Detalii in editia de maine a ziarului Desteptarea
ONG-urile au ramas „in aer”
Dupa integrare, ONG-urile au pierdut finantarile de „preaderare”, dar si-au pus nadejdea in fondurile structurale. Azi, acestea par o himera. ONG-urile acuza nepasarea si birocratia din sistem. Nici Guvernul nu face nimic pentru aa reglementa concesionarea si finantarea de servicii sociale.
Au trecut doi ani de la intrarea in UE si nicio organizatie nu a primit bani pe fonduri structurale. Motivele? E multa birocratie, gestionarii fondurilor nu colaboreaza, se inventeaza si complica cerintele. Gabriela Achihai, presedinte, arata ca FSC are proiecte subventionate de Ministerul Muncii, in baza Legii 34, insa aceste sume sunt insa insuficiente: „Pana acum doi ani primeam finantare prin USAID si o fundatie din Olanda, insa, odata cu integrarea in UE, am pierdut aceste surse”. Fondurile structurale vizeaza mai ales infrastructura rutiera, IMM-urile, dezvoltarea rurala, protectia mediului. Proiectele sociale ale ONG-urilor au ramas in aer. Fundatiile, dar si institutiile publice sunt nemultumite ca Guvernul prefera sa plateasca ajutoare, indemnizatii si venituri pe Legea 416 etc., in loc sa dezvolte servicii sociale si sa le concesioneze. In urma cu un an, FSC a depus doua proiecte la Fondul Social European (FSE), dar nu a primit niciun raspuns. „Am respectat procedura, am depus si cererea, si justificarea, toata documentatia ceruta. Stiam ca se face o verificare preliminara. Nimeni nu ne-a contactat, nimeni nu ne da lamuriri. Cand intrebam, ni se spune sa asteptam”, declara Gabi Achihai.
Banii vin dupa 9-12 luni
Andre Muit, presedintele Asociatiei BETANIA, arata ca una dintre conditiile puse de finantatori este „sa existe, tot timpul, un element de noutate”, cu alte cuvinte, nu se acorda sprijin pentru continuarea proiectelor. Betania are o finantare, dar e obtinuta in parteneriat cu DGASPC, majoritatea fondurilor adresandu-se institutiilor publice, si un proiect de extindere a CIT, pe care vrea sa-l depuna, dar nu reuseste. aCer documentatii la care specialistii romani nu se pricep. Am contactat trei arhitecti, dar niciunul n-a stiut sa faca proiectul”, explica Andre Muit. Proiectul se adreseaza unei linii de finantare gestionata de ADR N-E. Betania ar trebui sa apeleze la consultanti, dar acestia nu lucreaza gratis. „Cheltuiesti o avere pentru ceva ce nu esti sigur ca vei obtine. Nu e in regula. Mai sunt si alte probleme: cofinantarea, de 20 la suta, la ONG-uri, si faptul ca deconteaza cheltuielile”. Concret, ONG-ul investeste bani in infiintarea unui centru, daca-i are, apoi asteapta 9 – 12 luni sa-i fie acoperite costurile. O parte din ele, caci decontarea se face la cursul euro din ziua depunerii proiectului. Andre Muit sustine ca ar trebui sa se simplifice regulile: aE prea complicat, aproape imposibil sa acccesezi fonduri europene. Daca nu cumva e si asta o strategie. Noi avem o groaza de proiecte, pe centrele de zi, pe formarea profesionala, dar ne izbim de aceasta birocratie”.
S
FCM Bacau conteaza pe un presedinte discret, influent si ambitios: Damian, centru-inaintas
aCare merit?”
N-a pregatit echipa ca Poenaru, n-a aparat cum a facut-o Manea si nici n-a sutat precum Remus Cojocaru. Cu toate acestea, victoria de sambata e si victoria lui Relu Damian. „Meritul meu, daca este sa vorbim de vreun merit, nu poate fi decat unul minor”, a parat presedintele FCM Bacau. Fara aportul sau, echipa bacauana ar fi fost insa carne de tun pentru arbitri. Dupa cum e greu de crezut ca, in lipsa lui Damian, FCM Bacau ar mai fi reusit campania de achizitii din intersezon. Cea mai tare din ultimii patru ani.
Telefoane l
Relu Damian nu sufera de protagonism. Ca atare, cand vorbeste de aducerea lui Adrian Campeanu si Dragos Boboc, tine neaparat sa aminteasca de meritele altora. Ale lui Ghita Poenaru, de exemplu, „care ii cunostea bine pe cei doi jucatori de la Jiul”. Sau ale lui Ioan Sdrobis. „A contat mult faptul ca nea” Nelu l-a sunat pe Campeanu”, spune Damian, care trece in plan secund telefonul dat de el atacantului atunci cand acesta era cu un picior si jumatate la Valcea.
Telefoane ll
Apropo de telefoane. Relu Damian nu si-a sunat niciodata antrenorul in timpul unui meci. Cunoasteti metoda, se practica mai peste tot in Romania. In special in Liga l. Mai mult, presedintele FCM Bacau afla formatia de-abia in ziua jocului. Caz concret, etapa trecuta. La conferinta de presa de vineri, Damian a vorbit, in treacat, despre Huiban. „Nu va fi titular”, i-au spus jurnalistii. „Nu va contrazic, pentru ca nu stiu echipa, dar eu cred ca joaca. Simt ca Ghita va incepe cu el”, a zis Damian. Sambata, Huiban a stat pe tusa tot meciul.
Ca asa-i in tenis
Pe la sfarsitul lui ianuarie, la prima conferinta de presa a anului, Damian a tinut sa explice: „Nu ma bag in problemele echipei. Acolo, Ghita Poenaru e mesterul. Chiar daca am lucrat in fotbal ca impresar, eu vin din tenis”. Un ziarist i-a apreciat sinceritatea, dar, totodata, i-a atras atentia ca aceasta remarca nu ii este favorabila. „O fi asa, insa n-am sa ma dau niciodata specialist acolo unde nu sunt”, a spus presedintele. O luna si jumatate mai tarziu, Bacaul lui Damian se prezenta la startul returului cu cele mai tari achizitii ale Seriei l. Si o facea cu dreptul, invingand pe Cetate Suceava, pe fondul unui arbitraj fara probleme.
Dan Sion
Se lupta sa fie recunoscut ca veteran de razboi: Reprezentantii CMJ sustin ca octogenarul nu are acte
Un octogenar din Plopana incearca de 18 ani sa ajunga pe lista veteranilor de razboi, insa pana acum demersurile sale au fost zadarnice. Ion Hostina sustine ca in anul 1944 a fost premilitar, cand si-a facut datoria catre tara. Reprezentantii Centrului Militar Judetean declara insa ca batranul era prea tanar pentru a fi „inrolat” si ca el incearca sa obtina un drept care nu i se cuvine.
La 81 de ani, mos Ion Hostina, din Plopana, umbla pe drumuri, in cautarea dreptatii, dupa cum sustine batranul. Octogenarul are un mare of la suflet, care nu-i da pace si-i chinuie batrana inima. „Aveam 16 ani, cand am fost luat ca premilitar, spune mos Ion. M-au dus la o unitate din Tecuci. Ordinul primit de noi era sa lucram la drumuri. Bombardamentele le facusera aratura, iar noi trebuia sa le facem cat de cat bune”, isi aminteste octogenarul. Batranul spune ca a dus o viata cumplita, cat a fost „inrolat”. Mancarea era pe sponci, munca aproape il lasa fara suflare, iar conditiile de cazare erau crunte. „De dormit, dormeam intr-un lagar din Tecuci. Era lagarul jidanilor. Umblau plosnitele peste tot. Nu puteai sa pui geana pe geana, de raul lor. In prima noapte nu m-am odihnit deloc. A doua zi s-a facut o deratizare si in noaptea urmatoare am dormit un pic. Am dat si peste un jidan acolo. Tin minte si acum ce mi-a spus. aVoi romanii mai scapati cu viata, noi jidanii, nua, asa mi-a spus omul acela”, povesteste mosul.
Octogenarul joaca teatru?
Ion Hostina nu a stat foarte mult timp inrolat. A revenit in Plopana, iar peste cativa ani a plecat in armata. Acum, mosul si-ar dori sa fie si el veteran de razboi, dar toate portile i s-au inchis in nas. „Eu am fost premilitar. Nu am fost chiar pe front, dar m-au luat de acasa chiar in „44. Am fost peste tot sa obtina acest drept, dar degeaba. Si anul trecut am fost la Casa Armatei, dar peste tot mi se spune ca nu am avut anii pentru a fi premilitar. Atunci de ce m-au luat?!”, spune manios octogenarul. Mos Ion Hostina are o pensie de la Colectiv de 180 lei. El spune ca a lucrat 29 de ani in zootehnie, pentru ca la batranete sa primeasca un venit de tot rasul. „Macar de ma facea veteran de razboi, mai luam si eu un ban. Ca tare greu e la batranete cu buzunarele goale”, se plange mosul. Reprezentantii Centrului Militar Judetean cunosc problema lui Ion Hostina. „El nu poate fi facut veteran de razboi doar pe baza declaratiilor unor martori. Daca aduce un document cum ca a fost luat premilitar in 1944, nu mai exista niciun impediment. Insa, ca sa fi fost premilitar trebuia sa fie nascut in 1927 si nu in 1928. Legea 325 din 1942 era foarte ferma in aceasta privinta. Am avut destule cazuri in care, unele persoane au incercat sa ajunga veterani de razboi pe baza unor declaratii false”, explica maior Ioan Tita, purtatorul de cuvant al CMJ Bacau.
Lili Adochitei
Judo: Bacauanii au dominat Cupa Martisorul
Ajunsa la editia a XXXI-a, Cupa Martisorul a adunat la start 18 echipe cu aproape 500 de participanti. aMultumesc tuturor celor care au fost alaturi de mine la desfasurarea competitiei si mai ales parintilor acestor copii”, a spus prof. Aurel Chelariu (Palatul Copiilor Bacau). Concursul a fost organizat de Directia pentru Sport a Judetului Bacau, in colaborare cu Palatul Copiilor si Judo Club Royal. Rezultate:
U9
Individual
Locul I: Ianis Pravat – 18 kg, Mihnea Jatca – 23 kg, Rares Irimescu – 30 kg
Locul al II-lea: Andrei Ursu + 30kg
U11
Individual
Locul I: Ciprian Olteanu – 27 kg, Alex Burca – 34 kg, Stefan Aanitei – 42 kg, Codrin Nedita + 50 kg
Locul al II-lea: Octavian Cechea – 24 kg, Ionut Puscasu – 30 kg si – 34 kg, Codrin Nedita – 50 kg
Locul al III-lea: Octavian Cechea – 30 kg, Ciprian Olteanu – 38 kg
Locul al V-lea: Razvan Lupu – 38 kg
Echipe: 1. Palatul Copiilor Bacau (61 p.), 2. SC Miercurea Ciuc (29 p.), 3. Petrom CFR Ploiesti (24 p.)
U13
Individual
Locul I: Ciprian Olteanu – 27 kg, Mario Ionita – 30 kg, Dragos Alban – 50 kg
Locul al III-lea: Rares Rotarua – 34 kg, Daniel Puscasu – 42 kg, Bianca Marcoci – 42 kg, Dragos Alban – 46 kg
Locul al V-lea: Alex Busuioc – 34, 38 kg
Echipe: 1. Palatul Copiilor Bacau, 2. Petrom Ploiesti, 3. Clubul de Judo si Arte Martiale Bistrita
U15
Individual
Locul I: Madalin Busuioc 55 kg
Locul al II-lea: Marian Morosanu – 46 kg, Madalin Busuioc – 66 kg
Locul al III-lea: Alin Prentu – 50 kg, Marian Morosanu – 50 kg, Madalin Busuioc – 60 kg, Mircea Aris – 66 kg, Stefan Chirila – 66 kg
Locul al V-lea: Alin Prentu – 55 kg, Mircea Croitoru + 66 kg, Stefan Nica + 66 kg.
Dana Popa
Caldura cat doua pensii: Intretinerea unei garsoniere – 1100 de lei pe luna
Factura de 10 milioane de lei vechi pentru caldura la o garsoniera de cativa metri patrati. Pare incredibil, dar se intampla in Bacau, pe strada Nordului. O pensionara trebuie sa adune doua pensii pentru a achita intretinerea pe o singura luna. Femeia plateste pierderile din bloc, desi a rabdat de frig jumatate din iarna.
Safta Vrabie locuieste intr-o garsoniera mica din blocul 10 de pe strada Nordului. Vaduva si cu o pensie de doar 500 de lei, femeia a fost socata cand a vazut tabelul de intretinere pe luna ianuarie. Numai pentru caldura trebuie sa achite aproape 1000 de lei. „Pe luna decembrie am platit 4 milioane la caldura (400 lei, n.r.), ne-a declarat locatara. De pe 16 ianuarie am inchis caloriferele. Am stat in frig. Mi-am pus plapuma pe cap. Asa am dormit, cu promoroaca pe pereti. Cand au afisat intretinerea pe ianuarie, am vazut ca trebuie sa dau 978 de lei. Am rabdat de frig! Cum sa dau atatia bani?” Femeia sustine ca repartitoarele sunt defecte si ca inregistreaza consum chiar daca robinetul caloriferului este inchis.
aSe incalzesc sobolanii”
Situatia locatarei este cunoscuta la Asociatia de proprietari 91. „Nu am calculat eu caldura, spune administratorul. Atat a venit de la ISTA, atat am trecut in fisa”. Presedintele asociatiei, Vanone Gabara, a explicat ca pe scara A a blocului 10 au mai ramas doar 4 apartamente bransate la CET. „Ceilalti trei proprietari au tinut tot timpul caloriferele inchise. In acest apartament s-au mai deschis, de aceea este cel mai mare numar de unitati inregistrat. Cei care au ramas bransati la CET platesc si pierderile din subsol. Sunt conducte groase, fara izolatie. Se incalzesc sobolanii”.
Debransarea, singura solutie
Unul dintre angajatii firmei de repartitoare SC ISTA a verificat instalatiile din apartamentul Saftei Vrabie. Acestea functionau corect. Singura explicatie pentru suma pe care trebuie sa o achite femeia ramane gradul mare de debransare din bloc. Tot cei patru proprietari platesc si caldura degajata de tevile comune din apartamentele cu centrala individuala. Situatia este intalnita si in alte blocuri din Bacau. Unii locatari au luat masuri de la inceputul iernii si au inchis robinetul de la intrarea in scara. Altii au ajuns impovarati de datorii din cauza costurilor anormale. Pentru a scapa de facturi, acesti locatari au de facut un singur lucru: sa se debranseze.
<p style=”text-align: ri
Greu de multumit toti bacauanii!: Gardurile starnesc dihonie intre proprietari si Primarie
Mai multi locuitori de pe strada Cornisa sunt revoltati de faptul ca Primaria demonteaza garduturile metalice instalate de ei. Actiunea de infrumusetare a spatiilor verzi demarata de municipalitate nu se bucura numai de aprecieri din partea bacauanilor, ci starneste si mari nemultumiri.
Unii dintre locuitorii municipiului Bacau sunt deranjati de faptul ca, odata cu plantarea gardului viu, lucratorii Primariei scot gardurile metalice puse pe cheltuiala locatarilor, le incarca in remorci si le iau. aPrimaria nu are niciun drept sa ridice garduturile. Sunt puse de noi, pe cheltuiala noastra, am dat bani ca sa le avem. Cu ce drept le iau? Sa gaseasca alta solutie! Daca le iau, sa le duca la fier vechi si sa ne dea banii, sa plateasca suma respectiva la asociatia de proprietari. Asa face doamna Marcu, pentru ca asa vrea. Dar nu se poate discuta cu dansa”, sustine Gabriela Stanciu, care locuieste in cartierul Cornisa. De altfel si alti locuitori din zona, in marea majoritate pensionari, au apelat la redactia aDesteptarea” ca sa protesteze impotriva initiativei Primariei de a desfiinta garduturile metalice si de a planta gard viu. O alta nemultumire a celor din zona este numarul tot mai mare de caini fara stapan. Locatarii spun ca situatia este cauzata atat de lipsa de initiativa a Primariei cat si de grija exagerata a unor persoane varstnice fata de cainii vagabonzi, care ajung de multe ori sa atace oameni.a aAm inceput cu zona centrala, am continuat cu zona Banca Nationala, acum suntem in zona Cornisa. Urmeaza si celelalte cartiere ale orasului. Chiar daca cetatenii sunt nemultumiti, oamenii trebuie sa inteleaga ca orasul trebuie sa arate asa cum ne dorim cu totii”, a precizat Viorica Marcu, directorul Directiei Spatii Verzi si Salubrizare din cadrul Primariei Bacau. Municipalitatea va continua actiunile incepute, deoarece urmareste realizarea unei imagini unitare a spatiilor verzi din oras si eliminarea improvizatiilor mai mult sau mai putin inestetice. In privinta cainilor fara stapan, reprezentantii Primariei au precizat recent ca situatia este sub control, deoarece fiecare cartier al orasului este avizitat” de echipele de la ecarisaj. In adaposturile special amenajate sunt adusi cainii pe care serviciul de ecarisaj ii prinde. Patrupedele sunt sterilizate, vaccinate si deparazitate, iar Primaria le ofera celor care sunt dornici sa le ainfieze”.
Codrin Pop
Taranii sunt invatati sa… traiasca bine
Specialistii de la Directia Agricola au iesit pe teren
Incepand de ieri, mai multe echipe ale Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala (DADR) Bacau si Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura au lasat munca de birou pentru cea de teren. aSpecialistii de la noi se deplaseaza in judet pentru a-i informa pe localnici despre Masura 141 aSprijinirea fermelor de semi-subzistentaa. Insa aceasta campanie se face doar in localitatile unde s-au depus proiecte”, ne-a declarat Ghita Burlui, directorul DADR Bacau. Echipele deja si-au facut un grafic cu localitatile unde urmeaza sa ajunga si au luat legatura cu autoritatile locale pentru a fi sprijinite in activitate. Pe langa faptul ca vor promova Planul National de Dezvoltare Rurala, specialistii le vor spune satenilor interesati sa faca o altfel de agricultura decat au fost obisnuiti, cum sa obtina plati directe si ce conditii trebuie sa indeplineasca pentru a beneficia de platile compensatorii. aEchipele sunt in masura sa ofere consiliere si consultanta pentru producatorii agricoli. In paralel are loc si o instruire a personalului din primarii cu privire la completarea cererilor pentru obtinerea fondurilor eropene”, declara Burlui.
Primarii au un rol important in informarea satenilor
Si specialistii de la APIA au inceput campania de informare in zonele rurale, mai ales ca de ieri se primesc cererile pentru plata la suprafata. Satenii sunt informati, printre altele, ce oportunitati au pentru a intra in posesia unor sume mari fara prea mari eforturi. aTot ce trebuie este ca solicitantul sa indeplineasca anumite conditii si sa faca proiecte sau cereri care sa ajunga la noi pana in data de 15 iunie. De aceea si facem aceasta campanie de informare in judet. Reusita actiunii insa depinde mult si de primarii din teritoriu”, mai spune directorul DADR Bacau. Daca anul trecut au participat la intalnirile organizate de specialistii de la Directia Agricola peste 10.000 de persoane, anul acesta se asteapta ca numarul doritorilor de bani europeni sa fie mult mai mare.
Lili Adochitei
Sarlatani trimisi in judecata: Au luat marfa si au platit cu o hartie fara valoare
Procurorii de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau au trimis recent in judecata doi administratori, ambii implicati intr-un caz de inselaciune. Constantin L., capul rautatilor, are pe rol mai multe dosare pentru escrocherii de doi bani. In ce-l priveste pe partenerul sau, Eugen C., acesta sustine ca este o victima.
Reclamatia a fost facuta de o societate din Bacau, cea care a fost pagubita de 10.223 lei. Politistii au demarat imediat o ancheta, iar in loc de un vinovat au descoperit doi. „Invinuitul Constantin L., in calitate de administrator al unei societati, a intentionat de mai multe ori sa achizitionize marfa de la o firma din Bacau, insa a fost refuzat de administratori intrucat nu prezenta incredere ca va achita contravaloarea marfii”, precizeaza procurorul de caz de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. In acest context a intrat in scena si Eugen C. care s-a oferit sa garanteze plata marfii. „In acest sens, a fost livrata marfa catre Constantin L., in valoare de 10.223 lei, iar pe factura fiscala a fost trecut ca si cumparator PF Eugen C., care in vederea platii a emis un bilet la ordin”, mai spune procurorul de caz.
Administratorul smecher a fugit in lume
La scadenta, administratorii firmei care au livrat marfa au avut parte de o surpriza. Cand au introdus bileul la ordin in banca pentru decontare acesta a fost refuzat la plata din lipsa totala de disponibil. „Demersurile partii vatamate de a recupera prejudiciul au esuat, invinuitul Constantin L. promitand intr-o discutie telefonica ca va rezolva problema. Insa ulterior a plecat din tara si nu a mai putut fi gasit nici de organele de cercetare penala. Din acest motiv nu a fost audiat si nu i s-a putut aduce la cunostinta invinuirea”, declara magistratul de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. Singurul care a ramas sa dea socoteala pentru inselaciune a fost Eugen C., care a recunoscut ca era marioneta lui Constantin L. Chiar daca nu i s-a putut da de urma, Constantin a fost trimis in judecata pentru inselaciune. Nu va scapa basma curata nici Eugen C., care va da socoteala in fata legii pentru tentativa de inselaciune.
Rubrica saptamanala despre piata de capital: Fondurile de pensii au fost private de contributii mai mari in 2009
Prezenta investitorilor institutionali locali pe piata interna de capital este una modesta. O analiza realizata de catre European Fund and Asset Management Association referitoare la valoarea activelor fondurilor de investitii administrate intern claseaza Romania printre codasele din Europa la acest capitol. Detinerile de active ale fondurilor administrate in Romania sunt foarte reduse fata de activele fondurilor administrate la nivel european, reprezentand abia 0,04% din total. Spre comparatie, piata din Ungaria este de aproape cinci ori mai mare, cea din Polonia este de noua ori mai mare iar cea din Austria de peste cincizeci de ori mai mare decat a noastra.
Daca piata fondurilor de investitii din Romania este la un nivel care lasa suficient spatiu de dezvoltare, piata fondurilor de pensii private este inca in faza incipienta. Sistemul privat de pensii a devenit operational la noi abia anul trecut. Primele contributii au fost virate in luna mai a aceluiasi an. Fondurile de pensii private si-au inceput activitatea de investire testand si piata de capital insa au renuntat repede datorita riscurilor ridicate. Conform Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, dupa primul semestru al anului 2008, circa 6% din sumele colectate de catre administratorii fondurilor private de pensii erau investite in actiuni. Procentul a scazut constant in urmatoarele luni, ajungand la numai 1,36% din totalul activelor fondurilor de pensie in luna ianuarie 2009.
Bugetul votat pentru anul 2009 prevede intre altele, si mentinerea contributiilor la sistemul de pensii private obligatorii la 2%. Legea nr. 411/2004 privind reforma sistemului de pensii in Romania prevedea cresterea graduala, cu 0,5% anual, de la un nivel de 2% in 2008, la 6% din veniturile brute ale participantilor in 2016. Aceasta permitea administratorilor gestionarea unor sume din ce in ce mai substantiale, odata cu trecerea anilor. Inghetarea contributiilor la 2% in 2009, afecteaza inclusiv bursa de la Bucuresti. O parte din aceste fonduri urmeaza a fi investite si in actiuni in momentul in care administratorii vor considera ca riscurile aferente acestora s-au redus, iar preturile actiunilor si perspectivele companiilor listate vor justifica decizia de investitie. Instabilitatea si lipsa de credibilitate a sistemului legislativ din Romania a fost una dintre principalele probleme care, de-al lungul anilor, au limitata investitiilea straine in economie. Perpetuarea acestor probleme si in actualul context mondial va oferi investitorilor straini inca un motiv intemeiat de a stat departe de economia noastra. In plus, si investitorilor institutionali autohtoni li se pun piedici in indeplinirea planurilor de investitie prin astfel de modificari legislative.
Pe termen lung, fondurile de pensii private vor reprezenta un participant important pe piata de capital. Autoritatile ar trebui sa sprijine investitiile fondurile private de pensii in actiunile companiilor romanesti si nu sa reduca ritmul de capitalizare a lor. In Polonia, de exemplu, li s-a impus administratorilor de fonduri de pensii ca investitiile in actiunile companiilor cotate pe bursele externe sa nu depaseasca procentul de 5% din totalul sumelor investite, pentru stimularea investitiilor in economia proprie.
Contributiile autohtone la sistemul de pensii sunt intre cele mai mici din regiune. Bulgaria a introdus pilonul II de pensii private obligatorii in anul 2002, iar acum contributiile angajatilor bulgari reprezinta 5% din veniturile brute. In Polonia procentul este mai ridicat atingand 7,3%, in Ungaria 8%, iar in Slovacia 9%. Cehia pregateste o legislatie care sa permita contributii initiale la fondurile de pensii private obligatorii de 6% in incercarea de recuperare a decalajelor fata de statele din jur.
Bursa a fost neglijata ani la rand de catre autoritati si de catre politicieni. Preocuparile acestora au fost altele decat dezvoltarea uneia dintre verigile cheie ale economiei. Marile privatizari s-au transat departe de transparenta oferita de bursa.
Fragilitatea pietei romanesti de capital a fost, la nivelul tarii, primul aspect scos in evidenta de criza financiara mondiala. Investitorii straini sunt cei care confera consistenta pietei noastre de capital in actualul stadiu de dezvoltare. Daca autoritatile nu vor cauta sa incurajeze dezvoltarea investitorilor institutionali locali care sa finanteze economia atunci vom continua sa asteptam investitorii straini. Iar asteptarea ar putea putea fi lunga si dureroasa.
Investitii profitabile tuturor!
Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro, la tel 51.51.75, sau la sediul Intercapital Invest Bacau, Cladirea Albastra et. 6.
Sanatate sociala de 100 milioane de euro: Sistemul sanitar bacauan consuma mai mult decat isi permite
Pentru acest an se preconizeaza o scadere drastica a Fondului national unic al asigurarilor sociale de sanatate (FNUASS). Prin urmare, bugetul pe 2009, alocat caselor de asigurari de sanatate, va fi mult mai mic decat in 2008. Anul trecut, CJAS Bacau a cheltuit peste 400 milioane RON, o suma dubla fata de cea care s-a colectat la Sanatate in judetul Bacau. Numarul datornicilor la FNUASS este in crestere. Printre acestia se afla chiar si medici platiti tocmai din acest fond.
La nivelul judetului Bacau, anul trecut au intrat in contul Sanatatii, prin Directia Generala a Finantelor Publice, 216.440.000 lei (cu 15% mai mult decat in 2007). La aceasta suma s-au adunat contributiile colectate de CJAS Bacau din partea asiguratilor sai directi (agricultori, liber profesionisti etc.). Cu toate ca 2008 a fost un an bun la colectare, suma nu a acoperit decat jumatate din nevoia de servicii medicale a bacauanilor. Diferenta a venit de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Ministerul Sanatatii.
Spitalele inghit cei mai multi bani
CJAS Bacau a cheltuit in 2008 peste 400 milioane lei, cu 120 de milioane de lei mai mult decat in 2007. aAproximativ 50% din suma a fost directionata spre spitale: 188 milioane lei, cu 37% mai mult decat in 2007, ne-a declarat Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Pe locul doi ca pondere in totalul cheltuielilor se afla medicamentele compensate”. Retetele compensate decontate farmaciilor au inghitit 74 milioane lei, cu 23% mai mult decat in 2007. Bolile cronice s-au dovedit si anul trecut extrem de costisitoare, suma decontata fiind de aproape trei ori mai mare decat in anul precedent. Pe fondul crizei economice, numarul debitorilor la FNUASS este in crestere. La CJAS, printre datornici se afla chiar si medici. aPe debitorii nostri ii notificam public, pe site-ul institutiei, ne-a declarat dr. Ichim. In cazul medicilor de familie, este mai usor sa recuperam sumele, deoarece se apropie periaoda de contractare a serviciilor pe 2009. Nu vom incheia contract cu medicii care nu fac dovada achitarii tuturor obligatiilor la FNUASS”. In privinta celorlalti debitori, procesul de recuperare este mult mai lent.
Doina Mincu
Martisor… politist: Flori si felicitari de la Politia Rutiera
La fel ca in fiecare an, lucratorii de la Serviciul Politiei Rutiere au iesit si acum, de 1 martie in strada, dar nu pentru a da amenzi, ci pentru a oferi doamnelor si domnisoarelor soferinte, dar si pietonilor participanti in trafic, un martisor… politist. Bacauancele au fost placut surprinse de gestul agentilor de la Circulatie, care le-au oferit felicitari si o floare, simbol al inceputului primaverii. „Cu prilejul zilei de 1 martie, Serviciul Politiei Rutiere ureaza tuturor participantilor in traficul rutier o primavara fericita, frumoasa si fara evenimente rutiere. In plus, pentru fiecare femeie, oferim flori, martisoare si felicitari”, a declarat din mijlocul actiunii subcomisar Dorin Roman, seful SPR Bacau. „O sa am primavara si mai frumoasa de acum. Nu cred ca voi avea evenimente nedorite in trafic pentru ca mereu sunt prudenta la volan”, ne-a spus zambitoare si Gabi Birsan. Surprinzator a fost faptul ca unele soferite chiar s-au speriat in momentul in care agentii de la Circulatie le-au facut semn sa traga pe dreapta. Au fost insa si femei care au primit gestul politistilor cu zambetul pe buze, fiind sigure ca nu au incalcat nicio regula de circulatie. „Am banuit de ce ma opreste, ne-a marturisit Cristina Munteanu, o soferita oprita in trafic, in fata Prefecturii Bacau. Gestul lor este foarte frumos si chiar ne incanta. In fiecare an fac asta. A devenit parca o traditie. E frumos.” Si politistii din cadrul Biroului de Politie Rutiera (BPR) Onesti, precum si colegii lor din Comanesti au oferit flori soferitelor, dar si doamnelor si domnisoarelor care iesisera la plimbare ca pietoni. „Putem spune ca doamnele si domnisoarele au receptat, cu incantare, mesajul transmis de catre cadrele BPR Onesti. Si vremea a tinut cu noi si am reusit sa impartim toate florile”, ne-a declarat subcomisarul Vasile Dascalescu, seful BPR Onesti.
Roxana Neagu, Dana Lungu
Au ajutat si s-au distrat: „Puternicii” Bacaului s-au luptat in donatii
Gala Premiilor Comunitatii Bacauane din acest an a fost dedicata de FSC celui mai vechi sponsor – fundatia RFFR din Anglia -, motiv pentru care oaspetii au avut parte de o seara „in stil englezesc”.
Echipa britanicilor, condusa de Edward Parry, director RFFR, a fost intregita de doi pompieri din Hampshire si iluzionistul Ash. Alaturi de ei, au fost prezenti Mona Nicolici, manager CSR Petrom, oameni de afaceri din Bacau, presedinti de ONG-uri, primari, consilieri si directori de institutii, artisti, jurnalisti si copiii de la „Cluburile cu lipici” din Stanisesti si Bacau. A sosit, la Gala, si Dorian Pocovnicu, noul prefect al judetului, care a dat tonul licitatiei cu strigare. Primul obiect prezentat a fost o tinuta de seara, realizata de Mizar Vicmod, cu pretul de pornire de 600 de lei. Daca, la inceput, oaspetii pareau putin stingheri, preferand sa stea agrupulete”, asa cum sosisera, prezenta Monei Nicolici a dezghetat total atmosfera. Vedeta le-a marturisit invitatilor ca a venit de la Bucuresti special ca sa ajute FSC ain strangerea de fonduri” si ca, desi nu se pricepe la licitatii, ii va implora sa cumpere adaca va fi nevoie”. Inceputul a fost, insa, dificil. Mona Nicolici a facut eforturi disperate ca sa-i convinga pe invitati ca rochia neagra, cu funda pe umar, merita sa fie cumparata pentru consoarte, mai ales ca acusi e 8 Martie. Prefectul Dorian Pocovnicu a spart gheata, oferind 1200 de lei pe obiectul vestimentar, apoi a anuntat ca il doneaza unei fetite din Stanisesti. Greu s-au licitat si cele doua tablouri aEnglish Church”, care s-au vandut, totusi, la pret dublu. Obiectul care a produs ascanteia” cea lipsise, pana atunci, Galei a fost albumul aEngland-An Aerial View”, oferit de ambasaborul Marii Britanii la Bucuresti, Mr Robin Barnett. Brusc, s-a trezit spiritul de competitie al barbatilor, care au luptat intr-adevar sa-l obtina, si nu de dragul colectei FSC. S-a plecat de la 600 de lei, primul licitand Silviu Dogaru, apoi Dana Titaru, Petru Placinta, Cezar Ivanof si Cristian Munteanu. „Ar trebui ca albumul sa se vanda cu cel putin 2000 de lei ca ambasadorul sa fie atins”, a intervenit Edward Parry, directorul RFFR, pentru a ridica miza. De la 1200 de lei, au mai ramas in cursa doar Petru Placinta, Cristian Munteanu si Cezar Ivanof. Petru Placinta a mers pana la capat, achizitionand albumul cu 1900 de lei, la un pas de standardul englezilor. Ca FSC reuseste sa tina in viata compasiunea si generozitatea si sa le coaguleze intr-o forta pe care alte comunitati din Moldova nu o au, a dovedit-o un biletel citit de Gabi Magureanu, in finalul licitatiei: aO firma din sala, care nu vrea sa-i fie cunoscut numele, anunta ca va construi o casa unei familii sarace din Stanisesti, o familie pe care o va alege FSC si primaria comunei”. Nu au fost cuvinte, doar un potop de aplauze.
Silvia Patrascanu
A fost odata…
Cinci luni diferenta
Cand s-a infiintat Dinamo Bacau, bunicul FCM-ului de azi? Marea majoritate a anuarelor spun ca in februarie 1950. O data nu doar imprecisa, ci si inexacta. De fapt, clubul bacauan a aparut pe lume cu cinci luni mai devreme. Pe 4 septembrie 1949. Marturie sta ziarul „Luptatorul”, si el cu statut de bunic al „Desteptarii. In numarul sau din zece septembrie, „Luptatorul” anunta ca nou-infiintatul club polisportiv „va duce o rodnica activitate de antrenare a ostasilor in miscarea sportiva”. De aici si deviza dinamovistilor bacauani: „Orice ostas, un sportiv”. Limbajul vremii.
„Sergentul Grisa” si „Muncitorul Liber”
Cum se prezenta Bacaul anului 1949? Razboiul trecuse, dar lasase urme. La fel ca si „Armata Rosie”. Painea se dadea pe cartele, iar hainele pe puncte. La cinematograf puteai vedea „Cazul sergentului Grisa”, in timp ce in „Luptatorul” citeai despre „cum a crescut fabrica de opinci de la Muncitorul Liber”. In fine, Dinamo Bacau nu era primul club sportiv al orasului. In 1922 existau deja doua grupari de profil: CS Triumf si Val-Vartej. Si pe plan fotbalistic, Dinamo mergea pe un drum batatorit inainte de CFR, Letea si Arlus. Ultimele doua erau in plina activitatea in anul de gratie „49.
Primul joc, o infrangere
Cunoastem data intaiului meci jucat de Dinamo Bacau: pe 25 septembrie. Suntem la curent si cu prilejul: prima etapa a Cupei de Toamna, competitie in care Dinamo fusese repartizata in Seria a ll-a. Stim, de asemenea, si rezultatul: 1-3 cu PTT Bacau. Analele nu au retinut insa numele primului marcator al echipei bacauane. „Sportul Popular”, adica „Gazeta Sporturilor” din zilele noastre a urmarit, in schimb, parcursul formatiei in acea Cupa de Toamna. Conform numarului sau din 25 ianuarie „50, ziarul noteaza ca Dinamo Bacau a incheiat competitia pe locul 5 din 8, cu 12 puncte.
Triada
Greu de spus de ce anuarele au inregistrat de-abia in luna februarie a anului 1950 actul de nastere al clubului. Nici Roli Stratulat, presedintele de mai tarziu al gruparii nu gaseste un raspuns: „Procesele verbale au disparut. Ele ar fi explicat decalajul. Ce stiu sigur e ca primul sediu a fost in spatele Pietii Mari si ca unul dintre initiatorii infiintarii lui Dinamo Bacau a fost colonelul Manoiu”. Numele colonelului e alaturat lui Benedict Teodorescu, primul presedinte al lui Dinamo si lui Alexandru Neagu, viitorul secretar. Poate ca cei trei au considerat ca 1950 suna mai plin. Sau poate ca echipa bacauana, dintr-un exces de cochetarie, a incercat sa se intinereasca putin. In curand va implini insa 60 de ani. Dar nu-si arata varsta.
Dan Sion
Athletic Bilbao din Darmanesti
Totul a pornit de la dorinta lui Fanica Hanganu si Ionut Corban de a infiinta o echipa de fotbal in Comanesti. Era in vara anului 2007, cand cei doi au vrut sa reinvie Minerul. Comanestiul nu mai avea echipa, iar stadionul era nefolosit. Norocul lor a fost ca, in aceeasi perioada, un fost fotbalist al Minerului, Paul Bobe, sa fie acasa, in vacanta. „Boby”, asa cum il stiu prietenii, a ales sa renunte la fotbal si sa plece la munca in Spania inca din 2004. Acolo, pe langa serviciu, Bobe s-a inscris la un curs de arbitri, ajungand sa „fluiere” in Primera Territorial Vizcaia.
Din postura in care se afla in Spania, de arbitru, Paul Bobe a fost invitat sa arbitreze un turneu de fotbal in sapte la Lezama (centrul de pregatire al celor de la Athletic Bilbao)a organizat de fundatia clubului spaniol. Turneul se intindea pe durata unui an de zile, iar competitia era organizata de toti sponsorii lui Athletic Bilbao. In turneu erau inscrise si doua echipe ale lui Athletic, formate din angajatii clubului si fosti jucatori. „L-am cunoscut pe Fernando Quitanilla Txirri, presedintele celor de la Fundatia Athletic Bilbao”, ne-a spus Paul Bobe. „I-am propus o colaborare si a fost de accord. Asa a aparut ideea de a infiinta, la Comanesti, pe Athletic”.
Dupa discutia cu presedintele basc, Bobe i-a contactat pe cei din tara, care au fost incantati de colaborarea cu clubul spaniol. Astfel, pe data de 18 august 2007 s-a infiintat AS Athletic 2007 Comanesti, cu Paul Bobe in calitate de presedinte si membru asociat, Ciprian Drumea – vicepresedinte si membru asociat, Fanica Hanganu – delegat si membru asociata si Ionut Corban antrenor.
Numai ca dorinta de a infiinta o echipa de fotbal in Comanesti s-a izbit de lipsa de colaborare a factorilor locali. Asa ca, Athletic s-a mutat la Darmanesti, acolo unde echipa a gasit sprijin. Astfel a aparut Athletic Darmanesti, o echipa care si-a propus sa creasca jucatori pentru un club din Spania.
Cum se materializeaza colaborarea cu Athletic? Clubul spaniol s-a obligat sa asigure celor de la Darmanesti echipament sportiv, dar si instruire pentru antrenori. „Periodic, cei de la Bilbao trimit materiale sportive, atat pentru prima echipa dar si pentru cele doua grupe de juniori pe care le-am infiintat. Zilele acestea am primit confirmarea ca o noua transa de echipament va ajunge la Darmanesti. Fundacion Athletic Bilbao sprijina mai multe echipe din ligile inferioare din Spania, dar si alte formatii din Africa si Europa. In total, fundatia are peste 70.000 de jucatori legitimati”, a explicat Bobe modul in care se realizeza colaborarea cu Athletic Bilbao. „Dincolo de faptul ca avem o echipa la Darmanesti, dorim sa oferim posibilitatea tinerilor jucatori de a se forma. Avem toate conditiile pentru a creste juniori pentru marea performanta si, de ce nu?, sa dam si noi, de la Darmanesti, un fotbalist pentru Athletic Bilbao”.
Cat
Handbal masculin / Liga Nationala :In criza!
Univ. Suceava – Stiinta MD 30-22 (17-10)
Esecuri pe linie si un blocaj inexplicabil. Handbalistii bacauani s-au dus degeaba la Suceava, unde au continuat seria jocurilor fara orizont din acest an. Cu 5 aruncari de la 7 metri irosite, greseli copilaresti, ratari pe banda rulanta si lipsa totala de reactie, Stiinta a aratat ca o echipa daramata psihic. De fapt, nici macar nu a aratat a echipa.
In aceste conditii, astudentii” au fost o prada usoara pentru o formatie care a luptat cu cutitul intre dinti ca sa nu piarda contactul cu un loc de cupa europeana. Sucevenii au condus constant si sigur (6-2 min. 13, 9-4 min. 15, 13-5 min. 23, 15-6 min. 24!), au intrat la pauza cu un avans linistitor (17-10) si au pastrat distanta in repriza secunda (22-17 min. 45, 29-21 min. 58). Cea mai mica diferenta a fost de patru goluri (25-21 in min. 52), moment in care bacauanii s-au precipitat si au cazut din nou. Cu un Marius Bondar inexistent si o echipa blazata (din care doar Tevzadze si Paunica au ridicat capul din mediocritate), Stiinta a mai adunat o infrangere. Cea mai categorica din acest campionat.
Univ. Suceava: Pralea (19 interventii) – Bibirig (3), Bursuc (6), Chirut (2), Adomnicai (3), Gavriloaia (3), Tutu (2), Mitrea (7), Dospinescu (3), Ignat (1).
Stiinta MD: Tevzadze (17), Tamas – Paunica (7), Ghita (4), Dediu (4), Todorovic (2), Simic (1), Iacob (1), Iancu (1), Rotaru (1), M. Bondar (1).
Rezultatele etapei a XVI-a
Dinamo – Pandurii Tg Jiu 26-22, UCM Resita – Poli Timisoara 30-20, Univ. Suceava – Stiinta MD 30-22, CSM Oradea – Steaua 32-44, Minaur – CSM Medgidia 25-20, CS Pitesti – HC Odorhei 25-28, HCM Constanta – „U” Cluj 28-21.
Etapa urmatoare (miercuri, 4 martie): HCM Constanta – Univ. Bucovina Suceava, „U” Cluj – CS Pitesti, HC Odorhei – Minaur, CSM Medgidia – CSM Oradea, Steaua – UCM Resita, Poli Timisoara – Dinamo, Energia Pandurii Tg Jiu – Stiinta Municipal Dedeman Bacau.
Dana Popa
Cand golul vine de pe banca: Pentru Poe
La mijlocul lui ianuarie era un posibil emigrant. Intentiona sa plece. De la FCM. Din Bacau. Si chiar din Romania. A fost de ajuns un trial in compania Politehnicii ll Iasi pentru ca Remus Cojocaru sa-si despacheteze bagajele si sa-si schimbe planurile. La finalul jocului de la Iasi, antrenorul Ghita Poenaru i-a spus: „Baiete, trage tare ca in retur ma bazez pe tine”. La o luna distanta, Remus s-a transformat dintr-un posibil emigrant in salvatorul Bacaului. Sambata, a marcat golul care a daramat zidurile Cetatii Suceava. Iar dupa meci, si-a amintit de cuvintele lui Poenaru. Ca atare, i-a dedicat golul: „Nea” Ghita a fost singurul care a crezut in mine”.
Ziua lui
Contra Sucevei, Remus Cojocaru a pornit de pe banca de rezerve. A simtit inca de miercuri ca nu va fi titular. N-a dezarmat. „Ca joc tot meciul, o repriza sau zece minute, important e sa dau totul”, s-a imbarbatat. Vineri seara, cand se afla in cantonament, Remus a vazut Steaua-Vaslui. La golul lui Bogdan Stancu, si-a spus: „Ce bine ar fi sa dau si eu asa maine!”. Apoi a mers la culcare, a dormit un somn fara vise, iar dimineata s-a trezit plin de speranta: „Azi e ziua noastra”. Nu avea de unde sa stie ca, inainte de toate, urma sa fie ziua lui.
Rezerve prompte
Dupa o prima repriza fara gol, dar si fara ocazii, Poenaru a inceput sa caute noi solutii. „Gica, incalzeste-te ca intri imediat dupa pauza”, i-a spus antrenorul lui Darie. „Remus, fii si tu pregatit. Am nevoie de sutul tau”, s-a intors apoi Poenaru spre Cojocaru. Darie a intrat in minutul 58. Remus Cojocaru, patru minute mai tarziu. In minutul 66, atacantul i-a pasat inapoi mijlocasului, care a sutat in vinclu de la marginea careului. „Esteeee!!!!”, au sarbatorit cu totii, jucatori, antrenori si spectatori, golul care a venit de departe, tocmai de pe banca de rezerve, dupa o asteptare de trei luni si 64 de minute.
Poarta cu noroc
Cand s-a incheiat meciul, Cojocaru a mai privit o data poarta la care a inscris. Poarta lui cu noroc. Si-a amintit ca aici a marcat in urma cu doi ani in amicalul de lux cu Timisoara lui Iancu. Si tot aici a dat si ultimul sau gol in campionat, contra Petrolului, in octombrie 2007. „Interesant e ca niciodata n-am inscris si la poarta cealalta, asa cum pe aLeteaa, cand jucam la FCM ll, intotdeauna am dat gol doar la poarta dinspre cantonament”, a zambita salvatorul Bacaului. Pana la finalul campionatului, mai sunt sase meciuri acasa. Si tot atatea oportunitati pentru Remus de a „boteza” si poarta dinspre tabela. Tabela pe care, sambata, el a scris FCM Bacau-Cetate 1-0.
Dan Sion
Barcelona, 2-3 martie: Formula BMW Europa 2009 intra in scena
Dupa lunile de iarna in care pregatirile pe pista sunt mult mai rare datorita conditiilor meteo nefavorabile, inceputul lunii martie inseamna pentru pilotii de monoposturi, indiferent de formula in care evolueaza, revenirea pe circuite. Martie este o luna extrem de importanta in acest sens, in aceasta perioada pilotii si tehnicienii echipelor punand la punct materialul de concurs pentru campionatele care incep in general in aprilie, sau chiar la inceputul lui mai, asa cum este cazul pentru Formula BMW Europa, in care va evolua bacauanul Doru Sechelariu. Primele pregatiri oficiale organizate direct de catre departamentul sport al constructorului german vor debuta in zilele de 2 si 3 martie pe circuitul de Formula 1 de la Barcelona, unde vor participa toate echipele inscrise in campionat. In saptamanile urmatoare, caravana Formulei BMW Europa se va deplasa in acelasi scop si pe celelalte circuite europene de Formula1 pe care de-a lungul sezonului se vor disputa cursele campionatului in deschiderea Marilor Premii de Formula 1. Vor avea loc in total 16 curse, cate doua in fiecare week-end, la fel ca si in sezonul trecut. Prezent in cadrul echipei celebrului pilot de Formula 1 Giancarlo Fisichella, romanul Doru Sechelariu are in acest prim moment ca obiectiv o acomodare cat mai rapida cu noua sa echipa si comportarea cat mai buna pe parcursul celor 14 zile impartite in lunile martie si aprilie pe circuitele pe care vor avea loc cursele. Singura exceptie este circuitul stradal de la Valencia, pe care nu se pot efectua pregatiri, traseul fiind in timpul anului deschis circulatiei publice.
exandrescu
Fotbal, Liga a ll-a / Bacauanii au inceput returul cu dreptul, invingand o contracandidata la retrogradare: A cazut Cetatea!
FCM Bacau – Cetate Suceava 1-0 (0-0)
Stadion: „Municipal”. Spectatori: circa 350. A inscris: R.COJOCARU (min.64). Suturi la poarta: 9-3 (pe poarta:6-2). Cornere: 3-3.
FCM Bacau: Manea- Codreanu (min. 62 R. Cojocaru)-Vajou, Spiridon, Mihalachioaie- Dobos, Taban, Boboc, Dobarceanu-Neagu (min. 58 Darie, min. 75 Ghius), Campeanu. Antr.: Gh. Poenaru.
Cetate: Rohetki- Ferariu, Sevaciuc, Streinu- Suleru, Onciu, Celpan (min. 85 Negru), Stanescu (min. 67 Duma), Halip (min. 79 Colban)- Romaniuc, Ad. Dumitru. Antr.: Ov. Murariu.
Cartonase galbene: Rohetki (min. 29), Streinu („78), Manea („85), Colban („89).
Cartonas rosu: Ad. Dumitru („25).
Arbitri: Catalin Busi- Bogdan Mendrea, Nicolae Dobrica (toti din Ramnicu-Valcea).
Primavara, primavara!
Pentru FCM Bacau, primavara a venit cu o zi mai devreme. A adus-o golul lui Remus Cojocaru. Un gol de trei puncte. Sau chiar de sase tinand cont ca adversara, Cetate Suceava e una dintre contracandidatele la retrogradare. Greu, ca orice inceput de drum, jocul de sambata a scos in prim plan un FCM asa cum il anuntase Ghita Poenaru: „Gata sa moara pe teren”. Pentru a darama zidurile Cetatii nu a servit doar angajamentul. Astfel, la momentul potrivit, Poe l-a trimis in teren pe Cojocaru. Iar acesta a actionat ca un „berbece”, spargand zidul advers: 1-0.
Oaspetii, infofoliti
In ciuda vremii frumoase, oaspetii au venit cu cojocul pe ei. Un cojoc de marimea 3-5-2. Incheiat pana la ultimul nasture de libero-ul Sevaciuc. Nu-i deloc cald atunci cand „adevarul” arata -10! Bacauanii, in schimb, au mizat pe un 4-4-2, cu juniorul Mihalachioaie in formula de start. Titularizarea acestuia ca fundas stanga a permis utilizarea a doi atacanti experimentati: Neagu si Campeanu. N-a fost de ajuns. Au lipsit mingile de gol, centrarile precise si suturile la poarta. In aceste conditii, pentru FCM, returul a inceput cu o repriza intarziere.
Eliminare directa
Prima parte a adus si doua lucruri bune pentru gazde. Au scapat de un gol ca si facut si de un adversar. Protagonistul celor doua faze e unul si acelasi: Adrian Dumitru. Dupa ce l-a intins „serios” pe Manea cu un sut la coltul scurt, atacantul sucevean l-a pocnit in minutul 25 fara minge pe Mihalachioaie: eliminare directa. Omul in plus s-a simtit in special in mitanul secund. Bacauanii au navalit peste Cetate, iar Taban a trimis primele doua suturi pe poarta. Al doilea a „sters” transversala, avertizand ca in scurt timp, cojocul va plesni.
Ac de cojoc
Golul a cazut in minutul 64, „confectionat” de doua rezerve. Intrat pe postul lui Neagu, Darie a „intors” pentru REMUS COJOCARU, care, aflat la prima atingere de balon, a sutat puternic si plasat in vinclu. Bacauanii au cautat si golul doi, insa pe final au trebuit sa-si asigure spatele, dupa accidentarile lui Darie si Ghius, ultimul ramanand in teren doar pentru ca Poenaru epuizase schimbarile. Manea, Vajou si Spiridon au stiut cand sa traga obloanele. E primavara, iar soarele bate in geam!
Dan Sion
Filosofie despre stiinta si arta: Matematicienii s-au strans la „sfat”
Colegiul National Pedagogic „Stefan cel Mare” din Bacau a fost, sambata, gazda adunarii generale a filialei Societatii de Stiinte Matematice. In cadrul reuniunii, care a inceput la ora 10.00, au avut loc activitati multiple de sesiuni de referate si comunicari cu tema „A fi profesor de matematica”.
Sub deviza „daca literatura este si o stiinta, matematica este, in schimb, si o arta”, profesorii de matematica din intreg judetul s-au intalnit pentru a dezbate problemele cu care se confrunta in aceasta perioada sistemul de invatamant si, in special, aceasta disciplina. „Gandirea matematica nu poate fi disociata de nucleul sacru, intangibil al copilului si adolescentului, a precizat in cadrul reuniunii prof. Ion Radu. Accentul pe cei patru stalpi ai acestui tip de educatie, respectiv a invata sa cunosti, a invata sa faci, a invata sa traiesti alaturi de ceilalti si a invata sa existi a tuturor profesorilor de matematica reuniti in Bacau, confirma vocatia scolii romanesti pentru educatia integrala a copilului, adolescentului si maturului, daca avem in vedere educatia permanenta.” Orientarea educatiei catre interpretarea complexitatii generate a matematicii si catre sistemul informatic, actualizarea matematicii in scoli pe principiul „a invata sa faci” sunt deziderate ale viitorului. La reuniune au participat aproape toti profesorii de matematica din scolile bacauane, de la Moinesti, Onesti, Comanesti si Bacau, iar printre invitati s-au numarat si personalitati de marca ai matematicii din Bucuresti si Iasi. Au sustinut referate si comunicari prof. univ.dr. Doru Stefanescu, prof.univ.dr.Valeriu Popa si prof.univ.dr. Marcel Toma. „Actiunea vine sa intregeasca preocuparea profesorilor de matematica pentru a deveni buni dascali si pentru a intari pozitia matematicii in invatamantul romanesc”, a declarat si prof. Costica Lupu, directorul CN Pedagogic „Stefan cel Mare”. La sfarsitul sesiunii s-a ales si noul presedinte al Societatii de Stiinte Matematice din Bacau, in persoana aceluiasi prof. Ion Radu (presedinte al societatii de patru ani incoace), ales si acum in unanimitate.
Roxana Neagu
