Sistemul bancar a adoptat o serie de masuri pentru a veni in intampinarea somerilor. Astfel, persoanele disponibilizate pot sa beneficieze de credite relaxate, in cuantum de pana la 35.000 euro, in vederea lansarii propriei afaceri in domeniul in care au activat pana la disponibilizare. Cu toate acestea, oamenii nu sunt incantati de perspectiva indatorarii.

La ghiseele Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) erau destui oameni care ori isi vizau carnetele de somer, ori depuneau dosarele pentru obtinerea ajutorului de somaj. Dar, la intrebarea daca i-ar interesa un credit care sa le permita dezvoltarea unei afaceri proprii, toti cei ce nu s-au temut de obiectivul camerei au raspuns negativ. Teama de costuri ascunse, spectrul pierderii locuintei pentru o afacere cu sanse mici de izbanda, toate acestea ii fac pe cei ce si-au pierdut locul de munca sa „sufle si in iaurt”, cum spune o vorba din batrani. C.L., unul dintre somerii aflati la rand la giseele AJOFM, nu are incredere in eventualitatea demararii propriei afaceri pe baza de credit bancar: „Nu, nu umblu eu cu afaceri”, declara omul si apoi se indeparteaza. M.B. nici nu vrea sa ia in calcul o astfel de varianta: „nu ma intereseaza, pentru ca nu am bani sa incep o afacere. Si daca fac un credit, pe urma sa vand casa daca esuez?”. Nici A.B. nu este mai incantat de perspectiva unei afaceri proprii, sustinand ca „am deja o rata destul de marisoara la banca. La 50 de ani ai mei, m-ar ajunge 70 sau 80 de ani pana sa dau creditul inapoi.”
Autoritatile sprijina astfel de initiative

Reprezentantii AJOFM sunt deschisi oricaror initiative care vin dinspre mediul privat, precum sistemul bancar. Purtatorul de cuvant al institutiei, Daniela Balan, a declarat in acest sens: „AJOFM este dispusa sa ajute persoanele aflate in cautarea unui loc de munca prin oferirea informatiilor de care dispune. In conditiile in care prsoanele disponibilizate ar avea posibilitatea sa isi infiinteze o societate in domeniul in care au activat, vor fi sprijinite, consiliate pentru a apela la un finantator, cum este in cazul accesarii creditelor. De asemenea, persoanele disponibilizate vor fi sfatuite sa se indrepte catre institutiile ce le pot ajuta la infiintarea societatilor comerciale sau la obtinerea actelor necesare pentru persoane fizice autorizate. Este esential ca persoanele disponibilizate sa se orienteze catre desfasurarea propriei activitati”, a incheiat Daniela Balan. Pana in acest moment insa somerii prefera sa isi caute un angajator sau sa incaseze ajutorul de somaj in speranta unor zile mai bune.

Afaceri mici, cu bani putini

Desi suma ce poate fi obtinuta prin credit nu este extraordinar de mare, totusi cu 35.000 euro se poate incepe o afacere cu potential destul de ridicat. Cel putin aceata este parerea lui Mihai Tulbure, director general adjunct al Camerei de Comert Bacau. „Dupa parerea mea este o suma relativ mica, insa pentru demararea unei afaceri este recomandata zona serviciilor, proiectarea sau chiar constructiile (cazul amenajarii de interioare, al retelelor electrice etc.) care insumeaza mai putine materiale. Nu ne putem gandi la constructia de hale industriale cu aceasta suma, ar fi exagerat.” In ciuda ofertei accesibile si a premiselor pentru un start in afaceri din postura de patroni si nu de angajati, somerii sunt reticenti la propunerile venite dinspre mediul bancar. Posibilitatea, chiar si teoretica, de a pierde si ceea ce au agonisit ii indeamna sa se fereasca de banci.

Emilian Berceanu

Soferii inconstienti produc majoritatea accidentelor

In ultimii ani, in Bacau a crescut numarul accidentelor de circulatie, mai ales al celor grave, soldate cu morti si raniti. Din cercetari s-a stabilit ca una din cauzele producerii acestor evenimente nedorite este comportamentul inadecvat al soferilor an trafic.

Numai anul trecut, pe strazile si soselele din intreg judetul au avut loc 831 accidente rutiere. Din acestea, 375 au fost evenimente rutiere grave, in urma carora 91 de persoane si-au pierdut viata, 344 persoane au fost ranite grav, iar alte 644 persoane au suferit vatamari corporale usoare. In privinta cauzelor producerii evenimentelor rutiere, datele statistice arata ca cele mai multe, 72, s-au produs pe fondul traversarilor neregulamentare din partea pietonilor. Au murit astfel 19 persoane si au fost ranite grav 53. Pe locul 2 an topul cauzelor generatoare de evenimente rutiere grave se afla neadaptarea vitezei la conditiile de drum, fapt care a dus la inregistrarea a 17 morti, 59 raniti grav si 33 raniti usor.
Avand la baza toate aceste cauze, Institutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii a realizat un studiu asupra atitudinilor an trafic ale conducatorilor auto. Studiul arata ca marea majoritate a conducatorilor auto se autopercep ca avand un comportament prudent si destul de prudent. Dar, chestionati asupra ancalcarii unor reglementari rutiere, un procent semnificativ dintre acestia au declarat ca ancalca frecvent regulile de circulatie. De exemplu, o cincime dintre respondenti afirma ca depasesc frecvent limita legala de viteza pe autostrazi sau pea drumurile nationale, antre localitati. an plus, aproximativ o treime dintre soferi declara ca depasesc uneori viteza legala, atat an localitati, cat si an afara acestora. Acelasi tip de atitudine se vede si an aprecierea riscului conducerii sub influenta alcoolului: consumul de alcool a fost cotat de cei mai multi dintre subiecti ca cel mai important factor de risc an traficul rutier. Totusi, unii respondenti au declarat ca exista cantitati de alcool pe care le pot ingera fara ca aceasta sa le afecteze performanta la volan sau ca au condus sub influenta alcoolului an situatii considerate de risc minim: cantitate de alcool moderata, care nu ai afecta, drum scurt de parcurs, o situatie de urgenta. Astfel, o treime dintre conducatorii auto au declarat ca pot consuma 1-2 sticle de bere, 1-2 pahare cu vin sau chiar 50 ml de spirtoase fara ca aceasta sa le afecteze capacitatea de a conduce an siguranta. In final, cea mai mare parte a celor chestionati au demonstrat ca nu cunosc prevederile legale referitoare la consumul de alcool, declarand fie ca nu cunosc limita legala a concentratiei de alcool an sange, fie indicand diverse valori ale acesteia.
Roxana Neagu

Cei doi pusti care au omorat un batran in comuna Plopana si au injunghiat-o grav pe sotia acestuia, au fost trimisi la Penitenciarul Jilava. In urma anchetei facute de judiciaristi, criminalisti si procurori s-a decis ca pe numele lor sa fie emis un mandat de arestare preventiva pentru 15 zile. La Jilava cei doi vor fi supusi si unui examen neuropsihiatric pentru a se vedea daca au avut discernamant in momentul comiterii faptelor. Reamintim ca doi batrani au fost pur si simplu macelariti de doi pusti, chiar in casa in care locuiau, in comuna Plopana, in seara de 22 ianuarie. Ei au fost gasiti intr-o balta de sange de vecini. Barbatul, Vasile S., de 89 de ani, era decedat si cu mai multe leziuni la nivelul capului. Femeia, Elisabeta S., si ea de 86 de ani, abia mai respira. aLa fata locului s-a deplasat o echipa operativa complexa, insotita de procuror criminalist, care a stabilit, ca in seara de 22 ianuarie 2009, in jurul orelor 22.30, in timp ce sotii Vasile si Elisabeta S. se aflau la domiciliu, doua persoane necunoscute, au patruns in curte, prin escaladarea gardului, a precizat subinspector Narcisa Butnaru, ofiter la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Alarmat de zgomotele produse, batranul a iesit la usa.” A primit in schimb mai multe lovituri in cap cu un cutit si o scandura. Leziunile suferite i-au si provocat decesul, aproape instantaneu. Autorii au patruns apoi in locuinta unde au agresat-o fizic, in acelasi mod, si pe batrana. Intentia lor era de a-i jefui pe cei doi si de a le lua banii de pensie. Femeia a fost transportata si internata la Spitalul Judetean Bacau, in stare foarte grava. Echipa medicala i-a stabilit diagnosticul de politraumatism prin agresiune, traumatism facial acut deschis, traumatism toraco-abdominal si plaga taiata, penetranta, obraz stang. Faptasii s-au dovedit a fi doi minori, Ionut P., de 14, si Cosmin C., de 15 ani, ambii aflati in abandon scolar. Unul dintre ei este orfan, iar celalalt are doar un parinte, plecat insa in Italia. Cei doi se aflau in grija bunicilor. Ei sunt acum cercetati pentru savarsirea infractiunii de omor calificat.

Roxana Neagu

Cazurile vor fi clasificate dupa un cod de culori. Urgentele de gradul zero vor primi codul rosu si vor fi preluate imediat. Pentru a tria si a rezolva cat mai rapid cazurile in functie de gravitatea lor, Unitatea de Primire Urgente a fost dotata cu sistem de supraveghere video in salile de asteptare si pe rampa de acces. Unitatea are, insa, deficit de medici.

Cazurile care se vor prezenta la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau vor fi triate, in functie de gravitatea lor, pe baza unor coduri de culori instituite din aceasta saptamana de catre Ministerul Sanatatii. Ele vor fi prioritizate de catre echipa de medici si asistenti in raport de incadrarea in criteriile stabilite pentru fiecare cod de culoare (rosu, galben, verde, albastru si alb). aClasificarea urgentelor o faceam si pana acum, dar odata cu extinderea si modernizarea Unitatii de Primire Urgente am stabilit un plan de masuri si mai ferm pentru cresterea capacitatii noastre de interventie rapida, ne-a spus Dan Stoica, managerul SJU Bacau. Aceste coduri de culori vin sa stabileasca mai exact criteriile de prioritizare si timpul de asteptare. Intr-o urgenta de gradul zero, de exemplu, interventia trebuie sa fie imediata. Bolnavul trebuie dus in secunda zero in zona de resuscitare. Si avem dotarea cu aparatura necesara pentru a interveni in toate cazurile operativ”. Pentru a putea determina cat mai repede posibil care este gravitatea fiecarui caz in parte, Unitatea de Primire Urgente a fost dotata si cu un sistem de monitorizare a bolnavilor ce sunt adusi aici. Salile de asteptare si rampa de acces in unitate sunt prevazute cu sistem de supraveghere video, legat la calculatorul din punctul de informare si triaj al pacientilor. Permanent pe monitorul de aici vor fi imaginile din zonele respective, astfel ca asistentul de serviciu va avea posibilitatea sa vada cand apare un caz nou. aCei de la informare au misiunea de a interveni imediat, de a-i intreba pe pacienti ce probleme au si de a le face triajul in functie de gravitatea starii lor de sanatate, mai spune managerul spitalului. Clasificarea in codul de culori tine si de abilitatea asistentului, de experienta lui profesionala”.
Elena Tintaru

2.500 de euro pentru a-ti lua masina noua in Germania

Guvernul Boc a anuntat ca va elabora masuri de redresare a industriei auto romanesti, puternic afectata de criza economica. In timp ce guvernantii nostri promit si nu au inca un plan clar de actiune, nemtii (oare de ce nu suntem surprinsi?) au trecut la fapte. Autoritatile germane au decis sa acorde o prima de casare de 2.500 euro pentru cei care vor sa-si inlocuiasca vechea masina cu una noua. Dealerii de automobile au fost imediat luati cu asalt de solicitanti. Presedintele Federatiei Constructorilor Germani de Automobile, Matthias Wissmann, a estimat ca, in acest context, vanzarile de automobile vor depasi nivelul de 3 milioane unitati, aproape cat volumul inregistrat in 2008. Ce-i drept, constructorii germani detin 65% din piata interna, iar in sectorul auto lucreaza peste un milion de persoane. Constructorii germani, afectati de criza, aveau nevoie de masuri imediate si eficiente. Ei si-au concediat o parte din angajati, au redus activitatea sau chiar au sistat-o. Situatia din Germania seamana izbitor cu ceea ce se intampla in Romania. „Cei de la aDaciaa si-au redus activitatea si au anuntat ca isi mai pastreaza muncitorii pana in martie, ne-a declarat Catalin Mardare, director executiv la Dedeman Automobile, dealer Dacia. O masura asemanatoare celei din Germania ar fi mai mult decat binevenita. Eu cred ca numai asa pot fi convinsi romanii anul acesta sa-si schimbe masina. Pentru noi ar fi foarte bine sa creasca prima de casare. Multi se vor gandi ca nu va dura pana la anul si s-ar grabi sa cumpere o masina. Ideal ar fi ca prima de casare sa se acorde si persoanelor juridice, nu numai persoanelor fizice. 50-60% din clientii nostri sunt persoane juridice.” O prima de 2500 de euro ar reprezenta, la cel mai ieftin model Dacia, de 6400 euro, aproape 40% din cost. Cu o asemenea masura, vanzarile ar fi sigur revigorate. Buletinul Statistica Auto editat de APIA a aratat o scadere de 26,1% a vanzarilor de autovehicule autohtone in 2008 fata de 2007. Cele mai proaste luni au fost octombrie (-39%), noiembrie (-58,8%) si decembrie (-61%).
Doina Mincu

Agentii ii urmaresc sa nu abuzeze sexual de colegii vulnerabili

Aproximativ 30 de detinuti din Penitenciarul Bacau sunt considerati extrem de periculosi. Puscariasii sunt supravegheati sa nu abuzeze sexual de colegii de celula sau sa nu pretinda bunuri. Anul trecut, peste 500 de persoane private de libertate recalcitrante au fost sanctionate.

Desi aflati dupa gratii, unii dintre puscariasi dau mari batai de cap personalului din Penitenciarul Bacau. „Anul trecut, comisia de disciplina s-a intrunit in fiecare zi de luni, ne-a spus Claudiu Margasoiu, directorul unitatii de detentie. In total s-au analizat 700 de rapoarte de incident, iar 538 de persoane private de libertate au fost sanctionate”. Nu a existat zi in care personalul din sectorul operativ sa nu fie informat cu privire la gradul si potentialul de risc al unor persoane private de libertate. Totodata, agentii au fost pregatiti sa actioneze rapid si eficient in cazul actelor de nesupunere si sustragere de la regimul penitenciar. In acelasi timp s-au intensificat activitatile de cunoastere a persoanelora private de libertate cu grad sporit de risc, a celor care prin presiuni fizice si psihice urmaresc determinarea altor persoane private de libertate sa cedeze bunuri ori sa accepte intretinerea de raporturi si perversiuni sexuale. „Comisia de clasificare a persoanelor private de libertate s-a ocupat in mod special de detinutii veniti prin transfer. Dintre acestia, 29 au fost considerati cu grad sporit de risc”, declara directorul Margasoiu.

Agresorii si evadatii au pus pe jar puscaria

Unii dintre detinuti chiar au pus in alerta intreg personalul unitatii de detentie prin acte de violenta sau prin evadari. Un ofiter a fost lovit cu pumnul de catre Mihai T., puscariasul fiind nemultumit de faptul ca i s-a intocmit raport pentru detinere de obiecte interzise. Apoi, detinutul Bogdan I., condamnat la 4 ani inchisoare pentru furt in regim semideschis, s-a urcat pe scoala. „Cea mai mare bataie de cap a fost cu Ciprian G. care a evadat de la punctul de lucru de la Magura. Emotii ne-a dat si Constantin B. care a fost invoit 24 de ore, dar a uitat sa se prezinte in unitate la ora stablita”, mai spune directorul Penitenciarului Bacau. Pentru linistea puscariasilor, anul trecut au fost organizate patru perchezitii generale.
Lili Adochitei

Excedent de milioane de lei la fondul de risc

Nu se stie pe ce au fost cheltuiti acesti bani. Cei mai multi angajatori
resping consilierea pe probleme de accidente de munca si boli profesionale. Ca atare, solicitarile de prestatii care pot fi
suportate din fondul de risc sunt foarte reduse. Cota de contributie
la fondul de risc va fi diminuata.

Printr-un proiect de lege, afisat pe site-ul Ministerului Muncii, Guvernul intentioneaza reducerea cotei de contributie a agentilor economici la bugetul asigurarilor pentru accidente de munca si boli profesionale, cunoscut indeobste ca fond de risc. Astfel, in functie de incadrarea in clasele de risc existente, angajatorii vor trebui sa participe la acest fond cu 0,150 pana la 0,850 la suta din fondul de salarii. Cota de contributie ar urma sa se diminueze semnificativ. In prezent, angajatorii sunt obligati sa depuna lunar la fondul de risc intre 0,4 si 3,6 la suta din bugetul pentru salarii (inclusiv pentru salariatii care sunt in concediu medical). Cota de participare la fond se stabileste in functie de clasa si tariful de risc. Activitatile economice sunt impartite in 20 de clase de risc. Cea mai riscanta corespunde clasei 20 de risc si contributia datorata de angajatorii incadrati in ea este cea mai mare, adica de 3,6 la suta.

Nu se stie unde se duc banii

Concomitent cu aceasta modificare a legislatiei privind fondul de risc, Guvernul Boc si-a propus, printre cele 67 masuri imediate de combatere a crizei economice, si eficientizarea sistemului de asigurare pentru accidentele de munca si imbolnavirile profesionale. Deocamdata, insa, cert este ca din 2006 incoace, de cand s-a constituit, fondul asigurarilor pentru acestea se inscrie luna de luna cu un excedent considerabil, in timp ce numarul accidentelor de munca nu a scazut iar cel al bolilor profesionale, de asemenea, este aproape constant. Comparativ cu anul 2007, in 2008, in pofida controalelor si a amenzilor dure aplicate celor care nu au respectat normele de sanatate si securitate in timpul lucrului, numarul accidentelor de munca a fost mai mare. Daca in 2007 au fost 76 astfel de evenimente nefericite, in 2008 s-a ajuns la 93. In schimb, din sumele realizate prin colectarea contributiei de la angajatori pentru acest fond nu se cheltuie cu prestatiile si alte activitati ce decurg din scopul infiintarii lui nici a zecea parte. Numai anul trecut si doar pana la 1 noiembrie, angajatorii din judet, obligati sa se asigure impotriva accidentelor de munca si a bolilor profesionale, trebuiau sa vireze la acest fond 8.227.227 lei. In perioada ianuarie-octombrie (10 luni) s-au adunat 8.096.507 lei. Pentru ultimele doua luni din anul trecut se estimeaza ca s-au colectat aproximativ 1.619.300 lei. Anul trecut s-au consumat, insa, numai 455.173 lei pentru prestatiile pe care le implica accidentele de munca si bolile profesionale. Astfel, la 30 noiembrie excedentul la acest fond era impresionant, el ajungand la 7.637.144 lei. Unde se duc acesti bani, conducerea CJP Bacau nu stie, deoarece ade colectarea contributiei si urmarirea datornicilor se ocupa Agentia Nationala de Administrare Fiscala”. Pe de alta parte, Conducerea Casei de Pensii se plange ca nu are parghiile legale necesare pentru a-i constientiza pe agentul economic si angajatii lui cu privire la existenta acestui fond si la prestatiile de care ar putea beneficia salariatul, victima a unui accident de munca sau a unei boli profesionale. aIn plus, cei trei consilieri pe care ii avem nu pot cuprinde toate unitatile, pentru a-i consilia pe angajatori si a-i determina sa ia masurile de prevenire a bolilor profesionale si a accidentelor de munca, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Dar unii angajatori sunt foarte ostili fata de consilierii nostri. Apoi, agentul economic intelege mai greu scopul demersului nostru si, ca atare, si solicitarile de prestatii sociale sunt reduse”.
Elena Tintaru

De frica falimentului, pietarii nu au trecut la scumpiri

In Piata Centrala, numarul tarabelor goale este in crestere. Si nu este din cauza gerului. Micii comercianti care vand legume si fructe din import prefera sa stea acasa decat sa plateasca taxa la taraba. Cumparatorii s-au rarit, desi preturile nu au crescut, ci se mentin la nivelul anului trecut. Deocamdata, marfa este din stoc, achizitionata inainte de salturile recente ale euro. La urmatoarea aprovizionare, preturile vor fi altele la importatori. Prin urmare, putini bacauani se vor mai putea apropia de portocale, de lamai sau de legumele turcesti si grecesti.

aAltadata ieseam pe piata si la minus 17 grade, ne spune Neculai Baciu, comerciant. Nu din cauza frigului sunt tarabele goale. E vina taxelor mari si a situatiei economice”. Unii administratori ai societatilor comerciale care desfaceau pe piata fructe si lgume din import nu mai au bani pentru aprovizionare. Cei care au ramas pe baricade vand inca din stocul facut inainte de Craciun. aCand se va termina marfa vom vedea, spune un alt comerciant. S-ar putea sa inchidem pravalia si sa ne ducem acasa. Si asa s-au rarit clientii”. Din cauza cererii tot mai scazute, intreprinzatorii din piete nu indraznesc sa scumpeasca marfa. La intrebarea aAti aliniat preturile la cursul leu-euro?” pufnesc intr-un ras amar. aNu ne putem noi tine de curs, spune administratorul de la SC Citric. Pai, cine mai vine sa cumpere daca scumpim? Mergem cu preturile de anul trecut. Vanzarea e tot mai proastra, cu fiecare luna, cu fiecare an”. Tot cu tarifele de la inceputul lui decembrie isi expune marfa si Vasile Handaric. aEu de vanzare nu ma plang. Am clientii mei fideli. Deocamdata vand din stoc, de aceea nu am scumpit. Ce va fi, vom vedea”. Neculai Baciu, liderul unui sindicat neoficial al comerciantilor din Piata Centrala, este nemultumit de psihoza creata de criza. aToata lumea ne acuza pe nedrept ca am ridicat preturile. Va dau cateva exemple. Inainte de Anul Nou, lamaile costau 6 lei/kilogramul. Acum sunt 5 lei/kilogramul. Rosiile de productie turceasca si greceasca au scazut de la 7 lei pe kilogram la 6 sau chiar 5,5 lei/kilogram. Bananele se vand cu 4-5 lei/kilogram, de la 6 lei. Ardeii erau 10 lei kilogramul, dar ii vindem acum cu 8 lei”. Toti comerciantii recunosc faptul ca preturile au ramas la acest nivel deaorece marfa este dintr-un stoc achizitionat inainte de ultimele cresteri spectaculoase ale euro.

Se asteapta
la ce e mai rau

In Bucuresti, preturile din piete au saltat chiar si cu 50 %. Este doar o chestiune de timp pana cand se va intampla la fel si in pietele bacauane. Cumparatorii se asteapta la ce e mai rau. aCreste euro, asa ca se vor scumpi toate, ne-a declarat Maria Pricop, pensionara. Va fi greu sa mai facem piata, dar avem nevoie de legume si fructe, de vitamine. Si acuma costa prea mult pentru pensiile noastre. Daca se mai scumpesc…” Elena Toma, pensionara, se hotaraste greu in fata tarabelor. aTotul e scump. Mie mi se pare ca au mai crescut preturile. Nu-mi permit sa iau mai mult de un kilogram de struguri. Ii tin sa ajunga o saptamana”. Dar nu numai pretul legumelor si al fructelor din import sta sub semnul devalorizarii leului. Banalii cartofi autohtoni s-au scumpit si ei, dupa cursul BNR. Daca inainte de sfarsitul anului 2008 puteau fi achizitionati cu 1,2 lei, acum au sarit de 1,5 lei/kilogram. aNu mai facem fata taxelor, este justificarea comerciantilor. Dam 11 lei/zi pentru un metru de taraba in frig, in ploaie si curent. Suntem taxati mai rau decat la standuri, unde sunt conditii mai bune. Cum sa nu scumpim marfa? Toti spun ca facem specula, ca luam cartofii ieftin de la tarani si umflam preturile. Sa vedem de unde mai mananca bacauanii cartofi daca inchidem taraba. Au ajuns sa vina supremarket-urile sa cumpere de la noi, fiindca nu au bani sa se aprovizioneze in cantitati mari”. Desi furtuna scumpirilor nu a ajuns inca in piete, semnalele sunt ingrijoratoare. Comerciantii se tem de faliment si spun ca in primavara vor fi mai multe tarabe goale decat in oricare alt an.
Doina Mincu

Dosare penale abeton”

Numarul dosarelor complexe solutionate de Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau a atins, numai anul trecut, cifra 51. Pentru 24 dintre acestea s-au intocmit deja referatele de terminare a urmaririi penale, in care invinuitii au fost trimisi dupa gratii. S-a reusit anihilarea unei retele importante de falsificatori de acte, care au dat un tun in mai multe banci din Bacau de peste 170.000 RON. „Totul a pornit de la sesizarea unui administrator de societate comerciala care reclama faptul ca in numele lui a fost emisa o adeverinta in fals, a explicat subinsp. Narcisa Butnaru, ofiter IPJ. Timp de aproape un an, politistii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor au pus cap la cap toate datele din verificari si investigatii cu privire la savarsirea infractiunilor de inselatorie, fals si uz de fals sub inscrisuri private. S-au facut expertize tehnice si contabile, s-a lucrat cu echipe complexe.” Asa au fost prinsi si trimisi in judecata, la inceput, trei persoane, doi barbati si o femeie, care au facilitat obtinerea unor credite bancare de la diferite banci cu alte 19 persoane, care prezentau adeverinte false de salariat, stampilate tot in fals cu stampile de la 9 firme. Capul retelei s-a dovedit a fi un barbat de 38 de ani, care se sustragea urmaririi penale, si pe numele caruia era emis un alt mandat de executare a pedepsei cu inchisoarea pe un alt caz de inselaciune. In dosar, au fost invinuite in final 22 de persoane.

Hoti de sefuri

O alta lovitura de proportii in Bacau! Doi tineri au recurs la o metoda ingenioasa de a face rost de bani. Ei au dat mai multe spargeri la diferite societati comerciale de unde au sustras cutiile de valori aflate in interior. Cei doi tineri s-au organizat intr-un grup infractional si au dat adevarate tunuri in mai multe societati comerciale. In evidentele politistilor erau inregistrate mai multe dosare de furt, dar cu „autori necunoscuti”. Spargatorii erau ajutati de inca trei prieteni. Ei au furat din mai multe firme bacauane, bunuri, dar si cutii de valori, in care au gasit sume importante de bani.”La nivelul Inspectoratului de Politie al Judetului s-au constituit imediat colective de cercetare pentru prinderea infractorilor”, a mai explicat subinspector Narcisa Butnaru. Totul a fost scos la iveala in noaptea de 17 ianuarie 2008, la ora 2.40, cand un echipaj al Politiei Rutiere a oprit in trafic o Dacia 1310 in care se aflau cinci tineri. La vederea organelor de ancheta acestia au manifestat un comportament simulat, ceea ce a trezit suspiciuni politistilor, care au cerut intariri si au trecut la legitimarea persoanelor. Cei cinci au fost identificati ca fiind Valeriu B. (24 de ani), Claudiu Sorin B. (22 de ani) – frate, Ciprian Marius C. (18 ani), Adrian C. (21 ani) si Ionut Madalin S. (19 ani). Din cercetari s-a stabilit ca Valeriu B. si Ciprian C. sunt autorii furturilor din societatile comerciale. In masina lor au fost gasite un cleste tip agura de lup”, un levier si o secure. Loviturile lor au fost in cascada. Ei au sustras 9 laptop-uri si seifurile, in care se aflaua circa 500 milioane de lei vechi, peste 1.600 de euro, 300 de lire sterline si 25 de dolari. Au mai recunoscut, in timpul anchetei, ca au aruncat cutiile de valori in Siret, in canalul de fuga din zona Rusi Ciutea. Valentin B. si Ciprian Marius C. au fost retinuti, pentru comiterea infractiunii de furt calificat. Impotriva celorlati trei tineri nu s-a putut lua nicio masura intrucat nu s-a putut stabili nicio infractiune comisa de acestia.
Roxana Neagu