In contextul primelor semne ale crizei economice, productia industriala a scazut
la finele anului trecut cu peste 10% fata de perioada similara a lui 2007. Conform ultimelor date statistice, in noiembrie 2008 indicele productei industriale era cu 11% mai mic decat in octombrie si cu 11,5% mai mic decat
in noiembrie 2007.

Desi per ansamblu in primele 11 luni ale anului trecut s-a inregistrat o crestere timida a productiei industriale fata de acelasi interval din 2007 (crestere de 2,5%), finele lui 2008 si-a trecut in dreptul sau o scadere drastica a cifrei de afaceri. Cifrele deloc incurajatoare au fost generate de diminuarea activitatii in domeniul industriei prelucratoare si al celei extractive, in timp ce pe un trend ascendent s-au situat, cu cifre modeste, domeniile energiei termice si electrice, gaze si apa (o crestere cu 1,8%). Daca se trec in revista marile grupe industriale, cifrele indica scaderi la toate categoriile de bunuri. Astfel, in industria bunurilor intermediare productia s-a diminuat cu 20,6%, in domeniul bunurilor de capital scaderea este de 13,8%, bunurile de folosinta indelungata au inregistrat o scadere de 13,2%. Ceva mai bine, dar tot pe o panta descendenta, stau industria bunurilor de uz curent (scadere de 3,1%) si industria energetica (cu un minus de 2,8%).
Noiembrie 2008 vs noiembrie 2007

Productia industriala comparativa intre noiembrie 2008 si noiembrie 2007 a avut o scadere generala de 11,5%, inregistrata pe toate sectoarele. Industria prelucratoare a scazut cu 12,8%, cea extractiva cu 4,6% iar energia termica, gazele si apa au inregistrat un minus de 2,2%. Pe marile grupe industriale au fost inregistrate urmatoarele scaderi: nuburile de folosinta indelungata – 24,1% bunurile de capital – 20,5% industria energetica – 5,2%. Singurul plus a fost in domeniul bunurilor de uz curent, cu o crestere de 4,4 procente.

Criza creste miza

Deprecierea leului, scaderea cererii si implicit diminuarea cifrei de afaceri din aproape toate domeniile se regasesc in datele statistice. Jucatorii din industrie se vad pusi in situatia deloc comoda de a recurge la disponibilizari sau, in cel mai bun caz, la inghetari ale salariilor. Problema din industrie afecteaza, in mod direct, si celelalte sectoare ale economiei, dar si programele de protectie sociala. Societatile din industrie sunt cele ce sustin bugetul national, si prin urmare diminuarea cifrei de afaceri duce la o scadere a fondurilor cu care pot fi dezvoltate programe ale crizei. Este un cerc vicios, care a cuprins toate ramurile industriei. Sperantele se indreapta catre eventualele programe anti-criza dezvoltate la nivel european, care implica infuzii serioase de capital si investitii din partea guvernelor. Cum insa Romania inca nu are un buget batut in cuie, industria va mai avea de asteptat pana se vor clarifica programele de investitii apte sa constituie un colac de salvare pentru principalul cotizant la bugetul de stat.

Emilian Berceanu

De vineri, 30 ianuarie, bacauanii au o noua si mult asteptata modalitate de a petrece timpul liber: multiplexul Cinema City din Arena Mall. Cinematograful de 8 sali si 1429 de locuri este cel de-al patrulea deschis in Romania, dupa cele de la Iasi, Timisoara si Cluj. Noul cinematograf va rula filme zilnic, incepand cu ora 13 in timpul saptamanii si cu ora 11 in zilele de sambata si duminica. Multiplexul, primul din Bacau, este dotat cu cele mai performante echipamente existente in lume, oferind clientilor o auditie excelenta, datorata sistemului Dolby Digital Surround si o calitate superioara a imaginii, garantata de proiectoarele Kinoton. Experienta cinematografica este completata de cafeneaua din incinta, dotata cu acoperire de internet wireless. La scurt timp de la deschidere, cinematograful va oferi si cea mai noua tehnologie din industria cinematografica, proiectii digitale 3D, gratie unei sali dotate cu proiectoare speciale. Primul film proiectat in acest sistem va fi aInfern de Ziua Indragostitilor 3D” lansat pe 13 februarie anul acesta. aStandardele ridicate ale companiei (Cinema City International) au primat intotdeauna in strategia noastra. Suntem mandri ca deschidem primul multiplex in Bacau si speram ca locuitorii municipiului sa adopte filmul ca o parte din obiceiurile cotidiene”, a declarat Mooky Greidinger, CEO Cinema City. Ovidiu Budeanu, presedintele Arena Mall, afirma ca aceasta investitie este un proiect ce va aduce un plus de vizitatori. aMa bucur ca am reusit. Intarzierea s-a datorat faptului ca nu am facut niciun rabat de la calitate. Totul este asa cum am dorit, iar bacauanii vor fi placut surprinsi de conditii”. Primele filme ce vor rula din 30 ianuarie sunt aLumea de dincolo revolta lycanilor”, aNou venita in orasa, cel mai nou film cu Renee Zellweger si aOperatiunea Valkyrie”, in care Tom Cruise joaca rolul unui ofiter nazist implicat intr-un complot menit sa-l asasineze pe Hitler. Pretul biletelor de intrare variaza intre 12 si 16 lei in timpul saptamanii, dar valoarea acestora poate ajunge si la 21 de lei in week-end. Elevii si studentii beneficiaza de reducere. Se pot face si rezervari on-line.

Laurentiu Botin

In conferinta de presa sustinuta ieri la pranz, Minodora Cliveti aa prezentat concluziile celui de al treilea Summit pentru preventia cancerului de col uterin, care a avut loc la Bruxelles. Cifrele prezentate cu acest prilej sunt de natura sa ridice multe probleme in ceea ce priveste situatia din Romania, in contextul in care suntem primii din Uniunea Europeana in topul tragic al deceselor cauzate de aceasta crancena afectiune.

Statistici tragice

Desi parintii au mari reticente in ceea ce priveste vaccinarea fetitelor impotriva cancerului de col uterin, specialistii prezenti la Bruxelles au prezentat toate asigurarile ca nu exista niciun risc in plus fata de alte vaccinuri. Iar preventia este cel mai bun mijloc de a evita tragedia aparitiei unei astfel de boli. Fostul deputat social-democrat a declarat ca prin intermediul organizatiei „MENOS” (Miscarea pentru Egalitate, Non-Discriminare si Oportunitati Sociale) va derula o campanie de informare in judetul Bacau, unde in 2008 erau cunoscute 114 cazuri de cancer de col uterin. „Mortalitatea in Romania este de 50% din pricina nedescoperirii la timp a acestei afectiuni. Nu este cunoscut decat prea putin faptul ca la originea a 40% dintre cazurile de cancer de col uterin se afla un virus, care se transmite pe cale sexuala. Vaccinarea este o solutie, dar programul a esuat din cauza lipsei de informare”, a declarat Minodora Cliveti. Conform datelor prezentate de fostul deputat, in municipiul Bacau au fost utilizate doar 71 din cele 4800 de doze de vaccin. O alta initiativa a Minodorei Cliveti este de a continua lobby-ul pentru includerea testelor Papanicolau in oproframul national de sanatate. De asemenea, problema femeilor din mediul rural, care nu au acces la analize, va trebui, in opinia social-democratei, rezolvata prin infiintarea unor laboratoare mobile. Funduri pentru implementarea unor asemenea initiative ar putea fi obtinute de la Uniunea Europeana, suma alocata pentru programul de sanatate al UE fiind de peste 321 milioane euro.

Emilian Berceanu

Directia de Sanatate Publica ia masuri hotarate pentru degrevarea activitatii din compartimentele de urgenta ale spitalelor publice. Medicii de familie sunt obligati sa lucreze in ture, acoperind 12 ore pe zi. In policlinici se va asigura, de asemenea, programul 8-20. Peste o saptamana, vor demara controale „la ore extreme” in cabinetele medicilor de familie si in policlinici. Managerii care se opun masurilor vor da socoteala direct ministrului Sanatatii.

„Am monitorizat activitatea din unitatile si camerele de primire a urgentelor si am constatat ca, in fiecare zi, intre orele 8.00 si 20.00, exista o mare adresabilitate la Urgente,ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul DSP. La Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, de exemplu, 30% din cazurile care se prezinta la Unitatea de Primire Urgente sunt de competenta medicilor de familie. Pacientii solicita asistenta medicala invocand ca medicul lor de familie nu are program.” La UPU din SJU, in perioada 5-26.01.2009 s-au prezentat 3157 de pacienti, media fiind de 144 pe zi.

Urmeaza controale

Pentru a facilita accesul pacientilor la serviciile medicilor de familie, conducerea DSP a cerut modificarea programului de lucru al cabinetelor, acolo unde este cazul. „In cabinetele medicale si localitatile in care isi desfasoara activitatea cel putin doi medici este obligatoriu sa se asigure ture, astfel incat sa se acopere intervalul 8.00-20.00, a mai spus dr. Popescu. Am comunicat hotararea noastra Asociatiei medicilor de familie. Termenul este 2 februarie. Dupa aceasta data, vom efectua controale la ore extreme”. Ordinul va fi greu de respectat intocmai. „Problema este ca noi avem program de lucru de 5 ore pe zi, deci este imposibil sa acoperim in doua ture 12 ore, ne-a declarat dr. Elena Stinga, presedintele Colegiului Medicilor. Adevarul este ca situatia se poate regla. Nu era nevoie de o campanie negativa. Este adevarat ca ajung la Urgente cazuri de competenta medicilor de familie. Vom verifica insa despre ce medici de familie este vorba”. DSP va merge mai departe si va controla cum efectueaza medicii de familie activitatea de teren. Medicilor li se reaminteste si ca nu au voie sa refuze asistenta in caz de urgenta medico-chirurgicala, chiar daca pacientul nu este inscris pe lista lor de asigurati.

Program schimbat
si in policlinici

O explicatie pentru avalansa de bolnavi care ajung la Urgente, desi nu sunt cazuri grave, poate fi si programul de lucru din policlinici. Conducerea DSP a cerut managerilor de spitale sa organizeze pana pe 2 februarie si asistenta din ambulatoriile de specialitate. „Acolo unde exista un numar suficient de medici este obligatoriu sa se asigure doua ture, a mai spus dr. Popescu. Dupa centralizarea situatiei, vom efectua si aici controale. Rapoartele de control vor fi aduse la cunostinta ministrului Sanatatii si a subsecretarului de stat Raed Arafat”.

Doina Mincu

Actiune in forta a jandamilor, politistilor si inspectorilor de la E-ON Moldova. Vizati au fost localnicii din satul Panu, comuna Stanisesti, bransati ilegal la reteaua de energie electrica. Satenii spun ca au ajuns sa fure curent de mila copiilor, care invata la lumina lampilor cu gaz.

Pacla deasa si rece a pus stapanire pe catunul Panu. Ici-colo, cate o luminita indulceste smoala noptii. Cele mai multe case sunt scufundate in intuneric, dar cativa localnici mai harnici bantuie deja prin curti. Masinile franeaza violent, rascolind hleiul de pe drum. Ordinele zboara scurt si oamenii legii se impart in doua grupe. Cativa jandarmi calca iute pe urmele unui politist care s-a aventurat pe o ulita intuneoasa. E bezna si oamenii orbecaie dupa o carare. Dar peste tot e glod pana la glezne. Politistul se opreste langa un copac, la doi pasi de o casa mica din paianta. „Uite firul! Este pregatit pentru a fi conectat. Omul doar cat se urca in copac si il ataseaza la cablurile electrice”, spune subofiterul. Specialistul de la E-ON urmareste firul si ajunge la casa saracacioasa. Un caine sta pe prispa si latra anemic. Cand vede multimea de oameni se retrage intimidat dupa o banca. Zgomotele scot de nicaieri o batrana. Femeia e chioara de somn si nu pricepe ce e cu atata lume in batatura ei. „Matusa, cheama-l pe Gicu!”, ii spune taios politistul. Babuta se scarpina in cap si bombane intruna. Agentul o mai indeamna o data, iar batranica deschide, fara tragere de inima, usa casei.
„Fac puscarie pentru atata lucru?”

Inauntru e bezna. Subofiterul aprinde lanterna si fixeaza lumina pe barbatul cu ochii carpiti de somn, ce sta tolanit pe pat. „Ce vreti, domnule, de la mine?! Nu vedeti ca stau pe intuneric?! De unde lumina?”, se apara cu tupeu Gica Bacu. La lumina galbena a lanternei se vede in incaperea scunda ca in palma. Gica are televizor alb-negru, o combina muzicala si bec. Firul urmarit de la copacul de curte se opreste intr-un triplu stecher. „De doua saptamani am legat acest fir. Ca am copiii bolnavi. Acum am sa fac puscarie pentru atata lucru?”, se tanguie amarnic barbatul. Gica este greu de convins sa-l urmeze pe un jandarm. „Nu merg, domnule, si gata!”, se burica sateanul. Pe langa el, batrana mama turuie ca o moara. „Ma arunc in fintana, ma urc pe stalp si ma arunc de acolo. Lasati baiatul in pace!”, ameninta baba. Cand vede ca nu-i merge, isi schimba brusc tonul. „Pun mana pe un par si va cotonogesc pe toti”, tipa femeia. Degeaba, insa! Gica este luat la Politie.
„Suntem tigani,
sa ne deporteze!”

Intre timp, mai multi sateni se strang pe drum. Stau insa departe de grupul jandarmilor. Oamenii legii impun respect. Localnicii insa prind curaj si incep sa-si verse oful. „S-a marit vatra satului si sunt multe locuinte neelectrificate. Acolo stau si trei dintre copiii mei. Cum sa nu le dau curent? Ce sa faca nepotii mei, sa invete la lampa? Nici asa nu pot, pentru ca nici gaz nu mai gasim sa cumparam”, spune aprig un satean. Mania mocneste in ochii celor prezenti. „Intram si noi in legalitate, ca oameni suntem. Dar cine ne baga-n seama? De cate ori nu am facut jalba catre primarie, sa ne ajute sa avem curent toti din sat. Dar cum ne ajutati dumneavoastra, asa ne-au ajutat si autoritatile. Promit cate in luna si in stele, dar dupa votare pun cruce la toate. Primarul nu este in stare sa aduca macar o masina de balastru. Spun ca suntem tigani! Atunci sa ne deporteze! Sa stim una si buna”, isi varsa amarul un alt localnic. Oamenii legii nu au nicio reactie. Localnicii sunt furiosi, dar pasnici. Nu-i nevoie de forta!
Epilog

In urma actiunii de ieri dimineata, doar doi localnici au fost gasiti bransati ilegal la reteaua de energie electrica. Cei mai multi se alimentau din gospodariile rudelor si vecinilor cu stiinta si sprijinul acestora. Specialistii de la E-ON i-au avertizat pe satenii generosi ca aceste improvizatii le pot face casele scrum. „In ce ne priveste, noi vom intocmi dosare penale pentru furt persoanelor care erau bransate direct la reteaua electrica”, ne spune maiorul Ioan Ouatu, ofiterul de presa al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau.

Lili Adochitei

O smenara scolita in Bacau, Oresta C., nu a avut retinere sa puna in practica ceea ce a invatat acasa. Femeia a intrat intr-o banca din orasul Kaunas din Lituania si a schimbat 17 banconote de cate 200 litas, in bancnote de 100 litas. Dupa ce a luat banii, romanca s-a razgandit dintr-o data si a cerut casierei sa-i schimbe suma in lire turcesti. Cum functionarul bancar i-a adus la cunostinta ca nu detine asemenea valuta, Oresta i-a cerut sa-i dea inapoi bancnotele de 200 litas pe care le-a schimbat initial. aCondamnata a retinut din bancnotele date de casiera 1300 litas si a primit anapoi 17 unitati a cate 200 litas, cauzand un prejudiciu unitatii bancare de 1300 litas”, precizeaza magistratii de la Curtea de Apel Bacau. In ziua urmatoare, bacauanca a procedat identic la o alta unitate bancara, aVilnius Bankas”. Prejudiciul inregistrat de aceasta data a fost de 1100 litas. Autoritatile lituaniene i-au luat imediat urma romancei smenare, dar cum aceasta nu a mai fost de gasit, ea a fost condamnata in lipsa. Prin hotararea pronuntata de Judecatoria Kaunas – Lituania, s-a dispus condamnarea Orestei C. la o amenda penala de 1250 litas, pentru inselaciune. Anul trecut, Ministerul Justitiei din Lituania a anaintat Ministerului Justitiei din Romania cererea pentru recunoasterea si executarea hotararii. aAceasta hotarare a fost recunoscuta de Romania, prin sentinta penala pronuntata de Curtea de Apel Bacau si s-a substituit pedepsei de 1250 litas, pedeapsa de 1500 lei amenda penala. Curtea a anaintat executarea amenzii penale aplicate condamnatei Administratiei Finantelor Publice Bacau”, precizeaza magistratii. Intre timp a ajuns in Bacau si cea de a doua condamnare a romancei, pentru a doua inselaciune. aIn conformitate cu prevederile Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciara internationala an materie penala, s-a substituit pedepsei de executat aplicate pedeapsa de 2608,41 lei amenda penala”, spun judecatorii. Oresta C. a fost avertizata ca, daca nu plateste amenda, e pasibila de inchisoare.

Lili Adochitei

Repartitoarele de costuri dintr-un bloc de pe strada Marasesti sunt de peste 3 luni simple obiecte fara folos. Locatarii au citit indexul si l-au raportat la timp, conform contractului incheiat cu Elsaco, firma care a montat repartitoarele. Cu toate acestea, din luna octombrie pana acum au fost taxati dupa ureche pentru caldura. Conducerea punctului de lucru din Bacau al firmei Elsaco da vina pe volumul mare de lucru si pe angajatii care chiulesc.

„Ca de obicei spre sfarsitul lunii, am vrut sa pun fluturasul cu indexul in cutia montata de Elsaco, ne-a declarat Neculai Sasu, locatar pe scara B a blocului 112. Am vazut ca aceasta este plina de hartii.” Locatarii au reusit sa scoata „fluturasii” din hartie si au constatat ca erau neridicati toti cei depusi incepand din luna octombrie. Abonatii sunt indignati de modul in care isi indeplineste firma de repartitoare sarcinile prevazute in contract. „Am ramas fara cuvinte cand m-am dus la asociatie sa achit intretinerea pe decembrie, ne-a declarat Maria Darie, locatara. Mi s-a spus ca sunt inregistrata cu 12 unitati si am de plata 97,77 lei. Nu inteleg de unde au scos numarul acesta de unitati. Dupa cum a aratat repartitorul de pe singurul calorifer care functioneaza in garsoniera mea, a fost un consum de 67 de unitati. De la inceputul sezonului rece s-au inregistrat peste 200 de unitati”. Poate parea ciudat ca locatarii se plang de numarul mic de unitati trecut in fisa lor, insa au temeri justificate. „La sfarsitul iernii sigur se va face o citire si o regularizare. Voi fi obligata sa achit atunci 15 milioane, poate. De unde sa dau atatia bani? Am o pensie de 600 lei”.
Repartitoarele au ajuns bibelouri

Firma Elsaco, al carei sediu este in Botosani, detine suprematia pe piata repartitoarelor din Bacau, cu peste 9.000 de abonati si 27.000 de aparate de masura. Aceasta situatie este folosita ca argument de seful punctului de lucru, pentru a scuza situatia din blocul 112 de pe strada Marasesti. „Nu reusim niciodata sa ridicam toti fluturasii din cutiile montate in blocuri, ne-a declarat Irinel Savin, manager de zona. Trebuie sa lucram foarte rapid. In fiecare luna, pe 6-7 primim de la CET consumul din luna precedenta. In cel mult 5 zile trebuie sa introducem datele de la fiecare abonat in calculator si sa facem calculele pentru toate apartamentele. Altfel, oamenii pierd ajutorul de caldura. De aceea, emitem facturi prin estimare. Daca suntem sesizati ca nu am estimat corect, facem corectie in luna urmatoare”. Sistemul este clar incorect. Locatarii din apartamentele contorizate au montat repartitoare pe calorifere tocmai pentru a plati strict ce consuma. Multi dintre acestia stau cu ochii pe index, atenti sa nu consume mai mult decat isi pot permite sa plateasca. Irinel Savin crede ca vina pentru situatia din blocul 112 de pe Marasesti se imparte intre locatari si angajatii de la Elsaco. „Avem si noi salariati care mai chiulesc si nu ridica fluturasii de la toate scarile. Dar si locatarii au partea lor de vina, fiindca nu ne-au sesizat”. Cu alte cuvinte, nu este de ajuns ca locatarii platesc abonamentul pentru prestari servicii la Elsaco, dar trebuie sa-i mai si supravegheze pe angajatii firmei.

Doina Mincu

Producatorii agricoli din judetul Bacau nu se pot plange de lipsa subventiilor, in perioada 2005-2008 valoarea acestora fiind de peste 200.000.000 lei. Cel mai consistent sprijin financiar a fost directionat spre zootehnie si apoi spre culturile agricole. „Numai in toamna anului 2008, 2.701 producatori agricoli au solicitat sprijin pentru infiintarea culturilor de toamna, ne spune Ghita Burlui, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau. Valoarea subventiei se ridica la suma de 3.016.060 lei, din care au fost decontati 2.320.708 lei”. Fermierii bacauani au primit sprijin financiar si pentru motorina utilizata la infiintarea culturilor de toamna. „Pentru subventionarea pretului motorinei s-a aprobat suma de 543.592 lei pentru o suprafata de 13.938 hectare. In judet, 453 de fermieri au solicitat motorina livrata cu acciza redusa, respectiv 0,65lei/l, cantitatea de motorina aprobata fiind de 119.706,88 l cu o valoare de 778.184 lei”, mai spune directorul Burlui. In ultimii patru ani, producatorii agricoli bacauani au beneficiat de subventii pentru sectorul vegetal in valoare de aproximativ 70.000.000 lei acordate de DADR si Agentia pentru Plati si Interventie in Agricultura (APIA). Numai anul trecut s-a primit sprijin financiar de peste 42.000.000 lei. „In zootehnie, valoarea subventiilor a fost dubla, precizeaza directorul DADR Bacau. Din 2005 si pana in prezent, crescatorii de animale din judetul Bacau au primit peste 150.000.000 lei”. Cele mai mari sume au fost insa acordate in 2006, cand crescatorii de animale au primit subventii de 53.912.503 lei, spre deosebire de anul trecut cand in conturile bacauanilor au intrat doar 37.060.667 lei.

Lili Adochitei

Dumitru Chiriac se judeca din 2007 pentru a fi pus in posesia terenului mostenit de sotia sa. Omul sustine ca are dreptul la o suprafata de un hectar, situata la iesirea din Bacau, chiar in zona unde actualmente se afla mai multe centre comerciale. Cum nimeni nu i-a dat dreptate, bacauanul a apelat la justitie sa-si obtina mostenirea de drept. „Am un dosar din 2007, care s-a judecat la Judecatoria Bacau, ne spune Dumitru Chiriac. Printre parati sunt Comisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate si Comisia Judeteana. Eu am cerut instantei sa constate nulitatea titlului de proprietate si a contractului de vanzare, dar si obligarea comisiilor de reconstituire a dreptului la proprietate in zona unde am mostenit terenul”. Dupa zeci de sedinte, amanari, probe cu inscrisuri si expertize topocadastrale, la sfarsitul anului trecut, judecatorul de caz a ajuns la concluzia finala. Prin Sentinta Civila 10.832 s-a respins actiunea formulata de Dumitru Chiriac, care a fost obligat si la cheltuieli de judecata.

Apel sau recurs?

Supriza mare pentru reclamant a fost atunci cand a intrat in posesia sentintei in cauza. „La finalul acesteia nu era prevazuta nici o cale de atac, asa cum ar fi fost normal. Am crezut ca a fost o scapare din partea grefierei. Am fost la ea si cand a verificat documentele a vazut ca de fapt judecatorul de caz nu precizase calea de atac”, spune Dumitru Chiriac. Pentru a sti ce are de facut in continuare, barbatul s-a adresat conducerii Judecatoriei Bacau. „Hotararea este supusa cailor de atac prevazute de lege. Lipsa acestei mentiuni nu poate suprima partii drepturile prevazute de lege, intrucat calea de atac este un beneficiu al legii, iar nu un drept acordat de instanta. Exista posibilitatea ca dvs. sa formulati o cerere de inlaturare omisiune vadita pentru a se mentiona calea de atac prevazuta de lege”, a fost raspunsul primit de Dumitru Chiriac. „Ce se intampla mi se pare o bataie de joc. Oricum, pentru a nu pierde dreptul la o cale de atac m-am adresat Tribunalul Bacau. Insa nici acum nu stiu daca trebuia sa fac apel sau recurs. Era dreptul meu sa fiu informat asupra caii de atac”, spune suparat Chiriac.

Codrin Cristea

Prefectul Claudiu Serban s-a intalnit, ieri, cu reprezentantii satenilor din Brusturoasa pentru a media conflictul dintre acestia si reprezentantii Ocolului Silvic si ai DS. Au mai fost prezenti subprefectii, primarul din Brusturoasa si sefii ITRSV, OCPI, IPJ si IJJ.

Conflictul e unul mai vechi, dar s-a reaprins, violent, luni. Peste o suta de oameni s-au adunat in fata cantonului din Camenca si au protestat. „Satenii au mai multe motive de nemultumire, a explicat Sorin Atonoaie, primarul din Brusturoasa. In primul rand sunt revoltati ca Directia Silvica a scos la exploatare pentru agentii economici 16.000 metri cubi de material lemnos. Oamenii vor ca sa fie scoase partizi spre exploatare si pentru populatie, pentru ca alta sursa de existenta in zona nu mai exista”. Edilul sustine ca din noiembrie si pana in prezent s-au depus la primarie inca 50 de dosare pentru ajutor social. „Acum sunt 120 de localnici care ar trebui sa primeasca sprijin financiar pentru a se descurca. Partea proasta este ca nici noi nu avem bani la buget, pentru ca nu avem de unde. Pe teritoriul comunei nu sunt agenti economici, care sa plateasca impozit. Situatia este cu adevarat grava”, mai spune primarul Atonoaie.

„Nu fac protectie sociala!”

Protestatarii au solicitat si retrocedarea loturilor de padure pentru care au acte de proprietate. „Este vorba de 1.387 de hectare care ar trebui sa ajunga la 362 de persoane. Oamenii se judeca de cativa ani cu Directia Silvica si au avut castig de cauza la Judecatoria Moinesti si la Tribunalul Bacau. Insa tot nu au intrat in posesia padurii”, declara primarul din Brusturoasa. Oficialii de la Directia Silvica spun exista o directiva din 2006, aflata inca in vigoare, prin care toate retrocedarile de padure de pe Valea Muntelui sunt blocate. „In ce priveste cealalta doleanta, eu nu am cadrul legal sa fac protectie sociala. Potrivit legii, intreaga cantitate de masa lemnoasa este destinata agentilor economici, care castiga acest drept prin participarea la licitatii. Acestia hotarasc, apoi, ce fac cu lemnul”, ne spune Gheorghe Savu, directorul Directiei Silvice Bacau.

Fara padure, la sapte ani de la validare

Gheorghe Hura, subprefect al judetului, arata ca e vorba de acele dosare ablocate, in mai 2005, de o nota de control a Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), care a fost inaintata Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”. Protestatarii din Brusturoasa sunt urmasii taranilor improprietariti de catre statul roman prin Legea 187/1945, pe baza de tabele. Ei nua au apucat sa intre efectiv in posesia „terenului forestier” deoarece imediat s-a schimbat legea, fiind nationalizate toate padurile. In acte, insa, ei au fost proprietari. Dupa 1989, locuitorii de pe Valea Muntelui au depus cereri de restituire, procedura de retrocedare a fost demarata, dosarele au fost validate in 2002 si oprite in 2005. Controlul MAPDR s-a incheiat demult, insa retrocedarile nu au fost deblocate. Taranii din Brusturoasa s-au adresat instantei si au castigat, insa DS nu a aplicat sentinta. Ieri, Dupa o discutie de trei ore, membriia comisiei locale au inteles ca identificarea terenurilor trebuie sa se faca individual, asa cum cere HG 890, nu in bloc, deoarece protestatarii nu erau pusi in posesie in momentul aparitiei Legii 247. De azi se trece la treaba: comisia locala va identifica parcelele si, impreuna cu DS, daca sunt libere de sarcina, va trimite documentatia comisiei judetene, pentru validarea amplasamentelor.

Lili Adochitei
Silvia Patrascanu

an prezent, pe plan mondial exista o criza alimentara care afecteaza foarte multi locuitori ai planetei. Aceasta criza nu poate ramane fara urmari nici in Romania. Se impune cu necesitate gasirea unor solutii de valorificare superioara a produselor agrozootehnice care contribuie la cresterea calitatii si eficientei in acest domeniu. Se impune elaborarea unor procedee tehnologice moderne, care sa permita separarea mai eficienta si mai riguroasa a componentelor produselor alimentare si, in consecinta, o mai buna prelucrare, conservare si prezentare a acestora. Tehnologiile aplicate an acest scop trebuie sa aiba randament ridicat si sa fie nepoluante, acestea fiind singurele care pot fi acceptate an conditiile actuale, cand Romania este membru al Uniunii Europene. Important este sa ne alimentam sanatos. Iar despre alimentatia sanatoasa, profesorul universitar doctor Grigorie Lungulescu, de la Facultatea de Chimie Alimentara Galati, a avut amabilitatea de a ne dezvalui cateva secrete despre cum si ce trebuie sa mancam.

Rep: Domnule profesor, se vorbeste despre produse bio, despre alimentatie sanatoasa. Ce inseamna produse bio?
Grigorie Lungulescu: an paralel cu preocuparile privind sporirea cantitativa a produselor alimentare, se intreprind eforturi sustinute pentru cresterea calitativa a acestora si an mod deosebit pentru obtinerea lor an stare nativa. Cuvintele sanatos, natural, bio etc sunt pe buzele tuturor. Dintre toate produsele alimentare, produsele lactate se preteaza an cel mai analt grad acestor cerinte. an ultimul timp, atat pe plan mondial cat si la noi an tara s-au intensificat preocuparile an directia obtinerii de produse lactate fermentate care sa contina bacterii lactice in stare activa. Consumul acestui tip de produse lactate este benefic, cu conditia ca microorganismele respective sa fie rezistente la acizii gastrici si la sucurile biliare. Au o luat o mare dezvoltare produsele lactate fermentate probiotice, prebiotice si simbiotice
Rep: Ce inseamna probiotic si prebiotic?
G.L.: Termenul de probiotic desemneaza un supliment alimentar cu organisme vii care influenteaza benefic organismul gazda prin imbunatatirea echilibrului microbian intestinal. Termenul de prebiotic desemneaza un ingredient alimentar nedigestibil care influenteaza benefic organismul gazda prin stimularea selectiva a cresterii si / sau activitatii unor specii sau a unui numar limitat de bacterii din colon.
Rep: Exemple?
G.L.: O asa numita „prima generatie” de prebiotice pot fi considerati factorii bifidogeni: fructooligozaharidele – atat cele cu lant lung cat si cele cu lant scurt – inulina, oligofructoza, lactuloza, arabinogalactan, derivati ai amidonului de porumb. Au fost puse la punct iaurturi care combina speciile de bacterii prebiotice cu inulina.Prebioticele asigura supravietuirea anumitor bacterii benefice, in mod special a bifidobacteriilor, dar conform rapoartelor si a altor specii de bacterii probiotice. Coexistenta dintre probiotice si prebiotice este situatia ideala. Primele sunt componentul – ingredient, care ajuta din punct de vedere functional atat compozitia produsului cat si sanatatea consumatorului, iar celelalte sunt factorii „incastrati” in produs, de natura terapeutica si profilactica care conduc catre efectul simbiotic.
Rep: Alt termen stiintific…
G.L.: Termenul de simbiotic desemneaza un amestec de probiotice si prebiotice care influenteaza benefic organismul gazda prin implantarea suplimentelor dietetice microbiene vii an tractul gastrointestinal si imbunatatirea supravietuirii acestora, majoritatea cercetarilor in domeniul sinbioticelor fiind an legatura cu efectele antitumorale ale acestora. De exemplu, un tip de aliment simbiotic este iaurtul, sau mai exact iaurturile sinbiotice.
Rep: Ce au ele special?
G.L.: Sub aspectul compozitiei chimice trebuie mentionate vitaminele existente an laptele initial sau produse prin fermentarea acestuia. Trebuie, de asemenea, avut in vedere faptul ca in produsele simbiotice producatorii adauga diferite substante precum fibre alimentare, vitamine, colagen si fier. Acestea sunt pe de o parte utilizate de organismul consumatorului, dar pot fi si factori de crestere pentru bacteriile utilizate an produs. Se poate spune ca cercetarile actuale indica utilizarea probioticelor impotriva bolilor diareice, a cancerului de colon, a digestiei lactozei, a modularii sistemului imunitar, a starii generale de sanatate a cailor urinare, ca factor antialergic, antiinflammator si hipotensiv.
Rep: Vorbim despre sanatate, dar nu se face apropape nimic pentru mediatizare.
G.L.: Pe viitor se poate spune ca, cel putin in ceea ce priveste zona est europeana, produsele probiotice vor avea o dezvoltare exponentiala. Nu poate fi vorba aici numai de dezvoltarea produselor datorita marketingului si constientizarii consumatorului in ceea ce priveste efectul benefic al unor astfel de produse, ci mai degraba de dezvoltarea ingineriei genetice si crearea unor produse care ar putea fi numite pe buna dreptate „super probiotice” cu actiuni bactericide. De exemplu, in Bacau se produc lactate fermentate probiotice care contin bacterii lactice in stare activa, furnizate de firma Christian Hansen Danemarca.

A consemnat Laurentiu Botin

Premierul Emil Boc, presedintele PD-L, va initia discutii in cadrul biroului de coordonare a coalitiei in directia constituirii de majoritati PSD-PD-L atat la nivelul consiliilor judetene, cat si in la nivelul consiliilor locale. Asta inseamna ca protocolul dintre PNL si PD-L va ramane o amintire.

Unii spun ca solicitarea a venit de la liderii democrat-liberali din teritoriu, altii ca prietenia PSD-PNL il nelinisteste pe Traian Basescu. Scopul ar fi ca protocolul dintre PSD si PD-L sa fie „cu adevarat functional”. Parteneriatul pentru guvernare incheiat dea cele doua formatiuni politice va fi copiat de consiliile locale, concubinajul PNL-PSD urmand sa fie rupt. PSD s-a „casatorit” in decembrie 2008 cu PD-L, dar nu s-a gandit niciodata sa renunte la vechea amanta, PNL. Dimpotriva. Acum, iata, i se cere sa aleaga. Desi Emil Boc este interesat, evident, de judetele in care exista o buna colaborare PNL-PSD, care ar putea afecta guvernarea, acelasi principiu va trebui aplicat si in judetele in care exista un protocol de colaborare intre PNL si PD-L, incheiat in vara 2008, dupa alegerile locale. Este cazul Bacaului. Dupa alegerile parlamentare, Neculai Olaru si Romeo Stavarache, presedintii PD-L, respectiv PNL, negau categoric ca ar fi posibila ruperea protocolului local, desi au existat zvonuri despre aceasta varianta, dar si despre plecarea lui Constantin Draganuta din functia de viceprimar.

PD-L Bacau ar iesi in pierdere

Neculai Olaru, liderul PD-L, afirma, in urma cu o luna, ca „nu exista nicio legatura intre acest protocol, care vizeaza colaborarea pe anumite proiecte locale, si parteneriatul PSD – PD-L in vederea guvernarii”, iar Romeo Stavarache sustinea ca nu se pune problema renuntarii la protocol, ba chiar sublinia: aNici nu-mi doresc acest lucru”. Presedintele judetenei PD-L afirma acum ca ideea constituirea unor majoritati PSD-PD-L in consilile locale „e o discutie mai veche la nivel central”, dar adauga ca nu i s-a comunicat nimic de la Bucuresti. Problema e ca „trebuie sa subscrie si Mircea Geoana la aceasta decizie”, ceea ce e mai greu de realizat intrucat „organizatiile judetene au interese legate de electorat, pe care nu le pot ignora”, subliniaza Olaru. Asteptarea nu e intotdeauna placuta, mai ales cand nu stii in ce tren te vei urca. „Daca va exista o decizie la nivel national vom fi in postura de a nu mai putea sa ne facem propriile analize”, a declarat liderul democratilor, vadit iritat. PD-L Bacau nu va castiga nimic din ruperea protocolului. Dimpotriva. „Avem o functie de viceprimar de Bacau, pe care dorim sa o pastram”, arata Neculai Olaru.

Nu exista nicio certitudine

Eventualele schimbari din structurile de conducere ale primariei sunt privite cu scepticism, atat de social-democrati, cat si de principalul vizat, viceprimarul PD-L Constantin Draganuta. Consilierul social-democrat Cosmin Necula ne-a declarat ca „daca va fi vointa politica, alianta PSD – PD-L va functiona fara probleme. Nu pot sa zic daca domnul Constantin Draganuta va mai fi sau nu viceprimar. In cazul in care se va pune insa problema schimbarii, inlocuitorul este la latitudinea primarului.” Nici Constantin Draganuta nu a dat vreun semn ca se pregateste schimbarea sa in urma declaratiilor premierului Emil Boc. „Este greu sa va spun ce se va intampla. Este o decizie politica, dar care ar trebui sa fie mai explicita. Probabil vor mai fi discutii in cadrul partidelor in aceasta privinta,” a incheiat viceprimarul.

Silvia Patrascanu
Emilian Berceanu

Pe strada Ion Ionescu de la Brad, sub un acoperis care s-a povarnit sub ani, isi traiesc drama doi batrani chinuiti de boli. Au avut sase copii si sperau ca ultimele zile sa le fie alinate de grija si dragostea lor. Patru dintre ei le-au fost rapiti inainte de vreme. Fata si baiatul care le-au ramas sunt bolnavi si nu-i pot ajuta asa cum ar trebui. Batrana este imobilizata, batranul abia mai misca. Se tem sa nu ajunga la azil. Sunt impreuna de peste 70 de ani si ar vrea sa sfarseasca impreuna, in casa lor.
O strada linistita, pe care au rasarit in ultimul an multe vile. O casa mica, inconjurata de o gradina generoasa. Trecatorii privesc peste garduri cu jind. Locatarii sunt invidiati. Cine si-ar putea inchipui cata durere se ascunde in spatele peretilor, a geamurilor innegurate? Doi batrani batuti se soarta isi traiesc ultimele zile in suferinta si durere. Ana Iosub are 86 de ani. Un atac cerebral a tintuit-o la pat in urma cu 6 ani. De atunci nu a mai trecut pragul casei, nu si-a mai vazut gradina. Boala i-a schimonosit fata. Vorbeste greu, vrea sa spuna multe, dar o manie neputinta. aAm ajuns un nimic, spune batrana. Daca imi da cineva de mancare, mananc. Daca nu, rabd. Am lucrat zeci de ani la Partizanu”,a am pensie, dar nu ma pot bucura de nimic.” Ca sa uite de durere si umilinta se retrage in trecut. Isi aminteste ca a facut parte din comitetul de femei al fabricii, ca a trudit zi si noapte pentru casa care este acum in paragina. aM-am maritat la 14 ani. Am muncit din greu, am tinut o casa, am crescut copii. Acum astept o lingura de mancare”.
Cauta un ajutor cu suflet

Ludovic Iosub se apropie de 90 de ani. Face pasi mici si nesiguri. Cu greu ajunge de la pat la usa. Cu slabele-i puteri isi ajuta sotia sa manance si o aseaza in pat cand i se incing asternuturile. aDe la baiat nu ne putem astepta la ajutor, spune batranul. E operat, vai de el. Fata mai vine pe la noi, dar e tare suferinda cu inima. Am angajat o femeie. Ii dadeam 400 de lei pe luna. N-a mai fost multumita. Cerea 800. Cum sa-i dam toata pensia?” Batranii au facut cu ani in urma un contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere. Tanarul care s-a angajat sa-i ingrijeasca pana la moarte s-a insurat, are un copil bolnav, operat pe cord in Italia. aNu ne mai poate ingriji de noi. Nici la azil nu vrem sa ajungem. Vreau sa merg spre cimitir din casa mea.” Batranii au mai primit ajutor de la preoti si asociatii caritabile. Sunt recunoscatori. Au insa nevoie de un sprijin permanent. aPoate ne va auzi cineva strigatul disperat. Nu cerem nimic pe degeaba. Vrem sa platim o femeie care sa aiba suflet si sa ne ingrijeasca.” Ana Iosub are diabet si trebuie sa tina regim. Pe calorifer o astepta masa de pranz: o ciorba de fasole intr-un vas de plastic. Cei doi soti o vor imparti, la fel cum au facut toata viata cu necazurile.

Doina Mincu