Luni, la ora 7, in holul Casei de Cultura, locul in care au asteptat presedintii sectiilor de votare, cu sacii doldora de buletine, mai erau 150 de oameni, in afara de jandarmii care ii pazeau. Alti 200 erau la Prefectura. Cosmarul s-a repetat, din cauza sutelor de greseli din procesele verbale si a softului.

Abia s-a luminat de ziua. Presedintii sectiilor si loctiitorii stau in holul Casei de Cultura, la o tigara, sau pe scaune, atipind cu schimbul. Sunt peste o suta. „A fost ordine, liniste, a fost bine”, afirma Maria Viliman din Grigoreni. Dar nu toata lumea e multumita, iar cei care critica refuza sa-si spuna numele. „Am ajuns la ora 2,30 si tot aici suntem. Ne-au mai si impins pe scari. Dupa aceea trebuie sa mergem la Tribunalul Moinesti. O sa ajungem acasa diseara”, spune o presedinta din Parjol. „Foarte prost merge. La europarlamentare a fost mai bine. Trebuia sa ne spuna sa venim la ora 4, ne mai odihneam si noi cateva ore”, adauga loctiitoarea. Si jandarmii sunt nemultumiti: „De trei trei zile stam in picioare, nu ne-a dat nimeni un pahar cu apa”. Alti o suta de delegati din tot judetul asteapta la Prefectura, in holul de la parter, cu bonuri de ordine in mana, iar cateva zeci, la etaj. „In urma cu patru ani, am plecat duminica, la ora 6, si am ajuns acasa marti, la 6. Nu stiu de ce merge asa de greu”. Presedintii sunt suparati ca nu-i anunta nimeni cand le vine randul, sa treaca strada de la Casa de Cultura la Prefectura. Unii recunosc, in soapta, ca nu a fost asa de rau, insa „ne-a ajuns oboseala si ne lasa nervii”. O doamna din Sascut sustine ca „organizarea e foarte prosta din toate punctele de vedere”, iar alta din Balcani acuza ca au fost zoriti degeaba: „Ne-au spus sa venim la ora 12 si, iata, e 8 si nu am intrat”.

S-a intrat cu pile, apeste rand”!

Nici norocosii care si-au incheiat sarcina nu sunt mai veseli. „Am intrat la ora 2 pe usa Prefecturii si abia cum, la 8, am terminat. E sof-ul de vina, se misca greu si sunt numai cinci calculatoare”, afirma Dumitru Boatca, din Valea lui Ion. Cativa presedinti din Onesti acuza ca ei au stat doua ore afara, in fata Prefecturii, „in timp ce pe altii veneau si ii bagau inauntru, fara bon. Pot sa va dau si sectiile. Pe cei de la Sectia 116 i-a chemat cineva peste rand”. La ora 8,30 fusesera preluate procesele verbale de la nici jumatate dintre cele 601 sectii de votare din judet. „Este inadmisibil, nu suntem animale! Sa se organizeze, frate! Trebuia sa cheme Onestiul a doua zi daca nu sunt in stare sa se miste mai repede”. Un domn adauga ca, totusi, au si presedintii vina lor, „unii nici nu stiu sa scrie”. Au fost, intr-adevar, probleme. „La inceput au fost foarte multe procese verbale cu greseli, aproape toate, declara Eugenia Harja, directoarea Directiei de Statistica Bacau. Erau greseli la corelatii, banalitati… Ne-am gandit ca toate vor fi la fel si ne-am intrebat de ce mai facem instruiri. Treptat s-au imputinat. Cei care au venit mai tarziu au calculat mai atent”. Presedintii aflati la rand, flamanzi, nedormiti, ca si angajatii DS, au auzit declaratia si s-au aparat: „Suntem storsi de puteri, de 30 de ore stam treji! Cum sa nu gresesti? Cei de la partide au plecat, au disparut in ceata si ne-au lasat singuri, sa ne descurcam cum stim.”

Silvia Patrascanu

Mi-am pus an alerta muschii intelectuali pentru a scrie despre ziua noastra nationala. Demersul nu este chiar atat de facil. Din cauza amintitilor muschi, vor spune amicii mei de serviciu. Firesc, umflandu-mi bicepsii gandirii, ma apar. Ce-am trait de ziua noastra nationala? an primul rand, am asistat la ancordarea acelorasi muschi patriotici ai armiei romane. Tancuri frumos vopsite, taburi an care, pe front, soldatii nostri se urca invocand mila divina, elicoptere cu mare rata de aterizare fortata… ami veti spune, unii, ca aceasta este o constatare de carcotas profesionist. Nici vorba. Atata vreme cat tu nu contezi, ca forta militara, decat pentru o implicare simbolica an diferite conflicte, e putin caraghios sa-ti tot arati muschii patriei travestiti an asemenea parade. Haideti sa fim realisti: la cat aloca acum statul roman pentru armata, defilarea cu niste bravi manuitori de prastie ar fi ceva mai nimerita. Si-apoi, chiar daca frantuzul, englezul si nu stiu mai cine asi scot, la asemenea ocazii, armata pe strazi, nu cred ca trebuie sa-i acopiem”. Aceasta zi nu este una an care trebuie sa aratam Lumii muschii anarmati ai patriei. Am putea, daca simtim neaparat nevoia, sa recurgem la aceasta parada de Ziua Armatei. Cantonarea spiritului national an defilarea musculoasa a naturelului agresiv are un vadit iz de pestera acolo-si are originea afisarea fortei: an spaimele grotelor. Am mai asistat, tot an aceasta zi, la defilarea caraghioasa a muschilor dorsali ai unor vampute, a muschilor de manea, an emisiuni televizate de divertisment care nu pot fi prezentate nici macar ca exemple de kitch. N-am fost scutiti, ca natie legata cu ochii de micul ecran, nici de spectacolul umflarii bicepsilor electorali. Toti au facut culturism post-electoral: atat castigatorii, cat si anvinsii. Mi-am imaginat mereu ca Ziua Nationala ar trebui sa semene cu roua sufletului, cu o poezie de dragoste pe care ai vrea sa i-o reciti primului compatriot iesit an cale, chiar daca stii ca acesta nu moare de grija ta. M-ar ancanta sa vad, an aceasta Zi, copii si maturi cu fetele pictate sublim an simbolurile nationale. Uitandu-ma an balcoane, macar an aceasta Zi as putea fi scutit de spectacolul chilotilor si sutienelor de pe sarma uscatului. Mi-ar putea zambi de-acolo un stegulet fluturat cu dragoste de un copilas care ancepe sa afle ca exista si dragoste antru Romania. Mi-as mai dori ca an aceeasi Zi sa aiba interdictie la vorba mincinosii oficiali ai neamului. M-am saturat de discursurile lor etern prafuite si ipocrite. ami doresc o Zi Nationala an care sa avem puterea de a zambi sincer si andrazneala de a striga Lumii, cu argumente ale bucuriei netrucate, ca suntem romani, statut care nu-i de ici-colo. M-am saturat de paradele desuete ale tuturor categoriilor de muschi ai patriei, la care asist mereu, de Ziua Nationala. Chiar ami doresc, din toata inima, ca aceasta Zi sa fie o bucurie a sufletului, nu o corvoada birocratica a calendarului, nu doar ziua an care sunt liber de la slujba, iar singura bucurie suplimentara este doar una singura: nu mai vad moaca sefului…
Ion Fercu

Bacaul a fost prins ieri in mii de imbratisari. Un grup de entuziasti a pornit intr-un mars al… imbratisarilor gratuite (aFree Hugs”), in mijlocul orasului,
aducandu-le trecatorilor zambetul pe buze.

Legenda…

A inceput in 2004 in Sidney, unde Juan Mann, initiatorul campaniei, suparat de faptul ca la aeroport (tocmai sosise dintr-o calatorie) nu l-a asteptat nimeni cu o imbratisare, a decis sa ofere imbratisari gratuite pentru un zambet. Patru ani mai tarziu, aimbratisarile gratuite” au ajuns in Romania. O prima testare a avut loc pe 30 octombrie, cand o mana de tineri, initiatori ai proiectului aLume Buna”, a reusit sa convinga 150 de voluntari ca merita sa iasa pe strada la vanatoare de zambete, in Bucuresti si in alte 12 orase din tara. Avand in vedere succesul avut, oragnizatorii au pregatit si pentru Ziua Nationala inca o astfel de actiune.

O stare de bine
pentru fiecare bacauan

Campania a fost implementata si la Bacau cu sustinerea Organizatiei Nationale Cercetasii Romaniei si a voluntarilor proveniti din societatea civila. Campania s-a desfasurat concomitent in peste 20 de orase din tara precum Bucuresti, Craiova, Oradea, Galati, Buzau, Iasi, Curtea de Arges, Alba Iulia, Arad, Sibiu, Suceava, Timisoara, Targoviste.
Astfel, 25 de tineri au devenit Free Huggeri pentru o zi si au descoperit cat de simplu este sa schimbe lucrurile, printr-o schimbare de atitudine. aInitiativa lui Juan Mann ne-a inspirat. aImbratisarile gratuitea se pliaza foarte bine pe proiectul nostru, care aduce in prim-plan doar partea pozitiva a lumii”, spune Mihail Musat, de la „Lume Buna”. „aO imbratisare egal doua zambetea este motoul nostru. E simplu: dai afectiune fara sa ceri nimic in schimb”, adauga Mihai, un baiat la vreo 20 de ani, activ in mediul ONG.

aTrebuie sa te opresti…
si sa simti”

aFree hugs… habar nu aveam ce era. Am auzit ca mergi si imbratisezi oamenii. Mi-a placut ideea si am zis sa vreau si eu sa particip. Sa vad cum e. Si-a fost foarte frumos. Azi am simtit ca am facut ceva pentru cei din jurul meu. Am facut oamenii sa zambeasca. Nu trebuie sa fii mai mult decat un simplu om pentru a schimba ceva. M-a intrebat cineva daca oamenii au fost reticenti si imi dau seama ca nu mi-i amintesc pe cei care mi-au refuzat imbratisarea. In schimb mi-i amintesc perfect pe cei care au acceptat si ne-au felicitat. Realizez cat de mult conteaza niste lucruri atat de marunte. Trebuie doar sa te opresti din cand in cand si sa simti. Eu ma simt mai fericita acum”, a spus Georgiana, voluntar. Oamenii din ziua de azi au devenit din ce in ce mai reci. Au nevoie de afectiune. Fiecare dintre noi putem ajuta lasand lumea „un pic mai buna decat am gasit-o” – Baden Powell (fondatorul cercetasiei mondiale). Alin Pascaru

Scurta vacanta pe care au avut-o medicii de familie cu ocazia zilei de 1 Decembrie i-a dat mari batai de cap personalului medico-sanitar de la Unitatea de Primire Urgente (UPU) a Spitalului Judetean de Urgenta. Ieri, la 10.30, sala de asteptare a UPU era arhiplina. In numai 24 de ore, doctorii de garda de la cele trei cabinete (medicina interna, chirurgie si ortopedie) ale UPU au trebuit sa asigure asistenta medicala la peste 200 de pacienti. Aceasta a fost media zilnica de adresabilitate in week-end. Cea mai mare aglomeratie, ca de obicei, se inregistreaza la cabinetul de medicina interna. Aici au fost acordate peste 150 de consultatii in 24 de ore. Multe dintre cazurile prezentate, insa, nu reprezinta o urgenta medico-chirurgicala majora, de care, conform normelor sanitare, trebuie sa se ocupe o unitate de genul celei din Spitalul Judetean. aLa cabinetul de medicina interna, 80 la suta dintre cazuri sunt bolnavi cronic, ne spune doctorita Liliana Petrescu, medic primar in medicina de urgenta. Suntem asaltati de asemenea cazuri. Nu se duc la medicii de familie in timpul saptamanii. Asteapta noaptea sau zilele libere ca sa vina la Urgente. Unii, chiar daca s-au adresat medicului de familie, nu-si iau reteta”. Dar medicii de la UPU au mari probleme si cu asa-zisii aboschetari”, adica persoanele care nu au un acoperis deasupra capului si traiesc pe strada. De cand sectia UPU s-a mutat in noua cladire, aici nu mai are unde sa-i cazeze pe timpul noptii. Astfel, medicii sunt nevoiti sa-i dirijeze spre alte sectii ale spitalului, desi nu reprezinta cazuri urgente.

Elena Tintaru

Pensionarii si-au pus boala pe lista

Si anul acesta pentru a prinde un loc in fata, pensionarii au intocmit liste. Ieri, pe lista deja erau inscrise peste 1.100 de persoane. Incepand de marti, 25 noiembrie, zi si noapte echipe de pensionari au stat in fata sediului Casei de Pensii. Azi noapte zeci de batrani au inghetat in strada.

Vestea ca inregistrarea cererilor de bilete pentru tratament intr-o statiune va incepe in data de 2 decembrie, la ora 7.00, a provocat o adevarata isterie in randul pensionarilor. De teama ca nu vor avea sansa de a prinde un loc in fata, ceea ce le-ar da dreptul la un bilet in statiunea si perioada dorite, inca de acum o saptamana au inceput sa intocmeasca liste de inscriere, vizavi de sediul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Prima persoana pe lista a fost trecuta marti, 25 noiembrie, la ora 14.30. Ieri, la ora 11.00, lista ajunsese la numarul 1.138, ceea ce inseamna ca tot atatea persoane s-au prezentat in aproape o saptamana la locul amintit. Dar pentru a nu se trezi ca au disparut ori au fost dusi mai in spate pe lista, periodic, zi si noapte, toti cei peste 1.000 de pensionari au revenit in fata Casei de Pensii pentru a face prezenta. Margareta Patrichi locuieste in Schineni, comuna Saucesti. A venit prima data vineri dimineata. De atunci in fiecare zi face naveta la Bacau, astfel ca a trebuit sa scoata din buzunar nu mai putin de 68 lei pentru plata transportului. aEu vreau bilet pentru sotul meu, care sufera de reumatism, ne spune Margareta Patrichi. Si eu sunt operata la coloana, trebuie sa ma feresc de frig si umezeala. Dar acuma (ieri, ora 11.00 – n.n.) nu mai plec acasa. Stau aici, in strada, si la noapte, ca sa nu pierd randul”. Nicolae Diaconu este tocmai de la Pirjol. Stia ca astazi, 2 decembrie, incepe depunerea cererilor de bilete si si-a luat o marja de siguranta de o zi. A sosit la locul unde se fac inscrierile pe liste ieri, la ora 7.00. A prins abia numarul 1.065. Chiar daca este din Bacau, si Elena Ciuperca este nemultumita. aEu am locul 506, dar a trebuit sa vin zilnic din patru in patru ore cand se striga lista. An de an se intampla asa, dar ca acum, sa inceapa in scrierea pe lista cu sapte zile inainte, nu a fost niciodata. Este o nebunie! Eu sunt diabetica, trebuie sa-mi administrez insulina de patru ori pe zi. Dar nimanui nu-i pasa de noi!”. Alt pensionar a fost putin mai norocos. Valeriu Paragina a auzit miercuri seara de liste si joi dimineata la ora 8.00 a si dat fuga sa se inscrie. A reusit sa aiba numarul 336.

Un nou sistem
de inregistrare a cererilor

Ieri, lista se gasea la Mihai Burca. De miercuri, zilnic a putut fi vazut in fata CJP Bacau. aAzi am fost la ora 6.00, ieri la 5.00, declara pensionarul. Am avut echipe si de noapte. Am fost si eu la ora 24.00. Printre cei inscrisi sunt 100 de nevazatori si 40 de salariati ai Casei de Pensii. Conducerea acesteia vrea sa elimine orice suspiciune ca s-ar pastra locuri”. In ce o priveste, conducerea CJP Bacau afirma ca intocmirea listelor este o initiativa care apartine exclusiv pensionarilor. aInstitutia noastra nu are nicio implicare in modul cum au stabilit pensionarii sa procedeze, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Daca ei vor cere sa tinem cont de liste, noi le vom respecta dorinta. Oricum, marti dimineata (astazi – n.n.), la ora 7.00, va fi o echipa de jandarmi care va asigura ordinea”. Anul acesta, la inregistrarea cererilor pentru biletele de tratament din 2009 CJP Bacau va aplica o noua modalitate. Atat in Bacau cat si la Onesti si Moinesti, cererile nu vor mai fi inscrise in registru ci vor fi introduse pe loc in calculator, care le va da un numar de ordine, dupa validarea datelor fiecarui solicitant. Programul informatic este in asa fel intocmit incat nu permite lasarea unor locuri libere pentru rezervarea lor altor persoane decat cele aflate la ghiseu in momentul respectivElena Tintaru

Peste 10.000 de familii risca sa ramana fara apartamente

In asociatiile de proprietari a inceput perioada de seceta. Seceta la incasari. Zile intregi, administratorii nu reusesc sa taie decat doua-trei chitante, si acelea de valoare mica. In acest ritm, sumele pe care consumatorii le datoreaza la CET se vor dubla pana la primavara. Daca CET va obtine si majorarea pretului la gigacalorie, inghetat in decursul acestui an electoral, facturile se vor umfla considerabil. La iesirea din iarna, bacauanii risca sa ajunga in masa in fata instantelor din cauza datoriilor la intretinere.

Lista datornicilor la intretinere este afisata la fiecare scara de bloc. Nu exista tabel pe care sa nu figureze proprietari de apartamente restantieri. Aceasta datorie se regaseste, ca si pana acum, doar in scriptele de la CET. Asociatiile de proprietari au la furnizorul de agent termic un debit de 14 milioane lei (peste 140 miliarde lei vechi). Pe langa aceasta suma imensa, partenerii contractuali ai CET mai au de plata si penalitatile de intarziere. Acestea se ridica la peste 8 milioane lei. Doar 20 de asociatii din cele 200 din municipiul Bacau sunt cu plata la zi. Din cele 180 de asociatii indatorate, unele au debite incredibile. Un exemplu este Asociatia de proprietari 71, ale carei datorii depasesc 4 miliarde de lei vechi, iar penalitatile egaleaza debitul.

Intretinerea, la coada prioritatilor

La iesirea din sezonul rece 2007-2008, toti sefii asociatiilor de proprietari au sperat ca vara va aduce o revigorare a incasarilor. Nu s-a intamplat asa. Datornicii au ocolit in continuare casieriile, iar bunii platnici le-au urmat exemplul. Supararea celor din urma a fost perfect justificata dupa ce au ramas fara apa calda jumatate de vara. Odata cu luna septembrie, incasarile au scazut si mai mult. Inceputul anului scolar si aprovizionarea camarii au dirijat banii spre alte prioritati. aAcum vin sarbatorile, asa ca nu ne asteptam sa facem incasari, ne-a declarat Vanone Gabara, presedintele Asociatiei de proprietari 91. Astazi am venit de dimineata la serviciu, dar degeaba.”

Incasarile in jos, preturile in sus

Nu doar administratorii asociatiilor someaza, ci si incasatorii de la CET. Asociatiile de proprietari vireaza sume tot mai mici catre furnizorul bacauan de agent termic. Incasarile scad de la luna de luna, in timp ce valoarea facturilor creste. Suma primita de la asociatii intr-o luna nu depaseste un milion de lei noi. In acest ritm, ar fi nevoie de un an pentru stingerea debitului, daca CET nu ar mai factura caldura si apa calda furnizate. CET ii tot ameninta pe debitori cu actiuni in instanta. Daca s-ar tine de cuvant, ar trebui sa pregateasca peste 10.000 de dosare pentru datornici. Doina Mincu

Manifestarea organizata de autoritati in fata Prefecturii s-a desfasurat, vrand-nevrand, sub semnul alegerilor. Sarbatoarea a inceput la ora 13. Pe scarile institutiei au fost prezenti Claudiu Serban, prefectul judetului, Constantin Scripat, subprefect, Dragos Luchian, viceprimarul Bacaului, Stefan Alexa, seful IPJ Bacau, reprezentantii organizatiilor militarilor in rezerva, revolutionarilor, veteranilor de razboi, Asociatiei „Cultul Eroilor”, angajati ai Prefecturii. Nici tipenie de politicieni, consilieri locali sau judeteni, ca altadata. Toti erau, probabil, la psihoterapie, dupa depresia provocata de calcularea procentelor. Pe cat de mare era jalea celor prezenti, care, desi nu mai fac politica, participau cu fetele lungite de tristete la ceremonie, pe atat de mare a fost bucuria bacauanilor. A fost o festivitate mai reusita ca niciodata. Peste o suta de participanti, parinti si copii cu stegulete, i-au admirat pe militari si pe pustii in costume populare, elevii Mariei Salaru, care au oferit un spectacol greu de uitat. Dupa ce Claudiu Serban, impreuna cu seful Garnizoanei Bacau, a trecut in revista trupele, s-a cantat imnul national al Romaniei, urmat de un Te Deum, slujba de slava si multumire, caci cu sprijn ne-am unit „intr-o singura tara, mare si crestina”. Prefectul a vorbit apoi multimii adunate in piata despre 1 Decembrie, ziua in care s-a nascut „Romania intregita”, lucrare fireasca, „opera elitei politice romanesti”. Viceprimarul Dragos Luchian a inmanat placheta jubiliara „600 de ani de atestare documentara a Bacaului” Asociatiei „Cultul Eroilor”, Prefecturii, Garnizoanei, IPJ, asociatiilor militarilor in rezerva, Jandarmeriei si IJSU, SRI, Comunitatii Evreilor. Din acest moment a inceput adevarata sarbatoare! Pustii care fac parte din ansamblul coordonat de Maria Salaru, dardaind de frig si de emotie, au cantat din tot sufletul „Noi suntem romani”, „Treceti, batalioane romane, Carpatii”, „Hora Unirii”, fiind aplaudati la fiecare pauza. Spre final, copilasii in opinci au trecut la cantece mai putin solemne, care i-au facut pe privitori sa incinga o hora in care s-a prins pana si prefectul Claudiu Serban. Sarbatoarea s-a incheiat cu o parada militara, insa piata nu s-a golit indata. Bacauanii au zabovit mult inainte de a pleca spre casa, parca tintuiti locului de vraja acestui cetos si misterios 1 Decembrie.

Silvia Patrascanu

Cronica unei aniversari uitate

Ziua Nationala a trecut aproape neobservata la Bacau. Cateva coroane, un scurt eveniment organizat in fata prefecturii, si cu asta, basta. Oamenii si-au vazut de ale lor, frigul si umezeala si-au facut datoria, iar locul steagurilor a fost luat de franghiile pentru rufe. Un fel de La multi ani pentru un fel de cetateni ai unei tari pe care, intr-un fel, o iubesc si o respecta.

1 Decembrie 2008, Bacaul lui Bacovia. Vreme urata, cetoasa si umeda, numai buna pentru stat in casa, mai ales ca-i zi libera. Faptul ca e Ziua Nationala a Romaniei putin conteaza, in comparatie cu ispitele unui mini-concediu acasa, la caldura, alaturi de cei dragi. Fara steaguri, fara oameni pe strada, fara bucurie. Ziua Nationala, ce va fi cunoscuta-n urmatorii ani drept „ziua de dupa vot”, n-a izbutit sa trezeasca sentimentele patriotice ale bacauanilor aproape deloc. Indiferent de cartier, aceeasi situatie, aceeasi amortire parca nefireasca, o liniste suspecta peste tot. In afara de centru, pe unde au mai pus autoritatile cate un steag, dintr-un capat in altul al Bacaului numaratoarea stindardelor poate merge, fara probleme, dupa celebrul model patentat de acel vizionar care a fost si este Cargiale. Unul la prefectura, doua la scoala de baieti, trei la scoala… si cam tot vreo trei-patru ratacite prin balcoanele oamenilor care macar atat au considerat ca pot face in semn de respect fata de tara (nu fata de politicienii care se considera, eronat, a fi tot una cu tara).

Liniste-n Bacau

Pe ici, pe colo, prin cartierele bacauane, abia se mai vede o tipenie de om. Vreo cativa copii, zgribuliti dar cu chef de joaca, chinuie niste scranciobe, in timp ce alaturi masina de la salubritate face un zgomot infernal golind tomberoanele. Putin mai departe, parca venit dintr-o alta lume, un om se plimba, linistit, ducandu-si calul de capastru, pe trotuarul european al Bacaului de mileniu trei. Privirile dezaprobatoare ale trecatorilor nu-l deranjeaza, si merge mai departe, pierzandu-se in ceata care pare din ce in ce mai groasa. De Ziua Nationala, Bacaul a intrat in hibernare. Strazi intregi parca ar fi pustii. Singura constanta, in afara de linistea profunda, tine de umezeala marsava ce se insinueaza, fara pic de rusine, peste tot pe unde-i loc.

Tipic romanesc

Pe unde am izbutit, am mai schimbat si cateva vorbe cu cei ce s-au incumetat sa lase caldura de acasa pentru atmosfera bacoviana de afara. Nici unul nu s-a declarat incantat de sentimentele patriotice romanesti, cu exceptia unui pensionar care abia de ne-a zis ca „unii sarbatoresc prin munca”, retragandu-se apoi grabit la bara de batut covoare. In rest… mai cu familia, mai cu televizorul, mai la o plimbare. „Pai ne-am uitat la parada de la Bucuresti, la cea din Alba Iulia la televizor. Foarte frumos.” Asa este. E frumos la Alba, e frumos in Capitala. E frumos acolo unde politica si alegerile nu au acaparat totul. E frumos si pe la altii, din alte tari, de care bacauanii stiu, probabil, mai mult din filme, sau din experientele nu mereu fericite ale muncii la straini. La noi… s-au depus coroane si s-au adunat ceva oameni in centru. Nu tu parada de amploare, cu fanfara si toate cele, nu tu veselie, nu tu evenimente care sa arate ca nu doar Bacaul, ci toata tara ar fi in sarbatoare. O zi ca oricare alta, in care oamenii au preferat sa arboreze in balcoane rufele puse la uscat in loc de steagul tarii, sa stea la caldurica pentru ca n-au alternativa, sa se uite cu jind la altii care celebreaza in timp ce lor le-a ramas televizorul ca unica sursa de informatii si distractie. Ziua Nationala a Romaniei a trecut la fel ca o duminica oarecare, cu exceptia timpului scurt dedicat unei tari pentru cateva coroane la cimitir si niscai cantecele si discursuri in fata Prefecturii. La Multi Ani, Romania! Te stimam cand nu spalam rufe! Emilian Berceanu

Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) a implinit 100 de ani de la infiintare. Intamplator sau nu, tot acum, CJ a aprobat modernizarea bucatariei, sectorul cel mai criticat de pacienti. Era singura optiune a alesilor, intrucat SJU nu poate obtine autorizatie si acreditare daca nu se investeste in blocul alimentar.

In sedinta de saptamana trecuta, consilierii judeteni au analizat studiul de fezabilitate pentru modertnizarea bucatariei Spitalului Judetean de Urgenta (SJU), sectorul de care se leaga multe dintre nemultumirile pacientilor. Proiectul a fost intocmit inca din 2005, fiind platit de SJU, iar indicatorii tehnici-economici au fost aprobati de CJ in februarie 2006, insa lucrarile nu au mai demarat. Asta din cauza Ministerul Sanatatii a emis in iulie 2006 Ord. 914 pentru aprobarea normelor privind conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un spital in vederea obtinerii autorizatiei sanitare, iar solutiile aprobate de CJ Bacau deja nu mai corespundeau. In 2007 s-a facut alt studiu de fezabilitate. Conform noii documentatii, valoarea investitii este de 2.928.341 lei noi, din care aproape jumatate, mai exact 1.362.053 lei, reprezinta costul lucrarilor de constructii. Ministerul Sanatatii va contribui cu 600.000 lei (6 miliarde de lei vechi).

Hrana va fi adusa in casolete

Modernizarea presupune inlocuirea in intregime a instalatiilor de apa, canalizare, incalzire si electrice, dotarea cu obiecte sanitare si radiatoare tip panou, din otel, pentru incalzire, dotarea cu mobilierul si aparatura specifice unei bucatarii, realizarea unui sistem de ventilatie compus dintr-o instalatie de aspiratie locala formata dintr-o hota profesionala, prevazuta cu sistem de iluminat si filtrare. Aerul de compensare va fi asigurat de trei module: de incalzire, de ventilatie si de filtrare. Grupurile sanitare vor avea ventilatoare elicoidale prevazute cu senzori de umiditate. Pe langa investitiile in blocul alimentar, proiectul include si o linie de ambalare a hranei in casolete individuale pentru fiecare bolnav. Cat vor dura lucrarile, SJU va apela la serviciile unei firme de catering. Investitia de la SJU Bacau, spre deosebire de cea solicitata de Spitalul Moinesti, nu a fost intampinata cu ostilitate. Consilierii judeteni nu au avut obiectii, dimpotriva, chiar si Mihai Ichim, PNL, a accentuat ca aproblema dietei si a alimentatiei” e importanta. Dragos Benea, presedintele CJ, le-a amintit ca SJU a implinit 100 de ani, dupa care toata lumea a ridicat mana apentru”. De altfel, fara modernizarea bucatariei, spitalul nu poate primi autorizatia sanitara de functionare, nici acreditarea. La acestea se adauga faptul ca SJU va pierde suma alocata de minister pe anul 2008.

Alocatie de hrana de 5,5 lei

Pentru bolnavi, insa, mult mai importanta este hrana care li se asigura in spital. Or, din luna mai anul acesta, alocatia pentru mancarea zilnica preparata in spital pentru fiecare pacient a ramas neschimbata, doar Guvernul avand competenta de a o modifica. Un bolnav adult de diabet are dreptul la hrana in valoare de 12 lei iar un copil cu aceeasi boala – 14,5 lei. Cei cu TBC sau HIV/SIDA au rezervati pentru mancare 13 lei, adultii, si 11 lei, copiii. Bolnavii de cancer sau hepatita trebuie sa primeasca zilnic hrana in valoare de 11,5 lei, adultii, si 13,6 lei, copiii. La randul lor, celor cu o afectiune psihica trebuie sa li se asigure mancare de 10 lei, lauzelor – de 8 lei iar copiilor nascuti prematur-de 6 lei. Pacientii care sunt spitalizati doar pe timpul zilei (internare de zi) au dreptul la o alocatie de 5,1 lei. Cat despre cei care nu au indicatie de regim alimentar special, adica bolnavii de la „comun”, care reprezinta majoritatea intr-un spital si sunt internati pe mai multe zile, ei beneficiaza de o alocatie de numai 5,5 lei. In conditiile in care anul acesta preturile la produsele de baza au explodat, la unele dublandu-se, nici o alocatie de 14,5 lei nu este suficienta.Silvia Patrascanu, Elena Tintaru

Situatie tensionata la Ardeoani. Ieri, primarul Victor Diaconu (PD-L) s-a ales cu plangeri penale pentru lovire, distrugere si insulta. Victimele sustin ca l-au filmat pe edil in timp ce „stimula” localnicii sa voteze anumiti candidati. La randul sau, primarul sustine ca totul este o facatura si ca de fapt PSD-ul este cel care a carat oamenii la vot.

Trei tineri il acuza pe Victor Diaconu, primarul din Ardeoani, ca i-a injurat ca la usa cortului si i-a luat la bataie. Victimele spun ca edilul si-a iesit din fire in momentul in care a fost filmat intr-o ipostaza deloc placuta pentru el. „Ne indreptam cu masina spre Moinesti, iar la Ardeoani am oprit sa luam niste tigari. Cand imi asteptam colegul, l-am vazut pe primarul Diaconu in fata scolii unde este sectia de votare. Statea de vorba cu oamenii si, din cand in cand, le baga mana in buzunar. Nu cred ca le lua ceva de acolo, ci le dadea. Am luat aparatul de fotografiat si am vrut sa imortalizez aceste momente”, ne spune Iulian S., una dintre victime. Probabil ca tanarul l-a enervat rau de tot pe primar, pentru ca acesta l-a amenintat. „Apoi s-a repezit la mine si a vrut sa ma loveasca. M-am ferit, dar a nimerit aparatul. I-a rupt capacul”, mai spune Iulian S. Si colegul acestuia, Sandel Bugus, nu a scapat de furia primului gospodar al comnei Ardeoani. „Cand am iesit din bar am vazut scandalul. Am luat telefonul mobil sa-l inregistrez si primarul s-a repezit la mine. M-a lovit cu piciorul. A vrut sa-mi dea in fata, dar m-am aparat cu bratul. Mi s-a umflat mana”, se plange Bugus.

Scandalagiii au fost potoliti de jandarmi

Primarul se apara si spune ca nu s-a atins de persoanele care il filmau pe ascuns. El sustine ca totul este o inscenare a adversarilor politici, care urmaresc sa castige voturi in mod necinstit. „Ei sunt cei vinovati. PSD-istii! Au venit cu masinile aici sa aduca oamenii la vot. Ei le-au dat bani. Si azi (ieri, n.a.), candidatul PSD a mers la biserica sa atraga oameni. Ei sunt cei care vor sa fraudeze alegerile. Au dat bani si la biserica, peste si alte alimente localnicilor. Eu nu am lovit pe nimeni. Si nici nu am dat bani cuiva sa cumpar voturile”, ne spune Victor Diaconu. Un politist de la Ordine Publica din Moinesti, dar si o echipa de jandarmi s-au deplasat imediat la Ardeoani pentru a calma spiritele. Victimele au facut plangeri impotriva primarului, acesta fiind acuzat de lovire, distrugere, insulta si calomnie. „Noi vom demara o ancheta si vom stabili exact cum s-au derulat lucrurile”, ne spune ofiterul de politie Ilie Lungu. Pentru a se evita orice alte tensiuni in zona, jandarmii au ramas la Ardeoani pana la inchiderea sectiilor de votare. Lili Adochitei

Incepand cu anul scolar 2008-2009, Rajnesh Chakrapani, mai pe scurt Raj, este profesor de Cultura si civilizatie engleza si americana la Colegiul National aVasile Alecsandri” din Bacau. Conform unui mai vechi obicei al locului, cel care preda aceasta materie elevilor colegiului provine din randurile Corpului Pacii (Peace Corps), o organizatie americana care are voluntari in toata lumea. Pentru a cunoaste mai multe despre el si despre ce inseamna viata in Peace Corps, am initiat o discutie si iata ce-am aflat.

Cum a intrat Raj in Peace Corps?

In urma cu cinci ani, pe cand era doar un tanar care terminase scoala in San Diego si se plimba cu un rucsac prin Muntii Himalaya, el si-a dat seama ca exact asta doreste sa faca in viata: sa calatoreasca si sa invete despre diferite culturi, sa cunoasca oameni noi, din locuri mereu altele.
Tot atunci, el a mai observat ca are mai multi prieteni printre oamenii care provin din alte locuri decat din cel in care s-a stabilit. aSunt mai legat de oamenii care nu apartin, intr-adevar, unei tari.” Acest lucru se datoreaza probabil faptului ca nici el nu apartine Statelor Unite. Parintii lui au emigrat din India inainte de venirea sa pe lume, iar el a fost primul din familie care s-a nascut in America.
Atunci cand s-a intors din calatorie, Raj a inceput procedurile de inscriere in Peace Corps. Era locul de munca perfect pentru el si pentru toti cei care gasesc o provocare in a incerca sa traiasca mereu in locuri noi, sa incerce alte experiente si stiluri de viata. Testele la care a fost supus s-au legat de forma fizica si felul de a gandi, de capacitatea lui de a se adapta intr-o tara diferita.

Cum a ajuns Raj in Romania?

Peace Corps ofera voluntarilor ocazia de a alege una dintre cele sase regiuni: Asia, Africa, America de Sud, Europa de Est si Insulele Pacificului. Deoarece nu mai fusese aici in niciuna din calatoriile lui precedente, Raj a ales Europa de Est. in urma unei repartizari aoarbe”, Raj a ajuns in Romania, in Focsani.
Aici, el trebuia sa atinga trei mari obiective, valabile tuturor voluntarilor: acela de a ajuta oamenii din alta tara, prin, evident, orele de limba engleza cu un vorbitor nativ, acela de a invata lucruri noi – atat el, cat si oamenii cu care interactioneaza – prin absorbirea diferentelor si acela de a oferi o sursa de informatie in ceea ce priveste cultura americana. Obiectivele individuale ale lui au fost sa se integreze realmente intr-o comunitate noua, sa nu traiasca aici ca un expat, ci asa reziste si sa existe in acelasi fel cu oamenii de aici”.

Cum i se pare
ceea ce a gasit in Romania?

Parerea lui Raj, sincera, despre romani este aceea ca suntem cu aproximativ un secol in urma. Nu se refera totusi la economie si nivel de trai: Romania nu este nici cea mai uimitoare, nici cea mai saraca tara in care a fost. aDupa ce ai vazut lumea, Romania nu este saraca. Nivelul de trai este decent. Daca nu ma credeti, faceti o comparatie cu, sa zicem, Tibet.” Ceea ce ne intarzie cu o suta de ani, in opinia sa, este mentalitatea, prejudecatile legate de aculori”. Desi nu s-a lovit de ostilitate in adevaratul sens al cuvantului, pentru culoarea lui, pe Raj il intristeaza sa vada atitudinea stinghera a unor oameni cu care se intersecteaza in activitatea sa zilnica.
Totusi, ii place foarte mult ca oamenii de aici sunt inca legati de regiunile rurale, ceea ce ii aminteste de India. Oamenii pe care i-a cunoscut sunt grozavi: elevii sunt inteligenti si gazda prietenoasa. Insa, cu toate ca suntem inteligenti, se pare ca ne lipseste simtul comunitatii si initiativa. Fie ca nu este la curent cu toate organizatiile de voluntariat, fie ca face o simpla comparatie cu alte locuri, lui Raj i se pare ca voluntariatul nu este promovat la noi, nu atat cat ar trebui, judecand dupa potential.
In ce masura
si-a atins obiectivele?

Ceea ce l-a ajutat pe Raj sa se integreze a fost tactica Peace Corps: ca voluntar, el a venit aici lipsit de orice puteere, acu aripile taiate”, dupa cum singur afirma, fiind obligat sa se supuna atat legilor si restrictiilor de aici, cat si celor ale statului american. Astfel, diferenta dintre El si Noi s-a dizolvat. in plus, ajuns aici, intre straini, el a fost nevoit sa o ia de la zero. Facand o comparatie intre relatiile de la inceput si cele de acum, Raj spune ca a reusit sa se integreze, dar nu atat de mult pe cat si-ar fi dorit.
Pe zi ce trece insa, el invata tot mai mult despre cultura noastra si despre mancarea noastra, iar elevii sunt receptivi la informatii. Ceea ce a observat, venind din Focsani, dintr-o zona mai putin dezvoltata, in Bacau, la un liceu de elita, este ca nivelul de educatie e mai ridicat, dar interesul pentru educatie, invers proportional, mai scazut. Totusi, el simte o atitudine pozitiva in ceea ce priveste schimburile de cultura, atitudine, crede, influentata de voluntarii care au predat aici in anii anteriori.

Ce inseamna Raj pentru noi?

Raj e al patrulea voluntar Peace Corps cu care intram in contact si al treilea care tine si ore in liceul nostru. Aparent, este cel care ne invata cel mai mult despre respectul pentru diferite culturi. El se implica in activitatile organizate de liceu si de Centrul de Resurse Engleze in special, ne ajuta cu revista, ne invata despre operele lui preferate din literatura si ne pune Bob Dylan in ore. Pentru unii dintre noi, e ultimul voluntar cu care care vom avea ocazia sa facem ore in liceu si incercam pe cat posibil sa profitam de prezenta sa aici. Larisa Cobuz, a XI-a B

Pe ultima suta de metri, executivul a decis sa schimbe procedura de autorizare a constructiilor, in conformitate cu prevederile europene in domeniu. In cazul in care Parlamentul va fi de acord, incepand cu 2009 vor fi implementate noile norme pentru ridicarea de noi imobile.

Etapele autorizarii constructiilor vor fi, conform noilor prevederi, bine delimitate si vor tine cont de impactul asupra mediului. Primul pas spre ridicarea unei cladiri, indiferent de destinatie, va tine de emiterea certificatului de urbanism, prin intermediul caruia este cerut si avizul de mediu. Autoritatea competenta pentru protectia mediului va evalua cererea si, in functie de impactul investitiei, va aviza, pozitiv sau negativ, proiectul noii constructii. Dupa aceasta, persoana interesata in inaltarea unui noi imobil trebuie sa notifice din nou autoritatilor locale ca nu si-a schimbat dorinta de a construi. Conform legislatiei aflate in vigoare in acest moment, procesul autorizarii cuprinde doua etape, si anume emiterea certificatului de urbanism si emiterea autorizatiei de construire. Intre aceste etape are loc activitatea de proiectare, ce priveste indeplinirea cerintelor din certificatul de urbanism, din reglementarile tehnice ce tin de domeniul constructiilor precum si ale autoritatilor ce avizeaza utilitatile (canalizare, apa, energie electrica etc.). La acestea se adauga avizele institutiilor deconcentrate prevazute de lege (protectie civila, protectia mediului, securitate impotriva incendiilor). In urma noilor schimbari legislative, prognozate sa intre in vigoare la inceputul anului viitor, documentatia necesara ridicarii unui imobil va cuprinde certificatul de urbanism, dovada titlului asupra imobilului, actul autoritatii de mediu, avizele si acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, documentatia tehnica si dovada privind achitarea taxelor legale. Emilian Berceanu

Legislatia care reglementeaza activitatea cabinetelor de medicina de familie este incalcata de la un capat la celalalt in comuna Itesti. In sediul primariei s-a improvizat un cabinet medical. Bucataria de protocol a devenit sala de asteptare si chiar de tratamente. Asistentul comunitar devine dupa
program asistent medical. Medicul de familie ofera
consultatii in acest spatiu neautorizat sanitar. Mai mult, cabinetul nici nu exista in evidentele Autoritatii de Sanatate Publica si in cele ale Casei de Asigurari de Sanatate. Cand neregulile au iesit la iveala, medicul a declarat in scris ca acorda asistenta doar la domiciliul asiguratilor.

Vineri, ora 17.00. Sediul Primariei Itesti este partial luminat. In una dintre incaperi, cu intrare directa de afara, un medic acorda consultatii. Dr. Adriana Alexandru, medic de familie la Magura, are program de doua ore, intre 17.00 si 19.00, trei zile pe saptamana. Pana aici, nimic neobisnuit. Numai ca asa-zisul cabinet medical din primarie nu exista, din punctul de vedere al autoritatilor sanitare judetene. El nu figureaza nici in evidenta Autoritatii de Sanatate Publica (ASP), nici in cel al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Medicul sustine insa cu totul altceva. aAm toate actele in regula, ne-a declarat dr. Alexandru. Pe lista mea am in jur de 200 de asigurati din aceasta comuna. Cabinetul este autorizat sanitar, nu e nicio problema”. Chiar si la prima vedere, pare imposibil ca ASP sa fi autorizat un asemenea cabinet. Intrarea este directa, de afara. Sala de asteptare si cea de tratamente sunt comune, improvizate de fapt intr-un fel de bucatarie a primariei, in care se pregatesc, probabil, cafelele de protocol. Nu se respecta nicio regula cu privire la circuitele functionale ale unitatilor sanitare. aStam provizoriu aici, mai spune medicul. Am avut punct de lucru intr-o casa particulara, dar proprietarii s-au intors in tara si am eliberat-o. Primaria a amenajat aici un cabinet. Exista toate avizele si aprobarile. Am avut mai multe verificari in ultima vreme si totul este in regula”. La discutie asista, suspect de grijulie, asistenta medicala. De fapt, aceasta este asistent comunitar. Dupa program, se transforma in asistent medical.

Urmeaza un control la cabinet

Activitatea desfasurata de dr. Adriana Alexandru la Itesti a intrat in atentia autoritatilor sanitare judetene. aIn evidentele noastre, dr. Alexandru figureaza cu un punct de lucru intr-o casa particulara din Itesti, nu in sediul primariei, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al ASP. Nu a solicitat si nu i s-a eliberat autorizatie sanitara pentru cabinetul din primarie. Am stabilit sa facem o echipa de inspectie si sa controlam ce se intampla acolo.” Epidemiologii vor verifica circuitele din spatiul cabinetului improvizat, iar compartimentul de management sanitar va evalua dotarea acestuia. Practic, aceste aspecte nici nu au mare importanta, deoarece, legislativ, acolo se desfasoara activitate medicala clandestina. Inspectia Sanitara este abilitata sa aplice amenzi drastice in astfel de cazuri. Daca la ASP exista o procedura de actiune clara, la CJAS nu se intampla la fel. Institutia a fost sesizata despre neregulile de la Itesti, dar, surprinzator, nu intentioneaza sa verifice. aNu avem ce verifica, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Dr. Alexandru avea autorizatie pentru punctul de lucru din casa particulara. A declarat acum la noi ca a inchis acel punct de lucru. Din punctul nostru de vedere, nu desfasoara activitate medicala acolo. A declarat ca acorda doar consultatii la domiciliu”. CJAS paseaza la ASP obligatia de a verifica situatia.

Primarul vede doar ce vrea

Primarul comunei Itesti, Vasile Ciubotaru, lasa impresia ca nu stie ce se petrece sub acoperisul primariei. aEu cred ca doctorita are autorizatie sanitara pentru cabinetul din primarie. Acorda consultatii in el, nu-i nicio problema. Sta foarte bine acolo pana terminam noul cabinet. Are si asistenta”. Legat de acest subiect, primarul este, sau pare, la fel de confuz. aAsistentul comunitar este si asistent medical. Nu-i acelasi lucru?”. Comuna Itesti are 2000 de locuitori, conform primarului. Cei mai multi dintre acestia se afla in evidentele cabinetelor medicale din Beresti-Bistrita. In ultimele luni, in Itesti s-a dus o campanie neortodoxa pentru ca locuitorii sa renunte la serviciile medicilor din comuna vecina. Cei care au cazut in plasa ar putea fi nevoiti sa faca naveta la Magura, dupa medicul pe a carui lista s-au inscris, deoarece cabinetul improvizat din primarie risca sa fie inchis.Doina Mincu

In Bacau a avut loc prima editie a unui concurs de majorete. La initiativa profesoarei Mihaela Turcu, Colegiul aN.V. Karpen” a gazduit competitia la care s-au inscris echipele de la aVasile Alecsandri”, aGheorghe Vranceanu”, aIon Ghica”, aHenri Coanda”, Grupul Scolar aGrigore Antipa” si bineinteles, fetele de la colegiul organizator. Atmosfera a fost incendiara, intrucat totul s-a desfasurat sub forma unui maraton. Echipele au avut la dispozitie numai putin de 6 minute pentru fiecare dans, timp in care juriul a apreciat prestatia artistica, aranjamentul muzical, costumatia lor, prezenta de spirit si atitudinea, originalitatea si cel mai important elementele acrobatice. Ideea a fost foarte bine primita atat de elevi, dar si de catre profesori. aNe-am gandit sa organizam si la Bacau o astfel de competitie deoarece, nu avem ocazia sa le vedem pe fete decat la Balurile Bobocilor. Am pus acum bazele primei editii si speram ca anul viitor, toate liceele din Bacau sa-si arate interesul pentru acest concurs”, ne-a precizat Mihaela Turcu. Competitia s-a incadrat in proiectul aDansul – Arta si Relaxare” menit sa induca tinerilor increderea in fortele proprii, simtul responsabilitatii si o atitudine contructiva fata de sine si fata de ceilalti. Concursul a avut de toate, de la sustinatori si pana la costume si face painting. Fetele au aratat tot ce au avut mai bun, s-au sincronizat si au adus o imagine buna institutiei scolare pe care au reprezentat-o. Dar cum la fiecare concurs numai unul singur poate primi locul intai, s-a hotarat ca marele premiu sa mearga anul acesta la Colegiul Economic aIon Ghica”. Locul doi a revenit echipei de la aKarpen”, locul trei celor de la aHenri Coanda” si locul patru fetelor de la aVasile Alecsandri”.D. Pilat