marți, 16 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5279

Amenda „BOOM” pentru BOOM TV: Fara cablu, dar cu banii luati

Mai multi sateni din comuna Saucesti platesc abonamentul pentru cablul de televiziune, desi au renuntat de mult la contract. Cu toate ca acestia au solicitat rezilierea contractului, compania emite in continuare facturi pe numele lor.

Niculina Mocanu, in varsta de 58 de ani, este in aceeasi situatie. Ea locuieste impreuna cu sotul ei in satul Serbesti din comuna. Femeia spune ca in urma cu aproape doi ani a incheiat contractul pe baza unei oferte promotionale prezentate de angajatii firmei de cablu pentru un abonament de 230.000 de lei vechi. Femeia marturiseste ca a dorit sa aiba mai multe programe TV doar pentru nepotelul ei care mai venea in vizita in perioada aceea. Intre timp, pretul abonamentului a mai crescut, ajungand la 530.000 de lei, iar cei doi pensionari nu si-au mai putut permite sa plateasca lunar aceasta suma. „Noi doi nici macar nu ne uitam la televizor. Acum primim facturi chiar daca nu mai avem nici cablu”, mai spune Niculina Mocanu. Contractul a fost semnat in data de 30 martie 2007, iar dupa ce s-a incheiat perioada de doi ani, sotii Mocanu au solicitat intreruperea abonamentului. O echipa Boom TV s-a deplasat atunci la domiciliul abonatei si a intrerupt emisia. Cu toate acestea, familia Mocanu primeste lunar facturi de la Boom Tv, chiar daca rezilierea contractului s-a facut.

Amenzi usturatoare pentru Boom TV

Dupa mai multe discutii cu reprezentantii companiei de cablu, sotii Mocanu nu au ajuns la nicio rezolvare. Prin urmare, cei doi pensionari au facut o sesizare la Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorului impotriva companiei Boom TV. Comisarul Danut Merlusca de la CJPC spune ca a primit sesizarea, iar in 30 de zile lucratoare va primi raspunsul de la Bucuresti. In cazul in care familia Mocanu va primi castig de cauza, Boom TV risca amenzi de la 3.000 la 30.000 de lei, iar cei doi isi vor recupera banii pe facturile emise in plus.

Boom TV reactioneaza greu

[ad#stire] Contactati telefonic, reprezentantii Boom TV Bucuresti au spus ca au primit solicitarea de reziliere si ca vor urgenta cazul. In cel mult doua zile lucratoare, personalul Boom TV, care se ocupa cu rezilierea contractelor, va vorbi cu familia Mocanu pentru a rezolva cat mai repede situatia.

Alexandra Malachi

Voturi platite cu 20 de lei!

    Un barbat din comuna Racova este inculpat in primul dosar penal intocmit la alegerile de duminica. Acesta a fost surprins in flagrant de politisti in timp ce oferea cate 20 de lei, o patura si 2 litri de vin pentru ca alegatorii sa voteze la o sectie speciala. Este vroba despre Vintila Popa, de 55 de ani, cercetat pentru savarsirea infractiunii de oferire sau dare de bani, bunuri ori alte foloase in scopul determinarii alegatorului sa voteze cu un anumit candidat. Cercetarile au demonstrat ca partidul care l-a sustinut in actiunea sa este PNL. „In fapt, s-a stabilit ca barbatul a oferit si dat sume de bani si bunuri catre cinci cetateni cu drept de vot din Buhusi, pentru a vota la o sectie speciala din Racova un anume candidat la alegerile pentru desemnarea presedintelui Romaniei”, ne-a declarat procuror Camelia Elisei, de la Parchetul Curtii de Apel Bacau. Vintila Popa a fost prezentat ieri Judecatoriei Buhusi cu propunerea de arestare preventiva, dupa ce a stat in arestul Politiei 24 de ore. Instanta a decis ca acesta poate fi cercetat in stare de libertate.

    Om de afaceri

    Vintila Popa lucreaza ca fochist la Grupul Scolar Hemeiusi. Personalul administrativ al liceului a confirmat acest lucru, dar a declarat ca nu stie nimic din ce a facut colegul lor in ziua alegerilor. In plus, Popa este administratorul unei firme cu profil de activitate „scoala de soferi amatori”, are un cabinet de psihologie tot pentru cei care urmeaza cursurile scolii de soferi, dar si trei baruri in Girleni, Racova si Lespezi. Este casatorit si are trei copii: un baiat dascal in satul sau din com. Hemeiusi, un altul student la Teologie si o fata, studenta si ea. Sotia este bolnava si inca nu a aflat ca el a stat dupa gratii.

    Aparat de avocatul Cojocaru

    [ad#stire] Dupa ce a iesit de la audieri, Popa a refuzat sa faca o declaratie. S-a limitat in a spune doar „de ce nu ii filmati pe cei care fura?” Ieri, la ora 20.00, i-a expirat si mandatul de retinere emis de procurori. Popa a fost aparat in fata instantei de avocatul Cristian Cojocaru, membru PNL. „Nu l-am aparat in calitate de membru de partid, a declarat avocatul. Nu amestec profesia cu aspecte de acest gen. Am fost contactat de familia sa pentru a-i asigura apararea.” Pentru fapta comisa de Vintila Popa legea prevede pedeapsa cu inchisoarea de la 6 luni la 4 ani si interzicerea execitarii dreptului de vot.

    Roxana Neagu
    Ion Fercu

    Cotorul din anii 80 si marketingul cultural

    Promovarea patrimoniului cultural din judetul Bacau este un domeniu aflat in suferinta cronica. Dupa 1990, transformarea institutiilor de cultura din cladiri cu aspect aprafuit” in spatii de petrecere a timpului liber s-a produs lent, fara o campanie de imagine necesara si sustinuta. Nici chiar in ultimii patru-cinci ani, cresterea vizibilitatii institutiilor de cultura din orasul nostru nu a fost tema de studiu pentru cei ce conduc destinele lui. Nu exista o politica de marketing cultural nici la nivelul judetului Bacau care sa urmareasca punerea in valoare a patrimoniului mobil si imobil existent in muzee, case memoriale, centre de cultura, lacase de cult etc. Nu exista nici macar o pagina web, creata profesionist cu scopul de a atrage atentia turistilor din tara si strainatate asupra potentialului turistic si cultural al judetului, asa cum au facut vecinii din judetul Neamt (www.viziteazaneamt.ro).

    Afisul promotional, marketingul muzeal

    Muzeele bacauane nu si-au innoit, dupa 20 de ani de la schimbare, atitudinea fata de public. Publicitatea muzeala a ramas si acum la stadiul de afis promotional, atarnat, ca un banal anunt, pe usile institutiilor. Promovarea expozitiilor temporare este lasata in grija muzeografilor care sunt nevoiti, pentru a face cunoscute activitatile culturale din institutiile in care lucreaza, sa incheie parteneriate cu scolile si liceele din judet. Un acord din care ambii aactori” au de castigat: pe de o parte muzeul, care mizeaza pe buzunarul vizitatorilor din randul elevilor si scoala care urmareste implicarea institutiilor de cultura in educatia tinerilor. Muzeografii taie bilete si in anul 2009 din cotoarele anilor 1980 dar cand castigurile intr-un an sunt cheltuite intr-o zi atunci vina nu trebuie cautata numai in interiorul muzeului. Institutiile de cultura bacauane nu reusesc sa se sustina din fonduri proprii. Cum nu exista un buget de promovare, publicitatea in scoli este dublata, pe alocuri, in presa locala ce se materializeaza in articole inainte sau dupa eveniment. La bugetul alocat de Consiliul Judetean se adauga doar fondurile adunate din vanzarea biletelor si din sponsorizari, o suma la nivelul a catorva milioane de lei vechi. Daca muzeele din orasul Bacau se plang de numarul scazut de vizitatori in special in extrasezon, muzeele mici ale judetului si casele memoriale situate in zonele limitrofe oraselor sunt practic ignorate de vizitatori.

    Site-urile institutiilor de cultura, lasate in uitare

    Un alt mijloc de promovare a institutiilor de cultura din Bacau il constituie site-urile create in acest scop. Din necesitate sau din obligatie, doar cateva dintre institutii au trudit la crearea unor pagini virtuale autonome, de promovare a imaginii si patrimoniului cultural si stiintific pe care il adapostesc. Site – ul Complexului Muzeal aIulian Antonescu” (http://www.muzeu- iulian-antonescu-bacau.ro) prezinta superficial patrimoniul existent in muzeu, cuprinzand doar imagini statice, informatii generale si evenimente neactualizate. Un muzeu care a indraznit ceva mai mult este Complexul Muzeal de Stiintele Naturii aIon Borcea”.
    [ad#stire] In intentia de a atrage cat mai multi vizitatori si din afara judetului, muzeul a creat un site dinamic, colorat, atractiv dar care nu insista pe colectiile si sectiile muzeului. Cele mai mari muzee ale tarii au luat in calcul toate posibilitatile pe care le ofera internetul ca mijloc de comunicare. Daca Muzeul Astra din Sibiu isi face imagine pe You Tube pentru a atrage publicul, in special pe cel tanar, Muzeul Taranului Roman are pe langa un marketing modern, site si blog si se afla chiar pe platforma de socializare Facebook. Site-uri incomplete si neactualizate intalnim si la alte institutii de cultura din Bacau cum ar fi Centrul de Cultura si Arte aG. Apostu” (http://centrulapostu.ro), Teatrul Municipal aGeorge Bacovia” (www.teatrulbacovia.ro) etc.

    Gabriel Pop

    Accente: Gratia si magia papusii

    Teatrul de animatie este una dintre cele mai generoase forme de arta, aici imaginatia fiind, practic, neangradita.
    Impresiile lasate de un spectacol de papusi sunt foarte puternice si maiestria artistilor manuitori trezeste admiratia publicului. an ultima vreme ansa, pe scenele teatrelor de gen s-au anmultit productiile cu actori la vedere an dauna spectacolelor traditionale, cu papusari an spatele paravanului. De acolo, ei creau o antreaga lume de povesti, iar papusile ansufletite de ei se ridicau an aer, parand atinse de imponderabilitate. Despre aceste minunate anchipuiri papuseresti, marele scriitor romantic german Kleist spunea ca nu cunosc inertia materiei, avand avantajul de a fi antigravitationale. Ascunsi an spatele paravanului, plini de modestie, dar cu maini agere, asemenea celor de pianist, papusarii transfera propria vitalitate si talentul lor personajelor-papusi pe care le anima. Efortul lor nu este unul de ici de colo, dimpotriva, e frumos si nobil si de aceea munca lor se cuvine apreciata la justa ei masura. Ceea ce au si facut spectatorii de la premiera bacauana cu aCipollino”, aplaudand andelung, ca dovada ca arta pentru copii este una plina de de importanta, cu un rol major an dezvoltarea personalitatiii celor mici. Spectacolul realizat de Geo Balint (an scenografia semnata de Liliana si Eduard Lasoc, pe muzica lui Ciprian Manta) cu actorii Marlene Duduman Ulmu, Eugen Ionescu, Mihaela Murafa, Cristi Bratu, Alice Volbea si cu Mihaela Popa, este un scenariu dupa un text al scriitorului italian Gianni Rodari, avand meritul de a-i anvata cateva lucruri esentiale pe copii. si anume, ca nu trebuie sa le fie frica an lupta ampotriva unor stapani nedrepti, aacri” si abuzivi.
    [ad#stire] Avand curaj, spirit si dorinta de dreptate, ajutor de la prieteni buni, ganduri pozitive, veselie si determinare, nu ai cum sa fii anvins an viata chiar daca amprejurarile ati sunt nefavorabile antr-un anumit moment. Nicio forma de tiranie nu trebuie angaduita. Iata lectia de adevar, de omenie, curaj si demnitate a lui aCipolliono”, un spectacol curat, vesel, colorat placut, de o simplitate agreabila, reconfortanta, reabilitand magia si gratia papusii.

    Carmen Mihalache

    Reusita medicala remarcabila: Tripleti la Maternitatea Bacau

      Mama este la prima nastere. De peste opt ani ea isi doreste copii. Tripletii au o greutate aproape normala si sunt perfect sanatosi. Parintii au venituri modeste si locuiesc in conditii improprii.

      Zilele trecute, personalul medico-sanitar din Maternitatea Spitalului Judetean de Urgenta a asistat la un eveniment extrem de fericit care se intampla la cativa ani o data. O tanara mama a adus pe lume trei copii, doi baieti (Stefanut Ioan si Alexandru Gabriel) si o fetita (Mihaela Elena), toti sanatosi, cu o greutate apropiata de cea normala. Baietii au cate 2.500 grame iar fetita, 2.700 grame, astfel ca medicii ii considera o reusita medicala deosebita. „Este un caz fericit pentru ca marea majoritate a sarcinilor gemelare cu tripleti nu ajung la termen, ne-a spus dr. Octavian Beleuta (foto jos), medic primar ginecolog. Asemenea sarcini sunt cu risc obstetrical crescut si, de obicei, rar sunt duse pana la capat. Am reusit sa obtinem copii foarte buni ca greutate. Starea mamei si a bebelusilor este foarte buna, in momentul de fata si, din fericire, asa a fost de la inceput.”

      aDumnezeu m-a binecuvantat”

      Mama bebelusilor, Cristina Elena Caldararu, in varsta de 31 de ani, este la prima sarcina si isi doreste copii de cel putin opt ani. In tot acest timp nu si-a pierdut increderea nicio clipa ca va reusi sa devina si ea mama. In urma cu un an s-a adresat doctorului Beleuta care i-a recomandat un tratament pentru stimularea fertilitatii si la scurt timp visul a devenit realitate. A ramas insarcinata iar dupa trei luni, in urma investigatiei la ecograf, medicul i-a dat vestea neasteptata ca va naste tripleti.
      [ad#stire] Cristina Elena Caldararu, mama bebelusilor, ne-a declarat: „De pe la patru luni si jumatate, apoi, am vazut clar la ecografie o fetita si un baiat. La cel de-al treilea nu se distingea sexul, dar medicul mi-a spus ca sigur va fi tot baiat. La inceput nu-mi venea sa cred ca voi avea trei copii, dar pe urma m-am obisnuit cu ideea. Dumnezeu m-a binecuvantat cu ei si imi doresc, in primul rand, sa fie sanatosi.” Copiii au venit pe lume intr-o familie cu o stare materiala modesta. Parintii locuiesc intr-o garsoniera formata dintr-o singura camera, dintr-un bloc de nefamilisti, unde baia si bucataria sunt la comun. Ambii sunt salariati, dar veniturile lor sunt mici in comparatie cu cheltuielile pe care le implica ingrijirea si educatia corespunzatoare a trei sugari odata. Si chiar daca parintii vor beneficia de indemnizatie de crestere si alocatie de stat pentru fiecare copil, banii tot nu vor fi suficienti. Dar cea mai mare problema ramane locuinta.

      Elena Tintaru

      Taximetrist atacat

        Un taximetrist a avut ghinion intr-una din cursele pe care le efectua in dimineata zilei de 22 noiembrie. Acesta a anuntat politia prin 112 despre faptul ca unul dintre pasagerii sai a pulverizat asupra sa cu un spray paralizant si i-a furat masina de serviciu. Talharul a solicitat o cursa pana in satul Viisoara, comuna Stefan cel Mare. Ajuns la destinatie, pasagerul a scos in loc de banii pentru transport, un spray paralizant. Ametit, taximetristul a iesit din masina, moment in care agresorul a furat autoturismul. Tanarul s-a urcat la volan si a condus pana a lovit autoturismul de un pom. Ca sa fie tacamul complet, a abandonat masina luand cu el si cele doua telefoane mobile ale taximetristului, dupa care a disparut de acasa. O patrula de siguranta publica l-a gasit a doua zi in Onesti. Tanarul, in varsta de 22 de ani, era fara ocupatie si era cunoscut cu antecedente penale. „S-a luat masura retinerii pe baza de ordonanta pentru o perioada de 24 de ore sub aspectul comiterii infractiunilor de talharie, conducerea unui autoturism fara a poseda permis de conducere si distrugere din culpa”, a declarat comisar sef Valerica Manole, ofiter in cadrul Inspectoratului Judetean de Politie Bacau.

        Gripa porcina loveste si la Buhusi

          Asediul gripei porcine asupra orasului Buhusi a izbutit, desi autoritatile locale, institutiile luasera toate masurile de aparare. Boala a intrat, se pare, cu ajutorul unui student sosit acasa. Cert este ca, potrivit datelor oferite de dr. Iulia Badita, de la Sectia Contagioase, trei persoane – fiul, mama si sotul acesteia – sunt acum in tratament. Aceste persoane se afla sub supraveghere medicala, izolate la domiciliu. Potrivit aceleiasi surse, in oras nu exista alte cazuri suspecte de gripa porcina. Am colindat si noi scolile, unde am constatat ca, si din acest punct de vedere, elevii nu au probleme de sanatate.

          Alegeri fara surprize

            Liderii PNL Bacau sustin ca rezultele obtinute de Crin Antonescu, la prezidentiale, nu sunt surprinzatoare. Conform numaratorii lor, clasamentul pe judet e urmatorul: Mircea Geoana, 38,08 la suta, Traian Basescu, 32,04 la suta, Crin Antonescu, 25,31 la suta. aMai avem de numarat voturile a 100 de sectii din zone slabe pentru PNL si s-ar putea ca procentele candidatului nostru sa scada putin”, a declarat deputatul Ionel Palar. Liberalii sustin ca, in municipiul Bacau, primul e Basescu, 31,69 la suta, al doilea s-a clasat Antonescu, 28,02, urmat de Geoana cu 23,85 la suta. Liberalii sustin ca Referendumul a viciat alegerile prezidentiale, dar uita de criza economica, care pe unii primari PNL i-a facut apatici, iar pe altii i-a determinat sa deschida usa dusmanului ca sa obtina bani pentru plata salariilor si a datoriilor. In comune cu edil PD-L ca Ardeoani, Poduri, Tamasi, Basescu a iesit pe locul II sau a castigat la milimetru. Conform PSD Bacau, Geoana e primul pe judet, cu 35,01 la suta, Basescu are 28,06, iar Antonescu, 22,43 la suta. „Surprize au fost in sensul ca am obtinut rezultate bune in comunele in care nu avem primari, cum sunt Corbasca, Tamasi, Parava sau Urechesti”, afirma Catalin Mardare, senator PSD. La Dofteana, care-i fort PD-L, candidatul PSD a pierdut, dar la mica diferenta, iar la Onesti, unde e primar Emil Lemnaru, PSD, Geoana are cu 2500 de voturi peste Basescu. Daca e sa ne uitam la orase, nu sunt mari surprize: Onesti, Moinesti, Sl. Moldova, Buhusi si Darmanesti sunt ale PSD-PC, cu Geoana pe locul I, iar in Comanesti a castigat Crin Antonescu, candidatul PNL, cu 33,34 la suta, Mircea Geoana avand 33,24 la suta, iar in Tg. Ocna, unde primar e Floarea Ivanof, PD-L, Traian Basescu e primul, cu 34,27 la suta, urmat de Geoana, cu 29,28 la suta.

            Buhusenii, in topul firmelor

              Economia buhuseana pare a fi pe drumul cel bun, daca privim si catre topul judetean al firmelor realizat pentru 2009. Pentru a sasea oara, firma SUBLIM COM SRL, la antreprinderi mici specializate an patiserie, ocupa locul I. Acelasi loc este ocupat, la antreprinderi mijlocii, de PESCADO GRUP SRL, specializata an prelucrarea si conservarea pestelui. La microantreprinderi, COVIRED SRL (anchirieri utilaje pentru constructii) si NOVA BISTRA SRL (tiparire afise, pliante, reviste, ziare, etichete, carti) se afla tot pe primul loc al podiumului, ca si VIVA FEED SRL, la antreprinderi mici (producerea nutreturilor concentrate). O constanta a topului ramane si CORETI SERV SRL (constructii drumuri), clasata an acest an pe locul al doilea. aAvem si clasari foarte bune la nivel national, ne-a spus ing. Cristian Cojocaru, managerul firmei SUBLIM COM SRL. Suntem o firma cu o andelungata traditie, iar faptul ca ramanem mereu pe locul I pe podium reprezinta o bucurie si pentru clientii nostri, antrucat calitatea produselor este foarte buna”. „CORETI SERV SRL, care si-a adjudecat licitatia pentru revolutionarea infrastructurii stradale buhusene, a mizat mereu pe aun raport fericit antre calitatea lucrarilor si pret, pe o ancadrare riguroasa an termenele contractelor”, ne-a spus managerul firmei Cornel Avramutoaiei”.

              Preotii din Onesti in turneu

                „Ierotheos”, Corul Protopopiatului din Onesti, este intr-un turneu national de trei saptamani la mai multe biserici din Mitropolia Moldovei si Bucovinei, dar si la Catedrala patriarhala din Bucuresti. Programul este urmatorul: mane, 25 noiembrie 2009, corul condus de pr. Adrian Topa, se va afla la parohia Manastirea Casin II, unde PS Ioachim Bacauanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, va savarsi Sfanta Liturghie cu prilejul Simpozionului „Imnele iubirii dumnezeiesti ale Sf. Simeon Noul Teolog – 1.000 de ani de la compunerea lor”. Duminica, 29 noiembrie, Corul „Ierotheos” va fi prezent la slujba Vecerniei din parohia Cornatel, Protopopiatul Onesti, iar pe 30 noiembrie si pe 1 decembrie se va afla la Manastirea Sihastria din judetul Neamt. Pe 3 decembrie, corul Protopopiatului Onesti va da raspunsurile liturgice la Biserica „Sf. amparati Constantin si Elena” din Onesti, iar pe 4 decembrie va fi prezent la Biserica „Sf. Varvara” din Salina Tg. Ocna. Pe 7 decembrie, corul va da raspunsurile la strana an Catedrala „Pogorarea Sf. Duh” din Onesti, iar pe 10 decembrie – la Catedrala patriarhala din Bucuresti, urmand ca pe 13 decembrie sa sustina un concert de colinde la Casa de Cultura din Onesti. Ultima slujba misionara la care vor participa preotii Corului „Ierotheos” va avea loc an parohia Crucea de Piatra din Protopopiatul Onesti.

                Ajutor pentru comertul exterior

                  Camera de Comert si Industrie Bacau a lansat ieri in mod oficial Portalul Romanesc de Comert Exterior. Realizat din luna aprilie, portalul este un sistem interactiv de informatii si consiliere a mediului de afaceri privind pietele externe si modalitatile cele mai eficiente de a dezvolta exportul. Pana in prezent, portalul a fost accesat de 26.000 de persoane, dintre care peste 600 de afaceristi din Bacau. Finantarea portalului a fost acoperita suta la suta din fondurile de la bugetul de stat, prin Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri. La prezentarea portalului au participat membri ai patronatelor, dar si reprezentanti ai mediului de afaceri local. „Acest portal dovedeste ca si in Romania se poate, avand o gandire strategica pe termen lung, sa dezvolti instrumente centrate pe nevoia de informare si sustinere a mediilor de afaceri, in special a comunitatilor de exportatori”, a declarat Costin Lianu, directorul Directiei de Promovare a Exportului din cadrul Ministerului. Sectiunea cea mai accesata a site-ului este cea care prezinta informatiile de afaceri, sub forma unor analize sectoriale. Cei interesati pot afla informatii despre structura pietelor internationale, oportunitatile de afaceri si licitatii. Cea mai semnificativa oportunitate a acestui site este posibilitatea de a posta oferta de export a firmei, date de caracter general, in mod gratuit. Sectiunea de asistenta ofera date despre acordarea subventiilor de stat si plafonul necesar, dar si instrumente de analiza statistica. In fine, portalul de comert detaliaza regulile de acces pe pietele non-U.E., intr-o baza de date cuprinzatoare.

                  Bani pentru proteze

                    Bugetul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate pentru decontarea totala sau partiala a costului dispozitivelor medicale a fost suplimentat cu 562.000 lei. Aceasta suma permite reducerea listei de asteptare pentru proteze, orteze si alte dispozitive. Viorica Draganuta, presedinte-director general al CJAS, ne-a declarat ca sunt onorate solicitarile in ordinea urgentelor si a prioritatilor. In ceea ce priveste prima categorie de cereri, s-a ajuns la solutionarea celor din trimestrul III al anului. „Dispozitivele pentru copii si salariati, considerate o prioritate, sunt, de regula, acordate la zi, a explicat directorul CJAS. Celelalte cereri sunt rezolvate in limita fondurilor”. Desi mai multe surse din lumea medicala sustin ca s-a anuntat o noua rectificare bugetara pentru Sanatate, CJAS nu a primit semnale in acest sens.

                    S-au redeschis liceele „afectate” de gripa porcina

                      Inchise toata saptamana trecuta, pentru carantina totala, dupa ce au inregistrat mai multe cazuri de gripa de tip nou, liceele „afectate” si-au redeschis portile ieri, 23 noiembrie. Este vorba despre Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Bacau si Colegiul National „Vasile Alecsandri”. Cea de a treia institutie care a intrat in „vacanta fortata” este Colegiul National Economic „Ion Ghica”. Aceasta isi va relua cursurile azi. Decizia de inchidere a celor trei licee a fost luata de Directia de Sanatate Publica, dupa ce au fost confirmate trei cazuri de infectare cu virusul A (H1N1) la trei clase diferite. Urmeaza ca fiecare liceu sa-si stabileasca si modul de recuperare a orelor pierdute in cele 7 zile de carantina. Si Colegiul National „Ferdinand I” Bacau a fost in carantina totala in perioada 5-12 noiembrie.

                      Rezultate partiale

                        Din rezultatetele centralizate si comunicate de BEC la ora 8.00 reiese ca primii trei candidati sunt Traian Basescu cu 32,84%, Mircea Geoana cu 29,17% sia Crin Antonescu – 20,7%.

                        Nervi, nemultumiri si suspiciuni la Sectia Speciala din Bacau

                          Ultima sectie de vot din municipiul Bacau ca numar, 117, a fost Sectia Speciala in care au votat cetateni care an ziua alegerilor se aflau an Bacau sau nu au domiciliul legal an orasul nostru. Spre deosebire de alte orase mari din tara – de exemplu la Iasi au fost 10 (zece) sectii speciale – in municipiul Bacau s-a deschis doar o sectie, la Grupul Scolar Eminescu, pentru cei care nu au viza de flotant sau mutatia facuta aici. Din acest motiv, la Sectia 117 a fost o coada foarte mare, alegatorii trebuind sa stea mai mult de o ora pentru a-si exercita dreptul de vot. aCum au putut cei de la Biroul Electoral din Bacau sa puna doar o sectie de vot? Chiar nu si-au dat seama ca lumea va veni totusi sa voteze?!”, era refrenul care se auzea printre cetatenii aflati la coada. Nemultumirile oamenilor veniti din alte localitati erau vizibile, astfel ca aproape 20% dintre alegatori au fost demoralizati cand au observat coada serpuita ce iesea din cantina liceului. aRenunt pentru ca nu vreau sa pierd timpul la o asemenea coada”, spune o tanara din Brasov.

                          Suspiciuni la Speciala

                          In afara cozii imense, la Sectia Speciala a mai fost o suspiciune certificata de cativa locatari din zona: aCu putin dupa ora 7.00, un autocar cu multi oameni ce pareau muncitori necalificati, se pare ca dintr-o comuna din judet, au venit sa voteze. Cand m-am dus sa votez la sectia de langa Speciala i-am observat.
                          [ad#stire] Turismul electoral functioneaza foarte bine. stora nu le pasa deloc de votul ilegal”, ne zice apasat un batran ce locuieste langa sectie. Aceasta posibila frauda nu este recunoscuta de presedintele Sectiei 117, Ion Rotaru, care, stresat de avalansa de alegatori, ne expediaza rapid din sectie, declarand transpirat: aEu nu fac nicio declaratie, nu spun nimic, nu stiu nimic. Sa va adresati Biroului Electoral Central”. In acelasi timp, presedintele sectiei nu recunoaste nici ca a dorit sa inchida sectia pentru 30 de minute, pentru o mica pauza de masa: aNu-i adevarat, am avut niste probleme tehnice”, vine iute replica presedintelui.

                          Gabriel Pop

                          Rubrica saptamanala despre piata de capital: Peter Drucker, un vizionar

                          Zilele trecute am intrat in posesia unei carti extraordinare, aManagementul viitorului”, avandu-l drept autor pe inegalabilul Peter Drucker. Desi au trecut cativa ani buni de la data publicarii initiale a lucrarii in Statele Unite, iar cartea este o colectie de articole si interviuri mai vechi ale domnului Drucker, actualitatea abordarilor sale este uimitoare. Dupa cum majoritatea cititorilor cu siguranta cunosc deja, Peter Drucker este unul dintre cei mai renumiti experti in management, insa trebuie mentionat ca domnia sa si-a inceput cariera ca stagiar la filiala europeana a unei mari firme de investitii de pe Wall Street. Din aceasta perspectiva am citit cu mare atentie capitolul aServicile financiare: inovatie sau disparitie” scris initial de Drucker cu zece ani in urma, in 1999. Acum, intr-o perioada in care intreaga omenire este afectata profund de o criza a economiei si mai ales a finantelor mondiale, criza la a carei declansare au contribuit in mare masura si marile banci de investitii, opiniile lui Drucker exprimate cu mult inaintea declansarii prezentei crize sunt cu atat mai interesante.
                          Drucker descrie inca din start ceea ce el numeste arenasterea ca centru financiar mondial” a City-ului londonez, proces petrecut in ultimii 50 de ani. Desi importanta City-ului nu mai este astazi la fel cu aceea din perioada de dupa Waterloo si pana la primul razboi mondial, el poate fi considerat si acum drept abancherul central” al sistemului bancar la nivel mondial. Aceasta revenire in forta, inceputa in anii 1960 dupa peste 40 de ani de declin, s-a datorat in mare masura unor evenimente petrecute in Statele Unite, care au determinat aparitia unor produse noi create la Londra. In primul rand a fost vorba despre transferul rezervelor valutare americane la Londra, in timpul crizei rachetelor cubaneze. Astfel s-a nascut eurodolarul, valuta transnationala nominalizata in dolari, dar cu adomiciliul” la Londra. Al doilea eveniment a fost aparitia, tot la Londra, desigur, a eurobondurilor, aparitie ce a fost favorizata de anumite taxe ce au fost impuse intr-un mod nefericit peste ocean. Impulsionate de eurodolari si eurobonduri, marile banci londoneze au dezvoltat noi servicii, toate acestea amplificand rolul metropolei britanice. Pentru a ilustra importanta City-ului chiar din perspectiva americanilor, Drucker citeaza urmatoarea zicala de pe Wall Street: abirourile din New York, indiferent ca este vorba despre Goldman Sachs sau Citibank, se ocupa de afacerile interne, afacerile externe ale firmelor americane fiind dirijate de la Londra”.
                          Vizionarul Drucker desigur ca nu s-a marginit doar la descrierea, extrem de sugestiva, bineinteles, a unor evenimente, ci a intuit inca din 1999 impasul in care se aflau serviciile financiare. Peter Drucker a propus totodata si o solutie: noi inovatii ce trebuiesc aduse respectivului sector, care sa-l dinamizeze la fel precum a facut-o explozia de noi produse, servicii si abordari din perioada 1950-1970. Cu siguranta ca nu este lipsit de interes sa trecem acum in revista cateva din inovatiile majore ale secolului precedent: crearea primului fond modern de pensii (General Motors, 1950), infiintarea primelor institutii specializate in investitii institutionale, transformarea unei banci americane cu filiale in strainatate intr-o banca internationala cu mai multe sedii centrale si, nu in ultimul rand, desigur, aparitia acum aproape 50 de ani a cardului de credit.
                          [ad#stire] Concluzia lui Peter Drucker, exprimata cu opt ani inainte de actuala criza, era extrem de dura: aInca nu este prea tarziu ca marile societati de servicii financiare sa caute inovatii, desi este deja tarziu”. Din nefericire aceste inovatii n-au venit la timp, multe din respectivele societati fortand profitul in diverse speculatii, ce au alimentat si bubble-ul imobiliar declansator al prezentei crize…
                          Autorul poate fi contactat pe email: alexandru.finaru@intercapital.ro, sau la tel. 0748-54.82.67.

                          Alexandru Finaru

                          Moinesti, capitala chirurgiei in 2011

                            Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti va gazdui in 2011 a VII-a editie a Congresului de Chirurgie Endoscopica. Partenerul sau in acest proiect este orasul Slanic Moldova. Contracandidatii au fost Oradea, cu locatia Baile Felix, Sibiu, cu Paltinis, si Craiova. Adunarea generala a Asociatiei Romane pentru Chirurgie Endoscopica (ARCE) a ales Moinestiul, unul dintre atuurile spitalului fiind experienta in chirurgia endoscopica. „Este o recunoastere a acestei experiente si un moment deosebit in activitatea profesionala, ne-a declarat dr. Adrian Cotirlet, managerul spitalului. Noi vom oferi o baza pentru demonstratii operatorii, iar la Slanic Moldova se va asigura cazarea. Ne pregatim de pe acum pentru a fi capitala chirurgiei endoscopice”. Acest eveniment este o premiera din mai multe puncte de vedere. Este pentru prima data cand un congres va avea loc intr-un oras care nu este centru universitar. Manifestarea este o premiera absoluta si pentru lumea medicala bacauana, fiind primul congres organizat in judet. Candidatura Moinestiului a fost sprijinita de dr. Irinel Popescu, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, si de oaspetii din strainatate ai ARCE, dr. Adrian Lobontiu, de la Paris, si dr. Antonello Forgione, de la Milano.
                            [ad#stire] Data congresului nu a fost stabilita, „dar am ales doua perioade in care Slanicul arataa deosebit de frumos: sfarsitul lui mai si ultimele zile ale lui septembrie”, a mai spus dr. Cotirlet. Pana la ineditul eveniment, managementul spitalului din Moinesti isi propune realizarea a patru investitii importante: heliportul, reabilitarea ambulatoriului de specialitate, extinderea compartimentului de primire urgente si investitii in departamentul TBC. Doua dintre acestea vor fi finalizate pana pe 28 iulie 2010, cand vor avea loc Zilele Medicale ale Spitalului din Moinesti.

                            Doina Mincu

                            Apa doar de ochii Sapard-ului

                            Localnicii din satul Brad, comuna Beresti-Bistrita, stau de peste sapte luni fara apa, in ciuda faptului ca s-a pus la punct o retea de alimentare prin fonduri Sapard. De cand a fost dat in folosinta sistemul, acum cinci ani, apa a curs cu taraita la robinete. Spre nemultumirea oamenilor, angajatii Primariei Itesti au montat zilele trecute cismele in drum. Motivul este un control din partea comisiei Sapard care verifica modalitatea in care s-au cheltuit banii si integritatea sistemului. Intre timp, satenii continua sa se aprovizioneze de la fantanile din comuna, chiar daca apa nu este intotdeauna potabila. „Anul asta nu am avut apa deloc. Au venit angajatii primariei si au montat cismele. Cand am intrebat de ce se monteaza, au spus ca vine Sapard-ul si trebuie sa vada ca sunt in functiune”, ne-a spus Constantin Nanescu, localnic. „Fantana vecinului este la 33 de metri adancime. Cand scoatem apa este cu namol. Avem instalatii, fiecare si-a facut cu propriile puteri. Nu avem din mai apa, la ce ne folosesc?”, a adaugat Adriana Raciula. Satul Brad este singurul care nu primeste apa. Unii sateni au angajat oameni care sa le aduca apa in curte, contra unei sume de 10 lei pentru 100 de litri. „Avem si noi instalatiile facute in casa, sa intram si noi in Europa cum se spune. Mai bine ne faceam fantani. Platim om, ne aduce apa cu butoiul. La Itesti este apa permanent ca e primarie, restul… care apuca. La Ciumas este, ca acolo este si bazinul si pe vale apa ajunge prin cadere, cateodata. Noi, nimic!”, a explicat Elena Ilie. Problema aprovizionarii cu apa a satului Brad este controversata. La momentul construirii retelei de apa, comuna Beresti-Bistrita era o singura unitate administrativa. Satul Brad apartine din 2005 de comuna Beresti-Bistrita, dar continua sa fie racordat la sistemul de apa de la Itesti, care este in prezent comuna separata.
                            [ad#stire] De cealalta parte, primarul comunei Itesti sustine ca nu poate remedia situatia localnicilor din Brad, intrucat pozitionarea geografica nu este favorabila. „Cei de pe deal nu au apa. Ar trebui sa fie permanent reteaua plina ca sa aiba si ei. Le-am propus sa faca demersuri ca impreuna cu primaria Beresti-Bistrita, comuna de care apartin, sa faca proiect pentru construirea unui put separat pentru satul Brad. S-a aglomerat prea tare reteaua la Itesti. Sunt patru sate care se aprovizioneaza de la bazinul de la Ciumas. In curand nu o sa putem satisface necesarul de apa. Daca bazinul atata poate, eu ce sa-i fac?!”, a declarat Vasile Ciubotaru, primarul comunei Itesti. Pana la remedierea situatiei, oamenii sunt nevoiti sa se imbulzeasca la fantanile vecinilor pentru ca sa isi procure lichidul vital.

                            Andreea Lupascu

                            De la votul cu ghioaga, la votul civilizat

                              Costica si Gheorghe Tufa merg alaturi pe soseaua din Colonesti. Au mai multe motive de bucurie azi: au mai prins un rasarit, au mai colectionat o stampila pe buletin si s-au intalnit din nou, ca fratii, sa-si spuna pasurile si sa depene ceva amintiri. Costica Tufa a ajuns in dreptul portii si printr-un semn ne arata ce simpatii politice are. „I-am primit afisul pe gard, spune mandru. Si m-am grabit sa-l si votez. La opt am fost in sectie. Trebuie sa te grabesti, la varsta mea.” Are 88 de ani, dar se tine bine, chiar daca e vaduv de ani buni, copiii i-au plecat prin lume si se gospodareste singur. Cu bucurie isi aminteste cum vota „cu ghioaga pe spinare” inainte de „marele razboi”. Mergea tocmai la Stanisesti sau la Podu Turcului ca sa voteze. Erau unii care il intrebau cui a dat votul, daca nu reuseau sa-l spioneze in cabina. Le raspundea ca-i treaba lui, chiar daca o incasa. „Acum, lumea s-a civilizat. Suntem foarte multumiti. Atunci, boierii faceau totul, trageau pe soarta lor. Eu tin minte ca eram cam cu liberalii. Pe urma am fost cu comunistii, iar acu” sunt, cum am spus, cu afisul de pe gard”. Mos Costica zice ca pentru el alegerea presedintelui a fost mereu „pe primul plan, oricare iesea. Trebuie sa-i zic la unul atataa daca o tine pe mama.” Gheorghe Tufa are 90 de ani si e mandru de buletinul lui „mazgalit cu stampile”. „Am votat de multe ori. Ori am asteptat ceva, ori nu, am mers la vot. Acum imi doresc sa avem liniste si pace.
                              [ad#stire] Pana acum, in 90 de ani, am dus-o bine.” Binele lui nea Gheorghe Tufa inseamna acum singuratate (copiii ii sunt imprastiati prin tara, tocmai in Constanta, Turnu Severin si Italia), 300 de lei pe luna, din care isi cumpara paine, cartofi, ulei si lumina. Si mai inseamna durerea de a-si vedea munca de peste vara irosita. „Greu mai muncim la porumb si nu-l cumpara nimeni. Il mananca gurlanii. Am votat sa se faca asociatie, sa dau hectarele acolo, sa le munceasca cineva”. (D.M., A.M.)

                              Alegeri in ceata pe Valea Zeletinului: Doar trei candidati au trecut Siretul

                              Dimineata alegerilor in satele din estul judetului este incetosata, pustie si tacuta. Ne intampina doar candidatii de pe garduri: cel rosu, cel galben si cel portocaliu. Singurii care au atrecut” Siretul. Ceilalti nu sunt cunoscuti nici macar ca numar, daramite pe nume! Alegatorii, numerosi pe liste, nu se grabesc spre sectiile de votare. Unii zabovesc in asternut, altii au pus inaintea votului slujba de la biserica.

                              De pe Valea Zeletinului, ceata se ridica greu. Prin valurile ei laptoase, ulitele si casele se vad parasite. De la an la an, tot mai multe acoperisuri cazute si pereti incovoiati dau semn ca batranii se duc, iar tinerii uita de casa parinteasca.a Doar firele de fum dau semn ca traiesc oameni in Secuieni, Izvoru Berheciului, Colonesti si mai departe. Firele de fum si antenele digitale. La Calini, comuna Izvoru Berheciului, in usa unei case mici, paraginite, sta Daniela Ghimici. Creste singura doi copii in conditii greu de imaginat. Traiesc toti din alocatii, fara ajutoare, fara energie electrica, fara pamant. Casuta veche, mostenire de la parinti si ravnita de toti fratii, mai are o rasuflare. Acolo invata Alexandra si Alexandru, la un bec slab alimentat prin mila unui vecin. „Mai muncim prin sat si adunam ce ne trebuie pentru iarna, marturiseste femeia. Speram sa ne descurcam mai bine dupa alegeri, sa primim si noi sprihjin. O sa merg la vot, dar trebuie sa ma mai gandesc. Poate dupa alegeri primesc si eu ce mi s-a promis: materiale de constructie”.

                              aAtat cerem: un trai mai bun”

                              Maria Vijiian merge grabita pe sosea. E o zi insemnata. Nepoatele ei vor vota pentru prima data si i-au cerut sfatul. Cand aude de politicieni se infurie pana la lacrimi. „Am muncit toata viata si acum abia ma descurc. De copiii mei e si mai rau. Nu au bani. Am o pensie de 400 de lei si mereu imi cer bani ca nu o scot la capat. Sa faca si pentru oameni ceva politicienii. Sa nu mai stea in parlament degeaba, 300 sau 3000 cati or fi!”. Neculai Breahna o asculta si intervine pasnic. „Pot sa ramana si toti parlamentarii, chiar daca-s cam multi, dar sa faca bine pentru noi. Atat cerem: un trai mai bun”. Barbatul nu se plange de bani. Are, impreuna cu sotia, un venit de peste 1000 de lei, din pensii. Daca le-ar aduce si pamantul ceva folos, ar fi fericiti. „E munca degeaba. Pun porumb, ni-l strica porcii salbatici. Nu sunt tractoare la tara, asta-i durerea. Lucram ca in copilaria noastra, cu plugul, calul sau vaca”.

                              aDar ce castigam noi?”

                              [ad#stire] Ioan Dudescu, din Buda, are alta durere: padurea. Mostenirea parintilor sai se rareste vazand cu ochii. „O taie ocolul. Treci cu masina acum printre copaci. De ce nu ne-au dat-o noua? Dam cate doua milioane pe o amarata de caruta de lemne. Sunt decis sa merg la vot, fiindca asa am fost crescuti, sa facem ce trebuie. Dar ce castigam noi?” Barbatul arata pamantul care a juns islaz. Sute de hectare sunt nelucrate. „Numai in campania electorala isi amintesc de agricultura. In rest, am ajuns sa avem hectare de pamant care se salbaticesc. Ei chiar nu vad incotro ne indreptam?”.

                              Doina Mincu
                              Alexandra Malachi