Buhuseanca Elena Mitrea, inginera, candidat pentru Parlament, spera sa devina primul senator din istoria targului. Lucru rar pentru un candidat, a reusit deja sa viziteze toate cele 47 de localitati an care candideaza. Ce-a vazut uneori, a socat-o: aDoamne, ce saracie lucie poate fi prin satele noastre! an Lipova, de pilda, mi-a venit sa plang de cate am vazut. Emblema saraciei de aici este, cred, o fetita calare pe un cal… Altfel nu prea se poate merge normal pe sosele. Sunt necajiti rau oamenii, au pamantul nelucrat”. Cele mai multe probleme abordate vizeaza: pensiile liliput, hartoapele din sosele, lipsa canalizarilor si a apei potabile provenita din amenajari civilizate. Lipsa de preocupare a guvernantilor pentru sprijinirea agriculturii starneste nemultumiri peste tot. Elena Mitrea a mai sesizat si o alta perspectiva a satului: aan cele mai multe sate, atunci cand ajungi, oamenii asteapta ajutoare. Multi vor bani, alimente… Obisnuinta este a doua natura. Totusi, dupa ce stai de vorba cu oamenii, acestia anteleg faptul ca o campanie electorala sincera nu anseamna mituire electorala si accepta sa participe la dezbatere. Au existat localitati an care m-am antalnit si cu peste 200 de cetateni. N-au lipsit situatiile an care contracandidatii mi-au infiltrat printre participanti tot felul de oameni care si-au propus deturnarea discutiilor. Cu mult calm, am reusit sa dialoghez civilizat si cu acestia.” (I. Ion)

Primarii bacauani inca nu stiu cum vor fi sacrificati porcii de Craciun. Ei spun ca asteapta inca lamuriri de la Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, dar si bani de la Consiliul Judetean pentru a procura asomatoare. Medicii spun ca ideal pentru amortirea porcului ar fi pistolul cu glont captiv, insa utilizatorul trebuie sa aiba permis de port arma.

Desi mai este exact o luna pana la traditionalul Ignat, inca nu se cunosc regulile privind sacrificarea porcilor. Tot ce se stie este faptul ca anul acesta trebuie sa se respecte normele europene privind bunastarea animalelor. Totodata, se mai cunoaste si faptul ca asomarea porcilor cade in sarcina Consiliilor Locale. „Noi am anuntat primariile despre aceasta indatorire si pana in momentul de fata doar doi sau trei primari ne-au solicitat mai multe amanunte despre asomare. Probabil ca in perioada urmatoare vom face o intalnire cu persoanele desemnate de primarii pentru a se ocupa de asomare, pentru ca acestea sa stie exact ce au de facut”, ne-a declarat Sorin Ivanciu, directorul adjunct al Directiei Sanitar Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau. Veterinarii sustin ca porcii pot fi asomati prin electronarcoza sau cu pistolul cu glont captiv. „Metoda impuscarii este mult mai simpla, iar costul unui pistol este mai mic in comparatie cu aparatul electric. Exista si aici un dezavantaj, pentru ca persoana care utilizeaza pistolul trebuie sa aiba permis de port arma”, mai spune directorul Ivanciu.

Primarii spun ca se lupta cu morile de vant

Deocamdata nici primarii nu stiu cum se vor achita de aceasta sarcina aruncata in acest an in curtea lor. „Am primit adresa prin care am fost anuntati ca noi de vom ocupa de asomare. Sa vedem si cum vom reusi sa facem acest lucru”, ne spune Margareta Luncanu, primarul din Secuieni. Mult mai transant este edilul din Urechesti care nu se fereste sa spuna lucrurilor pe nume. „In comuna sunt 2.000 de gospodarii. Daca persoana care va face asomarea va fi chemata in preajma Ignatului, sa zicem la 1.000 de proprietari de porci, ii va fi imposibil sa-i rezolve pe toti. Nu cred ca intr-o zi se pot asoma mai mult de 50 de porci. Apoi, noi avem si traditia sacrificarii. Oamenii taie porcii inainte de rasaritul soarelui si nu cred ca vor astepta sa vina cetateanul cu pistolul sau cu aparatul cu electrosocuri”, declara primarul Nicolae Talaba. Primarii spun ca le lipsesc si banii pentru a achizitiona aparatura pentru asomare. aNu avem fonduri pentru asa ceva. Nici pentru salarii nu avem. Eu am desemnat doua persoane din comuna care sa se ocupe de asomare insa vom vedea in ce masura ne putem achita de aceasta indatorire”, sustine si Ovidiu Ivanciu, primarul din Rachitoasa. Veterinarii se asteapta ca proprietarii de animale sa fie refractari la noile norme de sacrificare a porcilor, mai ales daca vor trebui sa scoata din buzunar bani pentru a plati serviciul de asomare.
Lili Adochitei

Afacerile necurate cu lemn continua sa prospere in judetul Bacau. Asa se explica si faptul ca in urma celor 115 actiuni de control efectuate de catre comisarii Garzii Financiare Bacau in zece luni ale acestui an s-au aplicat 69 de amenzi. aValoarea acestora a fost de 150.300 lei, ne explica comisarul sef Romeo Fratila, seful Garzii Financiare Bacau. Pe langa faptul ca s-au confiscat bunuri si sume evaluate la 177.851 lei, s-au trimis 17 sesizari la Parchet pentru continuarea cercetarilor”. Sase sesizari au ajuns si la Autoritatea Nationala pentru Administrare Fiscala, prejudiciul inregistrat la bugetul de stat fiind de 1.997.405 lei. Numai in luna octombrie s-au efectuat 12 actiuni de control, in urma carora inspectorii financiari au aplicat patru amenzi. De asemenea, comisarii au confiscate bunuri si sume de 165.451 lei, prejudiciul inregistrat fiind de 11.248 lei.

Lili Adochitei

Agricultorii bacauani au profitat la maximum de timpul frumos pentru a elibera terenurile pentru culturile de toamna sau pentru a face araturile pentru insamantari. „Pana la inceputul lunii noiembrie s-au eliberat 17.982 hectare de teren agricol, din 20.250, cat era planificat, precizeaza Ghita Burlui, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau. In gospodariile individuale se sta cel mai bine, din 8623 hectare de teren prognozate, 7901 hectare fiind eliberate de resturile vegetale”. Mai putin bine se sta la araturile de toamna, acestea realizandu-se in proportie de 78 la suta. Cele mai harnice au fost societatile cu capital majoritar de stat care au efectuat araturi pe 1260 de hectare, fata de 1402 programate.
(Lili A.)

Marian Petrache, secretar de stat in MIRA, a facut, ieri, evaluarea finala a caselor construite in judetul Bacau pentru familiile afectate de inundatiile din iulie, insotit fiind de prefectul Claudiu Serban si subprefectul Constantin Scripat. Azi si maine, cetatenii vor semna procesele verbale, dupa care firmele de constructie isi vor primi ultimii bani. „Sunt multumit, dar si dezamagit”, spus Marian Petrache. Multumit ca locuintele au fost finalizate inainte de termen si dezamagit ca firmele de constructie mari nu au pus umarul in a-i ajuta pe sinistrati. „Eu zic sa-i multumim lui Dumnezeu ca ne-a lasat timp sa ne facem treaba, a adaugat ministrul. Noi ne-am incheiat sarcina. Bineinteles ca nu va fi toata lumea multumita. Un cetatean isi facea azi tencuiala exterioara si era multumit, altul semnase procesul verbal, desi era nemultumit. aAm vrut sa fiu baiat bun, sa-i arat constructorului ca sunt boiera, a spus el”. Si ministrul, si prefectul au subliniat ca „Guvernul s-a tinut de promisiune”, sinistratii avand case noi inainte de prima ninsoare. Judetul Bacau e primul din tara in care locuintele pentru sinistrati sunt finalizate „la rosu”. Inundatiile din vara au afectat 957 de locuinte si anexe din sapte comune: Saucesti, Filipesti, Letea Veche, Tamasi, Prajesti, Negri si Buhoci. Cel mai mult au avut de suferit locuitorii din Saucesti: 385 de case au fost distruse, 139 au avut nevoie de consolidare, iar 338 de reparatii. Pentru reparatii, cetatenii au primit 2500 lei, iar pentru consolidari, 5000 lei. Petrache a recunoscut ca au fost si neajunsuri, dar arata ca abeneficiarii au dreptul sa refuze semnarea procesului verbal daca firma nu si-a indeplinit obligatiile. Nu mai ajuta la nimic sa te plangi dupa ce ai semnat receptia”. Constructorii mai au de primit 35 la suta din costul manoperei, dar asta se va intampla dupa semnarea procesului verbal. In Saucesti, cele 337 de case au fost contractate de 25 de firme, la ora asta fiind finalizate 328. Celelate 9 au fost incadrate initial la consolidari, de aceea reconstructia lor a inceput mai tarziu. Lucrarile sunt insa la sarpanta, iar saptamana viitoare vor fi gata. Sinistratii vor mai primi cate 40 de milioane pentru finisaje, o soba, un frigider, lenjerie si saltele.

Silvia Patrascanu

Vasile Soimaru este cunoscut de comunitatea din Chisinau ca fiind un profesor universitar pasionat de fotografie. El preda la Facultatea de Stiinte Economice, insa si-a dezvoltat de-a lungul timpului o pasiune de a imortaliza ipostaze din cultura si civilizatia romanilor. Din acest motiv, inca de la inceputul anului acesta el a pornit intr-un turneu de promovare a unui album-monografie realizat de el si intitulat aRomanii din jurul Romaniei in imagini”. Cartea a fost lansata si la Bacau unde, comunitatea academica a Universitatii aGeorge Bacovia” a avut sansa de a-l cunoaste personal pe autor. Lansarea oficiala a albumului a avut loc in Aula aMoldova”, eveniment ce a fost marcat de prezenta rectorului universitatii Toader Gherasim, prorectorului Dumitru Bontas si profesorului universitar Liviu Drugus. Ultimul dintre ei l-a prezentat pe Vasile Soimaru studentilor ca fiind ao personalitate a invatamantului superior. Prin volumul de fata el da o alta dimensiune etnografiei pe care o transorma in etnofotografie. El a imortalizat imagini si simboluri ale romanilor, dand dovada de sensibilitate pentru istoria acestora”. Aparut recent la editura aPrometeu” de la Chisinau, albumul are 272 de pagini si contine circa 850 de fotografii. In obiectivul descendentului din Neamul Soimarestilor se afla romanii din jurul granitelor Romaniei, pe care i-a vizitat in ultimii cinci ani, parcurgand pentru aceasta 100 de mii de km, fapt pe care autorul il marturiseste in studiul introductiv al volumului. aTrebuie sa recunosc din capul locului, ca atunci cand m-am pornit cu aparatul de fotografia la drum, in urma cu 5 ani nu mi-am imaginat ca voi parcurge atat de mult. Sunt fascinat de lucrurile pe care le-am vazut”, a precizat el. Harta geografica a pelerinajelor profesorului din Moldova este de-a dreptul impresionanta. El a fotografiat comunitatea de romani din Ucraina (Maramuresul istoric numit si Transcarpatia, Nordul Bucvinei si Tinutul Herta, romanii de la Bug – Kirovograd si Nicolaev, romanii din regiunea Odesa), Rusia (romanii din Caucazul de Nord), Bulgaria (romanii din Vidin si Cadrilater), Serbia (Valea Timocului si Voievodina), Ungaria (Tinutul Debretin), Croatia si Italia (istroromanii si friulenii), aromanii din Grecia, Macedona ex-iugoslava si Albania, populatia romaneasca slavizata din sudul Slovaciei, Cehiei si Poloniei, inclusiv din Wadowice (Podolia), bastina regretatului Papa Ioan Paul al II-lea.

Daniela Pilat

Este o placere sa te apleci, pentru lectura, asupra cartii de telefon atunci cand te intereseaza orasul Buhusi. Vei lua lectii de botanica, antrucat unele strazi poarta nume precum Florilor, Teiului si Bradului, chiar daca respectivele fiintari vegetale nu prea au nici an maneca nici an clin cu aceste strazi. Nu lipsesc lectiile de geografie, fiind invocate denumiri precum Bucegi, Siretului, Ceahlaului, Trotus etc., desi muntii si raurile amintite n-au vizitat nicicand targul. Ion Voda cel Cumplit, Tudor Vladimirescu, Decebal, Gheorghe Doja, Mihai Viteazu, Nicolae Balcescu, Vasile Lupu, Dragos Voda, Stefan cel Mare, Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie Cantemir, Mircea Voievod, Alexandru cel Bun sunt revendicati, si ei, ca fiind foarte apropiati de coclaurile buhusene. Despre Alexandru Ioan Cuza avem stiinta ca a lasat urme buhusene, printr-un bastard care a locuit pe-aici, despre Stefan cel Mare stim ca a ctitorit manastirea Runc, dar ceilalti nu au trecut pe aici decat prin gloria lor. O strada se numeste Aurel Vlaicu (o fi zburat pionierul aviatiei noastre pe aici?), alta Ion Ionescu de la Brad (romascan sadea…). Nu lipsesc denumiri patriotice precum Avantului (revolutionar?). Strazile buhusene nu prea au aer autohton. Sunt de aplaudat personalitatile nationale, dar credem ca macar o singura strada ar putea purta numele unei personalitati locale care a trecut an lumea umbrelor.
Lasand gluma la o parte, consemnam faptul ca Asociatia Culturala Renasterea intentioneaza sa propuna alesilor locali o mica revolutie: redenumirea unor strazi, prin valorificarea potentialului cultural, stiintific si istoric al localitatii. De pilda, unele strazi ar putea purta numele academicianului Gheorghe Platon, criticului si istoricului literar Ioan Rotaru, lingvistului Mihail Andrei, dirijorului Mihai Drimbe – care au fost si cetateni de onoare ai orasului – naturalistului glaceolog Constantin Dumbrava, antemeietorului Fabricii de Postav, Eugen Alcaz (care a anfiintat si prima scoala primara) etc. De ce n-ar exista si o strada care sa poarte numele unui rabin, daca avem an vedere ca Buhusi a fost si fieful rabinilor? O prima propunere an acest sens a fost realizata, neoficial. Deja au aparut unele obstacole de ordin birocratic. Schimbarea denumirii unor strazi ar presupune si schimbarea cartilor de identitate, a titlurilor de proprietate, dar si un oarece deranj an serviciile postale, de pilda. Solutia mai facila, ni s-a spus, ar constitui-o abotezul” unor strazi noi cu numele personalitatilor amintite. Dar cum targul Buhusi nu este an mare extindere (nu-mi amintesc despre aparitia unei noi strazi an ultimii treizeci de ani…), probabil ca denumirile vechi vor ramane. Unii, de profesie utopici, cred ca personalitatile buhusene amintite ar putea fi eternizate an statui, ca unele piete centrale (dar nu agroalimentare…) sau institutii ar putea primi numele acestora.
(I. Fercu)

Sufletele nimanui

Criza familiei intr-o societate inseamna copii institutionalizati. Adica micuti crescuti fara parinti, lipsiti de caldura unui camin, de o educatie sanatoasa, aflati in deriva existentiala. Pentru ei, aacasa” inseamna Casa de copii. Sau strada. De cele mai multe ori. Sau un bloc ghetou, inghetat. Cazurile sunt numeroase, fiecare are un istoric cutremurator, in care violenta, alcoolul, abuzul fizic si emotional stau la baza tuturor tragediilor. A tragediilor unor copii, majoritatea lor de 5, 6, maximum 10 ani. Copilarii nefericite, suflete nevinovate si lovite de soarta.

Ii vezi peste tot. Pe strazi, cersind in fata bisericilor, in piata, in supermarketuri, vanzand o mana de flori. Crescuti in scandaluri, aflati in deriva, alaturi de niste parinti alcoolici, copiii devin ai nimanui. Iulia are doar 10 ani. In fiecare zi o vezi prin centrul Bacaului cu un smoc de busuioc in mana, apeland la mila noastra, a tuturor. Ochii ei albastri sunt tristi, iar hainele de pe ea sunt prea subtiri pentru frigul de afara. „Mama e plecata. Mai am doi frati. Stam cu bunica in cartierul Serbanesti. Ea are 73 de ani. O iubesc pe bunica. De mama nu-mi mai aduc aminte, iar tata nu am”, spune cu voce stinsa. Ieri, nu mancase nimic.

Copii fara copilarie

In blocul ghetou de pe strada Bucegi alti 7-8 copii stau in frig si in mizerie. Dinu e cel mai mare din familia Hiliteanu. Are mainile innegrite de fum. „Am ars niste cupru, sa-l duc la fier vechi”, imi explica. Nu a mai fost la scoala de 6 ani. Are doar cinci clase. Nu a avut copilarie. „Au plecat parintii, acum stau numai cu mama, continua. Cand voi fi mare vreau sa am o casa, sa cresc impreuna cu familia mea, cu surorile mele.” Florin Dima e un strengar de numai 13 ani. Mai are un frate geaman. Niciunul nu mai urmeaza vreo forma de invatamant. „Acum trebuia sa fiu intr-a VII-a, il aud fara sa intreb nimic. Dar mama s-a mutat de acasa si ne-a luat cu ea. Oricum mi-era rusine sa ma mai duc la scoala. Radeau copii de mine, ca nu aveam haine, carti, caiete. Vreau sa nu mai stau in frig.” Stau cu totii inghesuiti in camerele murdare, dezafectate, fara lumina si caldura. „Eu fac cu surorile curatenie, aduc apa rece de la biserica sa ne spalam, imi spune razand si Maricel, un pusti de 9 ani, cu ochi verzi. Nu mergem la cersit, nu am furat niciodata. Mancam ce avem, cartofi, salam, paine si ce ne mai aduce lumea. Si mama. De la gunoaie.” Sinceritatea lor e dezarmanta. In lumea lor, sunt fericiti.

Inconstienta… matura

Copii ai nimanui, cu parinti, parca si ei inconstienti. O viata de langa noi. In mizerie, printre gunoaie, in conditii greu de imaginat. „Am sase copii, spune si Elena Dima. Unul mi-a murit, unul e la gradinita, mai am patru pe aici. Traim cum da Dumnezeu. Nu am bani de scoala, de mofturi, n-am nici serviciu. E greu.” Laura Hiliteanu are si ea sase copii, dar mai are in ingrijire si o nepoata, bolnava si seropozitiva. „Ce poti sa le oferi copiilor in astfel de conditii?, se intreaba singura. Te gandesti mereu ce sa le mai dai de mancare. Nu merge niciunul la scoala. Ii las aici singuri sau ii mai iau cu mine la gunoaie. Din alocatiile lor nici nu stiu ce sa le iau mai intai: o paine sau o geaca mai groasa.” De mancare calda nici nu au auzit. Doar micutii se mai pot bucura de ea, daca mai trece cineva prin zona si le mai da ceva de pomana. Stau zilnic in praf, in mizerie, printre sobolani si gunoaie. Si duc o viata in ghetou.

Au uitat sa mai rada

Pentru noua suflete din satul Serbesti, comuna Saucesti, acasa a fost pana mai ieri un cort montat sub cerul liber. Acum, e doar o casa „la rosu”, fara tencuiala, fara o soba, fara nimic. O familie parca blestemata. Sunt saraci. De frica apei au fugit tocmai in clopotnita bisericii din deal. Au dormit pe jos, pe doua toale si s-au invelit cu niste cojoace. Nu au mancat nimic zile intregi, pana au inceput sa apara ajutoarele in sat. Au trecut lunile, iar ei au stat apoi intr-un cort militar si au mancat, cel mai adesea „bors de fasole cu maliguta”, cum spun copiii, facute la o soba improvizata din curte. Sunt bolnavi. Cei mici, sase la numar, au uitat si sa mai rada. Adrian are 13 ani, sora lui mai mare, Ana Maria, 9, Bianca 6, Elena 5, iar fratiorul lor cel mai mic, Petrisor, abia daca are vreo cinci luni. Copilaria lor a fost alungata de puhoi in clopotnita de la intrarea in biserica. „Acolo am alergat cand s-a umflat Siretul”, a povestit cu lacrimi in ochi mama copiilor, Valentina Lisita. Sunt simpli. Murdari, desculti, dar frumosi cu totii. Par resemnati. „Ne-am inghesuit cu totii pe tolinca, imi povesteste Adrian. Pe jos am dormit, langa clopot si icoane, apoi in cort, pe nailoane. E frig, vajaie vantul, mai ales noaptea.” Si in cort le-a fost frig, dar macar nu i-a mai plouat. Chipurile lor angelice parca sunt desprinse din icoanele vechi din clopotnita. Soarta lor e acum in mainile unor oameni cu suflet, care s-au oferit sa ii ajute.

O alta fata

Aceasta este societatea in care traim. O societate care traieste la limita subzistentei. Chiar daca imaginea oferita de altii, de institutiile de profil, care se incurca doar in niste statistici seci, si de cei care ne conduc pare a fi alta. Sunt aparente care nu insala. Sunt oameni de langa noi. Sufletele nimanui.

Roxana Neagu

Ne agaseaza pe la terase vara itindu-si iar si iar fetisoarele cam nespalate prin gardul viu si inganand refrenele cunoscute. aDaaa-mi, nenea, si mie un banut, ca n-am mancat nimic de ieri”, aSuntem opt frati, mama ne-aaa lasat, tata e la puscarie, stam cu bunica bolnava”, aMa bate daca nu-i aduc bani de bautura, te rooog, tanti!” – nu-i asa ca numai la ajutor nu sunteti dispusi atunci cand auziti, pentru a cata oara, aceste cuvinte? La fel cum vi se taie cheful de bere si va sare mustarul cand ei, sau altii, cine-i mai stie, va ofera din 10 in 10 minute buchetele ofilite spre vanzare. Prima pornire este sa-i alungi cat mai departe, departe de lumea ta relativ tihnita si lipsita de griji, o lume in care acesti micuti n-au ce cauta. A pus vreunul dintre noi mana pe telefon sa sune la Protectia Copilului sau la Politie? Bineinteles ca nu, doar nu e treaba noastra sa avem grija de niste copii ai nimanui. Mai ales ca multi dintre ei au hainute rufoase, cu un miros deloc placut. Ce sa le facem, sa-i luam acasa, sa-i spalam, sa le dam ceva de mancare si pe urma sa-i ducem intr-un centru de plasament? Cam mare efortul! Si cei mai multi dintre ei nici nu vor sa auda de asa ceva, o iau la fuga de le scapara calcaiele numai daca deschizi gura sa le oferi alta alternativa decat strada. Si atunci? Ii lasam in plata Domnului si ne vedem de vietile noastre, uitandu-i la fel de repede cum uitam pe masa o cutie goala de chibrituri? Ne mai pansam constiinta semivinovata aruncandu-le in zi de leafa un leu? Cate intrebari rele si grele! Dar niciuna nu-i atat de rea si nici pe departe atat de grea cum este viata lor. Ei sunt acum vinovatii fara vina ai unei epoci indiferente cladita din indiferenta. Peste 10-15 ani vor fi, foarte posibil, vinovatii dovediti de furt, talharie, poate crima si viol. Dumnezeu sa-i apere! Si pe noi!
Nelu Brosteanu

Persoanele cu dizabilitati (handicap), apte de munca, vor primi incepand de anul viitor sprijin de specialitate pentru a se angaja la un agent economic. In acest scop, in cadrul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau va fi infiintat Centrul de Consiliere pentru Persoanele cu Dizabilitati care isi va incepe activitatea dupa 1 ianuarie 2009. La acest centru vor lucra un consilier si un agent de mediere. aVom oferi informatii si consiliere atat persoanelor cu dizabilitati cat si angajatorilor, ne-a declarat Daniela Balan, purtatorul de cuvant al AJOFM Bacau. Totodata, vom acorda asistenta la locul de munca persoanelor cu dizabilitati care vor fi angajate. Se va urmari cum se adapteaza, cum relationeaza cu angajatorul si colegii de munca si stabilitatea lui in unitate”. In prezent in toata tara sunt numai opt centre cu acest profil, din care unul la Iasi si altul la Focsani. Dupa 1 ianuarie, in zona Moldovei vor mai fi deschise alte doua centre, la Piatra Neamt si Galati, pe langa cel de la Bacau.

Elena Tintaru

Batrani si copii in apartamente inghetate

Schimbarea sistemului de distributie a agentului termic a adus numai necazuri locatarilor cu venituri mici. Acestia nu au putut suporta costul modificarii instalatiilor de caldura din apartamente si sufera acum de frig. Intr-un bloc de pe strada Aviatori, s-au incheiat lucrarile pe casa scarii, iar apartamentele au fost debransate de la vechiul sistem. Unii locatari au avut bani pentru racordarea la noua instalatie, altii nu. Cei din urma dardaie in apartamente privind la caloriferele care au ajuns obiecte de mobilier. Printre ei sunt batrani si copii.

In mai multe apartamente din blocul 35, de pe strada Aviatori, temperatura este mai scazuta decat afara. Imobilul face parte din grupul celor in care s-a realizat instalatia de distributie pe orizontala a agentului termic. Vechea instalatie a fost dezafectata. Unele apartamente au fost racordate la noul sistem, altele nu. Locatarii care nu au avut bani pentru a realiza racordul sufera acum de frig. Caloriferele au ajuns simple obiecte de mobilier. Locatarii care au ramas fara caldura spun ca ei nu au aprobat schimbarea sistemului de distributie a caldurii, dar ca au fost nevoiti sa se supuna majoritatii. „S-a venit cu niste tabele pe la usi, dar lumea a crezut ca este pentru varuit pe casa scarii si pentru izolarea blocului, ne-a declarat Mariana Apetroaie, locatar. Unii au semnat, altii nu. Ne-am trezit ca se schimba conductele. Ni s-a spus ca minoritatea trebuie sa se supuna majoritatii”. Numai ca, acum, raportul s-a schimbat. Din cele 13 apartamente fara centrala proprie, doar 4 sunt bransate la noua instalatie a CET-ului.
Prea saraci pentru schimbari

Toti cei care au fost debransati fortat sunt persoane cu posibilitati financiare reduse. Lucrarile pe care trebuie sa le suporte s-au dovedit prea costisitoare pentru ei. „Am ramas fara caldura fiindca schimbarea instalatiei in apartamente costa mai scump decat ni s-a spus la inceput, ne-a declarat Gheorghe Hripacov, un alt locatar. Era vorba de 3-4 milioane de lei vechi, dar s-a ajuns chiar la 18 milioane.” Maria Apetroaie spune ca are o pensie de 600 de lei, din care da lunar 200 de lei pe medicamente. Afina Budau, o alta locatara, locuieste cu mama ei in varsta de 85 de ani. Batrana este imobilizata la pat. Acoperita cu mai multe randuri de asternuturi, femeia era ieri incremenita de frig. „Am pus repartitoare la calorifere si eram multumita, spune Afina Budau. Acum nu mai am bani sa schimb instalatia. E foarte greu pentru noi”.

Au inghetat
si promisiunile

Situatia este cunoscuta la Asociatia de proprietari 22. Conducerea acesteia a cerut sprijin pentru locatarii care ingheata in apartamente, dar nu a obtinut niciun raspuns concret. „La intalnirea din septembrie cu reprezentantii CET-ului si ai primariei am atras atentia ca oamenii vor ingheta in case, spune Daniela Ilie, administratorul asociatiei. Ni s-a promis ca se va merge cu cele doua sisteme in paralel, dar oamenii s-au trezit debransati.” Am solicitat un punct de vedere si de la CET. Nu l-am primit in timp util.

Doina Mincu

O parte dintre elevii colegiilor bacauane au participat la o actiune menita in a le pune in valoare talentul, creativitatea artistica si literara si nu in ultimul rand, cunostintele dobandite pana la aceasta varsta. Mai exact, este vorba despre valorificarea unui proiect aHomo Ludens”, initiat de profesoara Laura Gavriliu de la Colegiul aVranceanu” din Bacau si desfasurat in parteneriat cu Colegiile aIon Ghica”, aFerdinand I”, aCalistrat Hogas” din Piatra Neamt si Biblioteca Judeteana. Ultima dintre institutii a fost si locul unde a avut loc prima activitate din sirul celor care se vor desfasura si pe parcursul anului viitor. „Suntem martorii primei activitati din acest an in cadrul proiectului aHomo Ludensa. Vor mai urma si alte manifestari asemanatoare specifice fiecarui anotimp anul viitor, prin intermediul carora se va valorifica creatia literara a autorilor romani dar si straini si cel mai important, potentialul creativ al elevilor”, ne-a declarat Mihaela Chiribau Albu, profesor de limba romana la Colegiul aFerdinand I”. Sub genericul aIpostaze ale toamnei”, elevii au venit pregatiti pentru a participa la diferite competitii ce au avut loc la Sectia de Arta a bibliotecii. Atmosfera degajata a fost una extraordinara deoarece, tinerii au avut ocazia de a crea pe un fundal muzical asigurat de un grup de elevi de la Colegiul aVranceanu”. Meritele celor mai buni dintre ei au fost rasplatite intrucat au primit din partea Bibliotecii diplome si carti. Tot cu acest prilej, s-a aniversat si Ziua Nationala a Letoniei printr-o expozitie de documente informative puse la dispozitie de Institutia Prefectului. Pentru a oferi mai multe detalii tinerilor, alaturi de cadrele didactice a fost prezenta si Ramona Necula, consilier afaceri europene. Ea a explicat ca aaniversarea se incadreaza in cadrul manifestarilor culturale dedicate Anului Dialogului Intercultural si este gandita sa informeze tinerii in ceea ce priveste statele membre ale Uniunii Europene. In fiecare luna am sarbatorit ziua fiecarui stat si urmeaza ca in luna decembrie sa ne reunim din nou pentru Ziua Romaniei si a Finlandei”.Daniela Pilat

In chioscurile din incinta scolilor continua sa se comercializeze produse interzise prin ordin al Ministerului Sanatatii Publice. In prima saptamana din anul scolar 2008-2009, Inspectia Sanitara de Stat a puricat toate unitatile cu acest profil. Marfurile au disparut temporar de pe rafturi, dar la scurt timp de la trecerea inspectorilor, acestea au reaparut. „Am avut tematica de control, dar le-am dat termen comerciantilor sa se familiarizeze cu legislatia si sa o inteleaga, ne-a declarat dr. Dana Marcu, sef al ISS. Am inteles ca au nevoie de timp pentru a gasi furnizori de produse corespunzatoare noilor norme. Vom relua insa controalele, iar cei care nu respecta conditiile impuse vor fi sanctionati”. Printre alimentele nerecomandate prescolarilor si scolarilor se numara: alimentele cu un continut mare de zharuri (prajituri, bomboane, acadele, etc.) cele cu un continut mare de grasimi (hamburger, pizza, produse de patiserie, cartofi prajiti, maioneza, margarina, branza topita, mezeluri grase) alimentele sarate (chips-uri, biscuiti sarati, covrigei sarati, sticks-uri, snacks-uri, alune, seminte, branzeturi sarate) toate bauturile cu exceptia apei potabile si a apei minerale imbuteliate.Doina Mincu

Prinsi de febra uninominalului, politicienii uita sa se ocupe de chestiunile cu adevarat importante pentru oameni. De genul caldura, apa calda, apa rece. Sunt cartiere in Bacau in care cetatenii dardaie de frig si nu au cu ce sa faca un ceai pentru copii. Dar chestiunile acestea se pierd printre strategiile fantastice de combatere a crizei economice, promisiunile bombastice si discursurile repetate in mod absurd. Campania electorala, indiferent de partid, nu face altceva decat sa scoata in evidenta faptul ca votam, de voie sau de nevoie, niste persoane umflate cu pompa, apte doar de a emite o serie de promisiuni, de cele mai multe ori fantasmagorice. Pe ici, pe colo, se intampla sa mai rasara si cate un politician mai ancorat in realitate, dar este repede acoperit de masa celorlalti, care se ingramadesc, cu postere, megafoane, pliante, conferinte de presa sa le arate oamenilor ca vor face marea cu sarea. Dar caldura? Dar apa calda? Dar apa rece? De astea cine se preocupa? De acolo, din Parlament si de la Guvern se dau legi si bani pentru aceste lucruri esentiale, ce ar trebui sa ne defineasca, macar partial, ca pe o urbe civilizata. Insa civilizatia nu prea are nimic in comun cu avariile repetate, cu carpelile, cu lucrul de mantuiala. De la premisa asta ar trebui sa plece alesii, indiferent de forul in care ajung, in momentul in care incep sa lanseze un adevarat bombardament al promisiunilor in campaniile electorale. Omul care voteaza trebuie sa stie pentru ce voteaza, la modul concret. Nu pentru vorbe in vant, ci pentru finalitati palpabile, care sa se regaseasca in traiul linistit si decent pe care il merita. Asta este marea problema a politicii si a politicienilor. Au strategii scoase din burta, de multe ori copiate de la altii, cu care vin apoi si incearca imbrobodirea electoratului. Vorba lunga duce, din ce in ce mai clar, la saracirea oamenilor. O realitate trista, in care ne-am scufundat cu totii.Emilian Berceanu

Jumatate din sedinta CJ a fost dedicata arevistei presei”. Petrica Mihaila, PD-L, a citat dintr-un ziar central, denuntand fratia PNL-PSD, care si-au impartit banii pentru drumuri. Singur impotriva tuturor, el a acuzat
rectificarea electorala, care a ocolit PD-L.

Impartirea sumei alocate de Guvern, 330 miliarde lei vechi, pentru drumuri a starnit vii dispute luni, in sedinta CJ. Conform proiectului prin care era aprobata rectificare de buget, suma urma sa fie impartita in mod egal CJ si primariilor rurale care au datorii uriase la firmele de constructii. Observand ca Berzunti, Damienesti si P. Turcului nu sunt prinse in proiect, Constantin Avram, PC, a propus sa fie alocati bani si comunei Berzunti, prin diminuarea sumelor repartizate altor comune, urmand ca Damienesti si P. Turcului sa fie sprijinite in sedinta viitoare. Petrica Mihaila, PD-L, a fost insa profund nemultumit. „Vad ca pentru cea mai mare comuna din stanga Siretului, Podu Turcului, nu s-a alocat niciun leu”, a spus el, solicitand ca modificarea sa se faca pe loc. Acesta a fost doar punctul de plecare al scandalului. „Ma intreb de ce abia cum, cand Guvernul Tariceanu isi da obstescul sfarsit, ni s-au dat acesti bani. Nu e vorba de un proces de constiinta, ci de clientela politica!”, a acuzat Mihaila, iritat. Ca sa demonstreze ca banii au fost impartiti frateste de PNL si PSD, el a citit dintr-un ziar central declaratia lui Viorel Hrebenciuc cu privire la unde si cat de repede se asfalteaza, inclusiv acuzatiile redactorului, ceea ce a provocat rumoare in sala. A intervenit Dragos Benea, dar fara succes: „Va rog, asa ma transform si eu in Mircea Badea si fac revista presei”, a spus presedintele CJ, apoi, Mihaila perseverand in a cita din ziar, l-a avertizat: „Atentie la CNA”.

Miros de praf de pusca
si zornait de catuse

In ciuda „concordiei” partidelor asupra rectificarii, CJ s-a transformat intr-un roi de viespi. Unii au propus sa se citeasca si „Catavencu”, altii au strigat anu vrem revista presei”, in timp ce Petrica Mihaila continua sa acuze Guvernul liberal si modul in care i-a inzestrat pe edilii PNL si PSD. Consilierul PD-L a insinuat ca cele 165 de miliarde de lei vechi vor ajunge la o singura firma. „Nu, nu e adevarat!” a spus Benea. Minunata sendinta! „Deja miroase a praf de pusca, a intervenit vicele Ionel Palar, PNL. Suntem in campanie electorala, dar aceasta hotarare a fost discutata in comisii si a fost aprobata de toti consilierii”. Mihaila a atacat insa din nou: „Acest Guvern nu a supravietuit datorita PD-L, ci aliantei PNL-PSD”. In zadar s-a cerut incetarea disputei si supunerea la vot a proiectului „deoarece primarii asteapta banii”. Acceptand un singur amendament, al liderului PC, deoarece Mihaila nu a facut „o propunere punctuala”, alesii au aprins iar valvataia: „Dar fac acum” a sarit Mihaila, cerand sa se ia bani de la Glavanesti, unde primar e Tilibasa, inamicul sau, si sa fie dati comunei P. Turcului. Proiectul a fost aprobat, sedinta s-a terminat, insa razboiul nu! Ieri, Petrica Mihaila a reclamat ca Tilibasa l-a amenintat cu moartea: „M-a sunat de pe telefonul primariei! Desi am doua plangeri penale impotriva lui, a reinceput cu amenintarile. A afirmat ca daca ma prinde in comuna ma omoara, dar a folosit si cuvinte pe care nu le pot reproduce. E posibil ca un primar sa vorbeasca asa?”. Nu e nicio indoiala. Cum s-a aparat consilierul PD-L? „I-am spus sa aiba grija ca, atunci cand va veni alt Guvern, justitiar, i se vor pune catusele”.Silvia Patrascanu

In conferinta de presa sustinuta ieri la sediul PSD, candidatii pentru colegiile din municipiul Bacau si-au expus, succint, planurile pentru revigorarea Bacaului si a Romaniei. Dan Stoica, director al Spitalului Judetean de Urgenta si candidat pentru Senat, a facut o elaborata trecere in revista a lipsei de performanta a guvernarii actuale in ceea ce priveste sustinerea sanatatii. „S-a promis 6% din PIB pentru sanatate, acum sunt doar 4,1%. S-au promis 38 de spitale noi, dar nu s-a ridicat nici macar o aripa noua”, a declarat Stoica. Gabriela Svetlana Zaharia a continuat pe aceeasi linie a neimplinirilor pe linie sociala a Guvernului, mentionand ca este necesara o corelare a salariului minim cu cosul minim zilnic, ceea ce ar insemna salarii minime brute de cel putin 1000 lei. La aceasta se adauga cresterea pensiilor (fara a fi dublate de cresteri ale preturilor), reducerea TVA pentru alimentele de baza si implementarea unui plan social pentru energie termica si electrica. Costel Dunava s-a axat pe problemele legate de criza economica internationala ale carei efecte se resimt si la noi. El a amintit ca una dintre solutiile pentru combaterea crizei din planul PSD-PC tine de derularea unui amplu program de investitii in ceea ce priveste transportul, energia, constructia de locuinte si dezvoltarea infrastructurii rutiere si feroviare. Candidata pentru un nou mandat in Camera Deputatilor, Minodora Cliveti a precizat ca partidul din care face parte este deschis discutiilor cu orice formatiune politica, in vederea constituirii unui stat puternic, apt sa faca fata provocarilor generate de criza economica globala. In acest sens, PSD va propune semnarea unui pact national cu celelalte partide, in ceea e priveste dezvoltarea economica, somajul etc.Emilian Berceanu

Violenta in familie este un fenomen. Nu-i nevoie decat de un strop de gelozie, putina vanitate, un moment de inconstienta si cateva pahare de alcool, pentru a se ajunge conflicte. Iar de aici si pana la curmarea vietii nu-i decat o fractiune de secunda, fragila si foarte usor de depasit. Ultimul caz de patricid a fost chiar la inceputul acestei saptamani, cand fiul si-a macelarit tatal cu un topor.

Si-a macelarit tatal cu un topor

A lovit cu furie. S-a enervat pe propriul tata si i-a spart capul cu trei lovituri de topot. Crima s-a produs in comuna Lipova, in dupa-amiaza zilei de luni, 17 noiembrie. aPostul de Politie a fost sesizat de Ion C. ca Miluta N., de 71 de ani, este mort in curtea casei sale, a explicat subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. La fata locului s-a deplasat o echipa complexa, insotita de un procuror criminalist, care au constatat ca batranul prezenta trei lovituri de topor la nivelul capului. Din ancheta s-a stabilit ca pe fondul consumului de alcool, intre Miluta N. si fiul sau, Constantin N., de 44 de ani, a izbucnit un conflict spontan, timp in care barbatul si-a lovit tatal.” Pentru a scapa de pedeapsa, Constantin N. a declarat initial ca el de fapt taia lemne si ca tatal sau a fost lovit de topor in urma unui accident. Ulterior insa si-a recunoscut fapta. El a fost retinut pe baza de ordonanta emisa de Parchet si urmeaza sa fie prezentat Tribunalului Bacau cu propunere de arestare preventiva pentru 30 de zile. El va fi anchetat pentru savarsirea infractiunii de omor calificat. Daca va fi gasit vinovat, barbatul risca intre 10 si 25 de ani de inchisoare.

Un minor si-a snopit in bataie mama

Un caz incredibil s-a petrecut in luna iunie in Cleja, cand Ion V., un pustan de 16 ani, si-a lovit mama fara pic de mila. Minorul a batut maidanul toata ziua, iar pe seara s-a indreptat spre casa, manat si de o foame puternica. Numai ca nu a gasit nimic de mancare. Atunci Ion si-a varsat furia pe batrana lui mama, pe care a batut-o cu muchia unei securi. aVictima a fost transportata la spital unde a fost internata si supusa unei interventii chirurgicale. Din raportul de constatare medico-legala rezulta ca Veronica V. prezinta diagnosticul de traumatism cranio-cerebral acut deschis cu fractura cominutiva parietala stanga, hemipareza dreapta si fractura gamba”, a declarat procurorul de la Pachetul de pe langa Tribunalul Bacau. Legistii au considerat ca pentru a se pune pe picioare, victima are nevoie de 70-80 de zile de ingrijiri medicale. Minorul a fost expertizat psihiatric la Institutul de Medicina Legala aMina Minovici” din Bucuresti, iar specialistii au concluzionat ca Ion V. a avut discernamant, cand a comis abominabila fapta. Zilele trecute minorul a fost trimis in judecata pentru tentativa de omor.

Si-a omorat tatal si apoi s-a predat la Politie

O alta moarte sadica, in care un tata a fost omorat de fiu, s-a petrecut tot in comuna Cleja, la inceputul acestui an. Un tanar de 29 de ani si-a recunoscut vina si a declarat ca nu regreta nimic. Cearta, bautura, scandal si mai multe lovituri. Au fost de ajuns ca Ion Demsa, de 67 de ani, sa ramana fara suflare. A murit ca un caine, in propria casa, fara nicun ajutor. Cu doua zile inainte de a fi descoperit a fost vizitat de fiul sau, Marius Demsa. S-au certat, au baut, s-au luat la harta, iar apoi baiatul a pus mana pe un furtun si si-a batut tatal pana nu a mai putut. Apoi a plecat. „Ulterior s-a dus din nou la el, a precizat procurorul de caz. Atunci a sesizat ca de fapt murise”. Speriat, Marius Demsa s-a predat singur la Politie. A declarat organelor de ancheta ca nu regreta nimic din cele intamplate, mai ales ca obisnuia sa-l bata des. Roxana Neagu, Lili Adochitei

Orasul European este plin de caini. Sunt cartiere in care cetatenilor le este frica sa iasa noaptea din bloc de raul haitelor aciuate prin imprejurimi. Mai nou, potaile au inceput sa bantuie nestingherite si prin centrul Bacaului, fara ca autoritatile sa se implice in vreun fel. Ieri dimineata, curtea imobilului unde isi are sediul Partidul National Liberal era ocupata de o haita de caini. Mai mult, animalele pareau ca se simt in largul lor pe veranda cladirii. Probabil ca, daca presedintele PNL Bacau, Romeo Stavarache, trecea pe la sediul partidului in jurul orei 9.00, avea parte de un comitet de intampinare foarte coltos si fara simpatii politice.Lili Adochitei

Sistemul medical informatizat despre care se discuta de ani buni si in care Ministerul Sanatatii Publice si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au investit sute de milioane de euro este nefunctionabil. Furnizorii de servicii medicale folosesc
softurile doar pentru a raporta activitatea. Medicii de familie pierd pacienti, timp si bani. Dosarul medical in format electronic pare de domeniul SF, deoarece spitalele, cabinetele si laboratoarele nu comunica intre ele.

De peste 10 ani se lucreaza la Sistemul informatic unic integrat (SIUI). Fiecare asigurat ar fi trebuit sa aiba un dosar electronic la zi, pe care sa-l poata accesa furnizorii. Un pacient ajuns la orice spital sau cabinet din tara ar fi, astfel, ca o carte deschisa. Prin simpla introducere a unui cod, medicii ar putea afla afectiunile acestuia, tratamentele primite si investigatiile medicale de care a beneficiat. Biletele de trimitere, retetele si certificatele medicale ar trebui generate pe computer. „Avem programe informatice, dar le folosim numai pentru raportare, ne-a declarat dr. Iudita Zorila, medic de familie la Rachitoasa. Scriem retetele si certificatele de mana. Munca nu ni s-a usurat deloc.” Nici informatia nu curge pe canale informatice. Un bolnav investigat din cap pana in picioare intr-o unitate sanitara o ia de la capat daca se adreseaza alteia.

Program national cu erori

Programul informatic trimis in teritoriu de CNAS este o pacoste pentru medicii de familie. „CJAS are un program propriu, performant, realizat de informaticienii institutiei, ne-a declarat dr. Catalin Andriescu, presedintele Asociatiei medicilor de familie. Programul de la CNAS da numai erori. Nu intelegem de ce ni se impune. Tot timpul avem probleme cu el. Daca eu am o lista de 2000 de asigurati, programul CJAS ii recunoaste. Daca introduc aceeasi lista in programul CNAS, exclude 300. Nu stim cine este in spatele firmei cu care lucreaza CNAS, dar nu ne convine ca ne arde la buzunar. Nu am auzit niciun medic multumit de program”. Pana la crearea dosarului medical informatizat este cale lunga. De altfel, medicii nu sunt incantati de idee. „Cred ca s-ar incalca drepturile pacientilor, spune dr. Zorila. Oricum, nu cred ca se va ajunge la aceasta in scurt timp.” Dr. Andriescu este chiar mai pesimist. „Nu se va realiza niciodata. Este periculos. Ar trebui foarte bine securizate fisele, insa hackerii au spart si codurile NASA”. an ciuda investitiilor masive, medicii de familie s-au ales cu softuri pacatoase si paguboase, spitalele au sisteme proprii, iar MSP si CNAS colecteaza un volum imens de date, fara a comunica intre ele. Doina Mincu