Cinci asociatii de proprietari din municipiul Bacau se lupta in instanta cu CET, furnizorul de agent termic, pentru a-si recupera banii dati de locatari pentru contorizarea blocurilor. Acestea au montat gigacalorimetrele pe cheltuiala lor si cu aprobarea CET. Ulterior, societatea a refuzat sa le deconteze cheltuielile. Aceste asociatii sunt penalizate acum de CET chiar si pentru sumele pe care le au de primit de la furnizor.

Una dintre asociatiile de proprietari aflate in aceasta situatie absurda este cea cu numarul 116, aflata pe strada Aprodu Purice. „In iunie-iulie 2004, noi am contorizat blocurile din asociatie, ne-a declarat Maria Huluba (foto), administrator. Nu mai puteam suporta costurile foarte mari si permanentele discutii pe care le aveam cu celelalte asociatii bransate la punctul termic 63. Ieseau diferente mari intre tarife, desi caldura si apa calda aveau aceeasi calitate si veneau de la acelasi punct termic”. Asociatia dovedeste cu acte ca a solicitat aprobarea CET pentru contorizare si a primit-o, cu semnaturile sefilor de la acea vreme ai societatii. Cand au cerut si banii, s-a schimbat macazul. Li s-a reprosat pretul prea mare la care au contorizat. Negocierile dintre asociatii si furnizor nu au dat rezultate. La inceputul anului 2008, s-a ajuns in instanta. Ultimul termen a fost pe 2 iunie. „Nu s-a decis nimic, spune administratorul. E vacanta, asa ca urmatorul termen este pe 15 septembrie. Oamenii sunt furiosi. Spun ca nu vor mai plati deloc intretinerea, mai ales ca acum au ramas si fara apa calda. Cand aud de penalitati de la CET e jale”. Asociatia 116 are un debit la CET egal cu suma pe care trebuie sa o primeasca pentru contorizare. Penalitatile aplicate de furnizor sunt de doua ori mai mari (3,4 miliarde lei vechi).

Asteapta banii de 5 ani

[ad#stire] In aceeasi perioada, au contorizat blocurile in avans fata de furnizor si asociatiile de proprietari 133, 118, 100, 113, 119 si 112. Gigacalorimetrele au fost montate in 2004 de firma presedintelului de la acea vreme de la As. 112, castigatoarea selectiei de la CET. Cum era obligat sa incheie contorizarea pana la mijlocul anului 2006, CET a organizat licitatie in 2005. Contorizarea a fost realizata de o firma din Bucuresti, la un pret mult mai mic decat cel pe care l-au platit asociatiile care au contorizat in avans. Explicabil de altfel, tinand cont ca a pus mana pe o afacere de 73 miliarde lei vechi. Acesta a fost, de altfel, argumentul CET pentru a refuza decontarea. Firma care a contorizat blocurile din aceste asociatii si-a primit banii la timp, din sumele pe care locatarii le lasau la asociatie, in contul intretinerii. Din acest motiv, asociatiile nu si-au achitat facturile de la CET si sunt penalizate. Au intrat intr-un cerc vicios pe care nu il poate rupe decat instanta. „Sunt 5 asociatii in aceasta situatie, a declarat miercuri, la o intalnire cu cenzorii asociatiilor, Gabriela Mazilu, directorul economic al CET. Asteptam sa vedem ce decide instanta”.

Doina Mincu

Centrul orasului Buhusi a devenit un adevarat santier. Ambitiosul proiect de reamenajare a parcului dendrologic, a celui din centrul orasului, dar si a unor spatii verzi aferente ansamblurilor de locuinte, asi are aici punctul de interes cel mai important. Valoarea proiectului este de peste cinci miliarde de lei vechi iar suprafata pe care vor fi realizate amenajari este de aproximativ doua hectare. Se lucreaza anca din primavara. Termenul de finalizare a lucrarilor este finalul lunii septembrie, dar buhusenii cred ca n-ar fi rau ca SC GLOBAL INVEST SRL, constructorul, sa adere la deviza aTotul anainte de termen…” si sa inaugureze totul chiar la jumatatea lunii septembrie, anul curent, cand vor fi organizate aZilele orasului Buhusi”. Viceprimarul Vasile Zaharia este optimist: aCredem ca lucrarile vor fi terminate anca din vara”. Acum, a prins deja contur profilul fantanii arteziene. an vecinatatea acestei fantani, peste trotuarul din strada Nicolae Balcescu a fost aruncat un interesant pod pe sub care va trece apa rezultata din jocurile fantanii arteziene. De pe planseta zambesc prieteneste banci schitate an maniera moderna, un gazon cu aer englezesc, lampioane romantice.
[ad#stire] Centrul clasic al promenadei buhusene era reprezentat pana acum de pietonalul, dar mai ales de caldaramul strazii Republicii, unde magnoliile atrag ca un magnet. Cu siguranta, centrul promenadei buhusene se va muta acum an jurul acestei fantani arteziene. Prind contur si investitiile specifice din parcul dendrologic, dar si cele din jurul mai multor blocuri de locuinte de pe mai multe strazi din oras. Mai ramane o nimica toata: ca buhusenii sa protejeze aceasta investitie…

Ion Fercu

Comisarul sef Alexa Stefan a fost eliberat de la conducerea Inspectoratului de Politie Judetean (IPJ) Bacau si este numit, din 15 iulie, inspector sef la Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Iasi. Cele mai mari sanse sa-l inlocuiasca le are comisarul sef Vasile Oprisan, actualmente adjunct la comanda IPJ.

Doar un sfert din cenzorii asociatiilor de proprietari au raspuns la apelul Primariei Bacau si s-au prezentat miercuri seara la intalnirea de la Grupul Scolar „Anghel Saligny”. Dezinteresul fata de problmele semnalate de inspectorii de la Biroul pentru asociatii de proprietari din cadrul primariei s-a manifestat chiar de la inceput.

Paraul Ruja, din localitatea Magiresti, a fost poluat, in dupa-amiaza zilei de 8 iulie, cu irizatii provenite de la produse petroliere. Poluarea accidentala s-a produs din cauza spargerii, urmare a coroziunii, unei conducte cu diametrul de 4 toli, apartinand Grupului de Zacaminte Moinesti – Parc 1199 Poiana Runcului.

Locatarii din blocul 34 de pe strada Orizontului au avut joi surpriza unui control matinal. Chiriasilor din locuintele sociale le-au batut la usa, la ora 6.00, angajati ai Politiei Primariei, ai Sectiei 1 Politie si ai Directiei Patrimoniu din cadrul Primariei Bacau.

O delegatie franceza din regiunea Limousin a vizitat joi Consiliul Judetean, unde a fost primita de vicepresedintele institutiei, Silviu Bondor (PD-L).

In primul semestru din acest an, numarul contractelor individuale de munca active inregistrate de catre firmele private a scazut ingrijorator. Daca la sfarsitul lunii decembrie 2008 in evidenta Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Bacau au fost 98.993 de asemenea contracte, la finele lunii iunie mai erau 91.567.

Dintre biletele de tratament alocate judetului Bacau pentru aceasta vara, un numar insemnat ajunge la Sindicatul Liber din Invatamant (SLI) Bacau. Ca in fiecare an, dintre sindicatele puternice din judet si de aceasta data SLI Bacau are prioritate la tratament balnear subventionat, pe toata perioada verii.

Eveniment cultural artistic, maine, 11 iulie, de la ora 15.00, la Promenada Mall din Bacau. O expozitie de crestatura in lemn a sculptorului Iulian Pitirici si un spectacol folcloric in care vor evolua laureatii festivalului aBobocel de la Bacau”, Ansamblul de dansuri aLiliacul” vor fi cateva dintre elementele unui eveniment deosebit.
[ad#stire] Cu siguranta, recitalul Mariei Salaru va atrage multi spectatori. La manifestarea ce prezinta o parte din traditiile romanesti va avea loc si o degustare de vinuri autohtone si de sampanie pentru copii! (G. Pop)

De la 1 iulie, medicii si asistentii din cabinetele scolare, asistentii comunitari si mediatorii romi ar fi trebuit sa fie preluati de autoritatile locale. Directia de Sanatate Publica Bacau are, insa, mari probleme in „predarea” acestora. Unii primari amana sau chiar refuza sa incheie protocolul de preluare a asistentei medicale scolare si comunitare.
„Unii primari nu vor sa semneze aceste protocoale, ne-a declarat Adam Jofa, sef resurse umane la DSP. Primaria Berzunti, de exemplu, refuza sa-l preia pe asistentul comunitar, iar cea din Asau, pe mediatorul sanitar. In conditiile in care banii pentru salarizarea acestora vin si in semestrul II al anului de la Ministerul Sanatatii, este de neinteles aceasta atitudine”. La adresa trimisa de MSP, Primaria Berzunti a raspuns ca nu are spatiu, fonduri si competenta profesionala pentru a-l verifica pe asistentul comunitar. Cu primarul din Berzunti nu am reusit sa vorbim, dar ne-a lamurit Ion Andries, contabilul sef. „Din ceea ce am auzit, daca ar fi angajati ar avea contract de munca pe perioada determinata pana la 1 ianuarie 2010, a declarat Andries. Nu avem nicio certitudine in ceea ce priveste veniturile din 2010. Nici anul acesta nu sunt bani. Noi nu am prevazut in bugetul pe 2009 aceste cheltuieli”. Constantin Radulescu, primarul Asaului, sustine ca nu-i vorba de rea-vointa, ci de saracie: „Ii plateste Ministerul Sanatatii in 2009, dar de la 1 ianuarie 2010 ii vom plati noi. Pe 8 mai, noi am trimis o adresa Directiei de Sanatate in care am explicat cum stau lucrurile. Din cate se aude, din 2010 vom fi siliti sa reducem si din angajatii existenti. Unde sunt patru vor ramane 3, unde sunt 3, pastram 2”.
[ad#stire] Edilul apreciaza ca Asaul nu e „descoperit”: are doi medici si patru asistente medicale. El e sigur, insa, ca daca il va angaja pe mediatorul sanitar va fi obligat sa-l plateasca: „In OG 162, la art. 10, scrie clar ca vor fi salarizati de la bugetul local. Nu-i rea vointa, nu avem de unde”. Primariile din mediul urban s-au supus legii, desi va fi un efort sa-i plateasca pe noii angajati daca, de la anul, finantarea nu va mai fi asigurata de MS. Un medic scolar poate ajunge la un salariu de peste 2100 lei, la care se adauga sporuri, iar un asistent, la 1500-1600 lei.

Doina Mincu
Silvia Patrascanu

Aproximativ 55 de mii de elevi din mediul rural vor beneficia de rechizite gratuite in cadrul programului „Ghiozdanul scolarului”, initiat de Consiliul Judetean. Bugetul actiunii se ridica la peste 50 de miliarde de lei.

Toti elevii prescolari si scolari din mediul rural vor beneficia de rechizite gratuite dupa ce Consiliul Judetean a aprobat demararea programului „Ghiozdanul scolarului”. Conform presedintelui CJ, Dragos Benea, programul este o premiera in peisajul educational judetean, el venind in completarea proiectului „Penarul premiantului”, aflat deja la a doua editie.

100 de lei pentru fiecare beneficiar

Bugetul estimat pentru programul „Ghiozdanul scolarului” se ridica la 50 de miliarde de lei. Un calcul simplu arata ca fiecare beneficiar ar urma sa primeasca rechizite in valoare de aproape 100 de lei. „Cifrele sunt ingrijoratoare pe mediul rural, iar decalajele rural – urban sunt foarte mari. In plus scolile din rural se confrunta cu un procent tot mai mare de abandonuri. Ghiozdanul scolarului e un proiect prin care incercam sa atenuam aceste decalaje si sa dam o sansa elevilor din rural”, a spus Benea. El a confirmat ca programul „Ghiozdanul scolarului” se adreseaza tuturor elevilor din rural, in timp ce de „Penarul premiantului” se vor bucura doar primii trei elevi, in functie de rezultate, din fiecare scoala circumscrisa mediului rural. Categoriile de elevi care vor beneficia de rechizite sunt prescolarii, elevii din ciclul primar, gimnazial, precum si cei din scolile de arte si meserii. Implementarea programului va fi supravegheata de patru manageri zonali, numiti din aparatul CJ.

Bani tot mai putini la minister

[ad#stire] Din evidentele Inspectoratului Scolar rezulta ca populatia scolara previzionata pentru anul scolar 2009-2010, in mediul rural, se incadreaza in cifra prognozata de CJ. Din cei aproximativ 55 de mii de elevi, prescolari sunt in jur de 13 mii, elevi in ciclul primar 19 mii, in ciclul gimnazial alti 19 mii, iar in scolile de arte si meserii sunt prognozati 2200 de elevi. „Programul CJ vrea sa inlocuiasca cheltuielile cu achizitionarea de rechizite scolare. Cel putin pana in acest moment nu am primit ordin ca acesti bani vor fi suportati din bugetul ministerului Educatiei. Initiativa este binevenita cu atat mai mult cu cat elevii din mediul rural provin in majoritatea cazurilor din familii cu venituri scazute”, a declarat Gabriela Tanase, inspector compartiment Prognoza Scolara, in cadru ISJ Bacau.

Lucian Bogdanel
Roxana Neagu

Medicii de familie vor fi obligati sa faca vizite la domiciliul pacientilor pe mai putini bani decat incaseaza acum. Potrivit tabelelor cu tarife afisate pe fiecare usa de cabinet medical, deplasarea medicului de familie la pacient se taxeaza in prezent cu 30 de lei.