Liberalii bacauani au primit, ieri, vizita presedintelui in functie al partidului, Calin Popescu Tariceanu. Fostul premier a sosit la ora 11 in Bacau si, ferindu-se de ochii presei, s-a oprit putin la sediul PNL, apoi
s-a indreptat spre Centrul International de Cultura „George Apostu”, unde s-a intalnit cu liberalii de frunte ai judetului: parlamentari, primari, consilieri judeteni, municipali, presedintii organizatiilor locale etc. Tariceanu a venit dinspre Suceava, fiind limpede ca si-a facut campanie in judetele Moldovei in vederea Congresului PNL, din 20-21 martie, cand va fi ales noul presedinte. Contracandidatul sau va fi Crin Antonescu, despre care unii sustin ca va fi prezent, in Bacau, duminica, la delegatia permanenta a judetenei PNL. Intrebarea e pe cine vor sprijini liberalii bacauani. „Nu pot sa dau nicio declaratie, a spus Romeo Stavarache, presedintele organizatiei, aflat la Centrul aG. Apostua. Avem duminica delegatie permanenta si va invitam acolo. Bacaul va avea si un vicepresedinte. Eu voi candida pentru aceasta functie”. Daca e asa, putem presupune care e optiunea liberalilor din judet. Ionel Palar, deputat PNL, ma contrazice: „Va spun foarte serios care e punctul meu de vedere. Sunt doi candidati si il vom sprijini pe cel care va convinge. Mi se pare absurd sa-ti faci campanie denigrandu-l pe celalalt”. S-ar zice ca liderii bacauani nu au ales, inca, intre Crin Antonescu si Calin Popescu Tariceanu. „Nu sunt de acord cu gastile sau listele aduse de acasa. Partidul trebuie condus de oameni care au ceva de spus, iar cei care au fost validati de cetateni, ma refer in special la primari, trebuie lasati sa aleaga”, a mai spus Ionel Palar. Si Gabriel Berca, senator PNL, sustine ca, in filiala, balanta nu s-a inclinat inca spre unul dintre candidati, dar adauga: „Eu am lucrat alaturi de Calin Popescu Tariceanu si nu am cum sa ma dezic de omul acesta. Cu asta cred ca am spus tot!”. (S.P.)

In satul Oncesti, comuna Oncesti era un monument de patrimoniu de clasa B, care a fost daramat prin 2002 sau 2003 – primarul Gheorghe Baban nu stie cu exactitate. Monumentul, construit in 1939, era o scoala care trebuia protejata, spun cei de la Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu. aEra o biata scoala foarte nesigura pentru elevi”, motiveaza autoritatile din Oncesti.

Directia de Cultura, Culte si Patrimoniu Bacau a aflat, dupa cinci ani, ca un monument din clasa B, situat in satul Oncesti, a fost daramat. Acest lucru a iesit la iveala cand institutia de cultura si-a actualizat lista monumentelor, lista ce trebuia trimisa catre Monitorul Oficial. Monumentul era o scoala ridicata in 1939, dar ajunsa intr-o stare jalnica. In aceasta situatie, Primaria din Oncesti, cu fonduri de la Banca Mondiala, a daramat scoala – fara sa anunte Directia de Cultura si Patrimoniu – si a ridicat pe locul celei vechi o alta noua. aPrimariile din judetul Bacau sunt instiintate direct de noi in ceea ce priveste fondul de patrimoniu aflat pe raza localitatilor sau au o lista cu monumentele protejate”, ne spune Gheorghe Barbu, consilier pentru patrimoniul mobil din cadrul DCCP Bacau. Primarul Gheorghe Baban ataca problema din alt punct de vedere: aScoala era pe punctul de a se prabusi in capul elevilor, astfel ca Inspectoratul de Constructii nu ne-a mai dat voie ca elevii sa sustina cursuri acolo”. Indiferent daca primarul se bazeaza pe lucruri care pot avea o sustinere logica – protectia copiilor – el ar putea raspunde in fata legii. aPrin faptul ca a ignorat lista monumentelor, primarul sau Consiliul Local trebuie sa faca dovada concreta ca acel monument trebuia daramat. Pentru asta vom anunta Politia, dar deocamdata vrem sa stim cu exactitate cand a fost daramat monumentul”, zice Gheorghe Barbu, care asteapta sa vada ce argument legal va aduce primarul din Oncesti.

Formularele de retete s-au epuizat, iar medicii din policlinici nu pot prescrie medicamente compensate cu 90%. Doar medicii de familie au primit cate un top de formulare, insa multi dintre acestia nu au inteles cum functioneaza programul social. Bolnavii au parte de surprize neplacute atat in cabinete, cat si la farmacii.

De la 1 martie, pensionarii cu venituri mai mici de 600 de lei pe luna au dreptul la medicamente compensate cu 90%. Aceasta masura a dat peste cap activitatea unor cabinete de medicina de familie. Multi medici nu au inteles normele de aplicare si au dificultati in completarea retetelor. La randul lor, pacientii se asteapta ca medicamentele sa fie aproape gratuite si sunt surprinsi cand li se solicita co-plata in farmacii. „Compensarea cu 90% se aplica la sublista B de medicamente si la pretul de referinta al acestora, a explicat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Din bugetul alocat de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Ministerul Sanatatii se deconteaza 90 la suta din pretul cel mai mic al medicamentului din grupa cu aceeasi substanta activa. Daca pacientul are pe reteta medicamente mai scumpe, plateste diferenta din buzunar”. O alta problema ii vizeaza pe co-asigurati. Sotul sau sotia pensionarului cu venit mai mic de 600 de lei pe luna nu are dreptul la compensarea cu 90 la suta a medicamentelor daca venitul sau este mai mare de 600 de lei pe luna. Multi asigurati nu inteleg aceasta si solicita ajutorul CJAS. Mai apar si cazuri in care pacientii cer acest nivel de compensare pentru medicamente care nu sunt incluse in programul social. Dr. Ichim precizeaza ca doar medicamentele din lista B se compenseaza cu 90%. Bolnavii care au nevoie de medicamente de pe celelalte liste vor primi reteta separata pentru acestea. Programul are si scapari organizatorice. Desi medicii din policlinici au dreptul sa prescrie medicamente compensate 90%, acestia nu au primit de la CJAS formulare de retete. Cele 300 de topuri alocate pentru inceput judetului Bacau au fost distribuite numai medicilor de familie.

Doina Mincu

Ministrul Educatiei uimeste din nou. Pe toti. Cadre didactice, directori de scoli, parinti, chiar si elevi. Mai nou, Ecaterina Andronescu vine cu alta idee: intentioneaza sa inlocuiasca, din toamna, programul aCornul si laptele” cu un program nou, aAfter-school”, care presupune o masa calda si lectii pentru elevi, sub supravegherea profesorilor.

Proiectul a venit ca o bomba pentru scolile din Bacau, mai ales ca aproape niciuna, cu unele mici exceptii, nu ar putea sa implementeze un astfel de program. Cu atat mai mult, in mediul rural. „Sunt atatea probleme in invatamant, incat asta ne mai lipsea. Si daca va fi ordin, nici nu avem cum sa-l mai contestam”, ne-a spus unul dintre directorii unei scoli din mediul rural. Sunt unele unitati de invatamant care nici nu dispun de spatiul necesar, in altele, „laptele si cornul” sunt o mana cereasca pentru copiii saraci, insa, cert este ca in acest moment, proiectul nu va putea fi aplicat, daca nu sunt si bani. „Nu am auzit inca de acest proiect, dar acum nu stiu daca voi putea sa-l si respect, ne-a declarat prof. Mioara Monoreanu, de la Scoala nr. 9 din Bacau. Nu sunt conditii. In plus, acel corn si acel pahar cu lapte, mai ales de cand a intrat si in clasele V-VIII este foarte solicitat si de copiii mai mari.” La Scoala „Ion Creanga” programul „scoala dupa scoala” a fost implementat inca din 2007. Programul functioneaza, dar intr-un procent foarte mic. Din cei peste 650 de elevi ai unitatii de invatamant, abia frecventeaza programul 53 dintre ei. Motivul?a „Simplu. Lipsa de spatiu. Am doar doua clase libere dupa-amiaza, unde pot sa desfasor si aceasta activitate, ne-a explicat prof. Florentina Vieru, director. La sate cine va sta cu copiii? Femeia de serviciu care face focul in soba? Si-apoi, unde sa se ia masa, unde sa se odihneasca putin copilul pana isi face temele, pe banca din sala de curs?” Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputatilor cu 201 voturi apentru”, 7 aimpotriva” si 5 abtineri.

Roxana Neagu

Ar trebui inteles de la bun inceput ca specificul unui substantiv compus este dat – in buna parte sau initial – de elementele care il alcatuiesc. Prin urmare, avem de-a face cu un termen cu functie generica, aproces”, urmat de un adjectiv. Substantivul este desprins din limbajul juridic, aprocesul” denumind o actiune in justitie menita sa rezolve un conflict intre doua parti sau sa constate in scris si sa aplice sanctiuni pentru nesocotirea legilor statului. Sinonimul cel mai apropiat este aactiune judecatoreasca” sau pur si simplu ajudecata”, ceea ce intareste statutul de termen de specialitate din domeniul juridic-administrativ. Asadar, ne aflam in interiorul relatiilor cetateanului cu autoritatile, relatii actualizate de un eveniment spontan sau unul dirijat, care impune o reactie sociala, materializata prin redactarea unui text. Comunicarea acestuia catre autoritati si caile de rezolvare derivate din continutul textului stau sub semnul imperativului. Procesul-verbal devine un act oficial prin participarea a cel putin doua persoane, dintre care una este desemnata sa redacteze textul constatativ. Obiectul continutului este fie un fapt de natura juridica (in acest caz, alcatuirea textului este o obligatie de serviciu pentru un reprezentant al institutiilor statului: politie, parchet, judecatorie, notariat etc.), fie o intrunire in cadrul careia s-au inregistrat luari de cuvant si
s-au adoptat hotarari. In acest caz, cel ce intocmeste procesul-verbal poate fi un membru al adunarii profesionale sau obstesti, desemnat de aceasta, sau un voluntar, in cazul intrunirilor spontane. DEXI (2007) exemplifica printr-un fragment din aDocumentele diplomatice” ale lui N. Titulescu: aIn procesul-verbal de sedinta (…) se vorbeste (…) de avizul consultativ” (1967). Ca si cererea, procesul-verbal se supune normelor stilului oficial-administrativ, care cunoaste constrangeri de natura lexicala, morfosintactica si compozitionala. Acestea vor sustine caracterul impersonal al comunicarii si vor ingradi eventuala tendinta spre ornamentare si creativitate: aDin fiinta libera, printr-un document juridic, de exemplu, fiinta umana poate fi lipsita dintr-odata, cel putin sub aspect social, de libertate” (subl. aut.) (Dumitru Irimia, Introducere in stilistica, Iasi, Ed. POLIROM, 1999, p. 168). si totusi, spre deosebire de cerere, procesul-verbal dispune de cateva parghii prin care se manifesta inventivitatea autorului, provocata de factori obiectivi. Ascultand cu atentie luarile de cuvant si retinand mental ideile desprinse din acestea, cel ce redacteaza procesul-verbal va fi obligat sa treaca vorbirea directa in vorbire indirecta si sa consemneze fidel continutul dezbaterilor sau al deciziilor luate in cadrul adunarii.

Conf.univ.dr. Ioan Danila

Alteta Sa Regala Principele Radu al Romaniei se va afla pe 9 si 10 martie in judetul Bacau, unde are programata o vizita. Luni, 9 martie, Principele Radu va vizita localitatile Targu Ocna si Onesti iar marti se va deplasa in Moinesti, Comanesti si Darmanesti. Biroul de presa al Majestatii Sale Regelui Mihai I precizeaza ca va reveni cu o agenda detaliata a vizitei.

Doua avarii de mari proportii au lasat mii de apartamente din Bacau fara caldura si apa calda. 27 de puncte termice au fost oprite. Echipele de interventie au intampinat greutati in remedierea acestora, mai ales din cauza unor sparturi descoperite in timpul lucrarilor la conducta magistrala de pe strada Republicii. Iulian Stoican, seful sectiei termoficare de la CET, ne-a declarat ca, in cursul zilei de vineri, „instalatiile au fost umplute, cu mare grija”, deoarece, din cauza starii lor precare ar putea ceda la presiune.

Doina Mincu

Bolnavii nu vor mai avea acces nelimitat la medicamente compensate. Printr-o hotarare de guvern care modifica din nou Contractul-cadru de acordare a asistentei medicale in anul 2009, se reintroduce plafonul pentru medicamente la farmacii. Aceasta inseamna ca retetele nu vor mai fi onorate la liber, farmaciile fiind obligate sa se incadreze in bugetul lunar acordat de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Plafoanele au fost desfiintate la 1 noiembrie 2008. Imediat, la nivelul judetului Bacau, s-a inregistrat o crestere cu 30 % a consumului de medicamente compensate. CJAS a ajuns sa deconteze in fiecare luna retete in valoare de peste 7 milioane de lei.

Doina Mincu

Actionarii de la fosta societate Consart se acuza reciproc de inselaciune si fals. Razboiul a fost declansat de doi dintre salariati care sustin ca au fost tepuiti ca la carte de catre actionarul majoritar. Acesta se apara si spune ca ceea ce incearca sa faca cei doi reclamagii este santaj curat.

In anul 2003, actiunile de la societatea Consart au fost cumparate de un grup restrans de persoane din conducerea unitatii. Directorul tehnic de atunci, Cristian Bulibasa, a achizitionat 103 actiuni, iar Vasile Spataru a luat 27 de actiuni. Cel care investeste masiv este directorul economic, Simion Stefan, care devine actionar majoritar cu 93 la suta din pachetul de actiuni. „De atunci a facut numai ceea ce a vrut, fara ca noi sa fim consultati, sustine Vasile Spataru. A mutat sediul Consart pe Calea Romanului. Apoi a divizat societatea in trei, fara sa stim. Nu mai spunem ca si-a oprit pentru firma sa cel mai bun teren”. Nemultumit este si fostul director tehnic, pana de curand prieten de familie cu actionarul majoritar. „Consart a avut ceva patrimoniu. Pe langa unitatea de pe strada Stefan cel Mare, a detinut un sediu pe Calea Romanului, statia de betoane, o statie pe strada Abatorului, silozurile de ciment si lifturile de pe Aleea Ghioceilor. Eu am aflat abia in 2004 de toate vanzarile facute pe ascuns. In mod normal, in calitate de actionari, trebuia sa fim si noi informati”, spune Cristian Bulibasa.

aAsta e santaj!”

Actionarul majoritar, Simion Stefan, se apara si spune ca nu a facut nimic ilegal. „Am avut administrator judiciar, judecator sindic de la Oficiul Registrului Comertului, eu am fost doar administrator statutar. Eu am fost corect fata de Spataru si Bulibasa, si ce incearca sa faca cu mine e santaj. Nu va mai spun ca Spataru a primit de cateva ori bani de la mine. I-am dat vreo 20 milioane de lei vechi, din omenie”, declara Simion Stefan. Cum cei doi actionari mai mici considera ca le-au fost incalcate drepturile, au facut plangere penala impotriva lui Stefan. „Noi il acuzam de inselaciune, delapidare, fals si uz de fals”, spune Spataru. Dosarul a ajuns pe masa de lucru a procurorilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau.
&ltp style=”text-align: right

Sala de conferinte a Centrului International de Cultura „George Apostu” a fost aseara plina ochi la conferinta tinuta de doi dintre cei mai importanti intelectuali romani, Ana Blandiana si Romulus Rusan. Au fost prezenti nu numai oameni de cultura, profesori, ziaristi, ci si multi elevi, chiar daca acestia nu au pus nicio intrebare invitatilor. Simpozionul a fost mai lung ca de obicei si a tinut treaza curiozitatea participantilor si prin savanta montare realizata de Geo Popa, directorul Centrului „G. Apostu” – un film din epoca de aur a picturii naive, realizat in 1971, versuri din opera Anei Blandiana, recitate cu expresivitate de Constanta Zmeu si insusi Geo Popa. Nu au lipsit poezii celebre ca „Eu cred ca suntem un popor vegetal” si „Totul”. Aceasta din urma a constituit o poveste aparte, pe care Ana Blandiana a spus-o, in mod special, pentru tineri. De altfel, poeta a facut, in cadrul conferintei, dese referiri, chiar acide, la adresa nepasarii si cochetariei elevilor de astazi, in detrimentul valorii autentice. Romulus Rusan a tinut un expozeu despre inceputurile Memorialului de la Sighet, consacrat victimelor comunismului. „Am fost ridiculizati, chiar amenintati, dar sub egida Consiliului Europei am realizat primul muzeu de acest tip din Estul Europei. Un memorial construit pe locul unei foste inchisori politice secrete, in care au stat 220 de detinuti, din care au murit 53 de oameni”, a subliniat Romulus Rusan. S-a pus accentul pe subiectul „rezistentei” in fata invaziei de vulgaritate si de ignoranta a prezentului. „Acum trebuie inventat un alt tip de rezistenta. O solutie ar fi comunicarea directa cu oamenii a scriitorilor, a artistilor plastici, a muzicienilor”, a fost de parere Ana Blandiana. Poeta a povestit situatia nebuloasa a zilelor din decembrie 1989 si a demisiei sale din Guvernul Provizoriu: „Imi dadeam seama pe fiecare zi ce trecea ca nu eram din piesa de teatru pusa la cale de Ion Iliescu si Silviu Brucan. Singura mea putere a fost si este sa spun adevarul”, a conchis Ana Blandiana. Cei doi invitati vor avea o intalnire astazi, de la ora 12.00, cu studentii Universitatii Bacau, iar de la ora 14.30 cu cititorii, la Libraria Glissando.

Gabr

In urma cu mai bine de jumatate de an, angajatii institutiilor muncii au actionat in judecata conducerile acestora pentru ca nu le-au acordat doua din drepturile salariale prevazute de lege. Concret, este vorba despre doua sporuri de cate 25 la suta, ca supliment al postului, respectiv al treptei de salarizare. Aceste sporuri sunt mentionate in Legea 188/1999 si trebuiau acordate inca din 2003. Directorul Directiei de Munca si Incluziune Sociala (DMIS) Bacau, Gheorghe Apostu (foto), declara: aAceste sporuri nu s-au dat niciodata, pentru ca nu au fost bugetate de catre Ministerul Muncii, din lipsa de fonduri. De fapt, ele sunt o gaselnita romaneasca impotriva Uniunii Europene, care nu este de acord cu cresterea salariilor bugetarilor”. Directorul Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS), Teodor Agachi, considera insa indreptatit demersul salariatilor. aEste normal sa ceara aceste sporuri, din moment ce ele sunt prevazute in lege”, afirma Teodor Agachi.

Salariatii nu cedeaza

Dar instantele au pareri diferite vizavi de aceasta problema. De la instanta de fond salariatii Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) au obtinut hotarare judecatoreasca favorabila. In urma recursului inaintat de catre conducerea institutiei la Curtea de Apel Bacau, aceasta nu le-a dat castig de cauza. Neculai Gosman, liderul sindicatului din ITM Bacau, este convins insa ca demersul salariatilor acestuia este pe deplin justificat: aExista o lege care trebuie aplicata. Si, apoi, institutia noastra este extrabugetara. Ne autofinantam, deci ne asiguram fondurile fara sa afectam bugetul statului”. Sindicalistii din cadrul ITM Bacau sunt decisi sa mearga pana in panzele albe pentru a dobandi banii. Ei vor folosi toate caile extraordinare de atac. In ce ii priveste pe cei de la DMIS si AJPS, acestia au ajuns cu procesul la Curtea de Apel. In cazul in care nu vor avea castig de cauza, in final, multi dintre ei sunt decisi sa se adreseze Curtii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Directorul DMIS Bacau este convins ca avor castiga la CEDO, pentru ca pe aceeasi lege, unele categorii de salariati din cadrul altor ministere beneficiaza de sporurile respective de multa vreme”.

Elena Tintaru

Comerciantii care au inchiriat module in spatiile modernizate din Piata Centrala pun lacatul pe usa unii dupa altii. Pana acum s-au eliberat 3 module din fosta hala de lactate si 5 de pe terasa care a fost inchisa si compartimentata. aVor urma si altii, crede Constantin Curcudel, directorul Administratiei Pietelor. S-au intins prea mult la licitatie. Noi i-am avertizat chiar in timpul acesteia ca trebuie sa calculeze exact cat isi pot permite sa dea la chirie, dar nu au inteles.” Pretul de pornire la licitatie a fost de 11 lei/mp. In febra ofertelor, s-a ajuns chiar la un pret final de 611 lei/mp. La un spatiu de 12,5 mp, chiria lunara s-a ridicat la peste 7.600 lei. Comerciantii nici nu s-au gandit cat inseamna aceasta si au sperat ca vor da lovitura la vanzari. Nu au luat in calcul nici costul utilitatilor. In scurt timp, intreprinzatorii si-au dat seama ca nu-si permit aceste chirii de lux. aIn cel mai bun caz, fac vanzari de 1.000 de lei/zi, ne-a declarat Constantin Curcudel. Nu au cum supravietui”. Directorul Administratiei Pietelor crede ca si alti comercianti vor solicita rezilierea contractului de inchiriere, deoarece postul le da o mare lovitura. aLa module se vand produse de origine animala. Vanzarea a scazut drastic din aceasta saptamana”. Unii comercianti au licitat, dar nu au incheiat contractul de inchiriere. Acestia au pierdut si garantia de participare la licitatie. Administratia Pietelor a pregatit un proiect de hotarare pentru organizarea unei noi licitatii. Acesta va fi supus spre aprobare in viitoarea sedinta extraordinara a Consiliului Local Bacau. Comerciantii care au cerut rezilierea contractului de inchiriere au dreptul sa participe din nou la licitatie. Unii dintre ei chiar spera sa obtina acelasi spatiu, dar la o chirie mult mai mica. Pe langa modulele din Piata Centrala, vor fi oferite si spatii in piata de gros. Si acolo, unele societati comerciale s-au angajat la o chirie prea mare: intre 53 si 96 de lei pe metrul patrat. Pentru activitate de depozitare, chiria este extrem de mare.

Doina Mincu

Dorian Pocovnicu, prefectul judetului, a primit, ieri, vizita unei delegatii conduse de consulul general al Ucrainei la Suceava, Yurii Verbytskyi. La intrevedere a fost prezent si Dragos Benea, presedintele CJ. „A fost o intalnire fructuoasa, dovada ca in loc de 20-25 de minute, cat era prevazut, suntem impreuna de 50 de minute”, a declarat Dorian Pocovnicu. Aceasta a fost prima sa intalnire, in calitate de prefect, cu o delegatie straina. Ieri, cele doua parti au pus bazele unei colaborari de durata. „Putem dezvolta cat mai repede o colaborare in plan turistic, sportiv si cultural, a spus prefectul. Vrem sa redeschidem parghiile si sa reconfiguram potentialul de colaborare”. Unul dintre obiectivele care au trezit interesul oficialilor ucraineni e partia de schi din Slanic Moldova. De asemenea, se doreste infratirea judetului Bacau cu o regiune similara din Ucraina. „Eu am aflat ca judetul Bacau are potential economic mare, ocupa un loc important in Romania si, in viitorul apropiat, speram ca vom dezvolta relatii”, a spus Yurii Verbytskyi. Atasatul economic Mykhailo Gainicero a invocat relatiile mai vechi cu judetul Bacau, cum ar fi prezenta, aici, a unui producator de tabla din Ucraina sau contractele comerciale ale SC Letea SA si Aerostar SA. Delegatia ucraineana s-a intalnit cu reprezentantii patronatelor bacauane la Camera de Comert si Industrie. Mihai Tulbure, directorul CCIA dar si al Patronatului Constructorilor a punctat asupra insuficientei colaborari intre mediul de afaceri din Bacau si cel din Ucraina. Seful Misiunii Economice a Ucrainei in Romania, Mykhailo Gainecero, a prezentat punctele tari ale exporturilor din Ucraina in Romania dar si disponibilitatea de a face auzita vocea patronilor romani, dornici de colaborare in afara spatului UE. aStam bine la capitolul de producere a profilelor metalice, avem 17 combinate siderurgice importante. Exporturi importante avem si in domeniul chimic si al ingrasamintelor agricole. Dupa cum se stie, Ucraina realizeaza o productie importanta de cereale, din care o parte ajung si in Romania”, a precizat Mykhailo Gainicero.

rticariu, I. Bisca

Imediat dupa instalare, prefectul le-a cerut sefilor institutiilor publice rapoarte si planuri. Dorian Pocovnicu nu e prea multumit de cele aflate, nici macar in privinta propriei „gradini”. El a anuntat ca va schimba ritmul, stilul si persoanele.

Intre institutiile chemate pana acum la raport se afla IPJ, ISJ, APM, IJSU. „Am inceput cu politia pentru ca mi s-a parut unul dintre cele mai importante sectoare”, a declarat el. Unele rapoarte, cele de 30-40 de pagini, au fost trimise inapoi „pentru ca decat sa ne ingropam in hartii, mi se pare mai important sa trecem la treaba”. In acelasi timp, el le-a cerut directorilor ca, ori de cate ori au probleme, sa-i ceara sprijinul, iar daca va fi cazul „voi merge cu ei la Bucuresti”. Primele sesizari vizeaza problemele de mediu. Si relatia cu cetatenii va fi alta. Pana acum, prefectul tinea audiente o data pe luna, in ultima miercuri, care va fi mentinuta pentru cei care nu au timp sa-si pregateasca documentatia. „Ce am schimbat e ca oricine vine cu o problema documentata poate intra oricand la mine”, a spus Dorian Pocovnicu.

Va chema Corpul de Control al Guvernului!

Alta noutate e ca prefectul judetului se va autosesiza cand presa locala semnaleazaa nedreptati si nereguli. Iata si primul caz: „E.ON a avut o atitudine neserioasa in raport cu partenerii de contract, care sunt cetatenii, si cu primarii”, a spus Pocovnicu. El a acuzat ca reactia E.ON este „tot greoaie, tot tardiva si destul de dispretuitoare”, motiv pentru care va solicita ANRE si altor institutii date privind procedura prin care poate determina furnizorul sa-si schimbe atitudinea. Prefectul a mai anuntat ca va solicita Corpului de Control al Guvernului „sa verifice institutiile deconcentrate si sa vina cu o evaluare cat mai rapida pentru a sti si eu ce am preluat si ce am in subordine”. Va face ordine si in propria institutie, de unde vrea sa elimine birocratia, indiferenta si lipsa de comunicare dintre directii si servicii.

Silvia P.

O solista de muzica populara din judetul Neamt, care a cantat si la festivaluri organizate in Bacau, are mare nevoie de ajutor. Georgiana Axinte, vocea Ansamblului „Floricica de la Munte” sufera de o boala necrutatoare, care o macina zi de zi. Cu zece mii de euro, tanara care a cantat an judet, an tara si an strainatate ar putea fi din nou un om sanatos. Georgiana Axinte, de 23 de ani, a suferit un transplant de ficat an 2005 pentru colangita sclerozanta primara, o boala foarte rara. Evolutia postoperatorie a fost marcata de sindromul de colestaza care a fost considerat, initial, remis. „Din 2006 ansa, episoadele de colangita au revenit, iar Georgiana a fost internata la Institutul Clinic Fundeni din Bucuresti, unde i s-au facut investigatii medicale an urma carora i s-a pus diagnosticul de arecurenta a colangitei sclerozantea. De la Institutul Fundeni i s-a recomandat sa mearga la o clinica din Milano, pentru tratament de dilatatie interventionala transhepatica”, spune tatal Georgianei, Constantin Axinte, contactat telefonic de redactia „Desteptarea”. Din pacate, resursele financiare ale Georgianei si ale familiei ei sunt limitate, asa ca interventia de la Milano este imposibila fara ajutorul altor oameni cu suflet. Colegii Georgianei au reusit sa stranga 2.000 de lei, suma insuficienta pentru rezolvarea problemelor de sanatate ale solistei. Familia tinerei, dar si colegii acesteia fac apel la toti oamenii cu suflet care pot contribui la salvarea unei vieti. Cei care doresc sa o contacteze direct pe Georgiana pot suna la numarul de telefon 0233/282208. Numerele de cont sunt: pentru euro – R090RNCB0196101504860002, iar pentru lei – RO20RNCB0196101504860001. Acum, tanara, chiar daca are probleme de sanatate, asi continua activitatea la ansamblu. (C.P.)

Bacauanul Ionel Darlau a luat o teapa de 28 milioane de lei la o casa de schimb valutar din centrul Bacaului. Bucuros de
cursul valutar avantajos afisat la intrare, bacauanul a scos 4100 euro pentru a-i schimba. Cu greu s-a dumirit, cand a vazut cati bani a primit si ca a platit un comision de 2807 lei casei de schimb. Imediat a anuntat Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor, care l-a directionat catre Politie. Chiar daca va face plangere, sansele pentru a-si recupera pierderea sunt minime. aEu am vazut afisat cursul la 42.800 lei, nu am vazut ca se percepe comision, ca nu este afisat la loc vizibil. Mi-au dat rapid sa semnez ceva, nici nu am avut timp sa citesc. Am schimbat 4100 euro si pe fluturas am vazut ca am platit un comision de 2807 lei si ca am luat numai 36.000 lei pe euro. Am sunat la OPC si apoi la Politie, dar mi-au spus ca nu prea au ce sa le faca, dar sa depun o plangere, ca vor controla. Cu alte cuvinte, am luat o teapa legala. Macar sa nu mai pateasca si altii”, ne-a spus Ionel Darlau. Imediat dupa tranzactia realizata cu Ionel Darlau, casa de schimb valutar si-a inchis portile. Ionel Darlau a mai stat o vreme in fata casei de schimb, ce apartine SC Saralex, pentru a le spune bacauanilor despre teapa pe care o pot lua la aceasta casa de schimb. aVoi angaja pe cineva care sa stea aici si sa-i anunte pe bacauani despre aceasta hotie legala”, a mai spus Ionel Darlau. Incercarile noastre de a-l contacta pe patronul „celebrei” case de schimb valutar nu au dat rezultate pana la ora inchiderii editiei.

Numai intr-o singura zi, la Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) Bacau s-au inregistrat doua talharii comise cu agresivitate. Prima a avut loc in comuna Horgesti, in casa Elenei P., de 86 de ani, nevazatoare. Femeia s-a trezit peste ea, in jur de ora 20.00, cu un barbat, care i-a pus un cutit la gat si prin amenintare i-a luat 260 de lei, un telefon mobil si o lanterna. „Din cercetari s-a stabilit ca barbatul a intrat in casa batranei dupa ce a spart un geam de la usa de acces, ne-a precizat subinsp. Narcisa Butnaru, ofiter la IPJ. Femeia dormea in acel moment, iar din cauza faptului ca aceasta este nevazatoare, nici nu a putut sa dea semnalmentele agresorului.” Din nefericire, a doua zi dupa agresiune, Elena P. a murit. Medicina Legala urmeaza sa stabileasca daca intre leziunile suferite de femeie si deces exista o cauzalitate directa. Daca acest lucru se confirma, fapta se incadreaza la talharie in forma agravanta. Se pare insa ca batrana a murit din cauze naturale, dar nu este exclus ca acest lucru sa fie si urmare a socului pe care l-a suferit. Ieri, autorul talhariei a fost prezentat Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau cu propunere de arestare preventiva, fiind deja retinut de politisti pentru 24 de ore. El se numeste Iulian H., are 29 de ani, si este din aceeasi localitate. Pe numele lui a fost emis un mandat de arestare pentru 20 de zile. Un alt caz, asemanator prin modul de actionare, s-a inregistrat marti seara, in comuna Faraoani. Si aici, la orele serii, in jur de 22.30, dupa cum a declarat victima, un individ a fortat usa de acces la intrarea in casa Terezei P. (79 de ani) si prin violenta i-a luat 400 de lei. „Femeia a declarat echipei operative care a ajuns acolo, formata din politisti de la Investigatii Criminale si de la Politia Rurala, ca barbatul avea fata acoperita si manusi in mana. I-a pus palma la gura si inainte de a-i cere ceva, victima deja ii spusese ca-i da tot ce are numai sa nu o omoare”, a explicat reprezentantul Politiei. Dupa ce a „operat” prin locuinta, agresorul a parasit imobilul si s-a facut nevazut in noapte. A doua zi, baiatul femeii a anuntat Politia. Agresorul s-a dovedit a fi Anton C. (24 ani), care a fost retinut pentru 24 de ore. El este acuzat de savarsirea infractiunii de talharie. Procurorul a decis arestarea lui preventiva pentru 29 de zile. Daca vor fi gasiti vinovati, cei doi risca o pedeapsa cu inchisoarea de cel putin 3 ani.

Roxana Neagu