraba ei nu ar avea nicio sansa la un concurs de frumusete. „Am putea si noi sa le umflam cu tot felul de chimicale, dar nu ne tine punga, spune femeia. Anul acesta nu ne-au ajuns banii nici de ingrasaminte si au iesit ardeii mai mici. Dam destul pe lucrarile fara de care nu s-ar face nimic si pe produsele contra daunatorilor. Chiar daca am marfa mai slaba calitativ, se vinde fiindca e buna de ciorbe si de conserve pentru iarna”. Cumparatorii fideli pietelor spun ca nu renunta la traditie si ca gustul legumelor romanesti este inimitabil. „Mai cumpar cate ceva din supermarket doar in perioadele in care nu gasesc ce-mi trebuie in piata, marturiseste Ionel Camenic. Din primavara si pana la sfarsitul toamnei targuiesc numai din piata”. In supermarket, guliile din Germania, ardeii grasi sau iuti din Turcia, salata din China, vinetele din Olanda si rosiile din Spania le bat la frumusete pe suratele lor romanesti. Aproape toate sunt campioane absolute si la pret. In timp ce ardeii grasi sunt cel mult 4 lei in piete (si este vorba de exemplarele superbe), cei importati din Turcia costa in supermarket 12,9 lei. Si vinetele de Olanda sunt de 3 ori mai scumpe decat cele de la Dienet, iar rosiile de la Matca ne costa cu un leu mai putin decat cele turcesti.

Apa si legume cu nitrati

Cumparatorul care prefera sa se inghesuie printr-o mare de oameni in pietele bacauane este motivat de pretul mai scazut al legumelor de tara fata de cel al marfii de import, dar si de ideea ca se hraneste astfel sanatos. Putini stiu ca morcovii de la Saucesti, telina de la Damienesti sau radacina de patrunjel de la Dienet pot ascunde otravuri cum ar fi nitratii. La randul sau, apa folosita pentru udarea gradinilor si prepararea hranei este contaminata de scurgerile de la grajduri si latrine. ASP a demarat un studiu in mai multe zone ale judetului Bacau pentru detectarea concentratiei de nitrati din apa, sol si sangele sugarilor. Rezultatele ar putea sa schimbe perceptia consumatorului despre produsele sanatoase. Orientarea spre produse de afara nu este o solutie. Dimpotriva. In tarile UE, legislatia este chiar mai permisiva decat cea romaneasca in privinta concentratiei de nitrati din apa si sol.

Taranii
nu cultiva decat porumb

Pana in 1990 exista siguranta ca toate produsele de pe piata sunt suta la suta autohtone. Agricultura dirijata avea avntajele ei. Nici nu se punea problema ca terenul sa ramana nelucrat, indiferent daca acest lucru insemna scoaterea din productie a muncitorilor si aplicarea de sanctiuni celor lenesi. aPana in 1989, totul a fost dirijat, ne spune Ghita Burlui, directorul adjunct al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala. Asa se explica faptul ca unele recolte erau mai mari fata de cele din prezent”. Tinand cont de situatia de la DADR, nici nu este de mirare ca bacauanii mananca doar produse importate, scumpe si fara nici un gust. Daca in 1990 graul se cultiva pe 50.257 hectare, anul acesta au fost insamantate doar 16.003 hectare. Orzul, de la 8.127 hectare, anul acesta a fost semanat doar pe 531 hectare. In schimb au crescut suprafetele insamantate cu ovaz (de la 1197 hectare, la 2294 hectare), porumb (de la 59.502 hectare, la 80.700 hectare) si floarea soarelui (de la 2.084, la 3.597 hectare). aDiferenta mare este intre suprafetele pe care se cultiva leguminoase boabe. In 1990 au fost insamantate 2.158 hectare, iar in 2008 s-au semanat 192 hectare. Soia nu se cultiva deloc in 1990, in timp ce anul acesta s-au infiintat 37 de hectare”, spune directorul Burlui. In mod paradoxal, nu exista mari diferente intre suprafetele cultivate cu legume de camp (2000 hectare), insa din cele 37 de hectare pe care se aflau sere, astazi s-a ales praful.

Peste 15.000 de hectare sunt lasate parloaga

Patrunderea produsele de import pe piata bacauana a fost indirect favorizata si de faptul ca unii tarani au lasat terenurile parloaga. aDe la an la an, suprafetele nelucrate au crescut in mod simtitor. In 1990 erau doar 261 hectare de teren nelucrat. In 1997 s-a ajuns la 2.188, pentru ca anul urmator sa ramana parloaga 2.500 hectare de teren”, declara Ghita Burlui. In 1999, in mod inexplicabil au ramas necultivate doar 438 de hectare, pentru ca in 2000 sa se ajunga la 6.912 hectare. Si in 2004 figurau in evidentele DADR Bacau 29 de hectare de teren lasate in paragina, pentru ca in 2005 sa se ajunga la 1.587 hectare. aIn anul urmator, bacauanii au lasat nelucrata suprafata de 10.761 hectare, ca in 2008 sa se ajunga la 15.004 hectare”, spune directorul adjunct al DADR. Una din explicatii ar fi exodul tinerilor spre strainatate si imposibilitatea acoperirii costurilor pentru infiintarea culturilor.Scris de Doina Mincu / Lili Adochitei

Pare usor gratuit sa te uiti in oala bacauanului ca sa vezi ce-a aruncat in borsul cel de toate zilele. Eu spun, cu toata raspunderea de care sunt in stare, ca este o problema cel putin la fel de importanta ca Insula Serpilor si platoul continental laolalta. Ha, s-a ticnit de tot Brosteanu, vor zice analistii macro si subtilii micro. Sa zica, pe mine nu ma vor intoarce. Sa ne gandim putintel. Daca nu ne dau judecatorii de la Haga piatra aia din Marea Neagra cu tot ce-i primprejur, si mai ales dedesubt, n-o sa avem petrol si gaze ieftine in urmatorii 15 ani. Nasol! Dar ce, nu suntem obisnuiti cu preturile uriesesti rusesti de atatia ani? N-am platit pana acum? O sa mai platim inainte, cu o injuratura intr-un colt de gura si-un banc cu rusi prosti pe limba. Asa, sa se invete minte sa se mai puna cu romanii smecheri si tupeisti care-i sfideaza fara sa se teama de repercursiuni. Sa revenim la borsul nostru chiar daca, de fapt, si borsul tot de la rusi ne vine. O constatare cam cinica, dar asta-i adevarul. Daca al nostru bors nu mai este ce-a fost inseamna ca pierdem unul dintre ultimele argumente ale originalitatii noastre europene. Iar in Europa trebuie sa fii original, ca altfel te confunda lumea mai rau decat acum, cand toate delegatiile aterizeaza la Budapesta si turistii nimeresc doar la Nisipurile de Aur. Iar cand vorbesc de originalitatea borsului autohton nu ma refer exclusiv la reteta, ci la ingrediente, mai ales. In primul rand, la provenienta lor. Cu rosii din Turcia, ardei din Bulgaria, morcovi din Tunisia, ceapa din Ucraina, patrunjel din Ungaria, borsuletul nostru o sa aiba un gust de seminar international care pare interesant la prima vedere, dar dupa ce-l gusti iti lasa un gust de… neacceptat. Cat despre deja dependenta generatie fast-food, saracuta de ea ce-o sa mai descopere cand, la 30 de ani, va trece obligatoriu la regim pe motiv de boli multiple cauzate de grasimi nesaturate inghitite pe saturate. Nu trebuie sa le lasam si lor ceva? Ca micii au ajuns un fel de hot-dog, iar ciorba de burta nu se simte nici ea mai bine. Sa pastram borsul nostru asa cum l-am mostenit, ca sa n-ajungem sa leorbaim numai zeama lunga si nici sa nu-si mai bage altii nasul in ciorba noastra. Pofta buna!Scris de Nelu Brosteanu

Asociatiile de proprietari nu sunt prea incantate de graba CET de a furniza caldura. Caloriferele din apartamentele ramase in sistemul centralizat de furnizare a agentului termic se vor incalzi in dimineata zilei de 17 octombrie. Locatarii nu sunt pregatiti sa plateasca inca din luna octombrie facturi pentru caldura. Amintirea intretinerii de groaza din sezonul rece 2007-2008 nu s-a sters. Presedintii asociatiilor sustin ca nu s-au intrunit conditiile legale pentru furnizarea caldurii, CET ii contrazice.

Asociatiile de proprietari din municipiul Bacau au fost instiintate de CET ca incepe furnizarea caldurii. Cazanele pornesc in seara de 16 octombrie, dar caloriferele se vor incalzi a doua zi dimineata. „Nu intelegem de ce se grabesc, declara Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. Dupa lege, ar trebui sa se inregistreze, timp de 3 zile consecutiv, temperaturi sub 10 grade Celsius in timpul noptii. Ei dau caldura dupa prognoza. Locatarii se gandesc la pret si intreaba de ce nu incepe furnizarea la 1 noiembrie.” Iulian Stoican, sef sectie termoficare la CET, spune insa ca media de peste zi a fost de 14 grade Celsius, iar noaptea, de 7-8 grade.
Un argument subred

Reprezentantii CET spun ca se primesc frecvent telefoane de la locatari care reproseaza ca nu incepe furnizarea caldurii. „De aceea am trimis la asociatii adrese si am anuntat inceperea furnizarii, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvant al CET. Blocurile si apartamentele sunt contorizate. Locatarii care nu doresc sa aiba caldura pot inchide robinetul”. Inchiderea robinetului de la calorifer nu este o solutie pentru locatari. Daca pe o scara sunt 20 de apartamente bransate la CET, iar 10 proprietari refuza caldura si inchid robinetele la calorifere, cei care nu au procedat la fel si au repartitoare de costuri vor avea de suferit. „Ei vor plati toata caldura care a intrat in scara blocului. Argumentul cu contorizarea nu tine”, a mai spus Ionel Dogaru.

Saracie,
economie si avarii

Printre locatarii care nu vor inca sa primeasca de la CET caldura sunt pensionarii. In fiecare an, acestia se opun furnizarii timpurii din cauza facturilor care salta deodata peste puterea lor de plata. Tot mai multi proprietari de apartamente au investit in izolarea termica a peretilor. Nici acestia nu au inca nevoie de caldura. Alte sute de locuinte nu vor avea oricum caldura din cauza avariilor din sistemul de termoficare. Este vorba de cei din zonele strazilor Stefan cel Mare, Aprodu Purice, Nordului, Mioritei, Tipografilor, Letea, Orizont, Miron Costin, Banca Nationala. Este imposibil de estimat cate din cele 25.000 de apartamente bransate la CET vor consuma caldura furnizata de CET. Este sigur insa ca societatea se grabeste sa mearga in pierdere. „Pierderile sunt inevitabile, spune Iulian Stoican. La inceput de sezon, cand apartamentele nu sunt pregatite pentru incalzire, asa functionam”. Scris de Doina Mincu

Daca inca aveti dificultati la colectarea ciupercilor pentru a face o mancare gustoasa, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii aIon Borcea” din Bacau va vine in ajutor. Pana vineri, 17 octombrie 2008 puteti admira in sediul institutiei o colectie ampla de ciuperci comestibile, necomestibile si toxice. Ele au fost expuse in acest fel, deoarece se stie ca toamna este sezonul lor si oamenii profita de vremea buna pentru a le culege din padurile apropiate Bacaului. Expozitia temporara se afla la ce de a 6-a editie si a fost realizata cu sprijinul muzeografilor. aScopul acestei expozitii este de a constientiza publicul larg, care se aventureaza in a colecta majoritatea speciilor, considerate de ei comestibile, ca exista si ciuperci toxice periculoase. Nu mai este o noutate faptul ca ele sunt foarte asemanatoare si se fac confuzii. Tocmai din acest motiv am expus speciile unele langa celelalte pentru ca oamenii sa le poata deosebi cu sprijinul nostru”, a precizat Ortansa Jigau, director adjunct, prezenta in cadrul vernisajului ce a avut loc ieri. Daca v-am trezit interesul, veti descoperi ca cele 105 specii expuse sunt proaspat colectate de catre muzeografi din zona localitatilor Slanic Moldova, Margineni, Luncani si Traian. Exponatele sunt insotite de etichete pe care veti putea citi informatii despre denumirea populara, stiintifica si habitatul in care se regasesc. Nu lipsesc nici indicatiile terapeutice, acolo unde sunt necesare.Scris de D. Pilat

N-am spune chiar, aidoma rautaciosilor de serviciu, ca Buhusi este un oras al ruinelor, dar atunci cand vezi ce-a mai ramas din hanul istoric de la Gura Orbicului, cand dai cu ochii de fostul restaurant aPescarusul”, cand te antampina caricatura de imobil an care a functionat autogara (ruina de sosea nationala…) sau stadionul Textila, mai ca ai da credit acestora. Ultima achizitie buhuseana an materie de ruine este cinematograful (fostul cinematograf) botezat cam aiurea: aVictoria”. Mai nou, el ar putea fi botezat aVictoria Ruinelor”, desi pe frontispiciul sau sta scris altceva: PNG-CD, pentru ca filiala buhuseana a acestui partid are sediul an acest imobil. E multa vreme de cand n-a mai fost vizionat aici un spectacol de cinema. Adolescentii care sunt acum an clasa a XII-a trec zambind pe langa imobilul cinematografului, pentru ca n-au apucat a viziona niciun film aici. Le povestesc bunicii si parintii, la gura sobei, despre aceste spectacole… Imobilul cinematografului este asaltat din toate partile de poftele ruinarii. an exterior, caramida este deja amuscata” serios de intemperii. Vegetatia, bucuroasa, s-a adaptat repede, crescand generos pe pereti. Cele mai multe ferestre, cu exceptia celor de la strada, sunt foste ferestre. an locul sticlei de geam au fost batute an cuie si coli de placaj. Acoperisul este an mare suferinta. Noutatea o constituie mai ales terasa anexelor, care, an mai multe zone, chiar s-a prabusit. aHaurile” din terasa au aproape jumatate de metru. Locatarii blocului din imediata vecinatate – niste fiinte cu mofturi europene – se simt stresati, atunci cand arunca ochii pe fereastra sau de pe balcon, catre cinematograf. Privelistea dezolanta ai agreseaza. Vina lor. an definitiv, Universul fiind infinit, si-ar putea orienta perceptia vizuala catre alte segmente ale acestuia. Nu trebuie sa ai prea multa imaginatie pentru a antelege ce este an interiorul imobilului. Pe o scara exterioara poti urca lesne pe acoperisul cinematografului. Tancii, nestingheriti, urca aici si pun la cale tot felul de jocuri. Pe terasele celebrelor cladiri din Dubai, tenismeni nu mai putin celebri participa la partide demonstrative de tenis. Pustii de pe terasa cinematografului buhusean nu se lasa mai prejos, desi tare ne este teama de un accident grav. Este posibil ca, strecurandu-se prin ahaurile” terasei, sa ajunga pe podeaua imobilului. Care imobil apartine domeniului public. Administratia locala anca nu s-a hotarat ce destinatie sa-i dea, pentru ca de cinematograf nu mai poate fi vorba. Se pare ca se asteapta clarificarea situatiei locatiei Judecatoriei Buhusi, care are, pentru o parte din spatiul actual, un contract de anchiriere care ar expira la anceputul anului viitor. Administratia locala intentioneaza sa propuna Judecatoriei sa-si amenajeze aici sediul. Probabil ca, daca acest proiect va prinde viata, cinematograful asi va pierde statutul de ruina.Scris de I. Fercu

Producatorii de carne simt mereu cutitul la os. In ultimii ani, seceta prelungita a afectat suprafata agricola, iar fenomenul s-a reflectat intr-un mod negativ asupra starii de vegetatie a culturilor de peste an. Absenta cu desavarsire a sistemelor de irigatii a fost un alt factor favorizant al dezastrului. Efectul a fost unul de domino. Importurile facute la preturi de specula, au facut ca toate costurile furajelor pe piata externa sa creasca. Un pret practic imposibil de suportat de catre producatorii interni. Mai mult, odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, a aparut si concurenta tarilor membre, care i-a determinat pe producatorii de carne sa apeleze la ajutorul statului. „Ca urmare a negocierilor purtate de autoritatile romane cu Uniunea Europeana dupa integrare si in anul 2009 exista posibilitatea sa fie subventionata obtinerea unei calitati superioare a carnii, a explicat Gheorghe Antochi, presedinte SC Agricola International Bacau, cea mai mare societate de producere a carnii din tara. In acest context, este evident ca am depus in continuare toate interventiile pe langa Minister ca in proiectul de buget pentru anul 2009 sa se mentina acest suport financiar.” Astfel, Uniunea Crescatorilor de Pasari si Patronatului Roman al Carnii de Porc au cerut ministrului Agriculturii cresterea subventiilor la toate culturile vegetale, un pret minim garantat pentru grau, reducerea pretului la motorina, diminuarea taxelor de drum pentru utilajele agricole, reducerea importurilor de carne si de preparate din carne modificate genetic, din tari precum Statele Unite sau Brazilia, locuri de munca stabile si un Cod al Muncii pentru agricultori. „Insistam si pe un sprijin financiar mai consistent pentru realizarea tuturor investitiilor impuse de noile reglementari de mediu si a celor sanitar veterinare pentru ca in urmatorii ani sa obtinem o productie competitiva cu cea realizata in tarile din UE, pentru a rezista in cadrul comertului intracomunitar”, a mai spus presedintele Gheorghe Antochi. In acest fel se spera, mai spune Antochi, ca in timp sa se realizeze o echilibrare a balantei comerciale pe schimburile de carne si produse din carne. Interventiile producatorilor de carne a avut la baza si alte masuri intreprinse de tarile europene care se confrunta cu aceeasi situatie. Sperantele de obtinere a acestor subventii sunt destul de mari, mai ales ca, in caz contrar, se poate ajunge la falimentarea acestui sector.Scris de Roxana Neagu

Cei de la Adevarul au incercat sa le ia fata colegilor de la Capital cu topul 500 al miliardarilor. Capital a iesit pe piata cu topul 300 al celor mai bogati romani. Diferentele semnificative intre datele prezentate de cele doua publicatii evidentiaza un singur lucru: de fapt, nimeni nu are de unde sa stie exact ce bani au cei mai bogati dintre concetatenii nostri. Cifrele publicate de Capital sunt sensibil mai mari fata de cele din Adevarul, iar o parte dintre nume nu coincid in cele doua publicatii. Familia Casuneanu in Adevarul (locul 17) apare cu 500 de milioane de euro, iar in Capital (locul 23) cu 250-280 milioane de euro. Sumele sunt similare insa in ceea ce priveste averea familiei Umbrarescu (182-185 milioane in Capital, 170-180 milioane in Adevarul). In cazul fratilor Paval insa, diferentele sunt extrem de mari, de la 75-80 de milioane in Adevarul, la 127-130 milioane in Capital. Si in cazul lui Costica Rusu datele oferite de cele doua publicatii sunt diferite, in Adevarul fiind prezentat cu o avere de 45 milioane de euro, pe cand Capital l-a inclus in top cu 54-60 milioane. Pe langa diferentele de mai sus, sunt si nume care nu se regasesc in ambele topuri. Este cazul familiei Sechelariu, care ocupa locul 48 in topul Adevarul, dar nu se regaseste in topul Capital. Similar, Damian Mereu de la Onesti apare in Capital cu 18-20 milioane euro, dar este absent din Adevarul. Puse cap la cap, aceste date duc la o singura concluzie: topurile de „specialitate” sunt de fapt simple speculatii. Iar averea si-o cunosc cel mai bine doar cei ce o poseda.Scris de Emilian B.

Greva generala anuntata de sindicatele din cadrul institutiilor bugetare pentru azi, 16 octombrie, nu va mai avea loc. Actiunea de protest a functionarilor din DGFP, ITM, AJOFM, CJP a fost amanata cu aproape o luna. Se anunta continuarea negocierilor cu Guvernul pentru obtinerea drepturilor solicitate.

Prezent ieri la sedinta consiliului unional al Federatiei Sindicale SED LEX, Dragomir Dulcescu, presedintele filialei judetene a acesteia si al Sindicatului Salariatilor din DGFP, ne-a declarat: aS-a hotarat amanarea pana pe 13 noiembrie, cand se va declansa greva generala pe perioada nelimitata. Consiliul unional a luat aceasta decizie, deoarece din unele judete nu s-a reusit sa se adune semnaturi de la 50 la suta dintre membrii de sindicat”. Liderii din judetele respective au sarcina ca pana pe 13 noiembrie cel tarziu sa vina cu listele complete de semnaturi. Insa consiliul unional este mandatat ca intre timp sa negocieze cu Guvernul toate revendicarile pentru obtinerea carora a fost declansat conflictul de munca in 9 octombrie, cand doua ore activitatea celor mai multe institutii bugetare a fost paralizata de o greva de avertisment. aLa ora actuala noi suntem de doua ori discriminati, a mai afirmat Dragomir Dulcescu. Am mai fost discriminati si anul trecut cand functionarii publici parlamentari au obtinut o pensie de serviciu de 85 la suta si o marire salariala mai consistenta decat ne-a dat-o noua Guvernul. Si acum, a doua oara, cand altei categorii bugetare i s-a aprobat o majorare salariala de 50 la suta”. Referitor la revendicarile functionarilor publici, acestia cer acordarea unei cresteri salariale de 50 la suta, incheierea acordului colectiv la nivelul administratiei publice, asa cum in alte ramuri de activitate este contractul colectiv de munca, precum si respectarea prevederilor privind dialogul social intre organizatiile lor sindicale si Guvern. Decizia lor de a protesta vine dupa ce Parlamentul a aprobat majorarea cu 50 la suta a salariilor cadrelor didactice. Functionarii din CJ Bacau nu vor participa la greva din 13 noiembrie deoarece nu sunt afiliati inca la SED LEX. aDupa ce vom depune solicitarea, trebuie sa se intruneasca Biroul Executiv al SED LEX, spune Mihail Pulpea, liderul sindicatului din CJ. Va dura in jur de o luna ca sa se faca asa cum trebuie”. El afirma ca, teoretic, afilierea la SED LEX trebuie realizata pana la alegerile sindicale din noiembrie, dar sustine ca revendicarile SFCJ vor fi mai flexibile. Scris de Elena Tintaru, Silvia Patrascanu

Onesteanul Ioan Aron Popa, senator PNL, a prins cea mai importanta functie executiva de la Curtea de Conturi a Romaniei. El este seful Autoritatii de audit a acestei institutii, adica seful inspectorilor care efectueaza controalele la toate institutiile care lucreaza cu bani publici. Aron Popa a intrat in cursa pentru presedintia Curtii de Conturi alaturi de Nicolae Vacaroiu. Acesta din urma a preluat sefia institutiei si va avea o functie asimilata celei de prim ministru, iar Aron Popa va fi adjunctul lui. Curtea de Conturi este organismul de control pentru modul in care s-au cheltuit banii publici de catre consiliile locale si institutiile statului. La solicitarea Senatului sau a Camerei Deputatilor, poate efectua controale amanuntite an orice institutie publica, avand acces nelimitat la orice fel de date financiare. Poate cere organelor de cercetare penala sa intervina an situatia an care constata ilegalitati. Are an subordine Autoritatea de Audit, organism care controleaza accesul la fondurile europene nerambursabile (PHARE, ISPA si SAPARD). Ioan Aron Popa este inscris si in cursa electorala din aceasta toamna pentru un fotoliu de parlamentar. aEu mi-am depus candidatura ca deputat intr-unul din colegiile uninominale din judetul Bacau. Voi renunta la candidatura daca voi obtine girul Parlamentului pentru o functie atat de importanta intr-una din institutiile fundamentale ale statului”, ne-a spus Popa.Scris de M. Radu

O institutie publica foarte reticenta la dezvaluiri despre veniturile sefilor este Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. La CJAS se gestioneaza bani publici, colectati de la contribuabilii la Fondul asigurarilor sociale de sanatate sau alocati de la bugetul de stat. Se pare insa ca nu se considera informatie publica si modul in care sunt cheltuiti acestia. Scapa doar date despre banii repartizati spitalelor si farmaciilor. In rest, mister. Am solicitat in repetate randuri date despre numarul de angajati de la CJAS, fondul de salarii pe anii 2006 si 2007, dar si premiile si stimulentele primite in aceeasi perioada. Intrebarea a starnit nedumerirea directorului general al CJAS, dr. Maria Tioc, si nesfarsite tergiversari. Ca urmare a demersului nostru jurnalistic, pe site-ul CJAS au aparut noutati: numarul de angajati (78 in 2006, 70 in 2007), fondul de salarii (1,8 milioane lei – 2006 2,4 milioane lei – 2007), din care s-au individualizat premiile – 266.000 lei in 2006 si 143.000 lei in 2007. Se mentioneaza, fara alta explicatie, in privinta premiilor: „10%, 2% si premiul anual”. Printr-un ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al ministrului Sanatatii, la CJAS se pot primi sub forma de stimulente pana la trei salarii de baza pe luna pentru personalul de specialitate si cel mult un salariu de baza pe luna pentru persoanele care ocupa functii de administratie, aprovizionare, secretariat si deservire. Sumele provin din fondul constituit cu aceasta destinatie in cota de 5 la suta din sumele incasate la bugetul fondului prin executare silita desfasurata de casele de asigurari si 2,5 la suta din sumele incasate la bugetul fondului prin executare silita de ANAF. In declaratiile de avere ale sefilor apar venituri salariale frumoase pe anul trecut, dar nu se specifica daca acestea provin doar din salarii sau si din stimulente. Scris de Doina Mincu

In farmaciile din judetul Bacau, criza de medicamente se face simtita. Stocurile s-au subtiat deja in unitatile mai mici si in cele din zona centrala a oraselor. Unele produse foarte solicitate de bolnavii cronic au disparut de pe rafturi. Farmacistii cred ca in cel mult o saptamana se va ajunge intr-o situatie tragica pentru bolnavi.

Importatorii si distribuitorii de medicamente au intrat intr-o greva neoficiala. Ei cer ministrului Eugen Nicolaescu modificarea contractului incheiat cu Ministerul Sanatatii Publice si sustin ca devalorizarea leului le aduce pierderi imense. De mai multe ori, cele doua parti se au precum cainele si pisica. Negocierile repetate se incheie cu acuzatii de ambele parti. Este evident ca la mijloc sunt interese financiare care nici macar nu pot fi banuite de pacientul de rand. In timp ce la Bucuresti orgoliile fac legea, in farmaciile din tara criza se acutizeaza. La Bacau, bolnavii isi mai iau medicamente doar gratie stocurilor din farmacii. Unele farmacii mai pot sa reziste o saptamana fara aprovizionare. Cele mai multe farmacii au inceput sa rationalizeze medicamentele, mai ales ca din unele produse mai au doar cateva folii cu pilule.

Bolnavii sunt victime nevinovate

„Noi eliberam retete compensate conform contractului incheiat cu Casa teana de Asigurari de Sanatate, ne-a declarat Carmen Casis, farmacist sef. Reusim la aceasta ora sa onoram retetele gratie stocului pe care il avem. Nu stim ce va fi mai tarziu. Asteptam sa vedem ce efecte are aceasta greva de avertisment, sa-i spun asa, a distribuitorilor.” Farmaciile din zona centrala a municipiului sunt si cele mai cunoscute si cautate de pacienti. Prin urmare, stocurile s-au redus vizibil. „La unele medicamente mai avem doar unele pastile, am aflat de la farmacist sef Maria Grigoras. Nu stim care sunt problemele la nivel central. Cert este ca nu suna niciun distribuitor sa anunte ca a reluat livrarea.” Situatia este de neinteles. Ministerul a anuntat desfiintarea plafoanelor la medicamente, insa acestea sunt pe cale de disparitie din farmacii. La inceput de sezon rece, sub amenintarea gripei si a virozelor, rafturile farmaciilor se golesc. In cea mai grava situatie se afla bolnavii cronic, cei a caror viata depinde de continuitatea tratamentului. Ca de obicei, in razboiul banului si al orgoliilor sufera nevinovatii.Scris de Doina Mincu

Cat castiga seful ala? Dar celalalt? Am auzit de cutarica director, are o leafaaaaa! Fugi de aici, stiu eu unul care-i inspector pe nu stiu unde, care il bate fara sa respire la salariu.
Nu-i asa ca am auzit deseori aceste replici? Bineinteles, daca nu chiar noi eram cei care forfecam cardul respectivilor demnitari. Este de inteles sa te uiti, in sus, la cei care sunt, o recunoastem sau nu, niste modele. Nu neaparat de comportament sau de morala. Dar sigur din punct de vedere al reusitei sociale si, iata, din punct de vedere financiar. Este chiar omeneasca micuta invidie care se insinueaza serpeste in ganduri si in vorbe. Din pacate, de cele mai multe ori in asemenea discutii lipseste o intrebare esentiala: prin ceea ce face in slujba respectiva, isi merita directorul, inspectorul, presedintele, primarul s.a.m.d. banii pe care-i incaseaza? Pentru ca e usor sa spui ca-s multi banii fara a tine cont de munca omului. Toti cei de mai sus sunt in serviciul public si au ca primordiala sarcina binele nostru, al celor care, din taxe si impozite, ii platim. Ei bine, daca avem mai putine probleme intr-un domeniu, inseamna ca isi face treaba o institutie, in cap cu seful ei. Daca, dimpotriva, lucrurile stau rau, inseamna ca nu sunt tinute bine fraiele si vizitiul nu se pricepe. Ii putem cleveti pe amandoi pe motiv de zeci de milioane leafa? Eu zic ca nu! Trebuie sa invatam ca eficienta competenta este obligatoriu rasplatita, la fel cum delasarea nepriceputa nu se iarta. Mai ales cand e vorba de interesele oamenilor si de banii publici. Cat despre averile adunate in doar cativa ani de unii cu functii, asta-i alta poveste, care ar trebui sa intereseze in primul rand niste institutii, culmea, platite tot din buzunarul nostru. Ce spuneam despre delasarea nepriceputa? Ca o da jos doar eficienta competenta!Scris de Nelu Brosteanu

Magistratii bacauani au salarii onorabile, care le permit sa traiasca fara grija viitorului. Presedintele Curtii de Apel Bacau a avut anul trecut un venit anual de 83.551 lei, ceea ce inseamna ca leafa pe o luna a fost de aproximativ 7000 lei, adica 70 milioane lei vechi. Sunt insa judecatori cu vechime care chiar il iau la salariu pe presedinte (96.811 lei). Si presedintele Tribunalului Bacau a avut un castig anual frumusel (87.432 lei), dar este de departe in urma presedintelui Judecatoriei Podu Turcului, care a castigat anul trecut fabuloasa suma de 100.250 lei, adica peste 83 milioane lei vechi lunar. Si la Judecatoria Buhusi sunt salarii bunicele, anul trecut presedintele avand un venit de 96.133 lei. Nici procurorii nu sunt de plans in privinta lefurilor. Seful Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau a avut un venit de 96.051 lei, adica vreo 80 milioane de lei pe luna. Sunt insa procurori de la PCA care au castigat si mai mult (119.255 lei). Si procurorii de la parchetele de pe langa judecatorii si de pe langa tribunal au avut anul trecut castiguri cuprinse intre 50.000 lei pana la 90.000 lei, iar procurorii de la DNA au venituri anuale salariale de peste 80.000 lei. Scris de (Codrin C.)

Sefii din Inspectoratul de Politie Judetean Bacau nu au de ce sa planga. Si nici de ce sa-si faca probleme pentru ziua de maine. Majoritatea lor au venituri considerabile si averi de invidiat. Incepem cu sefu”: comisar sef Stefan Alexa, mai marele Inspectoratului. Venit anual pe declaratia de avere: 102.226 lei. Un calcul simplu si rezulta o remuneratie de… 85.000 lei, adica nu mai putin de 85 de milioane de lei vechi lunar. Nici adjunctul IPJ nu sta rau. Comisarul sef Vasile Oprisan are un venit anual de 90.574 de lei. Cel de al doilea adjunct al Inspectoratului de Politie Bacau, comisar sef Ionel Mirica, are si el un venit anual de 65.000 de lei. In schimb, are si o datorie in banca de 7.500 euro, cu scadenta in anul 2009.

Agentii si ofiterii trebuie sa se multumeasca mereu cu amai putin”

Am cautat, pentru comparatie si salariile agentilor de politie si cele ale ofiterilor fara functii de conducere. E bine, e rau? De exemplu, agentul Iulian Zanoaga, ales la intamplare, se poate lauda doar cu un venit anual de 18.000 lei (adica in jur de 15 milioane pe luna) si o Dacia 1310 (an 1998). In schimb, Ofiterul Sebastian Vraciu, are un salariu de 25.000 de lei pe an (circa 20 de milioane de lei pe luna).
Scris de R. Neagu