Acasă Blog Pagina 5340

Din nou acasa

de
Deșteptarea
-

Pe aStiinta”

FCM Bacau intra in linia dreapta a pregatirilor dinaintea returului. Sambata, cu trei saptamani inainte de reluarea campionatului, agalben-albastrii” vor sustine cele de-al treilea joc test din aceasta iarna si primul pe teren propriu. De la ora 11.00, pe terenul aStiinta”, din spatele stadionului aMunicipal”, bacauanii vor primi vizita colegei de serie, Cetate Suceava.

Efectiv complet

Pentru jocul de maine, antrenorul Gheorghe Poenaru conteaza pe intreg lotul de jucatori. Inclusiv pe Nicolas Vajou si Adi Campeanu, care si-ar putea face revenirea pe teren dupa o pauza lunga cauzata de probleme de ordin medical. Totodata, suporterii bacauani ii vor putea vedea la lucru si pe noii sositi, Radutoiu, Marchis, Coman si Eudean.

Cetatea, dizolvata!

De partea cealalta, oaspetii nu traverseaza deloc o perioada fericita. Pe 27 ianuarie, Judecatoria Suceava a hotarat dizolvarea ASFC Cetate Suceava ca urmare a unei cerei depuse de Fisc in baza unei datorii de 23, 6 miliarde lei vechi. Asta inseamna ca viitorul echipei sucevene se va juca mai degraba la tribunal decat pe stadion.

1-0 cu Botosaniul

[ad#stire] Problemele cu care se confrunta Cetatea nu pun in pericol disputarea jocului de sambata. Ieri, fotbalistii suceveni s-au prezentat la antrenament, dupa ce cu o zi mai devreme au invins cu 1-0 intr-un amical pe FC Botosani. aInca nu stim care va fi soarta noastra, insa le-am explicat jucatorilor ca trebuie sa-si continue pregatirile”, a spus antrenorul Sucevei, Ioan Radu.

Dan Sion

Volei feminin / Divizia A1: Un simplu antrenament

de
Deșteptarea
-

Stiinta Bacau – IOR Bucuresti (sambata, ora 11.00, Sala Sporturilor)

Joaca, nu joc

Dupa un exil de aproximativ trei luni, voleibalistele de la Stiinta revin in Sala Sporturilor pentru un meci de campionat. Jocul se anunta de fapt o joaca. Studentele primesc vizita IOR-ului Bucuresti, una dintre cele mai modeste formatii din Divizia A1. Clasate pe penultimul loc al clasamentului, bucurestencele au in cont doar doua victorii, ambele impotriva alanternei” CSM 2007 Focsani.

Chivorchian, menajata

Prin urmare, Stiinta nu are de ce sa-si faca griji. Mai mult ca sigur va bisa victoria din tur, de la Bucuresti, unde s-a impus cu 3-0 (16, 8, 12). aSperam sa ne facem intalnirea cat mai usoara”, a declarat antrenorul Florin Grapa, care va rula probabil intregul lot de jucatoare, minus Angelica Chivorchian. Usor accidentata, tragatoarea Stiintei va fi menajata, locul sau urmand sa fie luat de Mihaela Truta.

Derby la Galati

[ad#stire] Daca intalnirea dintre Stiinta Bacau si IOR Bucuresti nu anunta niciun fel de surprize sau emotii, in schimb derby-ul Metal Galati – Dinamo Bucuresti atrage toate privirile. Galateancele au urcat pe primul loc dupa victoria din jocul cu U Cluj, disputat in devans, insa Dinamo prezinta un alt avantaj: are doua meciuri in minus fata de adversara sa de sambata.

Dan Sion

O (alta) ruina in centrul Bacaului

de
Deșteptarea
-

Exact in centrul Bacaului, o casa in ruine asteapta un raspuns din partea oamenilor. Fosta cladire a Teatrului de Animatie, ocupata de aurolaci si caini vagabonzi, apartine Fundatiei aCaritatea” a Comunitatii Evreilor, care de sapte luni incearca sa o vanda. Edificiul urateste, de mai multi ani, obrazul municipiului nostru…

an peisajul cam amestecat din punct de vedere arhitectural al Bacaului, cladirea fostului Teatru de Animatie (situata pe spatiul din fata Catedralei Ortodoxe aflate an constructie) face o figura desueta. Complet mizera an interior, cladirea are un suflet plin de inocenta si puritate – dat de anii an care aici s-au derulat nenumarate premiere teatrale pentru copii.

Dupa revolutie, cladirea, in buna stare de functionare, a fost revendicata de de Fundatia Caritatea, organizatie cu sediul an Bucuresti, care se ocupa de retrocedarea tuturor bunurilor evreiesti din perioada interbelica. In cladire a mai functionat un timp teatrul de animatie, dupa care, in ultimii ani, imobilul a fost lasat in paragina. Cu buna stiinta. Casa fost distrusa pentru ca ani intregi in ea s-au aciuat persoane fara adapost sau caini vagabonzi. Tot ce a mai ramas dupa mutarea teatrului de animatie – decoruri, scena, materiale auxiliare – a devenit combustibil: astfel, cei fara capatai care s-au aciuat aici au pus pe foc tot ce le-a cazut in mana.

Adrian Gazdaru, directorul Teatrului Bacovia, a fost si a vorbit cu cei din conducerea Fundatiei Caritatea, insa a primit un raspuns transant: aTrebuie sa vindem cladirea si terenul pentru a avea grija de cimitirele comunitatii”. Insistenta directorului Gazdaru se explica simplu: lipsa spatiului la scena Teatrului Bacovia face ca ambele trupe (de animatie si drama) sa se calce, efectiv, pe abataturi” la repetitii. Abia in urma cu sapte luni, fosta casa a teatrului a fost scoasa la vanzare. De fapt nu cladirea conteaza, cat mai ales terenul care valoreaza extrem de mult, fiind proprietate privata.

Solutii sunt si… nu prea. aAm fost vreme de patru ani directorul teatrului care activa in aceasta cladire. Mi se rupe inima cand vad ce s-a intamplat cu o cladire ce in constiinta publica este asimilata cu viata artistica. Fiind proprietate nu prea avem ce face. Casa nu are valoare arhitecturala, astfel incat s-ar putea face un garaj subteran, asa cum planuia fosta administratie, pentru ca e mare nevoie in orasul nostru de parcari”, spune Petru Cimpoesu, directorul Directiei de Cultura Bacau.

[ad#stire] Deocamdata Primaria Bacau se mentine in expectativa. Municipalitatea nu a dat niciun raspuns concret cu privire la posibila sa implicare. aDeocamdata nici nu stiu daca ei doresc sa vanda, asa incat nu ma pot hazarda cu raspunsuri. Nu doresc sa induc ideea ca suntem interesati de casa si sa creem anumite sperante, poate, in sanul Fundatiei Caritatea”, spune Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei Bacau.

Deocamdata, obrazul municipiului nostru ramane patat de cladiri-ruina (Hotelul Central, Casa Alecsandri, Casele regentului Buzdugan), de care nu vor sa stie nici proprietarii si nici administratia locala.

Gabriel Pop

Primaria trage cu ochiul la faina de la UE: Pensionari umiliti la „centrele saraciei”

    de
    Deșteptarea
    -

    Municipalitatea vrea sa profite de pe urma pensionarilor saraci, care trebuie sa primeasca gratuit faina si zahar de la Uniunea Europeana. Cantitati uriase vor ramane aspre a fi casate” de unii angajati ai institutiei. 11969 de bacauani din municipiul Bacau trebuiau sa primeasca cate 14 kilograme de faina si 4 de zahar. Primaria nu a reusit sa distribuie nici macar jumatate din cantitatile alocate de la Uniunea Europeana. aIn afara municipiului Bacau, toate localitatile din judet au finalizat distribuirea alimentelor de la UE. Primaria Bacau nici macar nu a ridicat toate cantitatile de zahar si faina de la depozit”, a declarat Nicolae Huiban, directorul Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura (APIA) Bacau.

    Dezinteres fata de pensionari, bataie de joc, sfidare, umilinta. Asa poate fi inteleasa atitudinea Primariei Bacau fata de pensionari sau persoanele cu handicap. In timp ce alte primarii din judet au inceput actiunea de distribuire a alimentelor la sfarsitul lunii noiembrie, municipalitateaa bacauana a demarat actiunea abia pe 4 ianuarie. Spre deosebire de alti saraci ai judetului (cu venituri sub 400 de lei/luna), saracii municipiului de resedinta nu au avut sansa de a avea mai multa faina si zahar de sarbatori. Pensionarii, persoanele cu handicap sau bacauanii cu venit minim garantat au aflat tardiv de alimentele UE care li se cuvin de drept. Primaria a deschis patru puncte de distribuire a alimentelor in preajma bisericilor Sf. Dumitru, Sf. Nicolae, Fericitul Ieremia, precum si la Centrul de Zi Armonia. Actiunea nu a fost popularizata suficient, astfel ca distribuirea alimentelor de la UE a fost data uitarii de cei mai multi bacauani. aPrimaria nu transporta alimentele acasa la pensionari. Ei trebuie sa vina la punctele de distributie pentru a le ridica”, a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al institutiei.

    Buni doar pentru voturi

    Pensionarii se declara umiliti de modul in care au fost tratati de municipalitate. aSuntem umiliti. E atat de frig afara si trebuie sa venim aici cu buletinul ca sa ne gaseasca liste. Daca era campanie electorala ne-ar fi adus faina acasa, asa cum au facut cu tichetele!”, a declarat Elena V, de 73 de ani. Varstnicii au remarcat faptul ca actualul edil sef este aatent” cu ei doar in campaniile electorale. aStavarache e interesat doar de voturi! Doar atat. Numai minciuni!”, a spus si Gheorghe Popa.

    aUnii nu au putere sa care zaharul si faina. Suntem batrani si pe frigul asta dam coltul. Nici macar nu sunt de buna calitate. Am inteles ca s-au gasit si expirate”, a afirmat Anton C.

    Alimente expirate

    [ad#stire] aNoi am facut o verificare la punctele din Bacau. Primaria nu a luat de la depozit toata cantitatea, pentru a o aduce la centrele de distributie. Ne-au spus ca nu au unde sa o depoziteze. Municipiului Bacau i-au fost alocate 194 449 de kg de faina si 55 529 de kg de zahar”, a mai declarat Nicolae Huiban. Primaria trebuie sa finalizeze actiunea de distribuire a alimentelor UE, pana la 5 aprilie, data la care acestea expira. Pana la aceasta data doar 5400 de pensionari au ridicat alimentele, iar fluxul zilnic este de maxim 10-20.

    Mircea Merticariu

    Publicatia Consiliului Local, folosita de Stavarache in reglari de conturi: Obsesie „tratata” cu bani publici

      de
      Deșteptarea
      -

      Stavarache continua, in maniera personala, conflictul cu actionariatul SC Transport Public. Dupa ce s-a opus timp de mai multe luni acordarii de subventii pentru pensionarii Bacaului, respingand oferta inaintata de transportator, primarul si-a dat in petec in paginile publicatiei Mesagerul. Aceasta este editata – din banii bacauanilor – de catre Consiliul Local (CL). Conducerea companiei de transport in comun e facuta cu ou si cu otet in ultimul numar al ziarului. Asta, dupa ce, la inceputul lui ianuarie, actionariatul firmei a decis sa mentina in primul trimestru al anului facilitatile la transport de care se bucurau aproximativ 16.000 de persoane defavorizate. Desi editata de catre forul ce ii reuneste pe alesii bacauanilor, Mesagerul a fost folosit cu regularitate de catre Stavarache in diverse reglari de conturi mediatice.

      aUn activist cu propaganda”

      Consilierii din opozitie s-au declarat revoltati de maniera in care edilul sef a inteles sa foloseasca, in nume personal, o publicatie editata de CL din banii contribuabililor. Acestia au catalogat demersul primarului drept unul de sorginte „comunista”. Nicu Zaharia (PSD) a declarat ca prin actiunea sa „Stavarache a demonstrat ca nu a reusit sa-si depaseasca conditia de activist cu propaganda in fabrica de avioane din Bacau”. Zaharia a mai precizat ca la urmatoarea sedinta a CL va propune ca in paginile viitoarelor numere din „Mesagerul” sa se regaseasca si proiectele consilierilor din opozitie. „Primarul nu e singur. Exista un Consiliu Local ce editeaza aceasta publicatie. Voi propune in sedintele urmatoare ca in ziar sa se regaseasca si proiectele consilierilor din opozitie. Suntem mai rau ca pe vremea propagandei orchestrate de partidul comunist”, a afirmat Zaharia.

      De cealalta parte, Constantin Draganuta, seful pedelistilor din CL, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca – in mainile primarului – Mesagerul a devenit „a doua Scanteia”. Democrat-liberalul a criticat abordarea obtuza a actualului edil, sugerand ca opozitia este inexistenta in paginile publicatiei. „Parca am fi pe vremea lui Ceausescu. Mesagerul e a doua Scanteia, poate chiar mai rau. Sa nu uitam ca se cheltuiesc bani cu tiparirea acestui ziar. Proiectele opozitiei nu sunt prezentate niciodata. In loc sa deszapezeasca Bacaul cum trebuie, in loc sa se ocupe de strazile distruse, Stavarache risipeste banii bacauanilor in conflicte personale. Nici nu sunt atatea case in Bacau, cate numere sunt tiparite in fiecare luna”, a declarat Draganuta.

      Afacere liberala pe banii bacauanilor

      De-a lungul timpului, de editarea, tiparirea si distributia publicatiei „Mesagerul” s-au ocupat mai multe societati detinute de oameni aflati in anturajul lui Stavarache. Conform unui tabel privind achizitiile publice din 2007 – publicat pe situl internet al municipalitatii – tiparirea ziarului a fost incredintata firmei Alimcop SRL, in timp ce de distributie s-a ocupat firma Clariant. Pentru tiparire, Alimcop a primit in acel an suma de 1,14 miliarde lei vechi. Firma este una „minune”. Conform bilantului din 2008, Alimcop a realizat o cifra de afaceri de aproximativ 1 milion de dolari fara a avea vreun angajat (!). Profitul inregistrat in acelasi an a fost de 1,18 miliarde lei vechi. In 2006, tot fara angajati, Alimcop a realizat o cifra de afaceri de 500.000 de euro si un profit de 900 milioane lei vechi. Firma si-a suspendat activitatea in 2009. Conform actelor de la Registrul Comertului, societatea e detinuta de un oarecare Costel Petriuc.

      [ad#stire] Clariant este firma consilierului local Mihai Sustac (PNL), om de casa al lui Stavarache. Numai in 2007 Clariant a primit de la municipalitate 500 de milioane lei vechi pentru distribuirea publicatiei. Mai mult, pentru serviciile aduse primarului, Sustac a fost numit administrator al societatii Art Bacau. Aceasta apartine CL si are drept scop administrarea activitatii Teatrului de Vara. Conform bilantului, firma lui Sustac a iesit pe zero in 2008. In 2007, Clariant a realizat un profit frumusel: peste 900 de milioane lei vechi. An in care a primit si „ciubucul” de la municipalitate.

      Lucian Bogdanel

      Criza de medicamente la Spitalul Judetean de Urgenta

        de
        Deșteptarea
        -

        Acum lipsesc si unele anestezice. Ele au fost inlocuite cu altele mai scumpe. Ieri, stocul de medicamente era de 300.000 lei, de peste trei ori mai mic decat la inceputul anului trecut. Conducerea a lansat comenzi de 560.000 lei care urmeaza sa fie onorate in cateva zile.

        Criza de medicamente, generata de subfinantare, se resimte din ce in ce mai mult in Spitalul Judetean de Urgenta. Pe langa alte tipuri de produse farmaceutice, lipsesc, mai nou, si cateva anestezice. aUnele vin cu intarziere iar altele nu se gasesc, ne-a spus dr.Ionelia Comanescu, medic sef, sectia Anestezie si Terapie Intensiva. Nu avem Fentamyl si similarele lui din aceeasi clasa. Cu el lucram de ani de zile. Nu este nici Pavulon. Din fericire, avem inlocuitori astfel ca pana in prezent nu a fost niciun caz de amanare a interventiei chirurgicale, nici macar a celor care nu reprezinta o urgenta si pot fi programate.” Conducerea spitalului confirma ca astocul de medicamente s-a diminuat considerabil” si declara ca Fentamylul nu mai este pe piata farmaceutica romaneasca de luni bune. Acest produs injectabil a fost inlocuit cu un medicament similar, dar mult mai scump. Daca o fiola de Fentamyl costa 4 lei, una dintr-un medicament similar este furnizata de catre distribuitori la pretul de 16 lei. Ieri, stocul de medicamente din farmacia centrala a spitalului era in valoare de aproximativ 300.000 lei. La inceputul anului trecut a fost de peste un milion de lei. Totusi, conducerea spitalului afirma ca situatia este de moment. aAu fost incheiate deja contracte cu furnizorii de medicamente pentru o perioada de patru luni, ne-a spus Natalia Jicmon, director de ingrijiri medicale. Sunt deja lansate comenzi in valoare de 560.000 lei si medicamentele sunt pe drum. Pana la sfarsitul saptamanii, stocul va fi completat.”

        Finantare la limita

        [ad#stire] Aproape toate spitalele publice din judet au probleme cu plata facturilor. Acestea se reflecta in scaderea stocului de medicamente din farmacia interna a fiecarui spital. Situatia va continua la fel cel putin pana la sfarsitul lunii martie. Pana atunci, spitalele sunt finantate pe baza actelor aditionale incheiate la contractul pe care l-au avut in 2009 cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). Bugetul primit reprezinta o medie a sumelor alocate in cele 12 luni ale anului trecut. „In luna ianuarie, am alocat spitalelor bani in doua transe, ne-a declarat Viorica Draganuta, director general al CJAS. In prima transa au primit in jur de 10 de milioane de lei, pentru plata salariilor, iar ulterior, inca 5 milioane, pentru acoperirea altor cheltuieli.” SJU a avut cheltuieli salariale de 4 milioane lei. Spre sfarsitul lunii a mai primit 2,5 milioane lei. Pentru a functiona fara probleme, ar avea nevoie de aproximativ 7,5 milioane lei.

        Elena Tintaru, Doina Mincu

        Tenis / Winter Cup: Start in preliminarii

        de
        Deșteptarea
        -

        Lotul national U16, cu bacauanul Vlad Murad (foto) sub atricolor”, intra in cursa de calificare la turneul final al Campionatelor Europene de Iarna pe Echipe. In premiera, Romania organizeaza turneul preliminar la care iau parte 8 tari (Bulgaria, Cehia, Georgia, Grecia, Romania, Turcia, Ucraina si Ungaria), din care primele doua vor merge la faza finala programata la Ronchin, Franta, in perioada 19-21 februarie. Echipa atricolora” ii are in componenta pe medaliatii anationalelor” U16: Stefan Vinti (Medias), Florin Boboc (Pitesti), Vlad Murad (Bacau), iar rezerva este Florin Urda. Grupa preliminara se va desfasura la TC 2000 Bucuresti, chiar in sala in care, la mijlocul lui ianuarie, Vlad Murad a cucerit doua medalii de bronz (la simplu si dublu) in cadrul Campionatelor Nationale Invidividuale de Iarna. Rezultate care, de altfel, i-au adus selectionarea in lotul national pentru Winter Cup.

        [ad#stire] Meciurile au loc in perioada 5-7 februarie, disputandu-se pe sistemul cu doua jocuri de simplu si unul de dublu. Deschiderea oficiala va avea loc sambata, la 14.30, in prezenta lui Octavian Morariu, presedintele Comitetului Olimpic si Sportiv Roman. (D.P.)

        Handbal masculin / Liga Nationala: Miza dublata

        de
        Deșteptarea
        -

        CSM Satu Mare – Stiinta (vineri, ora 17.00)

        Egali cu vicecampioana UCM Resita la inceputul returului, handbalistii bacauani cauta primul succes din 2010 in prima deplasare din acest an. La cinci zile de la remiza cu echipa lui Aihan Omer (26-26), astudentii” dubleaza miza pe punctele din partea a doua a campionatului. aMergem la victorie. Nu va fi usor, dar trebuie sa scoatem maximum din acest meci. Numai asa ramanem in obiectiv”, a subliniat antrenorul Otto Heel inainte de plecarea spre Satu Mare. Pentru intalnirea cu nou-promovata CSM, echipa bacauana nu va putea conta pe serviciile centrului Ionut Rotaru, care se resimte dupa o intindere agravata in derby-ul cu UCM Resita. Nici pe Sabin Ignat, absent dupa o accidentare mai veche. De la gazde este indisponibil pivotul Nenad Savici. In tur, in primul meci al sezonului jucat la Sala Sporturilor, Stiinta Municipal Dedeman a depasit CSM Satu Mare cu o diferenta de 10 goluri: 37-27.

        [ad#stire] In primul joc al etapei, desfasurat ieri: HCM Constanta – Poli Timisoara 38-24. Celelalte meciuri se disputa sambata, 6 februarie: Steaua – HC Odorhei (ora 13.00, Digi Sport), Pandurii Tg Jiu – UCM Resita (17.00), Minaur – CSU Suceava (17.30) duminica, 7 februarie: Rom Cri Brasov – Dinamo (11.00).

        Dana Popa

        Educatie in secolul XXI, intr-o scoala ce sta sa se darame

        de
        Deșteptarea
        -

        Scoala din Belciuneasa, comuna Stanisesti, pare desprinsa din povestile lui Ion Creanga. Aici, peste o suta de copii anvata antr-o casa batraneasca. Din nefericire, scoala care este construita in secolul al XIX-lea arata jalnic. Podeaua este umflata iar peretii stau sa cada.
        In schimbul de dimineata anvata 24 de copii. Este o casa batraneasca din chirpici care are peste 100 de ani. Podeaua este umflata, iar tavanul sta sa cada. antr-o camera sunt cei 10 micuti de la gradinita, iar an alta 14 de la scoala generala. Clasele I-IV invata an aceeasi incinta. an ultimii ani, aici nu s-a facut nicio investitie. Ca sa ajungi la Belciuneasa e o adevarata aventura. Asta daca n-ai caruta sau masina 4X4. Micutii se deplaseaza cu greu la scoala sau la gradinita prin noroaie sau prin zapada. Microbuzul scolar nici nu poate ajunge in sat. „Este o casa batraneasca dar conditiile astea sunt si suntem obligati sa anvatam la simultan cu cele 4 clase , iar antr-o sala alaturata isi desfasoara activitatea gradinita. De cand sunt eu aici de, trei ani nu s-a facut nimic. Uitati-va la fiecare ploaie apa se infiltreaza”, a declarat Elena Luca, invatatoare la Scoala Belciuneasa.
        Parintii copiilor spun ca e singura unitate de anvatamant an apropierea casei. Microbuzul scolar poate ajunge an sat doar pe vreme buna, altfel copiii ar fi nevoiti sa mearga pe jos kilometri antregi. „Mi-e frica sa-mi trimit baiatul in asa-zisa scoala. Da” ce sa fac? Unde sa-i ducem? La Beresti? Aici e aproape. Dupa ce termina patru clase merg la Beresti. Pe jos, cam sase kilometri”, spune Mirabela Chitic. Mi-e frica sa las fata la gradinita, dar ce sa facem. E singura scoala din sat. Iar ei sunt prea mici sa mearga atatia kilometri pe jos. Poate ne ajuta Dumnezeu si nu se intampla nimic”, spune si Ioana Apostol.
        [ad#stire]Conducerea Inspectoratului afirma ca ar fi nevoie de mai multa implicare din partea autoritatilor locale. „Au fost alocate fonduri, dar este nevoie si de implicarea autoritatilor locale. Ei sunt cei care decid unde si ce se antampla cu fondurile”, a declarat Claudia Merticaru, purtator de cuvant ISJ Bacau. De cealalta parte autoritatile locale din Stanisesti spun ca nu au bani. Localitatea este cunoscuta ca fiind una din cele mai sarace de pe Valea Zeletinului. „Nu este singura unitate de invatamant in aceste conditii. Noi am obtinut finantari din partea Ministerului Educatiei, dar au fost stopate. Scoala din Belciuneasa este posibil sa cada in orice moment. Au mai facut parintii cate ceva dar si aici oamenii abia au cu ce-si duce traiul de pe o zi pe alta”, spune Bogdan Teodor Popa, primarul comunei Stanisesti. Pentru ca cei peste 100 de copiii invatau in conditii improprii, Fundatia de Sprijin Comunitar a donat masute, scaune si materiale didactice. La Belciuneasa se impune construirea unei scoli cu trei clase si utilitati, mai ales ca natalitatea in zona este in crestere. Dar nu sunt bani.

        Carmen S.

        Ziarul… dincolo de foile tiparite

        de
        Deșteptarea
        -

        Uneori il cititi, alteori il folositi la stersul geamurilor sau pentru a impacheta cate ceva. La cate nu e bun un ziar!? Dar v-ati gandit vreodata cata munca sta in spatele acelei bucati de hartie? V-ati gandit vreodata cat munceste un tipograf toata noaptea pentru banalul ziar?

        Sunt tone de hartie de ziar scoase pe banda rulanta. In tipografii se munceste la foc continuu. Nimeni nu sta. Banalul ziar iese din mainile a zeci de oameni. Se lucreaza in echipa. Practic fiecare depinde de munca celuilalt.
        Au trecut demult vremurile cand ziarul se facea manual cand se aseza fiecare litera in parte. Litere de plumb. „Tipografia era la ziar pentru ca nu exista decat unul singur. Fiecare litera era culeasa cu mana si se aseza la locul ei”, povesteste Constantin Romedea, tipograf de zeci de ani. Acum totul este digital. Dupa ce redactiile isi inchid editiile, foile de ziar pleaca spre tipografii pe internet. De aici, paginile se scot pe un film si se developeaza. Rand pe rand, pentru fiecare culoare. Apoi ajung pe placa de tipar. Fiecare pagina este lucrata in parte. „Se munceste cu lupa. Nu poate sa lucreze unul singur. Nu trebuie sa existe nereguli. Mai citim cate o stire, dar dupa cum se vede sunt invers”, spune unul dintre angajatii tipografiei. Si totusi nu e asa de simplu cum pare. Au grija ca fiecare semn sa fie la locul lui. Apoi fontul, literele, culoarea, totul trebuie sa fie intr-un echilibru perfect. Si reusesc doar cu multa atentie si experienta.
        Constantin Romedea este unul dintre cei care lucreaza de o viata in tipografie. „Mi-au placut culorile in primul rand. Si meseria chiar mi-a placut. Dupa redactori, noi suntem primii care citim ziarul”, povesteste acesta. Placile cu paginile ziarului sunt mai apoi puse in masina care tipareste. Dureaza ceva timp pana sunt nimerite culorile si pana iese totul perfect. Pe noapte se fac mai multe zeci de ziare. Dimineata apar distribuitorii astfel incat informatiile sa ajunga in cel mai indepartat colt de tara.
        [ad#stire]Au fost cazuri an care nu au intrat texte an ziare pentru ca tipografii nu au vrut. Asta se intampla an anii „90, la anceputuri. Sau texte sub care scria ca „muncitorii tipografi nu sunt de acord cu continutul acestui articol”. „Aparitia tipografiilor moderne si a computerelor a scos din circuit cateva meserii din tipografie. Nimeni nu mai culege, dupa stiinta mea, ziare la linotip. S-a dus toata partea ametalicaa a presei, a ramas doar, la capat, rotativa. Linotipistii sunt o amintire, meseria lor o mai gasesti doar an dictionare”, a declarat Rodica Padureanu, director la Tipografia Letea. Acum 15 ani nimeni nu ar fi crezut asta. Cu timpul oboseala isi spune cuvantul. „Cel mai greu in munca asta e schimbul trei, dar m-am invatat. Imi place si stau pana ies la pensie”, mai spune Constantin Romedea. Ziarul ajunge apoi in mana cititorilor. Dar nimeni nu a stat vreodata sa se gandeasca cata munca e in spatele acelor pagini.

        Carmen Stan

        „Europenii nu dau bani pe ochi frumosi”

        de
        Deșteptarea
        -

        Interviu cu Vasile Aichimoaei, director al Camerei Agricole Bacau

        – Domnule director, Silviu Brucan ne-a dat 20 de ani pentru a ajunge la o democratie autentica si pentru a ne concura cu tarilor europene. Dumneavoastra cati ani dati agriculturii bacauane pentru a fi profitabila ?
        – …Asa incepem! Eu nu ma hazardez in asemenea previziuni, nici nu am toate datele pentru un raspuns clar. Si nici nu cred ca in acest fel trebuie sa abordam agricultura si problemele ei. Sunt multe variabile, sunt multi subiecti, exista multe temeri, neincredere, lipsesc banii, uneori intervine neprofesionalismul, s-a micsorat forta de munca, a imbatranit. Sunt insa si rezultate certe care ne indreptatesc sa credem ca agricultura are resurse pentru a depasi situatia in care a ajuns, una deloc laudabila.
        – Nu sunt prea multe institutii care se ocupa de agricultura? De curand a luat fiinta Camera Agricola. Care este menirea ei in procesul de relansare a sectorului care, altadata, era mandria romanilor ?
        – Printr-o hotarare de guvern, 1709, Oficiile Judetene de Consultanta Agricola, subordonate Agentiei Nationale de profil, s-au transformat in Camere Agricole. Este un pas spre descentralizarea acestei activitati, astfel Camera Agricola este subordonata Consiliului Judetean.

        A trecut vremea agriculturii facuta dupa ureche

        – Este doar o schimbare in denumire sau Camera a primit si alte atributiuni?
        – Este si aici o noutate. Tehnic, metodologic, suntem sub cupola Agenetiei Nationale de Consultanta Agricola, iar administrativ sub cea a CJ. Prin aceasta structura suntem mai aproape de viata locala, de problemele celor care traiesc si muncesc in judet. Sunt convins ca legiuitorul a luat in calcul si faptul ca se va intari colaborarea intre institutiile locale, intre administratiile locale si Camera Agricola. Finantarea Camerei se face de la Bugetul Statului, prin CJ, dar si din surse proprii. Sunt convins ca se intentioneaza ca actuala institutie sa ajunga sa traiasca pe picioarele ei, din activitatea pe care o desfasoara in teritoriu, asa cum se intampla in multe tari din Europa. Asta va fi o reala descentralizare, peste tot consultanta se plateste. La noi, acum, este subventionata de stat.
        – Pentru ce isi iau banii salariatii de la Camera Agricola?
        – Ca prima atributiune, fara a face vreo ierarhizare, este, cum se spune si in denumire: consultanta agricola. Avem specialisti pentru aproape toate sectoarele agricole, fermierii, taranii, oricine doreste o consultanta pe anumite culturi sau domenii gasesc la noi tot ceea ce ii intereseaza. Suntem obligati sa-i sprijinim, sa-i ajutam in demersul lor de a se specializa, de a incepe o activitate agricola. Puteti spune ca taranul le stie pe toate, numai ca realitatea este alta, conditiile, tehnologiile, legislatia s-au schimbat, la fel si structura populatiei din mediul rural. Atat la sediul nostru din Bacau, dar si in fiecare localitate suntem prezenti in permanenta. Vrem sa avem tarani tot mai bine informati. Nu este un slogan. Ne-am invatat sa spunem ca doar cei de la orase au acces la informatie. Nu este adevarat. Oamenii care traiesc in mediul rural cer, au nevoie de tot mai multa informatie, mai ales cei mai tineri. Atunci cand stii, poti sa decizi. De asemenea, organizam cursuri de formare si pregatire profesionala, in functie solicitarile venite din partea partenerilor nostri.

        Apicultorii se bat pentru fonduri europene

        – Taranul are nevoie de bani, de utilaje, de animale…
        – Aveti dreptate. Are nevoie de toate acestea, numai ca pentru a obtine bani din fonduri europene, creditorul cere o minima pregatire din partea beneficiarului. Solicitantul poate sa aiba studii superioare, chiar doua facultati, nu vorbim de cele de profil, Uniunea Europeana cere si cursuri de specialitate, fiecare in sectorul unde doreste sa investeasca. Am sa va dau un exemplu: fermierii din bazinele legumicole stiu meserie, agricultura din tata in fiu, sunt cei mai buni, sunt gospodari, invart productii de milioane de lei. Daca doreste sa acceseze fonduri europene, are nevoie de cursuri de pregatire. Noi facem aceasta activitate la solicitarea lor. Pe langa specialistii nostri, avem colaboratori de la universitatile de profil din tara, pe care-i solicitam, ii platim si oamenii isi primesc diplomele, evident cei care absolva cursurile. In anii trecuti, am organizat cursuri de pregatire pentru legumicultori, pentru zootehnisti, apicultori si pentru cultura mare. Vreau sa va spun ca apicultorii sunt cei mai interesati pentru asemenea cursuri, ei sunt si cei care se bat mai mult pentru fonduri europene. Sunt mai bine organizati, informati, au productie, piata, sunt cunoscuti si recunoscuti in tara si unii si peste hotare. Au investit in mijloace de transport specifice, in utilaje de procesare, inbuteliere, etichetare. Este un sector pe care noi vrem sa-l incurajam, deoarece se pot castiga bani buni, chiar daca necesita munca, stiinta si dragoste. Sunt persoane fizice, asociatii familiale care au cate 100, 150, 200 de famiile de albine. Urmeaza apoi zootehnistii, crescatorii de animale din zona de munte, agroturism, piscicultura, silvicultura. Finantatorul isi ia si prin aceasta cerinta o masura de siguranta, el nu da bani pe ochi frumosi, vrea ca banii sa fie bine gospodariti, de oameni pregatiti, astfel ca fermierul sa poata progresa, sa obtina profit.
        – Cursurile sunt gratuite sau cu taxa?
        – La inceput au fost gratuite, apoi s-a platit o taxa modica, insa din 2009 cursurile sunt cu plata integrala. Sumele nu sunt exagerate, doar atat cat sa ne acoperim cheltuielile, deoarece noi nu suntem societate comerciala, nu facem profit. Tot din 2009, cursurile sunt autorizate. Sa va explic. Daca pana in 2008, cursurile erau recunoscute de Uniunea Europeana la accesarea fondurilor, acum ele vor fi autorizate si in plan national, cursantii se califica, meseria fiind recunoscuta de Ministerul Muncii. In acest fel ei poate iesi pe piata muncii cu aceasta calificare de la Camera Agricola. Am renuntat la birocratie, lucrurile sunt mult mai simple, merg repede, nu pierdem vremea. Trebuie sa intelegem foarte bine, daca o haina o mai porti si azi, si maine, si poimaine, o mai carpesc, o spal si o port si saptamana viitoare, de mancat mancam in fiecare zi, chiar de trei ori pe zi si daca se poate si bine. Pare asa simplu, insa nu este. Pentru a putea satisface o populatie de 22 de milioane, avem nevoie de multe lucruri, insa in primul rand ne trebuie stiinta, bani si munca. Ordinea o stabileste fiecare cum vrea. Cineva trebuie sa produca aceasta hrana. Prin importuri impovaram tara, lasam pamantul nelucrat, iar taranii ajung la sapa de lemn.

        Agricultura nu se face prin corespondenta

        – Multi nu sunt departe de sapa de lemn, mai ales dincolo de Siret. Guvernul a luat o hotarare, de care s-a facut mult caz. Este vorba de instalarea tinerilor la tara. Cum se deruleaza acest program? Are vreo finalitate sau a ramas o lozinca electorala?
        – Este vorba de celebra Masura 112, din Programul National de Dezvoltare Rurala. Si acest Program cere o pregatire adecvata, de data aceasta doritorii trebuie sa fi terminat liceul cu bacalaureat, cursul de pregatire agricola, de minim 150 de ore, si varsta maxima 40 de ani. De asemenea, trebuie sa dovedeasca ca a lucrat macar o jumatate de an in agricultura. Taranul, viitorul fermier poate sa primeasca pe Masura 112 de la 10.000 la 25.000 mii de euro, in functie de profilul fermei de dimensiune economica. El poate sa aiba buletinul de Parava, de Bacau, de Paris, importanta este activitatea la tara. Insa se stie ca agricultura nu se face prin corespondenta. Sa fie clar. Beneficiarul trebuie sa investeasca cel putin 30 la suta din suma intr-o activitate agricola, cu restul poate sa faca altceva, o casa, o magazie etc. Daca este baiat destept, poate sa mai faca un proiect pe Masura 121, Modernizarea exploatatiilor agricole, si Uniunea Europeana ii mai da 25.000 de euro. Fara sa scoata un ban din buzunar, s-a facut cu un produs, cu un utilaj, cu o ferma de 50.000 de euro. El este monitorizat cinci ani. Nu multi se inghesuie la aceste fonduri.

        Asocierea intereselor

        – Domnule director, vorbim de 20 de ani de agricultura performanta, de masuri, de hotarari, de proiecte, insa noi tot aram din deal in vale, tot cu suprafete mici, tot cu sute de mii de hectare nelucrate. Ce-i de facut?
        – O posibila solutie ar fi formele asociative, capitol la care noi stam prost, foarte prost, taranul cand aude de asociatie, de cooperativa fuge de rupe pamantul. Avem mult de lucru, dar alta solutie nu exista, nu putem face agricultura performanta in aceste conditii. Sunt ceva incercari, insa nu sunt functionale. Oamenii nu au incredere unii in altii, au fost patiti si nu vor sa mai riste. Trebuie sa cream acel flux productiv: productie, depozitare, prelucrare, comert, cu specific zonal, zootehnie, cultura mare, apicultura, servicii etc. Fiecare sa se ocupe de ce se pricepe cel mai bine. Noi vrem sa le facem pe toate, noi aram, noi semanam, culegem, transportam, depozitam, vindem. Nu se poate. Cum este in Europa? Eu cultiv grau. L-am vandut, am luat banul si ma apuc de recolta viitoare, vecinul meu, prietenul meu face paine, covrigi, altul face comert. Asocierea este in interese, ceea ce nu se intelege la noi. Nimeni nu le ia terenul, ei raman proprietari, asociatia are caracter tehnic, lucrativ, relational, productiv. Cred ca prin instalarea tinerilor la tara, in timp, multe se vor rezolva.
        – Este o crima ce se intampla acum prin satele bacauane. Pamant nelucrat, mii de hectare, productii mici, lucrari facute cu mijloace rudimentare. Unde vrem sa ajungem?
        – Din pacate asta este situatia prin unele localitati din judet. Este drept ca este lege pentru sanctionarea celor care nu lucreaza pamantul, este impozitul agricol, insa putin se schimba. Acolo unde sunt oameni gospodari, care stiu sa pretuiasca pamantul, si s-a dovedit acest lucru, treaba merge. Sa va dau exemple? Solont, Tg. Trotus, Beresti Bistrita, Itesti, Racaciuni, Stanisesti, Damienesti, Negri, Rosiori, Letea Veche si alte localitati pe Valea Muntelui. Aici functioneaza societati comerciale, asociatii agricole profitabile. OAMENI si oameni! Eu stiu ca daca sunt proprietar de masina, trebuie sa respect anumite reguli, imi trebuie directie, frana, combustibil, asa si cu terenul, il am, trebuie sa produca, nu pot, il concesionez, il vand, il dau in arenda. Asta nu se intelege la noi. Eu nu vreau sa supar pe nimeni, insa la tara lumea a uitat sa mai munceasca, ba un ajutor social, ba un venit minim garantat, pensie sociala, alocatie pentru copii, ajutoare de la Uniunea Europeana. Pamantul ramane parloaga, nelucrat, iar noi mancam din supermarketuri. Nici statul nu se omoara cu sprijinirea taranului, ce va fi anul acesta inca nu stim. Sunt promisiuni, insa bugetul Agriculturii este cu mult sub nivelul celui necesar.

        Bani sunt, proiectele lipsesc

        – Vorbim de mai multi ani de atragerea fondurilor europeni pentru dezvoltarea agriculturii. Pentru ce dau europenii banii?
        – Daca ai proiecte, proiecte bune, durabile, bine argumentate, poti primi bani pentru instalarea tinerilor la tara, am mai spus, pentru sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta (este o formulare care poate da nastere la neintelegere, insa este vorba de o ferma care produce pentru nevoile proprii, dar si un surplus pentru vanzare), infiintarea grupurilor de producatori, modernizarea exploatatiilor agricole, sprijin pentru crearea si dezvoltarea micro-intreprinderilor, incurajarea activitatii turistice, imbunatatirea seviciilor si infiintarea altora, si multe alte programe. Uniunea Europeana s-a dovedit de cuvant, ne-au alocat banii, insa ei trebuie justificati prin proiecte. Asta vrem sa facem si noi, sa sprijinim fermierii, taranii, cetatenii de la tara pentru intocmirea de proiecte, pentru a accesa banii europeni. Sunt gratis, spre deosebire de alte domenii, unde trebuie sa mai pui si tu o parte. Doritorii se pot informa la Camera Agricola, la primarii, pe site-urile de specialitate. Domnule, bani sunt, de la Guvern, atatia cati sunt, de la UE, din credite bancare, din alte programe de asistenta. Cine nu va intelege ca trebuie sa se modernizeze, sa atraga fonduri europene, sa faca o agricultura performamta, in mod cert nu vor avea sorti de izbanda, vor produce putin, de proasta calitate si cu preturi mari. O asemenea agricultura nu o va finanta nimeni.
        [ad#stire]- Vorbim de specialisti, de lipsa lor in teritoriu, insa facultatile scot anual sute de ingineri agricoli, mecanici, medici veterinari etc. Unde sunt?
        – Mi-am pus si eu aceasta intrebare. Nu stiu, in ultimii ani nu a batut nimeni la usa noastra. Este, vedeti, o alta problema pe care va trebui sa o analizam. Sunt fonduri pentru instalare, este pamant, mai trebuie idei, vointa si dragoste fata de pamant, fata de animale. Fara ele nu facem nimic.

        Gheorghe Baltatescu

        PSD Bacau va alege echipa

          de
          Deșteptarea
          -

          Social-democratii bacauani s-au deplasat, ieri, la Bucuresti pentru a participa la Consiliul National al PSD. Pe agenda intalnirii s-au aflat puncte extrem de fierbinti ca anuntarea candidaturilor pentru functia de presedinte al partidului, stabilirea datei alegerilor, dar si modificarea statutului. PSD Bacau are 25 de reprezentanti in Consiliul National, intre care Viorel Hrebenciuc, presedintele organizatiei judetene, Gabriel Vlase, presedintele executiv, Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, Dumitru Braneanu, vicepresedinte, parlamentari, consilieri judeteni si locali, primari si fosti primari: Emil Lemnaru, edilul Onestiului, si Ionel Turcea, primarul de Buhusi, Stefan Silochi si Vasile Ailincai. PSD Bacau nu a decis, inca, pe cine va vota. Au existat declaratii de genul „Exclus pe Mitrea” sau „As inclina cu Nastase”, insa Gabriel Vlase, presedintele executiv al judetenei PSD, sustine ca nicio varianta nu e exclusa: „Sa presupunem ca, dintr-o suta de membri, 70 voteaza cu Mitrea. Ce faci?” Gabriel Vlase preciza, ieri, ca foarte importante vor fi modificarile aduse statutului partidului. „Daca fiecare candidat isi va forma o echipa si se va vota echipa, s-ar putea ca echipa sa conteze mai mult decat candidatul, a declarat Gabriel Vlase. Daca face echipa cu Bercea Mondialu”, nu-l vom vota.” La ora asta, presedintele PSD este Mircea Geoana, care lupta din nou pentru sefia partidului, desi pozitia lui a fost serios zdruncinata de esecul in alegerile prezidentiale din 6 decembrie 2009. Intre adversarii care il pot invinge se numara Adrian Nastase, fost prim-ministru, Cristian Diaconescu, ex-ministru de Externe, si Miron Mitrea, un politician motivat, inamic declarat al lui Viorel Hrebenciuc, cel care a condus campania lui Geoana. Optiunea PSD Bacau e, deocamdata, neclara. Abia la conferinta judeteana de saptamana viitoare, social-democratii vor stabili pe cine vor sustine la Congresul National din 20 februarie. Delegatia bacauana va fi formata din 50 de persoane care, teoretic, au obligatia sa voteze intr-un singur fel.

          Silvia Patrascanu

          Gala FSC va avea „specific norvegian”

            de
            Deșteptarea
            -

            FSC Bacau organizeaza pe 25 februarie a IX-a editie a Galei Premiilor Comunitatii Bacauane. Evenimentul are un dublu scop: strangerea de fonduri pentru continuarea programelor sociale si premierea celor care au facut gesturi de omenie iesite din comun sau au desfasurat activitati constante in slujba comunitatii bacauane. Editia din acest an se va desfasura sub patronajul Ambasadei Regatului Norvegiei la Bucuresti si se va bucura de prezenta Excelentei Sale Oystein Hovdkinn. „Gala face parte din calendarul de evenimente al proiectuilui aServicii Integrare si Inovatoare pentru Romania Ruralaa, derulat de FSC in 10a comune din estul judetului si finantat prin Programul Norvegian de Crestere Economica si Dezvoltare Sustenabila in Romania”, declara Gabriela Achihai, presedinta FSC. Din acest motiv, organizatorii se vor stradui sa-i dea evenimentul un specific norvegian. Bacauanii vor propune o persoana, o firma, o institutie sau o organizatie pe care o considera cea mai activa, mai dedicata comunitatii, dupa care un juriu neutru, format din ziaristi si reprezentanti ai institutiilor sia ONG-urilor care lucreaza in domeniula social va decide castigatorii. Cei care vor sa faca propuneri de premiere sau sa participe la eveniment pot suna la 0234 / 585.658. Toti bacauanii care vor face nominalizari vor fi inscrisi la tombola cu premii surpriza. FSC a invitat si reprezentanti ai mediului de afaceri, care vor contribui cu sposorizari pe trei nivele: „Sponsori de Diamant”, care vor fi si sponsori principali ai Galei, „Sponsori de Aur” si „Sponsori de Argint”. Pentru firmele mici vor exista pachete de 300 de euro. Toti sponsorii proiectelor FSC vor fi publicati in revista dedicata „Galei”. Editia din 2009 a adus fundatiei 61.000 lei, din care au fost sustinute in special serviciile de asistenta medicala si ingrijire la domiciliu a batranilor si adultilor bolnavi din Bacau. Deoarece numarul lor creste, iar finantarile scad, FSC dedica editia 2010 continuarii proiectului „Servicii integrate pentru varstnici”.

            Silvia Patrascanu

            Invatatorii, in proces

              de
              Deșteptarea
              -

              Asociatia Generala a Invatatorilor din Romania intentioneaza sa dea in judecata directorii de scoli care nu respecta nivelul de salarizare stabilit de lege pentru cadrele didactice absolvente de ciclul I Bologna in specializarea pedagogia invatamantului primar si prescolar. Actiunea vine ca raspuns la atitudinea unor directori si functionari care incearca premeditat sa creeze nemultumiri in randul cadrelor didactice prin nerespectarea unor texte de lege. „Facem apel la rabdarea colegilor si ii rugam ca abia la primirea fluturasilor cu salariul pe luna ianuarie, cu o eventuala incadrare care nu respecta legislatia, sa ne scrie sa incepem demersurile in justitie sau sa facem apel la anumite forme de protest”, a declarat Viorel Dolha, presedintele asociatiei.

              Andreea Lupascu

              Datornicii raman fara apa rece

                de
                Deșteptarea
                -

                Mii de familii vor fi lasate fara apa rece pentru ca asociatia din care fac parte, dar si unele dintre ele, au datorii la aceasta utilitate vitala. Potrivit conducerii Companiei de Apa, Asociatiile de proprietari nr. 109 (str. Florilor, nr. 1), „120 Stefan cel Mare” (str. Iosif Cocea, nr. 3), nr. 24 (Calea Marasesti, nr. 116), „40 Rindunica” (str. Milcov, nr. 63), nr. 67 (str. Mioritei, nr. 12), nr. 78 (str. Carpati, nr. 13), „Aprodu Purice” (str. Aprodu Purice, nr. 15), „Avram Iancu” (str. Avram Iancu, nr. 17), „Bucegi 140” (str. Bucegi, nr. 140) si „Bucegi 163” (str. Republicii, nr. 1) nu au achitat fata de ea facturile in termen de 30 de zile calendaristice de la data scadenta. Desi, sustine conducerea companiei, toate cele 10 asociatii au fost notificate de catre aceasta inca din data de 20 ianuarie cu privire la consecintele pe care le vor suporta ca urmare a neachitarii debitului restant. Cum legislatia ii da dreptul furnizorului sa intrerupa livrarea apei dupa cinci zile lucratoare de la primirea notificarii de catre debitor, conducerea companiei va proceda ca atare. Incepand cu data de 8 februarie va sista furnizarea apei reci catre toate locuintele care fac parte din asociatiile amintite. Asadar, asociatiile in cauza mai au la dispozitie ziua de astazi pentru a-si achita pana la ultimul leu datoria si a evita, astfel, intreruperea furnizarii apei reci.

                Elena Tintaru

                Cetatean german, contrabandist in judetul Bacau

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Politistii au depistat un cetatean de origine germana, care detinea un pistol cu gaze, fara forme legale. Lucratorii Politiei Municipiului Moinesti l-au identificat pe N. Detlef Alwin Winfried N., de 47 de ani, domiciliat an Germania, care se stabilise la niste prieteni, iar din verificarile efectuate s-a dovedit ca acesta a cumparat pistolul si munitia aferenta din Germania, le-a introdus an tara la mijlocul lunii trecute, dar nu le-a declarat la punctul de trecere a frontierei Bors. Actiunea politistilor a avut la baza si o serie de informatii externe. In cauza s-a antocmit dosar penal pentru savarsirea infractiunii de contrabanda.

                  Roxana Neagu

                  Amicale pe zapada

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Ziua de ieri a fost una plina in amicale pentru formatiile bacauane. aPinguinii” de la FC Willy s-au revansat pentru infrangerea suferita in turul campionatului si au castigat cu 4-3 pe terenul lui Poli II Iasi, Aerostar a incheiat nedecis, 0-0, cu Mondo Sport, in timp ce juniorii A ai AS FCM Bacau au tinut piept Mesagerului intr-un meci terminat de asemenea cu un scor egal, 1-1. Sambata, FC Willy va intalni pe CFR Pascani, Aerostarul va juca pe teren propriu in compania divizionarei B CSM Ramnicu-Sarat, in timp ce Mesagerul va primi replica celor de la Filipesti.

                  Rezultate si marcatori

                  – Poli II Iasi – FC Wiily 3-4. Au marcat pentru oaspeti: Luncanu (2) si M. Botezatu (2).

                  FC Willy: Ciuclea – Munteanu, Lozneanu, Ursu, Gavenea – Chirila, Apostu, Intuneric, Luncanu – M. Botezatu, Curiliuc. Au mai jucat: Roca, C. Botezatu, Panainte, Corman, Iurchievici si Lipovanu.

                  – AS Mesagerul – AS FCM Bacau (juniori A) 1-1. Au inscris: Rata, respectiv Tecuceanu.

                  Mesagerul, prima repriza: Vizitiu – Andrei, Bolfa, Bogoi, Pascu, Bojescu, Maghinici, Ciuraru, Berza, Rata, Brahas. Mesagerul, repriza a doua: Lungu- Bojescu, Cristea, Manoliu, Pascu, Popa, Corneanu, Mironescu, Duta, Mocanu, Ichim.

                  [ad#stire] AS FCM Bacau: Petrariu – Pruna, Lupu, Tecuceanu, Laslau – Munteanu, Intuneric, Ghiurcuta, Lucaci – Vasilachi, Roman. Au mai jucat: Papin, Dabija, Filip, Bejan si Duma.

                  – Aerostar – Mondo Sport 0-0. Aerostar, prima repriza: Satco – Sentes, Dragota, Dragomir, Magirescu – Braescu, Bulgaru, Dumitru – Banu, Boghian, Rusu. Aerostar, repriza a doua: Iacobuta – Danciu, Burca, Paval, Ghioc – Gandulescu, Mihalache, Carp – Sofronie – Berbece, Ichim (Campanu). (D.S.)

                  De nota zece – Fosta gimnasta de performanta, Diana Agop exceleaza acum in planul performantelor scolare

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  10, 10, 10, 10… 10. Zece pe linie intr-o serie neintrerupta de note maxime, incepand cu prima zi de scoala. In clasele I-IV a terminat cu afoarte bine”, iar la V-VIII a fost sefa de promotie cu media generala 10 (obtinuta in fiecare an scolar). La liceu nu s-a schimbat nimic. Absolventa a claselor I-VIII la Scoala Generala aAlexandru Ioan Cuza”, Diana Agop a incheiat primul semestru la Colegiul National aGheorghe Vranceanu” tot cu media 10!

                  Lista nu este prezentata intamplator, ci pentru ca Diana Agop tocmai a fost premiata pentru activitatea din perioada 2008-2009 in cadrul Galelor Invatamantului Bacauan, desfasurate la Sala Ateneu. Fosta sportiva de performanta, eleva bacauana smulge acum aplauze pentru rezultatele scolare obtinute. Ropote de aplauze care i-au mai fost adresate de nenumarate ori in activitatea sportiva.

                  Fosta componenta a lotului de gimnastica de la SCM Bacau, Diana Agop este medaliata si finalista pe aparate in Campionatele Nationale de copii si juniori ale Romaniei, precum si in turneul international din Franta, unde nu de putine ori a urcat pe podiumul de premiere si a impresionat asistenta.

                  [ad#stire] De altfel, de la varsta de doi ani si sapte luni, Diana Agop a tot iesit in evidenta. Atunci, timp de o saptamana, a fost protagonista la aFaza zilei” de la Pro TV, executand un exercitiu la sol cu acompaniament muzical, sub indrumarea parintilor sai, antrenorii emeriti Vasilica si Corneliu Agop. Si acum, dupa intreruperea activitatii de performanta, Diana Agop ramane in lumina reflectoarelor. De la sport la invatatura. (D.P.)

                  Cu forte proaspete

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Inspectorii scolari si-au preluat inca de ieri noile functii. O parte dintre ei si-au alcatuit un plan de bataie pe termen scurt, in timp ce altii sunt ocupati sa arhiveze si sa puna in ordine zecile de dosare lasate mostenire de fostii colegi.

                    Aurelia Pitu (foto stanga) a preluat fraiele invatamantului prescolar, functie din care spera sa continue toate proiectele educative incepute, cu respectarea termenelor. „E necesara respectarea parteneriatelor pe care le-am incheiat, sa ne continuam proiectele si sa regandim politicile de management”, a subliniat inspectorul. Aceasta vine de pe functia de director al Gradinitei cu program prelungit nr. 18 si are peste 30 de ani de experienta ca educator.

                    aMai putine cozi la usile noastre”

                    Noul inspector pe managementul resurselor umane, prof. Ida Vlad (foto jos), a preluat un portofoliu dificil. Dupa doi ani de experienta ca inspector de matematica, aceasta si-a propus sa aiba o relatie deschisa cu totii colegii din sistem. „Ii vom ajuta pe colegii care au probleme, mai ales ca urmeaza restrangeri de personal. Sper sa gaseasca in noi un ajutor si sa nu mai existe acele cozi interminabile la usa inspectoratului”, a declarat insp. Ida Vlad. Functia sa de inspector de matematica a fost preluata de prof. Eugen Tarasa (foto dreapta), de la Scoala „Octavian Voicu”. Se pare ca profesorul a mai fost propus pentru a ocupa aceasta functie. Obiectivele sale pe termen scurt vizeaza olimpiadele scolare. „Aici se vede munca noastra si valoarea copiilor. Ei trebuie atrasi catre competitii, unde isi demonstreaza cunostintele. Imi doresc asadar sa aduc cat mai multe premii la Bacau”, a conchis proaspatul inspector.

                    [ad#stire] Cele doua inspectoare de limba si literatura romana, Constantinescu Anca si Stoian Cecilia, pastrate in noua schema, isi propun sa ridice stacheta, asa cum le-a trasat ageneralul” Fuioaga.

                    Andreea Lupascu

                    Handbal masculin / Liga Nationala: Prima iesire

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    In etapa a doua a returului, handbalistii bacauani bifeaza prima deplasare din 2010. Lotul Stiintei Municipal Dedeman pleaca la drum in aceasta dimineata, la ora 7.00, cu destinatia Satu Mare, pentru o confruntare cu nou-promovata CSM din localitate. Meciul de joaca maine de la ora 17.00, cu doua zile mai devreme fata de data oficiala a rundei a XV-a. Reprogramarea era necesara in conditiile in care, pe 10 februarie, astudentii” vor primi vizita Pandurilor Tg Jiu (ora 17.00), intr-un alt joc devansat inainte de confruntarea cu ucrainenii de la HC aMotor-ZNTU-ZAS, din mansa I a optimilor Cupei Challenge (duminica, 14 februarie, ora 17.00, Sala Sporturilor).

                    Fara Rotaru

                    Pentru prima iesire a anului, Stiinta Municipal Dedeman nu va conta pe coordonatorul de joc Ionut Rotaru. Handbalistul bacauan a acuzat o intindere in timpul meciului de duminica cu UCM Resita si asteapta sa primeasca unda verde pentru a reintra la joc de saptamana viitoare. aSperam sa fie recuperat pana la primul meci din cupele europene”, spune antrenorul Otto Heel.

                    Stop la accidentari

                    O alta absenta, de mai veche durata, este cea a lui Sabin Ignat, accidentat de la finalul cantonamentului desfasurat la Piatra Neamt. Interul bacauan a plecat pentru un control in Ungaria, iar din primele analize s-ar parea ca situatia nu este chiar atat de grava cum s-a crezut initial, cand s-a luat in discutie o ruptura de ligamente. aConteaza foarte mult sa nu ne mai confruntam cu alte probleme medicale, fiindca ne asteapta o serie de meciuri extrem de importante”, a completat Otto Heel.

                    Si gazdele au probleme

                    La randul lor, gazdele de la CSM Satu Mare acuza de asemenea o indispobilitate dupa primul lor meci al anului (castigat cu 23-22 in fata alanternei rosii” Rom Cri Brasov): pivotul Nenad Savic, care are nevoie de trei saptamani de refacere. Dupa meciul de vineri, handbalistii bacauani vor innopta la Satu Mare, dupa care sambata vor face cale intoarsa spre Bacau, unde ii asteapta o saptamana cu doua jocuri: unul in campionat, cu o contracandidata la un loc de cupa europeana, respectiv debutul in editia 2009-2010 a Cupei Challenge.

                    Etapa incepe azi

                    [ad#stire] Primul meci din etapa a XV-a se va desfasura astazi: HCM Constanta – Poli Timisoara (ora 16.00). Vineri se va disputa partida CSM Satu Mare – Stiinta Municipal Dedeman Bacau (ora 17.00, iar sambata sunt programate jocurile Steaua – HC Odorhei (ora 13.00, Digi Sport), Pandurii Tg Jiu – UCM Resita (17.00) si Minaur – CSU Suceava (17.30). Runda se incheie duminica, odata cu derby-ul subsolului: Rom Cri Brasov – Dinamo (11.00).

                    Dana Popa

                    1...5.3395.3405.341...5.886Pagina 5.340 din 5.886

                    ULTIMELE ȘTIRI