La Vama, DGFP si Garda s-au intors „fostii”

La sedinta Comisiei de dialog social care s-a desfasurat, ieri, la sala mica a Prefecturii Bacau, s-a prezentat Romeo Fratila (foto) in locul lui Dinu Romascanu, ca sef al Garzii Financiare. Motivul e simplu: directorii, comisarii sefi si inspectorii care au fost schimbati din functie dupa alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, mai exact in primavara si vara 2009, dupa ce PSD si PD-L si-au propulsat propriii oameni, au dat in judecata ministerul si au castigat. Temeiul legal a fost decizia Curtii Constitutionale a Romaniei, care a declarat Ordonantele 37 si 105 ca fiind neconstitutionale. "Sunt doua decizii ale Curtii Constitutionale si m-am intors in functia de comisar sef al sectiei Bacau a Garzii Financiare. Dinu Romascanu va reveni pe postul detinut anterior, acela de comisar. E normal sa se intample asa", a declarat Fratila, care a precizat ca directorii de divizie – Eugen Stefanescu, respectiv Ionel Catalin – vor ramane in continuare pe functii.
Primul intors in functie a fost Ioan Melinte, director al APIA Bacau, care l-a inlocuit Nicolae Huiban, urmat de Mirel Miclaus, director al Comisariatului Judetean de Protectia Consumatorului, care a revenit in functie pe 5 mai, si de Romeo Fratila, intors in postul de comisar sef pe 26 mai. Schimbarile de ieri au vizat institutiile subordonate Ministerului de Finante, mai exact, Garda Financiara, Directia Vamilor si Directia Generala de Finante Publice (DGFP). Astfel, Vasile Soiman l-a inlocuit pe Valentin Grosu, iar Mircea Muntean pe Cornel Asandei, care a devenit director adjunct. “De astazi, Vasile Soiman este director executiv, Pericle Sava, director adjunct, iar eu revin in functia de coordonator al Compartimentului de Echipaje Mobile. Cei doi sunt imputerniciti in aceste functii, iar mie mi se intrerupe contractul de management si revin in functia avuta anterior”, explica Valentin Grosu, de la Directia Judeteana de Accize si Operatiuni Vamale. Ieri, Claudiu Balan, prefectul judetului, le-a sugerat sefilor institutiilor publice sa-l anunte cand se intorc in functie. “I-am rugat sa ne informeze cand apar astfel de modificari, arata Claudiu Balan. Nu exista prevazut undeva ca au obligatia sa ne anunte, dar avand atributii de coordonare a institutiilor deconcentrate e firesc sa stim cine le conduce.”

Fostul director economic de la Agentia de Somaj, in proces cu Ministerul Muncii

La institutiile judetene ale Ministerului Muncii doar directorul economic al uneia dintre acestea ar putea sa se teama pentru scaunul pe care il ocupa. Cel care a fost pana acum un an director economic din partea PNL la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) a atacat atunci in instanta decizia de eliberare din functie. Deocamdata, insa, la cunostinta conducerii AJOFM nu a fost adusa o hotarare judecatoareasca definitiva in baza careia sa fie repus in functie cel revocat. In rest, niciunul dintre cei detronati de la Casa Judeteana de Pensii, Inspectoratul Teritorial de Munca si Agentia Judeteana de Prestatii Sociale nu a dat in judecata ministerul pentru decizia sa.

Angajatii din sistemul bugetar se pregatesc de greva generala, programata pentru 31 mai. Sanitas, sindicatul angajatilor din Sanatate, nu se va limita insa la acest protest. In ziua in care parlamentarii vor discuta motiunea de cenzura, sute de angajati din Sanatate vor forma un lant uman in jurul Palatului Parlamentului.

Sindicalistii Sanitas pregatesc doua greve generale. Una dintre acestea va avea loc pe 31 mai. A doua actiune se va desfasura in ziua in care parlamentarii vor vota motiunea de cenzura impotriva Guvernului Boc. Sute de angajati din spitale vor bloca atunci una dintre portile Palatului Parlamentului si vor forma un lant uman in jurul cladirii. Sindicalistii protesteaza in primul rand impotriva reducerii salariilor cu 25%. Multi dintre angajati au venituri derizorii, iar masura anuntata ii lasa muritori de foame. “Vor fi grave implicatii sociale, ne-a declarat Marin Vlad, liderul sindicalistilor din Spitalul de Pneumoftiziologie. Ne-au fost taiate si tichetele de masa. Spitalele nu mai reusesc sa-si achite facturile, banii de la Casa de Asigurari vin tot mai tarziu si tot mai putini.” Unii salariati sunt in situatii disperate. “Multi au angajat credite, bazandu-se pe salariul pe care il aveau,ne-a spus si Dorica Serban, lider de sindicat la Spitalul Onesti. Poate 25% era cat le mai ramanea pentru mancare. Daca li se taie acesti bani, ce vor face?” Angajatii din unitatile sanitare de stat vor munci mai mult, pe bani mai putini. “Unii dintre noi au plecat in strainatate si suntem in mare deficit, ne-a declarat Iulia Dobritoiu, lider de sindicat, Spitalul Comanesti. Este bataie de joc. O infirmiera castiga 560 de lei, o asistenta cu vechime, 1200 de lei, desi lucreaza noaptea, sambata, duminica, de sarbatori. Daca intra si in banutii astia, nu stiu cum ne vom descurca.”

Asistenta medicala de urgenta se asigura

Potrivit legii, in caz de greva in sistemul sanitar, o treime din angajati trebuie sa ramana la posturi si sa asigure asistenta de urgenta. “Sub nicio forma nu vom face ca in alte tari UE, da asigurari Aurel Cretu. In Franta, s-au inchis spitalele si au murit oameni. Noi vom face doar ce trebuie pentru a atrage atentia decidentilor politici ca ei trebuie sa aiba grija de noi, nu populatia de guvern.” Vor fi inchise policlinicile, iar in spitale se vor face doar internarile si interventiile de urgenta. Desi vor intra in greva generala si angajati ai statiilor si substatiilor de ambulanta din judet, nicio persoana care va avea nevoie de interventia unui echipaj de la aceste unitati medicale nu va fi afectata. Toate solicitarile adresate statiilor si substatiilor de ambulanta vor fi rezolvate ca in orice zi de lucru. "La noi nu este voie sa se faca greva in timpul programului, ne-a spus dr. Adrian Colibaba, directorul medical al Serviciului Judetean de Ambulanta. Legea nu ne permite sa intrerupem activitatea, sub niciun motiv." Liderul organizatiei sindicale "Ambulanta" confirma ca la statiile si substatiile de ambulanta nu va inceta lucrul. "Vor fi prinsi in greva numai membri de sindicat care, in ziua de 31 mai, sunt liberi, ne-a spus Nicu David, liderul de sindicat. Acum (ieri, ora 15.00 – n.n.) intocmim lista cu sindicalistii care accepta sa participe la greva. Vor fi, sigur, de acord cu aceasta toti cei care au liber."

Functionarii publici fac “greva de solidaritate”

Functionarii publici din administratie si institutiile deconcentrate se vor alatura bugetarilor din educatie, pe 31 mai, “intr-o greva de solidaritate, arata Razvan Bordeianu, vicepresedintele SED LEX la nivel national. Si din Bacau am primit instiintari privind participarea la actiune, de la CJ, Prefectura, primarii, ITM etc. Toate sindicatele si federatiile sindicale afiliate la SED LEX, adica peste 80.000 de persoane, vor fi luni in greva generala.” Lor li se vor alatura functionarii afiliati la FNSA si cei din Cartel Alfa. Aceasta e prima actiune de protest dupa semnarea acordului cu FMI privind masurile de reducere a cheltuielilor bugetare. E posibil ca in ziua in care PSD+PC si PNL vor depune motiunea de cenzura, sindicatele sa o sprijine cu o noua greva.

Pe soseaua care desparte targul Buhusi de Blagesti cresc pericolele precum ciupercile de roua. Au inceput sa creasca gropile din asfalt, cu toate ca niste carpeli mioritice au fost efectuate in urma cu vreo luna. E drept ca drumarii n-au peticit si gropile cele mari, ca nu cumva sa le piara samanta. Acum a aparut un nou pericol. Va prezentam aceasta panarama fara egal pe meridianele lumii, la acest gen de comedie. Peste acest drum sunt aruncate, in zona albiei raului Bistrita, trei poduri. Primul – construit peste un firicel nabadaios de apa – are vreo douazeci de metri lungime, al doilea, de vreo patruzeci de metri, este podul de peste canalul Bistrita si are vreo patruzeci de metri, in vreme ce ultimul, de peste 150 de metri, este construit peste vechea albie a Bistritei. Toate au un numitor comun: de mai mult timp, vandalii au furat o mare parte din grilajul/balustradele de protectie. Pe primul pod, grilajul ramas nu mai are sase metri lungime. Pe podul cel mai lung, la ambele capete ale podului, dar si pe la mijloc, vandalii si-au facut treaba cum se cuvine. Am lasat la urma podul de peste canal, pentru ca aici panama este fara egal. O foarte mare parte a balustradelor/grilajelor a fost furata. O alta parte, taiata la un capat, este pregatita pentru „recoltare”. Povestea vandalizarii a inceput, de mai mult timp, dar nimeni nu misca un deget. Totusi, ca sa fim drepti, cineva a dat semne de viata si a agatat, in loc de balustrada, doua fire de sarma ghimpata! Este, fara indoiala, vorba despre o fiinta inspaimantata de ce s-ar putea intampla daca un autoturism sau un om ar putea ajunge, din pacate, intr-o situatie limita, langa marginea podului. Jos e haul sub care asteapta canalul foarte adanc. Este interesant de urmarit spectacolul rutier de pe cele trei poduri. Conducatorii auto care cunosc zona circula pe aici cu o viteza de melc ramolit, cu mare spaima. Podurile, ca si soseaua amintita, nu sunt gestionate de comunitatile locale, ci de cele judetene si nationale. Facand haz de necaz de aceasta premiera mondiala cu sarma ghimpata in loc de balustrada, buhusenii se amuza si propun ca pe fiecare pod sa fie prezente non-stop echipe de scafandri. Ar fi mai pitoresc, mai altfel. Pana intr-o zi, cand o eventuala drama va ne va schima perceptia despre aceasta nesimtita lipsa de respect si grija fata de oameni.

Bacauanii se tem ca nu mai prind „compensate”

Tot mai multi bacauani accepta sa primeasca retete compensate pentru 3 luni, de teama ca nu vor mai prinde medicamente. Aceasta situatie a pus farmaciile in dificultate: cu cat onoreaza mai multe retete, cu atat rezista mai greu pe piata. Farmaciile isi primesc banii pentru medicamentele compensate la aproape 7 luni de la eliberarea lor catre pacienti. Cel mai greu rezista farmaciile din mediul rural, unde se cumpara foarte putine medicamente cu banii jos.

De la inceputul acestei luni, in farmaciile bacauane a crescut cantitatea de medicamente compensate eliberate pacientilor. Aceasta este urmarea unor zvonuri si a noului sistem de consultatii impus medicilor de familie si specialistilor din policlinici. Initial a fost doar un zvon ca bugetul pentru medicamente compensate a fost epuizat. Saptamana trecuta, Ministerul Sanatatii a anuntat oficial ca s-a ajuns la fundul sacului, iar casele de asigurari de sanatate din judete au primit dezlegare sa recurga la angajamente de plata. “Pacientii s-au speriat, ne-a declarat farm. Luana Grigoras, presedintele Colegiului Farmacistilor Bacau. A fost o avalansa de retete. Foarte multe retete pe 3 luni am primit. Chiar daca pacientii trebuie sa faca un mare efort financiar pentru a le lua, au vrut sa-si asigure tratamentul. Sunt si zvonuri ca de la 1 iulie se modifica lista de medicamente compensate.” Avalansa de retete compensate a fost provocata si de noul sistem de consultatii din cabinete. Pentru a se incadra in limita de 20 de consultatii pe zi, medicii sunt nevoiti sa-si primeasca mai rar pacientii. De aceea, pacientii aflati in evidenta cu boli cronice primesc reteta pentru tratamentul pe 3 luni.

Medicamente cu jumatatea de flacon

A scazut, in schimb, vanzarea de medicamente cu banii jos. “Avem clienti care cumpara cate o jumatate de flacon de medicamente sau o folie”, a mai spus presedintele Colegiului Farmacistilor. Aceasta situatie a afectat drastic starea financiara a farmaciilor din mediul rural. “Se cunoaste ca s-au scumpit medicamentele, ne-a declarat Matilda Isac, de la farmacia din comuna Rachitoasa. Ne este teama sa nu ne blocheze retetele acestea multe pentru cronici. Am retete pe luni de zile in urma nedecontate de Casa de Asigurari. As renunta la contract, dar ce se intampla cu pacientii?” Situatia dificila conturata de farmacisti nu se regaseste si in raporturile cu Casa de Asigurari. La contractarile de luna trecuta s-au prezentat la CJAS reprezentantii a 3 noi farmacii, iar in mediul rural s-au infiintat 20 de puncte farmaceutice. “Au intrat in contract cu casa fiindca nu se poate rezista pe piata, mai ales in mediul rural, fara a elibera retete compensate, a explicat farm. Luana Grigoras. Este adevarat ca primim bani conform legii, la 210 zile de la eliberarea retetei, dar primim. Pe 13 mai ni s-au decontat retete eliberate pe programe, compensate obisnuite si cele pentru pensionarii cu venit sub 700 lei/luna.” In situatia in care puterea de cumparare a populatiei este tot mai scazuta, farmaciile prefera sa crediteze sistemul sanitar, asteptand mai bine de jumatate de an banii pe retete, decat sa traga obloanele.

Matematicienii, de la cei mai mici la cei mai mari, au fost rasplatiti ieri de Inspectoratul Scolar Judetean Bacau (ISJ) cu diplome, pentru rezultatele deosebite pe care le-au obtinut in urma participarii la olimpiadele si concursurile judetene din acest an. „Aproximativ 300 de elevi de la clasele de gimnaziu si liceu care au participat la concursurile judetene de matematica au primit diplome”, a subliniat prof. Cristian Merticaru, inspector de matematica.

Tudor Padurariu – cel mai bun elev

Dintre cei premiati, Tudor Padurariu, de la clasa a XI-a, din Onesti, a fost desemnat „Elevul anului”, intrucat pe langa medalia de aur de la Olimpiada Nationala de Matematica si cea de argint de la Balcaniada, el s-a calificat la Internationala de Matematica. Acesta a marturisit ca este pasionat de acest obiect din clasa a V-a, de cand a inceput sa participe la olimpiade si ca si-a depasit propriile asteptari. „Nu am crezut ca ma voi califica la nationala si am reusit acest lucru in clasa a IX-a. Cu atat mai putin am crezut ca voi lua aur la nationala si argint la balcaniada si am reusit sa ma calific si la internationala mai devreme decat am anticipat”, a marturisit acesta in fata colegilor mai mici. Alaturi de el a fost timp de trei ani profesorul de matematica Gheorghe Sorta, care i-a observat inclinatia spre acest obiect si il ajuta permanent: „Tudor este un copil foarte educat, cu aptitudini si atitudini deosebite, dispus la efort, dispus sa invete, sa se perfectioneze. Lucreaza mult si e pasionat. Sper sa obtina medalia de aur la internationala pentru ca are sanse. Trebuie sa mai lucram la emotiile pe care le are. Probabil din dorinta de a fi cel mai bun si de face totul se grabeste cateodata”. Dincolo de pregatirea pentru aceste competitii, Tudor isi face timp si pentru pasiunile sale: „Imi place pictura, sa ascult muzica, sa ma uit la filme si la evenimente sportive”. Pentru talentul si perseverenta de care da dovada, el a primit si un premiu din partea UPC Romania, un laptop performant care sa il ajute in pregatirea sa.

Locuitorii din Serbesti l-au chemat pe Scripat

In acest weekend, locuitorii din Serbesti au stat iarasi de paza, noaptea, pe malul Siretului. Din cauza precipitatiilor abundente, apa a crescut cu 70-80 cm si a mai rupt o halca de pamant. In dreptul cotului, raul a ajuns la 50 de metri de case. Oamenii sustin ca, din 2007, Siretul le-a injumatatit gradinile si musca in fiecare zi din proprietatile lor. In plus, “daca vine mare, ne ia cu totul!”. In zona Serbesti, Siretul face o bucla care creste mereu, apropiindu-se de locuinte. De cate ori se simt in primejdie, oamenii il anunta pe primar si ii cer “sa faca ceva, sa ia o masura!” Edilul, la randul lui, solicita sprijinul institutiilor care pot decide solutia si pot aloca fonduri. De cand a fost ales, Costinel Manea scrie tidule, telefoneaza la DAS si la Prefectura, revine cu adresele, da explicatii cetatenilor. A apelat si la Constantin Scripat, intors in functia de subprefect al judetului. Oamenii sunt de-a dreptul iritati: s-au saturat de vorbe, vor sa vada utilajele lucrand! Saptamana trecuta, subprefectul promitea ca va veni la fata locului, impreuna cu specialistii de la “Ape”. S-a tinut de cuvant: marti, Constantin Scripat si Mircea Olaru, directorul Sistemului de Gospodarire al Apelor (SGA) Bacau, s-au dus in zona expusa erodarii insotiti de primar, politist si responsabilul cu interventiile in situatii de urgenta din Saucesti. “Ne asteptau acolo vreo 20 de cetateni, neincrezatori si foarte indignati ca de vreo trei ani poarta corespondenta cu institutiile dar, concret, nimic nu s-a intamplat”, arata Scripat. Oamenii au adus si hartiile trimise Primariei Saucesti, Prefecturii, DAS, ministerului etc. “Cauza este, se pare, pe malul celalalt al Siretului, in comuna Negri, afirma Constantin Scripat. Ne-am dus acolo si am gasit o balastiera in plina functiune.” E posibil ca excavatiile facute de firma respectiva sa fi deplasat albia Siretului, adancind bucla si apropiind-o de Serbesti. “Se vede ca albia veche e pe mijlocul insulei. Solutia este taierea cotului. S-a propus si stramutarea a 5-6 familii din zona, dar eu nu am fost de acord, deoarece asa nu se rezolva problema.” Daca bucla va fi retezata cu un sant sapat in linie dreapta, apa isi va face singura loc. DAS a amanat aplicarea acestei solutii deoarece, la minister, exista un plan de anvergura ce vizeaza Siretul. Oamenii nu mai pot insa astepta. “Am stabilit cu primarul sa gaseasca niste firme care sa execute lucrarea, iar cu DAS sa ne sprijine din punct de vedere tehnic”, afirma subprefectul. Cat priveste balastiera din Negri, lucrurile se vor lamuri intr-o zi – doua: “Patronul era acolo, dar nu avea niciun document la el. L-am chemat azi, la Prefectura, cu autorizatia de functionare, avize, facturi, tot. Vom vedea cum stau lucrurile!”

Peste 230 de elevi de clasa a XII-a de la Colegiul „Gheorghe Vranceanu” au marsaluit ieri in semn de bucurie si mandrie ca au absolvit liceul. Alaturi de colegi, profesori, prieteni si parinti, ei au uitat macar pentru o zi de exercitii si probleme, chiar daca pana la probele scrise ale bacalaureatului mai este mai putin de o luna.

Elevii au asistat apoi la cursul festiv organizat la Sala Ateneu, care a debutat, cum era de asteptat, cu traditionalul Gaudeamus Igitur. A fost un prilej potrivit pentru tineri sa isi aminteasca de clipele pe care le-au petrecut impreuna, dar si de profesorii lor. „Liceul este cea mai frumoasa perioada din viata unui elev, este etapa care te formeaza. Cred ca toti se intorc la liceu dupa incheierea facultatii, cu gandul de a-si revedea profesorii. Toti cei care pleaca de la Colegiul Vranceanu ajung la facultati foarte bune si au un viitor”, a explicat Alexandra Pascaru, eleva in clasa a XII-a H. „Mi-am facut prieteni. Plec cu amintiri din excursii, din timpul anului, pe care le voi pastra intotdeauna. Nu regret nici o clipa, desi a fost dificil si a trebuit sa ne ridicam la nivelul asteptarilor”, ne-a spus si Andrei Varnav, din clasa a XII-a A.

„Vivant profesores”

Prin emotii au trecut si dascalii lor, cei care i-au indrumat nu doar sa invete, ci si sa se bucure de viata si de aceasta varsta care este cea mai frumoasa. „Ma bucur pentru ei, desi ceea ce ii asteapta nu va fi usor. Cred ca se vor descurca pentru ca sunt foarte bine pregatiti”, a declarat prof. Gabriel Andrei, directorul Colegiului Vranceanu. Pentru prof. Paul Deboveanu, aceasta a fost ultima generatie alaturi de care a „marsaluit”, a 47-a la numar. „Foarte multe lucruri s-au schimbat. Copiii au ramas aceeasi, dar viata s-a schimbat de la un an la altul. Noi, Vranceanu, am mers totusi spre mai bine mereu. Acum 45 de ani cand a fost infiintat, Colegiul Vranceanu era nimeni, astazi suntem pe locul opt in tara din toate punctele de vedere, ceea ce este formidabil”, a exclamat dascalul.

„Trebuie sa isi cunosti prioritatile”

Festivitatea a avut o insemnatate aparte pentru sefa de promotie, eleva de la clasa a XII-a A, Miruna Girtu, care a incheiat liceul cu media generala 10. Daca ceilalti ar spune ca e dificil sa ajungi la asa o performanta, nu de aceeasi parere este si Miruna. „Nu m-am gandit ca este greu. Pur si simplu am mers inainte si m-am concentrat pe ce aveam de facut, incercand sa ma descurc cat mai bine. Desi nu exista o reteta a succesului, cred ca este nevoie de multa munca, sa iti cunosti prioritatile si sa le pui in ordine si sa existe un echilibru intre invatat si timp liber”, a marturisit eleva. Cat despre planurile de viitor, acestea sunt bine conturate pentru Miruna: va studia stiinte sociale in Londra, unde a fost deja acceptata. Marsul absolventului si cursul festiv ale promotiei 2006 – 2010 vor fi urmate de banchetul de absolvire, care se va tine joi seara.

Arcadie Septilici, un dezastru de strada

Coloane lungi de masini, capace de roti sarite prin santuri, nervi, pietoni prafuiti. Cam asa arata strada Arcadie Septilici, una dintre cele mai circulate artere ale municipiului Bacau. Soferii nu stiu cum sa mai ocoleasca gropile si de unde sa mai scoata bani pentru repararea masinilor. In incercarea de a ocoli craterele din carosabil, masinile urca pe trotuare. Locatarii din zona se tem ca se vor trezi cu vreo basculanta rasturnata peste casa.

Strada Arcadie Septilici, din cartierul CFR, a devenit una dintre cel mai circulate din oras, dupa ce s-a restrictionat traficul pe strada Constantei, pentru construirea unui pasaj. Autoritatile nu par sa vada ca aceasta artera ocolitoare a Bacaului arata ca dupa bombardament. Soferii fac slalom printre gropi si ajung tot mai des cu masinile in service. “Ne rupem masinile in doua, ne-a declarat Petru Andronache. Platim degeaba o gramada de taxe.” Ion Nemes face zilnic drumul din zona Narcisa pana pe strada Arcadie Septilici. Efectele asupra masinii sale nu au intarziat sa apara. “Mi-am stricat telescoapele de la masina. Nu au pus nimic pe strada asta, decat niste pietris. Ar fi trebuit sa acopere macar gropile astea cu bitum.” Nu doar soferii sunt indignati fiindca sunt pagubiti la buzunar. Locatarii din zona sunt la fel de suparati. “Cand trec masinile noaptea, se zguduie casa de ma trezesc din somn, ne-a marturisit Victor Dodan. O parte din strada asta tine de Bacau, alta de comuna Margineni. Parerea mea este ca primarii nu-s buni de nimic.” Locatarii din zona nu cred ca lucrurile se vor imbunatati vreodata si rezuma situatia intr-un cuvant: dezastru. “Abia merg pe jos pe strada asta, ne-a spus si Vasile Ungureanu. Nici daca as avea masina nu as merge pe aici.” In planul administratiei locale de investitii pentru acest an, artera ocolitoare a orasului nu a fost inclusa.
Valentin Palea, sef al Serviciului Public Judetean de Drumuri din subordinea Consiliului Judetean Bacau, ne-a declarat ca “85% din aceasta strada este in administrarea Consiliului Local Bacau, iar 15%, in administrarea Primariei Magura.”

Bistrita a ajuns groapa de gunoi

Cand treceau prin dreptul targului Buhusi, plutasii de pe Bistrita, scapati din involburarile de munte ale raului, admirau natura superba a locurilor. Cel putin asa spun marturiile acestora. Astazi, Valea Bistritei (si) din aceasta zona este o imensa Vale a Plangerii. Gunoiul menajer este aruncat peste tot. Gropile lasate in albia raului, de-a lungul timpului, de catre excavatoare, au devenit adevarate capcane ale mortii. Animale si oameni, atrase in haul lor, au murit aici si in ultimii ani. Ca o rana uriasa, jenanta, se infatiseaza Valea Bistritei, daca mai tinem seama si de faptul ca exploatarea prundisului si nisipului a fost realizata dupa regulile mioritice ale vandalismului de piata. Vegetatia specifica – salcia si rachita – au ajuns niste intamplari ratacite in peisaj. Mai nou, albia clasica, dar si un firicel adiacent al acesteia, sunt napadite de toate gunoaiele lumii, printre care pet-urile sunt mari vedete. Valea Bistritei a ajuns Valea pet-urilor, a gunoaielor, a ranilor lasate de excavatoare, a vegetatiei care se afla in restriste. Nimeni nu este sensibil la acest spectacol jalnic. Intr-o zi se vor gasi doi profesori care vor initia un proiect menit sa le aduca doua puncte pentru gradatia de merit, niste copilasi sensibili care se vor entuziasma la gandul ca vor rezolva problema prin acest proiect, o sa apara si un articol la gazeta despre isprava lor, dar atat… Valea Bistritei are nevoie de bani, suflet si responsabilitate, pentru ca – truism nu-i asa? – natura suntem noi…

Primarul arunca pisica in curtea Apelor Romane

Ionel Turcea (PSD), primarul Buhusiului, a afirmat ca Apele Romane poarta vina marasmului din albia Bistritei. Edilul a precizat ca pasunea orasului se diminueaza vazand cu ochii din cauza eroziunilor. „Apele Romane gestioneaza Valea Bistritei. Din pacate, problema poluarii a devenit una care nu mai poate fi gestionata pe portiuni. Din amonte, Bistrita aduce toate mizeriile lumii si le depoziteaza aici, inclusiv in lunca. Noi avem in lunca aproximativ 120 de hectare de pasune care, din cauza eroziunilor, se reduc, anual, cu cel putin un hectar. Pur si simplu dispare pamantul", a spus Turcea.

"Este un cuc aruncat de Turcea"

De cealalta parte, Mircea Olaru, seful Sistemului de Gospodarire a Apelor (SGA), a acuzat administratia locala buhuseana ca nu-si indeplineste obligatiile prevazute de lege. Olaru a declarat ca "nu Apele Romane arunca pet-uri sau gunoaie in Bistrita". "Este un cuc aruncat pe piata de dl. primar Turcea. Legea Apelor Romane spune foarte clar ca riveranii si autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a intretine albia si malurile cursurilor de apa. Noi ne ocupam doar cu intretinerea lucrarilor pentru prevenirea inundatiilor. Nu Apele Romane arunca pet-uri, gunoaie sau cadavre de animale in Bistrita", a afirmat Olaru.
Ion Fercu

Ce spune legea?

Ordonanta 21 din 30 ianuarie 2002 precizeaza ca autoritatile administratiei publice locale trebuie sa se ocupe de ingrijirea cursurilor de apa. Articolul 8, litera k din Ordonanta, prevede: "Art. 8. – Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor acestuia, precum si primarii au obligatia sa asigure: (…) intretinerea digurilor si a malurilor, a cursurilor de apa, executarea lucrarilor de protectie si intretinere a albiilor, efectuarea altor lucrari de protectie contra inundatiilor, asigurarea scurgerii apelor, asanarea terenurilor insalubre si prevenirea poluarii apelor".

„Valea Bistritei a ajuns un fel de Valea Plangerii. Noi avem, in albia majora, vreo 40 de hectare de teren-pasune, pe care o ingrijim foarte bine, dar puhoaiele aduc toata mizeria. Acum au venit din nou apele mari si au dus toata mizeria mai la vale, catre Galati… Raul plimba mizeria noastra din loc in loc. Bistrita, prietenul nostru, a devenit din acest punct de vedere, un fel de infern migrator.”

„De ce am ajuns ca Valea Bistritei, cea atat de mult cantata de catre poeti, sa devina ceea ce este? Pentru ca ne lipseste constiinta civica; suntem niste infirmi speciali. Responsabilitatea nu este doar a Apelor Romane, ci si a noastra, a tuturor. Oricand se poate produce o tragedie ecologica. Nimeni nu stie care este limita dincolo de care poate incepe tragedia. Implicarea tuturor este cuvantul-cheie. Voluntariatul nu este apanajul «fraierilor». Numai impreuna vom reusi sa evitam degradarea naturii.”

"Am fost, zilele trecute, la Izvorul Muntelui. Pur si simplu m-au inspaimantat realitatile de aici. Tone, tone de pet-uri, zeci de mii de pet-uri sunt aruncate in apa. Vaporasul abia se strecoara printre pet-uri. E infiorator!…”

Buzunarele bacauanilor, golite pe 20 de ani

Datoria publica a municipiului Bacau a crescut de 10 ori in intervalul 2004-2010. In doar 6 ani, noua conducere a Primariei a contractat credite de peste 2000 de miliarde lei vechi, la care se adauga dobanzi in cuantum de alte sute de miliarde. Daca in 2004, primarul Stavarache se plangea ca a gasit o municipalitate cu finantele la pamant, edilul se pregateste sa lase o mostenire otravita celui care ii va urma. In urma cu 6 ani, datoriile Primariei nu depaseau suma de 240 de miliarde lei vechi, acestea au ajuns acum la mai bine de 2400 de miliarde, credite plus dobanzile aferente.
In municipiul Bacau locuiesc aproximativ 120.000 de contribuabili, persoane fizice. Bugetul municipalitatii este „rotunjit“ de taxele si impozitele platite de aproximativ 12.000 persoane juridice (firme) care isi desfasoara activitatea in oras. Primaria executa, lunar, in jurul a 3 milioane de euro din bugetul propriu, cheltuind din aceasta suma peste 500.000 de euro pe lefurile angajatilor. Ultimul credit contractat de edili, in valoare de 7,5 milioane de euro, precum si sumele oferite de Guvern, mentin in viata o Primarie aflata in buza falimentului.

Datoriile Primariei au crescut de zece ori in ultimii sase ani. In 2004, administratia Sechelariu lasa in urma o datorie de aproximativ 240 miliarde de lei vechi. In prezent, aceasta se cifreaza la 2.400 miliarde lei de vechi. In doar sase ani, sefii municipalitatii au contractat credite de peste 2.000 miliarde de lei, suma la care se adauga dobanzi de alte sute de miliarde. Creditele au o perioada de gratie intre 3 si 4 ani, timp in care bacauanii nu vor simti efortul financiar presupus de rambursarea acestora.

Lucrari de infrastructura

In 2004, cuantumul datoriilor inregistrate de municipalitate atingea suma de 240 miliarde de lei vechi, de 10 ori mai putin decat in prezent. Presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, fost viceprimar al municipiului, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca banii urmau sa fie platiti in contul unor lucrari la infrastructura rutiera a Bacaului. Benea a precizat ca Primaria a “improvizat” mai multe solutii financiare pentru ca la data respectiva nu existau foarte multe surse de venit, ca in prezent.
“Datoriile erau de 240 miliarde de lei vechi la plecarea din Primarie. Nu-mi mai amintesc procentul privind gradul de indatorare. Erau lucrari efectuate la modernizarea drumurilor si ele trebuiau achitate. Nu era o metoda clasica de imprumutare, era un fel de credit furnizor care urma sa fie achitat. Oricum, bugetul cu care lucram era de multe ori mai mic decat acum. Era o solutie pentru a face drumuri in municipiul Bacau”, a afirmat Benea.

De la 240 la 2.400

Prin Contractul nr. 35928 din 18 iulie 2006, municipalitatea a imprumutat 5 milioane de euro de la Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Potrivit inscrisurilor oficiale, banii trebuiau sa fie folositi la cofinantarea proiectului depozitului ecologic de deseuri din zona localitatii Nicolae Balcescu. Creditul beneficiaza de o perioada de gratie de 3 ani, urmand ca perioada de rambursare sa se intinda pe 10 ani, din 2009 pana in 2019.
In acelasi an, Primaria contracteaza un imprumut de 110 milioane de lei noi (peste 25 milioane de euro) de la Raiffeisen Capital & Investment (Contract nr. 16 / 03.11.2006). Banii sunt destinati pentru “investitii de interes general” si vor rambursati pana in 2026. In total, numai in 2006, municipalitatea bacauana a angajat credite de peste 30 milioane de euro, suma la care se adauga dobanzi pe masura, in cuantum de alte cateva milioane de euro. Banii urmeaza a fi returnati din bugetul local, adica din buzunarele platitorilor de taxe din municipiul Bacau.
Dupa trei ani, timp in care au luat pauza de la creditare, edilii s-au gandit sa se imprumute din nou. In vara lui 2009, municipalitatea a elaborat un caiet de sarcini privind contractararea unui credit masiv, de 630 miliarde de lei vechi (peste 15 milioane de euro), bani destinati – de asemenea – unor investitii de interes local. Pentru acest credit, edilii au calculat o valoare maxima de 744 miliarde de lei vechi, diferenta dintre cele doua sume – aproximativ 114 miliarde – constituind dobanzi, respectiv comisioane bancare estimate de finantistii Primariei. Castigatorul licitatiei a fost BCR, in toamna lui 2009. La acea data, Leonard Padureanu – pe atunci director economic in Primarie – declara pentru cotidianul Desteptarea ca daca municipalitatea va rambursa creditul in perioada maxima admisa – 20 de ani – ea va plati aproximativ 570 de miliarde de lei dobanzi si comisioane. Costul creditului a fost socotit satisfacator de Padureanu. “Daca vom rambursa in 20 de ani, pe cifrele actuale, costul total al creditului va fi de 57 de milioane de lei noi. Pare o suma mare, dar in conditii de criza eu cred ca am obtinut ce ne-am propus”, declara – in august 2009 – directorul ajuns, intre timp, administrator public al municipiului.
Pe 18 mai, la ultima sedinta a Consiliului Local, alesii bacauanilor au aprobat contractarea unui nou credit, de aceasta data unul de 7,5 milioane de euro. Creditul este de tip “revolving” si are menirea, conform jargonului bancar, de a acoperi deficitul de capital de lucru al institutiei care-l contracteaza. Concret, capitalul de lucru reprezinta fondurile disponibile pentru activitatea de zi cu zi a unei societati. In cazul in care acesta se diminueaza, societatea nu-si achita la timp datoriile curente. Practic, pentru a supravietui financiar, municipalitatea a recurs la un nou imprumut menit a acoperi carentele de lichiditati cu care se confrunta Primaria.

Peste 60 milioane de euro de rambursat

Un calcul aritmetic evidentiaza ca cele patru credite angajate de municipalitate incepand cu 2006 se ridica la peste 52 de milioane de euro, adica 2000 de miliarde de lei vechi. La aceasta suma se adauga aproximativ 10 milioane de euro constand in dobanzi si comisioane bancare. Nota de plata a administratiei Stavarache depaseste, in termeni bruti, suma de 60 de milioane de euro, adica peste 2.400 miliarde de lei vechi, deci de 10 ori mai mult decat datoriile lasate in 2004 de administratia Sechelariu.

Ce se intampla cu pasivele societatilor controlate de municipalitate?

Pana acum edilii nu au suflat o vorba despre pasivele cu care se confrunta societatile aflate in subordinea municipalitatii. Dintre acestea, se remarca in mod special CET Bacau si Compania de Apa, ambele entitati devenite un soi de vaci de muls de catre clientelele politice transpartinice.
In ultimii sase ani, edilii nu au reusit sa solutioneze imensa si costisitoarea problema numita CET. Daca in 2004, societatea inregistra pierderi de doar 45 de miliarde, cuantumul acestora a ajuns, in 2008, la peste 380 de miliarde lei vechi. Fostii colaboratori ai administratiei Stavarache sustin ca sistemul public de termoficare este in faliment, in pofida investitiilor de milioane de euro cu care municipalitatea se lauda. De suferit, sufera peste 20.000 de familii din municipiu. Ultimele ramase bransate la sistemul public de termoficare. In urma cu mai multi ani, numarul clientilor CET depasea 50.000.
In pofida acestor cifre, conducerea municipalitatii incearca sa mascheze falimentul CET pasand problema pe umerii asociatiilor de locatari. Viceprimarul Roxana Mironescu a afirmat recent ca in urma unui control efectuat de Primarie s-au descoperit, la unele asociatii, salarii variind intre 2.000 si 3.000 de lei. Contactata telefonic, Mironescu a refuzat sa faca publice asociatiile de locatari in care se toaca banii bacauanilor. “Imi pare rau dar aceste informatii nu vi le pot da. Nu fac nominalizari. Cand o sa ma sunati pe numarul de la Primarie si nu pe telefonul personal atunci o sa aveti informatiile necesare. Sursa informatiilor este procesul verbal al controlului”, a declarat, iritata, Mironescu.

120.000 de platitori de taxe si impozite

Potrivit statisticilor oficiale, in municipiul Bacau locuiesc aproximativ 120.000 de platitori de taxe si impozite, la care se adauga peste 10.000 de societati comerciale ce isi desfasoara activitatea in oras. Incasarile din taxe in primul trimestru al anului 2010 se cifreaza la 235 miliarde de lei vechi, fata de 212 miliarde in primul trimestru din 2009. Cu toate acestea, Bogdan Nestian, seful Directiei Impozite si Taxe Locale, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca bugetul municipalitatii a fost afectat de criza in conditiile in care mai multe societati si-au restrans activitatea pe fondul crizei economice. “Incasarile de la populatie au crescut an de an. Suntem insa afectati de criza. Numarul de salariati a scazut in municipiul Bacau, iar bugetul local nu se compune doar din incasarile din impozite, ci si din alte tipuri de venituri”, a explicat Nestian.

Salarii de peste 500.000 de euro pe luna

Numarul angajatilor din Primaria Bacau atinge cifra de 1500. Dintre acestia, doar putin peste 1000 lucreaza in serviciile publice de specialitate (salubrizare, spatii verzi etc.), restul alcatuind aparatul propriu al primarului. In 2010, bugetul a fost estimat la 132 de milioane de lei, din care 27 de milioane de lei (aproape 7 milioane de euro) vor fi cheltuite cu salariile subordonatilor primarului. In 2008, cand numarul angajatilor din Primaria Bacau era mai redus (aproximativ 1100 de persoane), cheltuielile cu salariile s-au cifrat la peste 26 de milioane de lei. Dupa obiceiul ultimilor ani, aceasta suma va fi rectificata. Cele 7 milioane de euro inseamna cheltuieli salariale lunare de peste 500.000 de euro.
In 2007, an de varf pentru bugetul local, cuantumul acestuia a atins suma de 1.200 miliarde lei vechi (peste 30 de milioane de euro). In fiecare luna, municipalitatea executa in jurul a 3 milioane de euro din bugetul propriu, a sasea parte din bani constituind cheltuieli cu salariile angajatilor.

Ape tulburi inainte de alegerile interne

Ape tulburi in PSD unde miza preluarii sefiei organizatiei municipale e pe punctul de a dezbina partidul. Joi, 20 mai, social-democratii bacauani au organizat un conclav politic in sala mare a Consiliului Judetean. Evenimentul s-a soldat cu „plantarea“ in organizatia municipala a pesedistului Virgil Mandru, eminenta cenusie din spatele afacerii cu vinuri Tohani. Mandru a fost consilier judetean in CJ Prahova, precum si vicepresedinte al PSD Prahova, activand in partid de mai bine de 12 ani. Aripa Benea din PSD Bacau il considera pe afacerist drept presedinte interimar al municipalei, in timp ce aripa Vlase afirma ca presedintele ales este senatorul Catalin Mardare. Colac peste pupaza, pe langa cei doi presedinti, conducerea municipalei este intregita de alti doi… sefi: Nicolae Zaharia, consilier local, respectiv Dan Stoica, fost manager al Spitalului de Urgenta. Alegerile pentru desemnarea conducerii judetene a PSD vor avea loc pe 10 iulie, urmand ca cele la municipiu sa se desfasoara in aceasta toamna.

De la sfarsitul saptamanii trecute, organizatia municipala a PSD are 4… sefi. Performanta a fost realizata in urma unui conclav social-democrat organizat joia trecuta, la care a participat intreaga conducere a filialei, prilej cu care afaceristul Virgil Mandru a fost “plantat” in conducerea municipalei. De numele lui Mandru se leaga afacerea cu vinuri Tohani. Acesta a fost consilier judetean in CJ Prahova, precum si vicepresedinte al PSD Prahova. Mandru este de 12 ani in PSD.
In timp ce aripa social-democrata coagulata in jurul lui Dragos Benea, seful CJ Bacau, il considera pe Mandru drept presedinte interimar al municipalei, aripa reunita in jurul deputatului Gabriel Vlase afirma ca presedintele ales e senatorul Catalin Mardare.

„Sunt presedinte delegat”

Virgil Mandru a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca este titularul functiei de presedinte delegat al organizatiei municipale. Mandru a dezvaluit ca nu exista o data scadenta a delegatiei cu care a fost insarcinat. “Sunt presedinte delegat pentru municipiul Bacau. Conducerea este asigurata de mine. Nu exista un termen pana cand sunt delegat. Biroul Executiv a decis ca sunt presedinte delegat si nu e o data limita. Sunt presedinte pana cand municipala PSD va castiga Primaria Bacau. PSD nu poate sa aiba alt obiectiv decat castigarea Primariei”, a opinat Mandru.

„O exprimare nefericita”

De cealalta parte, deputatul Gabriel Vlase – presedintele executiv al PSD Bacau – a afirmat ca functia de presedinte delegat nu exista in statutul partidului. Vlase a precizat ca presedintele ales al municipalei este senatorul Mardare. “Mardare este presedintele pe functie si presedintele desemnat in urma unor alegeri. Niste colegi de-ai nostri au fost imputerniciti sa puna umarul la organizatia municipala. Eu nu am auzit de functia de presedinte delegat. Depinde de perceptia fiecaruia. Probabil ca e o exprimare nefericita. Mardare este presedinte pana la urmatoarele alegeri care vor avea loc undeva prin septembrie”, a declarat Vlase.

Au fisa postului

Dragos Benea, seful CJ Bacau, a precizat ca in 48 de organizatii din judet s-a venit cu modificari dupa rezultatele scoase la alegeri. Benea a mai spus ca in spiritul hotararii adoptate joia trecuta, “Mandru si ceilalti 48 de oameni instalati sunt numarul 1 pana la organizarea de noi alegeri”.
“S-au instalat oameni noi care vor gestiona conducerea organizatiilor pana la organizarea de noi alegeri. Fisa postului este foarte clar delimitata. Nu sunt niste vatafi. Ei sunt insa numarul 1. Asa interpretez eu hotararea luata. Probabil ca domnul Vlase nu a inteles spiritul acestei hotarari luate joi”, a opinat Benea.

„Mardare, presedinte”

Consilierul local Nicu Zaharia, secretar al municipalei PSD, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca presedintele municipalei PSD este senatorul Mardare. Zaharia a apreciat ca oamenii trimisi de conducerea judeteana au rolul de a intari organizatia in perspectiva alegerilor locale din 2012. “Nu e vorba de o structura de conducere cu 4 sefi. Presedintele organizatiei este senatorul Mardare, ales in 2007. Organizatia s-a completat cu cativa oameni care sa puna umarul si sa aduca municipala la alti parametri. Comitetul executiv al municipalei a primit o infuzie de resursa umana. Sunt oameni care au venit cu recomandare de la organizatia judeteana. Vrem sa pregatim localele din 2012”, a spus Zaharia.

Cine-i Mandru?

Virgil Mandru a fost consilier judetean din partea PSD in CJ Prahova, precum si vicepresedinte al filialei prahovene a partidului. Mandru este de 12 ani in PSD si, potrivit afirmatiilor presedintelui CJ Bacau – Dragos Benea, ar putea reprezenta una dintre variantele PSD pentru Primaria Municipiului Bacau. Virgil Mandru apare actionar in mai multe societati care activeaza in industria vinificatiei. Astfel, proaspatul “presedinte delegat” detine, prin intermediul societatii Edelweiss SA Bacau, pachetul majoritar din societatea Tohani SA Prahova, producatoare de vinuri. De asemenea, Mandru mai detine societatea Toh Invest SRL, pe care nu a desfasurat nicio operatiune economica. In plus, acelasi pesedist mai detine 67 la suta din societatea Domeniile Viticole Tohani SRL. Potrivit declaratiei de avere postata pe situl CJ Prahova, Mandru detine doua case de locuit, una in Prahova, alta in Bacau. Pesedistul a inregistrat venituri de 355.000 lei (3,5 miliarde lei vechi) prin activitatea prestata ca administrator al societatilor in care apare ca actionar.