Lovituri in serie pentru comertul cu masini second-hand

Targul de masini din Bacau a ajuns o umbra a ceea ce a fost odata. In cele aproape doua luni care au trecut de la triplarea taxei de prima inmatriculare, unul din cele mai mari targuri din zona Moldovei seamana cu un muzeu. Clientii au devenit vizitatori, iar comerciantii sunt paznici ai exponatelor. aTaxa lui Tariceanu” si ascensiunea euro au lovit puternic. Recent, afacerea a primit o noua lovitura: prima uriasa de casare acordata de statul german cetatenilor sai care isi schimba masina veche cu una noua, de productie autohtona.

Nemtii cu masini mai vechi de 9 ani vor avea de ales intre subventia de 2500 de euro de la stat si oferta de pe piata second-hand. Un cuvant greu de spus il va avea si spiritul nationalist german. Programul aRabla” in varianta nemteasca va reduce, cu siguranta, volumul de masini rulate vechi disponibile. Comerciantii din targul bacauan nu sunt inca ingrijorati si mizeaza pe criza economica mondiala. aNu vor avea toti nemtii bani sa cumpere o masina noua, chiar daca primesc de la statul lor o subventie atat de mare, ne-a declarat Dan Bejan. Si la ei, cine are o masina de 500-1000 de euro nu sta prea bine cu banii. Care are nevoie de bani vinde, nu da masina pentru una noua la care sa plateasca rate. Eu cred ca va exista o oferta suficienta pentru a raspunde cereriia din Romania”. Iar aceasta cerere a scazut drastic in ultimele doua luni. aNu prima de casare din Germania ne ingrijoreaza pe noi, ci taxa auto pusa de Tariceanu, a declarat Lucian Vasluianu. Ne descurcam noi sa gasim masini ieftine in strainatate, dar cui le dam cand costa mai mult inmatricularea decat masina?”. Comerciantii cred ca autohaus-urile au stoc suficient de masini ieftine pentru o lunga perioada. Afacerea din targurile romanesti va fi insa din ce in ce mai afectata de taxa imensa pentru masinile vechi si de scaderea nivelului de trai al populatiei. Pulsul il iau cel mai bine micii intreprinzatori care intocmesc in targ contractele de vanzare-cumparare. aFata de anul trecut, vanzarile s-au injumatatit, ne-a declarat Maria Nicoleta Nistor. Doar 5-6 contracte am facut azi. Si cred ca nu mai este alt birou in targ. Cumparatorii asteapta sa vada ce se mai intampla cu taxa si cu euro. Multi se gandesc la ziua de maine, la serviciu si nu se aventureaza sa faca achizitii”.
Doina Mincu

Consilierii judeteni au avut in mapa, vineri, raportul privind activitatea aparatului Consiliului Judetean pe 2008. Acesta cuprinde circa 200 de pagini, prin urmare nu putea fi citit in sedinta. Presedintele Dragos Benea a afirmat ca anul 2008 a fost unul aparte pentru ca aam avut doua randuri de alegeri, au fost si doua seturi de vicepresedinti”, dar au fost si altea evenimente memorabile: aLicitatia pentru Aeroportul International, pe care va trebui sa-l giram azi”, si castigarea unui premiu important, alaturi de alte sase regiuni, decernat de CE, la Strasbourg. In raport sunt descrise activitatile directiilor CJ, dar si a institutiilor din subordine: muzeele, filarmonica, DGASPC etc. Petru Enasoae, consilier PNL, a vrut sa stie cum s-a ajuns la prognoza privind veniturile din 2012, 341 mii lei, si a cerut explicatii, apoi s-a declarat nemultumit de modul in care a fost conceput raportul: aCJ are calitatea de ordonator de credite. As fi vrut sa vad nu o dare de seama, ci modul in care si-a indeplinit activitatile. Sa fie mai critic. Spre surprinderea mea, nu se mentioneaza nimic despre activitatea comisiilor din CJ”. Benea i-a explicat ca e raportul aparatului pe care il coordoneaza. aEu nu conduc comisiile”, a spus presedintele CJ, apoi s-a dezlantuit. Vor spirit critic? Da, are nemultumiri, dar a preferat sa evite subiectul: o relatie ineficienta cu anumite institutii. aPrefectura judetului, in ultimele 6 luni, s-a evidentiat prin doua actiuni cu adevarat in folosul cetatenilor”. Una dintre ele, in care s-a consumat multa energie, a fost incercarea de a-i lua CJ sala de la parter, sustine Dragos Benea. Nici relatia cu Primaria Bacau nu a fost cordiala: aNu vor sa paraseasca sediul Gardienilor Publici pe care am propus sa-l dam pensionarilor. Cum sa cataloghez aceasta atitudine cand noi le-am pus la dispozitie terenul pentru Centrul de Afaceri, spre Onesti, si terenul pe care se construieste Spitalul Municipal?” Dar cel mai grav e ce se intampla cu imobilul din centru, in care a functionat Biblioteca aC. Sturdza”, aflat in reabilitare. aStiau ca la Biblioteca Judeteana avem o investitie in derulare. Cum sa apreciez eu raporturile cu primaria cand, in plina derulare a investitiei, catadicseste sa revendice imobilul”. Citatia primita de CJ va bloca, pentru multa vreme, acest proiect.

Silvia Patrascanu

Aproape jumatate dintre bolnavii psihic sufera de schizofrenie. Peste 100 de bolnavi au savarsit infractiuni. Mare parte sunt internati la Grajduri, in siguranta. Unii recidiveaza pentru ca nu au un acoperis deasupra capului.

Dupa bolile cardiovasculare, afectiunile psihice sunt cele care lovesc din ce in ce mai multe persoane. Dar si mai ingrijorator este faptul ca multi dintre bolnavii psihic au savarsit infractiuni, unii chiar crime. Daca la sfarsitul anului 2007 erau 3.636 cazuri, la finele anului trecut au fost 3.783 bolnavi in evidenta Centrului de Sanatate Mintala (CSM) Bacau. Numai in 2008 au fost diagnosticate cu o boala psihica 49 persoane. Peste 1.700 dintre bolnavi sufera de schizofrenie, aproximativ 1.000, de psihoze afective, alte 400, de epilepsie iar restul de demente ori depresii. Dar cateva zeci de bolnavi reprezinta un pericol extrem de mare pentru cei din jur. Pentru nu mai putin de 107 bolnavi psihic instantele de judecata au dispus luarea de masuri de maxima sau de medie siguranta, ei savarsind infractiuni mai mult ori mai putin grave. Dintre ei, 25 sunt internati in Spitalul de Psihiatrie de la Grajduri, unde ajung bolnavii psihic cei mai periculosi, care au facut crime, vatamare corporala grava, cauzatoare de moarte, viol, talharie sau furt. Alti 82 au fost externati si incredintati familiilor, care s-au angajat ca vor avea grija ca bolnavul luat in ingrijire sa nu fie scapat de sub supraveghere si sa isi ia constant tratamentul. Dar, din pacate, lucrurile nu stau asa in toate cazurile. Trei care au savarsit omoruri sunt acasa dupa ce au fost tinuti cativa ani in unitatea medicala ieseana. Comisia de medici psihiatri care i-a evaluat dupa un anumit numar de ani a considerat ca ei nu mai reprezinta un pericol social si, ca atare, pot fi integrati in societate. La fel s-a dispus si in cazul altora, autori ai unor furturi, cu talharie.
[ad#stire]
Lipsa unui adapost, cauza unor infractiuni repetate

Dar multe din cazurile care au fost externate de la Grajduri ajung, din nou, aici, ele savarsind iar furturi sau violente imediat ce s-au aflat in libertate. Si aceasta deoarece ele nu sunt supravegheate de nimeni in ce priveste administrarea tratamentului. aSi la Grajduri este lipsa de locuri, ne spune Adriana Cucu, asistentul sef al CSM. De regula, aici stau maximum sase ani, timp in care boala se remite. Unii, insa, la externare nu sunt preluati de nimeni, pentru ca nu au familie. Dar nu au nici casa. Sunt oameni ai strazii”. In prezent, patru bolnavi psihic fara un acoperis deasupra capului, care au stat la Grajduri ani in sir, vor fi reinternati pentru ca au savarsit, din nou, infractiuni. O solutie pentru ca ei sa isi administreze tratamentul sub supraveghere ar fi internarea lor in una din sectiile de psihiatrie, dar si acestea sunt pline. aEste foarte aglomerata sectia, ne-a spus cu cateva zile in urma dr.Carmen Covrig, medicul sef al Sectiei de Psihiatrie a Spitalului Judetean de Urgenta. In zilele de luni, miercuri si vineri facem cate 20-30 de externari si se ocupa imediat paturile. Acum sunt 78 de bolnavi pe 60 de paturi. Si majoritatea vin la noi in stare grava. Rulajul este foarte mare”. Asa stand lucrurile, pentru cazurile sociale, externate de la Grajduri, se impune un sistem de asistenta institutionalizat.
aEste nevoie de o unitate medico-sociala pentru ele, mai spune asistenta sefa. Toate persoanele care s-au intors in ultima vreme de la Grajduri sunt cazuri sociale. Au tulburari comportamentale sau psihotice. Ei nu fac infractiuni din cauza bolii, neaparat, ci a situatiei lor sociale. Aceasta este o mare problema cu care ne confruntam”.

Elena Tintaru

Cei care vor sa plece la munca in strainatate au la dispozitie o oferta de joburi nesperata. Danemarca are nevoie de 500 de lucratori in agricultura pentru a recolta capsuni, mazare, zmeura, ceapa, dovleci si altele. Totodata, cauta cativa soferi de tractor, camioane si autobuze, care sa munceasca in fermele daneze in perioada de vara 2009. Selectia va fi organizata de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca in data de 25 martie in Slatina, judetul Olt, si in 27 martie, in Slobozia, judetul Ialomita. Perioadele de lucru vor fi diferite, in functie de fructele si legumele care trebuie recoltate. La capsuni lucrul pe camp incepe la sfarsitul lunii mai sau mijlocul lui iunie si se incheie la 31 iulie. In sere, culegerea de capsuni si zmeura va fi din aprilie pana in noiembrie. La mazare, se va munci de la sfarsitul lunii mai pana la finele lui august, iar la ceapa si dovleci, recoltarea incepe in acelasi timp si se incheie in octombrie. aIn ferme se vor asigura spatii acoperite pentru prepararea mancarii, toalete si TV, dar la recoltarea capsunilor, din mai pana in august, in cele mai multe dintre oferte, aplicantii trebuie sa isi aduca de acasa un cort, ustensile de gatit si haine groase, ne-a spus Daniela Balan, purtatorul de cuvant al Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM). Taxa pentru cazare este intre 2 si 10 euro pe zi, pentru a fi acoperite costurile serviciilor de electricitate, apa, internet si alte cheltuieli”. Cei care vor fi selectati si vor accepta, in final, sa plece la munca in Danemarca vor trebui sa isi planifice si sa plateasca ei insisi transportul dus-intors. Ei pot obtine o deducere din impozit, daca aduc biletele de avion, de feribot sau de autobuz si comunica oficialitatilor financiare daneze cati kilometri au parcurs. Ei vor primi 0,91 coroane daneze/km. In functie de cantitatea recoltata, salariul va fi intre 10-15 euro pe ora. Dar lucratorii la capsuni si mazare vor trebui sa culeaga 17 kg/ora, astfel incat sa castige 14 euro/ora. Daca nu indeplinesc acest nivel, pot sa-si piarda locul de munca in 2 saptamani!

Elena Tintaru

Specialistii de la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau si-au facut deja planurile pentru culturile ce vor fi infiintate in aceasta primavara. Potrivit programului DADR, anul acesta se vor insamanta 110.683 hectare, din care 83.972 hectare sunt rezervate cerealelor. „Orzoaica de toamna se va semana pe 2.400 hectare, ovaz pe 2.285 hectare si porumb pe 79.287 hectare, ne spune Ghita Burlui, directorul DADR Bacau. In cartile de specialitate se specifica faptul ca lucrarile de insamantare din primavara incep la topirea zapezii. Acum insa vremea s-a schimbat si cred ca vom demara campania cand temperatura din sol va ajunge la 5-6 grade si cand ne va permite terenul”. Trist este ca de la an la an, suprafetele cultivate scad incet si sigur. Astfel, in 2008 cultura de orzoaica s-a infiintat pe 2.542 hectare, ovazul pe 2.294 hectare, iar porumbul pe 80.700 hectare.

Tot mai multe terenuri raman nelucrate[ad#stire]

Cand va permite vremea va incepe si actiunea de insamantare a plantelor uleioase. Anul acesta, cultura de soia se va infiinta pe 30 de hectare (fata de 37, anul trecut), iar floarea soarelui pe 3.600 hectare (fata de 3.597, in 2008). Si suprafata pe care se va infiinta sfecla de zahar a crescut usor, in comparatie cu anul trecut. „Acelasi lucru se constata si in cazul leguminoaselor pentru boabe. Anul acesta, fasole se va insamanta pe 130 hectare (fata de 121 anul trecut), iar mazare pe 85 hectare, fata de 72 anul trecut”, mai spune Ghita Burlui. Si suprafata de teren preconizata a ramane nelucrata va creste in acest an. Specialistii sunt de parere ca, in 2009, vor ramane parloaga 15.200 hectare, fata de 15.004 anul trecut.

Lili Adochitei

Am primit ieri la redactie un telefon de la un locatar din zona Alecu Russo Bacau, care ne-a semnalat urmatoarele: aNu mai avem pe unde sa mergem. Singura cale de acces catre piata, scoala si strada este plina de noroi si mocirla. Ne agatam de gard ca sa putem trece. E jale, nu se mai poate.” Vocea lui era disperata. In fata blocului, drumul de acces spre strada este infundat in noroi. Mocirla i-a izolat practic pe locuitorii din aceasta zona. In stanga, este Scoala 16 cu clasele I-VIII „Alecu Russo”, in dreapta si ziduri inalte. Pe langa gardul unitatii de invatamant, bolovanii sunt singura cale de a traversa amarea” de pamant si santurile sapate de masinile care trec prin zona. aNe urcam pe gard, mergem pe pietroie sau o luam prin noroi. Altfel nu avem cum. E singura cale de acces. Avem aici si ghena de gunoi. Ne spalam papucii in balti. Intram in casa murdari. Eu ma opresc direct la baie, sa-mi spal bocancii”, si-a exprimat nemultumirea Vasile Ojoc, locatar, in timp ce pantofii i se afunda in noroiul gros si lipicios, alunecand sub zapada topita. „Uitati ce e aici. Mai rau ca la tara, striga si Valentin Coteanu. Nu avem pe unde trece, e groaznic. Ne-am saturat de atata mizerie.” Pamantul umed e calcat sub picioare de zeci de persoane. Un baietandru cu un ghiozdan in spate se agata si el de gard pentru a merge spre casa. Batrani si copii. Cu totii ainoata” zi de zi printre balti si noroaie. aDe cate ori ploua sau ninge e asa. Si vara e mereu umezeala ca s-au format santuri in care se pastreaza apa. Peste tot e astfalt, dar aici nu”, ne-a spus revoltata si Anica Lupu. „Eu incerc sa ocolesc cat pot mizeria si noroiul, dar nu reusesc. Cand e zapada si inghetat e mai bine. Asta e viata noastra. Aici in noroi”, explica si Maria Nica, o bunicuta care avea de mana un pusti de nici 5 ani. Noroiul este peste tot. Si masinile inainteaza incet, imprastiind stropi grei in urma. Peste tot mocirla. Oamenii simpli, din zona, nu-si cer decat dreptul la un trai civilizat.

Roxana Neagu

Alesii judetului au luat, ieri, „o decizie istorica”: au aprobat concesionarea Aeroportului „George Enescu”, care va fi modernizat si administrat timp de 35 de ani de compania Blue Air. Va fi primul aeroport din Romania administrat de oa companie privata. Firma va investi aici si va obtine profit, iar judetul Bacau va avea un aeroport la standarde europene.

In 1975, Aeroportul Bacau a fost declarat, prin decret prezidential, aeroport international. Asta nu inseamna ca indeplinea conditiile cerute de acest rang. Nici astazi nu le indeplineste. Din 1997, aeroportul a trecut in administrarea Consiliului Judetean (CJ), care a incercat tot ce se poate pentru a-l moderniza. „Nici Guvernul Nastase, nici Guvernul Tariceanu nu a alocat fonduri pentru modernizarea lui”, a declarat, ieri, Dragos Benea, presedintele CJ. Bugetul judetului nu putea sustine o asemenea investitie, asadar singura solutie era atragerea unei companii private. Consortiul de consultanta Deloitte, Iptana, Bostina si Asociatii a facut un studiu privind modernizarea aeroportului si l-a prezentat investitorilor. Licitatia a fost castigata de Blue Air in iunie 2008, firma urmand sa modernizeze aeroportul in urmatoarele 30 de luni. „De unde avem garantia ca exista suma de 45 de milioane de euro in conturile firmei?”, a intrebat liberalul Ovidiu Cojocaru, dupa ce a ascultat expunerea de motive. Reprezentantii companiei Deloitte, prezenti la sedinta, au explicat ca „ofertantul trebuie sa depuna suma intr-un cont de tip escrow, in faze, prima in maximum 100 de zile. Aceasta este una dintre conditiile intrarii in vigoare a contractului”.

CJ va monitoriza afacerea

Si Mihai Ichim, tot liberal, a cerut garantii. „Consiliul Judetean e proprietarul aeroprtului. Cine ne da garantia ca in 35 de ani vom mai avea putere de control asupra lui?” a intrebat el. Consultantul firmei Deloitte i-a atras atentia ca, in prezent, „nivelul de trafic e 120.000 de pasageri, fata de alte aeroporturi din tara, care ating milionul”. In plus, contractul mai prevede o serie de clauze, intre care numirea aunui inginer independent care va verifica permanent respectarea graficului de executie si calitatea lucrarilor”, apoi faptul ca CJ poate solicita o evaluare finaciara daca considera ca sunt dezechilibre. Reprezentantul Deloitte a evidentiat inca un mecanism de control asupra evolutiei investitiei: operatorul este obligat sa raporteze permanent „numarul de contracte, numarul de pasageri, CJ putand sa-l inlature pe concesionar de la operarea aeroportului”. Dragos Benea le-a atras atentia consilierilor ca modernizarea aeroportului e o investitie vitala pentru dezvoltarea judetului. Dupa dezbateri aproape o ora de dezbateri, toti consilierii au votat proiectul, Aeroportul Bacau fiind primul din Romania care este concesionat. Contractul cu Blue Air prevede realizarea unui terminal nou, modernizarea pistei de decolare, consolidarea a doua cai de rulare si realizarea uneia noi, platforma noua, parcare auto, drumuri interne, facilitati cargo, balizaj, echipamente pentru controlul traficului aerian.

Silvia Patrascanu

Alina Balint este o tanara de 27 de ani, mama a unei fetite de 6 ani. Ca multi alti parinti, avea prea putin timp liber pe care sa-l dedice copilului sau. Intr-o zi nu a mai rezistat. A renuntat la serviciu, la salariul care venea lunar si si-a luat viata in propriile maini. A pus in practica o idee care i-a placut si este pionier intr-o „meserie” de viitor: tine locul parintilor in relatia cu scoala. Se intereseaza de note si de absente, ba chiar tine locul parintilor la sedintele cu parintii.

Alina Balint avea un serviciu care parea sigur, un salariu nici prea mare, nici prea mic, un birou frumos si linistit. Cu toate acestea, intr-o zi a anului trecut a luat o decizie care i-a surprins pe toti cunoscutii sai. „Mi-am dat demisia si m-am gandit sa pornesc o afacere care sa-mi ofere un program flexibil, ne-a marturisit Alina Balint. Nu pot spune ca mi-am facut calcule sau ca am avut un plan de afacere. Pur si simplu am cautat pe internet idei de afaceri. Sunt o multime! Dintre toate, m-a atras una pentru care nu este nevoie de nicio investitie. Am pornit imediat la treaba. Asa am devenit un aprestator de serviciia pentru parintii ocupati. Si sunt o multime.” In ce consta afacerea? Este atat de simpla incat iti vine sa-ti musti pumnii si sa te intrebi de ce nu ti-a trecut prin minte asa ceva. Alina se adreseaza parintilor prea ocupati pentru aceasta „meserie” cu o intrebare: „Vreti sa stiti ce face copilul dumneavoastra la scoala?”. Cine nu vrea? Primii clienti au aparut in scurt timp. Alina merge la scoala impreuna cu parintele, care o prezinta invatatorului sau dirigintelui de la clasa in care ii invata copilul. Este un fel de „acreditare verbala”. Se stabileste apoi un grafic de furnizare a informatiilor. „Unii parinti vor sa aiba saptamanal vesti despre copiii lor. Altii, se multumesc sa primeasca raportul la doua, trei sau patru saptamani. Ma interesez la scoala de notele si absentele copiilor, de sedintele cu parintii, de cele necesare pentru activitatea scolara”. Informatiile sunt transmise prin SMS sau pe e-mail. Tariful este de 25 lei de informatie. Una din regulile pe care si le-a impus Alina este aceea de a nu stabili o relatie cu copilul. „Chiar daca ii cunosc pe copii din vedere, nu ma prezint, nu vorbesc niciodata cu ei. Mi-e teama ca m-ar induiosa si nu as mai putea fi impartiala. Cum as putea spune unui parinte ca are un copil chiulangiu, cand m-ar ruga sa-l iert un baietel de 11-12 ani? Oricum, ma gandesc si acum ca ar putea fi pedepsiti ca urmare a informatiilor pe care le furnizez eu, dar sunt constienta ca este spre binele lor. In aceste zile, cand parintii sunt prinsi in ritmul galopant al vietii, este suficient sa scape din ochi un copil o luna sau doua pentru a-l pierde”. Alina este sigura ca afacerea ei se va dezvolta. Se asteapta la multe solicitari din partea parintilor plecati la munca in strainatate si crede ca, peste un an, va avea chiar si asistenti.

Doina Mincu

Luni, 26 ianuarie, a debutat la Onesti, in aula Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti”, cea de-a 40-a editie a evenimentului intitulat „Zilele Colegiului National Grigore Moisil”. In deschidere au rostit alocutiuni cadrele din conducerea unitatii de invatamant, din partea UNESCO, Lucretia Baluta, expert in educatie, dar si fostii elevi ai respectivei institutii de invatamant preuniversitar, e vorba de Vilica Munteanu, directorul Arhivelor Statului Bacau. „Ma leaga multe amintiri de aceasta institutie de invatamant. Putini stiu ca aceasta institutie de invatamant a aparut in urma reformei lui Alexandru Ioan Cuza. In 1864 aceasta era o scoala de baieti, iar ulterior a trecut prin toate transformarile care au fost”, a precizat Vilica Munteanu. Desfasurata sub semnul amintirilor, manifestarea s-a bucurat de o larga participare in randul tinerilor, ai fostilor elevi, ai fostilor dascali. Trebuie precizat faptul ca la acest moment aniversar au mai fost prezenti si alti directori ai unitatilor de invatamant din municipiul de pe Trotus. Unul din cele mai emotionante momente l-a constituit cel in care nepoata lui Grigore Moisil, prof.dr. Ioana Moisil de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a prezentat comunicarea intitulata „Magia formelor geometrice-Vasarely”. Totodata, onesteanul Ionut Popa, un bun prieten al liceului, redactorul sef al revistei „Terra magazin”, a sustinut prezentarea „Emil Racovita – Expeditia antarctica Belgicaa. In incheiere, Bogdan Nicodim, elev in clasa XII-a, a interpretat, la pian, un fragment din „Balada nr. 1” Friederich Chopin. In holul bibliotecii municipale, Revista „Terra magazin”, catedra de limba si literatura romana, catedra de istorie a colegiului onestean au organizat o inedita expozitie despre istoria Colegiului National „Grigore Moisil” denumita generic „Un secol in documente”. „Editia din acest an sta sub un simbol cu totul special. E vorba de cel al amintirilor. Prin realizarea expozitiei aUn secol in documentea dorim sa valorizam trecutul. Dat fiind faptul ca a participat atat de multa lume ne intareste convingerea ca manifestarea a devenit una prodigioasa”, ne-a explicat directorul adjunct al liceului, prof. Gabriela Garmacea. Sesiunea de referate si comunicari stiintifice a inceput marti, 27 ianuarie, a continuat miercuri, 28 ianuarie, joi, 29 ianuarie, ultima zi fiind cea de vineri, 30 ianuarie, la disciplinele limba si literatura romana, limba franceza, limba engleza, geografie, istoria, fizica, socio-umane, economie, psihologie, logica, sociologie, educatie antreprenoriala, filosofie, matematica, chimie, biologie, religie, muzica si informatica.

Dana L.

„Stop violentei in scoli!” – spun acum conducerile mai multor unitati de invatamant, care vor sa previna riscul infractional in perimetrul scolilor. Un proiect in acest sens a fost initiat de Scoala „Ion Creanga”, care a organizat o intalnire intre elevi si jandarmi. Copiii au fost invatati cum sa respecte linistea si ordinea in unitatiile scolare, dar si cum sa se comporte pentru aa fi in siguranta. Scoala „Ion Creanga” din Bacau a initiat un proiect de prevenire a violentei in scoli. Cu aceasta ocazie, elevii unitatii de invatamant s-au intalnit cu jandarmii de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi (IJJ) care i-au invatat cum sa se comporte pentru a nu cadea victime agresiunilor fizice si verbale. „Am inceput o campanie de prevenire a violentei in Bacau. Cu aceasta ocazie, desfasuram activitati de preventie a acestor fapte nedorite. Vom continua actiunea si in alte unitati de invatamant, pe care le avem in paza si ordine”, a precizat maior Ioan Ouatu, ofiter la IJJ Bacau. Scopul acestui proiect este de a preveni aceste incidente nedorite in scoli si de a creste gradul de siguranta al elevilor in unitatea de invatamant. „Obiectivul proiectului nostru, aViolenta – de ce?a este acela de a preveni actele de violenta si de agresivitate, care sunt din pacate atat de multe. Proiectul nostru se inscrie in strategia nationala de promovare a tolerantei si de prevenire a actelor de agresivitate in institutiile scolare”, a declarat si Daniela Petrescu, director adjunct Scoala „Ion Creanga” Bacau. Si elevii care au participat la intalnire au inteles ca violenta nu este un lucru dorit in societate si, mai mult, au incredere ca interventia jandarmilor si a politistilor in perimetrul scolilor este binevenita. „Am inteles ca violenta poate fi verbala, prin injuraturi si porecle, de exemplu, dar si fizica, prin batai. Eu una sunt impotriva violentei”, a spus Elena Madalina Zailic, din clasa a VIII-a. „Sunt bine venite aceste intalniri, ne vin in ajutor, a afirmat colegul ei, Antal George. Jandarmii ne sunt mereu de folos, intotdeauna, chiar si in afara scolilor.” Proiectul va continua, conform principiului „mai bine prevenim, ca sa nu intervenim.” „Anul trecut a fost anul tolerantei si peste tot s-au realizat aceste activitati de preventie. De aceea, noi ne-am gandit sa le refacem intr-o forma organizata, prin acest proiect, astfel incat copiii sa invete si se comporte adecvat”, a conchis Lenuta Ionescu, coordonator de proiecte la Scoala „Ion Creanga” Bacau.

Roxana Neagu

Magistratii de la Curtea de Apel Bacau nu au fost de acord cu pretentiile celor 13 judecatori pensionari care au solicitat pe calea instantei primele de vacanta pentru perioada 2001-2006. Desi au pensii de peste 70 de milioane lei vechi, pensionarii magistrati s-au considerat discriminati si au cerut despagubiri. In acest timp, majoritatea pensionarilor se chinuie cu un venit de sase-sapte milioane lei vechi pe luna.

Fostii judecatori ai Curtii de Apel Bacau, Aneta Rus, Georgeta Paraschiv, Aurica Popovici, Elena Popovici, Maria Hodorogea, Mariana Mastacan, Mariana Preda, Aurica Popa, Dorina Mocanu, Mihai Bordeianu, Cornel Iacob si Gheorghe Cernat, precum si fostul judecator de la Tribunalul Bacau, Elena Spoeala, au dat in judecata Ministerul Justitiei, Ministerul Economiei si Finantelor, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD), dar si Curtea de Apel si Tribunalul Bacau, pe motiv ca nu au primit prima de vacanta in perioada 2001-2006. Magistratii pensionari au solicitat colegilor aflati in activitate sa constate adiscriminarea cauzata de prevederile OUG nr.146 din 19 decembrie 2007 pentru aprobarea platii primelor de concediu de odihna suspendate in perioada 2001-2006. Cerem sa anulati situatia creata prin discriminare prin acordarea unei despagubiri echivalenta cu sumele reprezentand primele de concediu actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective si sa obligati paratele Curtea de Apel si Tribunalul Bacau sa efectueze mentiunile corespunzatoare in carnetele noastre de munca”. Raspunsul Ministerului Justitiei in acest dosar a fost cat se poate de transant. aS-a stabilit prin Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005 ca magistratii sunt indreptatiti la acordarea primelor de concediu numai pentru anii 2001-2002″, au sustinut juristii MJ.

Actiuni prescrise
si nefondate

Dupaa mai multe termene in proces, magistratii de la Curtea de Apel Bacau au luat o decizie in privinta pretentiilor colegilor pensionari. „Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a CNCD. Admite exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru perioada anterioara datei de 21 ianuarie 2005. Respinge ca prescrisa actiunea pentru perioada mentionata. Respinge ca nefondata, actiunea pentru perioada 22 ianuarie 2005-2006”, a fost sentinta data de magistratii Curtii de Apel. Potrivit legii, prima de vacanta a magistratilor este echivalenta cu un salariu lunar brut In conformitate cu actele anexate la dosar, unul dintre judecatorii reclamanti are o pensie de serviciu de 69.250.000 lei si o pensie suplimentara de serviciu de 1.035.196 lei.

Codrin Cristea