marți, 23 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5252

Noi reguli privind casele de schimb valutar

    Operatorii economici care desfasoara activitati de schimb valutar sunt nevoiti sa respecte reguli mult mai stricte, si asta chiar de la sfarsitul saptamanii trecute. Ordinul 632/2009 face referire la modul de afisare a cursurilor practicate, atat in interiorul, cat si in exteriorul casei de schimb valutar. Operatorii economici au obligatia de a afisa la exteriorul casei de schimb un suport sau un panou unic, monocolor, fara degradeuri sau alte insemne grafice sau culori. Informatiile privind vanzarea si cumpararea de valutaa trebuie sa fie indicate in mod vizibil si usor de citit. In interiorul casei de schimb valutar, cursurile de schimb, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru cele de cumparare, vor fi inscrise pe un panou unic, de dimensiune echivalenta unei pagini format A4. Documentul interzice afisarea oricaror altor informatii pe suportul unic. De asemenea mai e interzisa si afisarea altor suporturi care nu fac referire la cursul de schimb.

    Sinziana Filimon

    Se fura (ca) in codru!

      In urma actiunii politistilor de la Serviciulde Ordine Publica, pe linia prevenirii si combaterii delictelor silvice, au fost depistate alte persoane care au furat material lemnos. In comuna Agas, politistii l-au prins in fragrant pea Dragos T., de 34 ani, care a taiat si trei arbori esenta rasinoase, de pe izlazul Primariei Agas. Cei trei arbori au un volum total de 4,13 mc, in valoare de 653 lei. Barbatului i s-a intocmit dosar penal urmand ca la finalizarea cercetarilor sa fie inaintat Parchetului de pe langa Judecatoria Moinesti, cu propuneri procedurale. Si politistii din Brusturoasa au depistat alti trei hoti de lemn. Este vorba despre Florin D., ConstantinT. sia Gheorghe C., localnici, care au taiat si sustras 6 arbori , de pe izlazul Primariei Brusturoasa. Valoarea totala a prejudiciului a fost estimat la 540 lei. Pe toata Valea Munteluia sunt instituite si filtre de control, in puncte fixe, care urmaresc combaterea furturilor si taierilor ilegale de material lemnos.

      Roxana Neagu

      Taximetristii, luati la puricat

        De la inceputul anului si pana in prezent, politistii Primariei au demarat mai multe actiuni care au vizat respectarea legislatiei in vigoare de catre conducatorii auto ce desfasoara activitati de transport persoane in regim de taxi pe raza municipului Bacau. Cu acest prilej au fost verificate un numar de 422 de persoane, fiind aplicate 37 de sanctiuni contraventionale in valoare de 9050 lei. Totodata au fost dezechipate 9 autovehicule. Conducatorii auto depistati ca practicand activitatea de taximetrie fara a detine documentatia prevazuta de lege au fost avertizati sa se prezinte la Compartimentul Autorizari din cadrul Primariei, in vederea intrarii in legalitate.

        Roxana Neagu

        Proxenet retinut la Moinesti in baza unui mandat european de arestare

          Politistii l-au depistat si prins in municipiul Moinesti pe Mihai R., de 30 de ani, posesor al unui mandat european de arestare emis de autoritatile italiene pentru comiterea infractiunii de proxenetism. Impotriva lui Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau a emis ordonanta de retinere.

          Roxana Neagu

          Cui vor fi retrocedate padurile de la Brusturoasa?

            Contradictiile legislative blocheaza improprietarirea a 383 de localnici din Brusturoasa. Instantele au decis pe baza Legii 400/2002 dar institutiile se ghideaza dupa Legea 247/2005. Daca ND Ghika va castiga procesul cu institutiile statului si va lua padurile, cei din Brusturoasa se vor alege cu despagubiri. Locuitorii din Brusturoasa asteapta sa intre in posesia a 1387 de hectare de padure. Desi au decizie defintiva si irevocabila a Tribunalului Bacau, din data de 18 decembrie 2008, investita cu titlu executoriu din august 2009, au sanse mici sa devina proprietari, deoarece suprafetele forestiere adisponibile” din Brusturoasa sunt in litigiu. Totul depinde de procesul cu ND Ghika, care a fost stramutat de mostenitori la Sfantu-Gheorghe. Daca urmasii boierilor Ghika vor castiga, atunci localnicii din Brusturoasa vor primi despagubiri de la statul roman. Potrivit sefilor Directiei Silvice Bacau dar si a juristilor Institutiei Prefectului, este exclusa improprietarirea acestora din padurile statului din alte comune. Primarul comunei Brusturoasa este decis sa faca plangeri penale reprezentantilor Directiei Silvice dar si altor membri ai comisiei judetene pentru deblocarea situatiei. Totul depinde de interpretarea legii si a contradictiilor legislative care reglementeaza restituirea proprietatilor.

            Comisia Judeteana lasa totul pe umerii Directiei Silvice

            Primarul comunei Brusturoasa, Sorin Atonoaie, a participat marti, 12 ianuarie, la sedinta Comisiei Judetene de Fond Funciar Bacau. Edilul a tras speranta ca membrii comisiei judetene vor lua o decizie privind amplasamentul, punerea in posesie si emiterea titlului de proprietate. Sorin Atonoaie a prezentat o propunere privind emiterea titlului, in prima instanta, pentru sapte veterani de razboi. aAm venit azi cu o documentatie pentru sapte veterani de razboi, care au dreptul la padure in Brusturoasa. Exista o hotarare judecatoreasca (13 mai 2008 – Judecatoria Moinesti) si definitiva si irevocabila la Tribunalul Bacau prin care Directia Silvica este obligata sa aloce o suprafata pentru proprietarii de pe listele de improprietariti. Executorul va solicita Directiei Silvice sa respecte decizia judecatoreasca”, a precizat primarul Antonoaie. In urma discutiilor, presedintele Comisiei Judetene de Fond Funciar, subprefectul Tudorita Lungu, a decis sa lase la latitudinea Directiei Silvice decizia privind punerea in posesie. aNoi nu mai avem ce decizie sa luam. Aici cei de la silvic decid ce amplasament sa dea”, a concluzionat Tudorita Lungu. Potrivit directorului Gheorghe Manaila, o astfel de decizie este aproape imposibila in conditiile in care instanta nu s-a pronuntat asupra mostenitorilor lui Ghika. aS-au facut greseli si in trecut cu aplicarea legii 400. Sunt dosare false care au ajuns la politie si DNA. Vom da padurea, dar cu respectarea legii”, a spus Manaila.

            Legea 247 stabileste ordinea improprietaririlor: boierii si, din ce ramane, veteranii

            Potrivit legii 247/2005, in situatia in care anumite suprafete sunt revendicate de doua persoane, dintre care una este fostul proprietar, caruia i s-a preluat terenul prin masurile abuzive aplicate in perioada anilor 1945-1990 (perioada comunista) si cea de-a doua persoana, careia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, in limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui teren in natura ambilor solicitanti. In cazul in care resursele sunt insuficiente, se va restitui terenul in natura primei persoane, care avea actele iar cei care au fost improprietariti cu asemenea terenuri, vor fi despagubiti in conditiile legii. aTerenul aflat pe amplasamentul propus spre validare a fost preluat abuziv de regimul comunist in perioada 1945-1948 de la ND Ghika, succesorii acestuia fiind detinatorii actelor de proprietate. In conditiile in care exista un proces in instanta, stramutat la Inalta Curte de Justitie si Casatie la Sf Gheorghe, consideram ca in aceste conditii nu poate fi validat amplasamentul persoanelor nominalizate de CL Brusturoasa”, se arata in argumentarea Directiei Silvice. Cu alte cuvinte, chiar daca Tribunalul Bacau a dat castig de cauza proprietarilor din Brusturoasa, hotararea judecatoreasca este de neaplicat din cauza prevederilor legii 247/2005.

            Veteranilor li s-a promis ca vor avea muntii

            Succesiunea de legi ale proprietatii, 18/1991, 400/2002 (improprietarirea celor de pe listele de improprietariti din 1946) dar si legea 247 din 2005 au adus cu sine mii de litigii, aproape imposibil de solutionat unitar de instante. Autoritatile locale din Brusturoasa au reusit sa invinga in instanta Comisia Judeteana de Fond Funciar Bacau, care, pe baza notei Ministerului Agriculturii (2005) a blocat punerile in posesie si improprietaririle pe Valea Muntelui. Modelul de la Brusturoasa a fost luat si de alte comune. Agas, Asau dar si unele comune din Neamt au actionat in instanta comisiile judetene pentru blocarea improprietaririlor. aLegea 400 nu a fost anulata. Instanta ne-a dat dreptate pe aceasta lege. Veteranii, cei care luptat in razboi au primit teren forestier. Este un veteran la noi in comuna, de 92 de ani, care isi aminteste ca regele le-a promis ca vor primi muntii in aceasta zona „, mai declara primarul Sorin Atonoaie.

            Sorin Atonoaie, primarul comunei Brusturoasa:
            aSuntem intr-un stat de drept. Trebuie respectata proprietatea. Vom face plangeri penale pentru aceste tergiversari.”

            Gheorghe Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau:
            [ad#stire] aStatul nu a avut in proprietate, inainte de razboi, niciun hectar de padure in comuna Brusturoasa. Padurile au apartinut familiei Ghika si Varlaam. Din totalul suprafetei forestiere, aproximativ 1800 de hectare au intrat in posesia localnicilor, pe Legea 18/1991 si Legea 400/2002 si 963 de hectare au ajuns la Elisabeta Varlaam (Legea 247/2005). Restul suprafetei este in litigiu. Suntem in proces cu mostenitorii ND Ghika, dosarul fiind stramutat la Sf. Gheorghe.”

            Mircea Merticariu

            Infractionalitatea a crescut alarmant

              Faptele de violenta, omorurile, furturile, talhariile, lovirile si alte violente sunt cele mai mari probleme cu care se confrunta, in prezent, Inspectoratul Judetean de Politie (IPJ) Bacau si judetul nostru. Conflictele familiale, consumul de alcool, saracia sunt pricipalele cauze care au dus la aceste fapte. La acestea, se adauga lipsa de personal in structurile Politiei, care a prezentat un bilant al activitatilor desfasurate anul trecut. Un bilant plin de evenimente, de reusite, dar si de aspecte negative. La nivelul institutiei au fost sesizate in 2009 un numar de 21.622 de infractiuni, mare parte a lor de natura judiciara, dar si economica. Imbucurator este faptul ca a scazut numarul infractiunilor privind vatamarea corporala, vatamarea corporala grava, furturile din buzunare, de animale, dar si faptele de inselaciune, delictele silvice si abuzul in serviciu. „S-a procedat si la intocmirea si implementarea a 6 programe de masuri care au vizat in principal prevenirea si combaterea delicventei juvenile, a criminalitatii in mediul rural, cresterea gradului de siguranta rutiera, combaterea infractiunilor cu violenta in mediul rural, a infractionalitatii stradale si asugurarea unui climat de legalitate in mediul de afaceri”, a explicat comisar sef Vasile Oprisan, comandantul IPJ Bacau.
              [ad#stire] Ce este mai grav e ca faptele de omor au crescut, dar si cele de viol, furturi din locuinte si talharii. S-au inregistrat insa scaderi ale infractiunilor comise de minori. „Au crescut tentaivele de omor de la 11 la 13 cazuri si vatamarea corporala grava, de la 7 la 15 cazuri”, a mai spus comisarul sef Oprisan. Toate in conditiile in care se lucreaza cu 158 de politisti la 100.000 de locuitori, fata de media nationala care este de 231 de politisti/100.000 de locuitori.

              Roxana Neagu

              Pentru unii muma, pentru altii ciuma: Sanatate cu dedicatie

                Spitalul de Pneumoftiziologie (fost spital TBC) este unicul de aceasta specialitate din judet. De adresabilitate nu duce lipsa, mai ales in aceste vremuri in care saracia afecteaza tot mai mult populatia si o face vulnerabila in fata bolilor. Spitalul sufera insa de lipsa investitiilor serioase. Consiliul Local ii da bani cu taraita. In schimb, a indatorat Bacaul pe ani buni pentru proiectul electoral al unui spital municipal.

                Cladirile Spitalului de Pneumoftiziologie sunt vechi si degradate. Reabilitarea promisa de administratia locala se lasa asteptata. Asa cum arata acum, spitalul nu ar putea obtine acreditare dupa normele europene. Conducerea a incercat, din venituri proprii, din fonduri de la Ministerul Sanatatii si din ce a mai picurat de la Consiliul Local Bacau sa dea o fata noua spitalului. In anul 2009, unitatea a primit de la CL 538.500 de lei pentru plata utilitatilor si ceva investitii. Acel „ceva” a acoperit o parte din costurile cu amenajarea unui beci si achizitionarea unei masini de spalat, respectiv a unei sobe de gatit. Din venituri proprii a fost refacuta reteaua de iluminat exterioara, a fost conectat spitalul la un generator electric, insa lista necesitatilor este mult mai mare.
                Amanunte in editia de luni, 18 ianuarie.
                Doina Mincu

                A inghitit ventuza unui pistol

                  Vineri, medicii din Spitalul de Pediatrie s-au confruntat cu un caz mai putin obisnuit. Un copil in varsta de 7 ani a fost adus la spital dupa ce a inghitit ventuza unui pistol-jucarie. In urma investigatiilor la care l-au supus pe baietel, medicii au constatat ca obiectul era blocat in tubul digestiv. „Mama ne-a povestit ca in incercarea de a-i scoate ventuza, aceasta a trecut de laringe si a intrat in tubul digestiv, ne-a spus dr. Aurelia Taga, directorul medical al spitalului. A avut noroc ca nu a luat-o pe calea aerului.” Pentru ca ventuza sa fie extrasa din tubul digestiv, pacientul trebuie sa fie supus unei interventii chirurgicale complicate. Pentru aceasta medicii din Spitalul de Pediatrie, care au examinat copilul, l-au trimis imediat cu ambulanta la Iasi.

                  Elena Tintaru

                  Dacian Ciolos, avizat pozitiv in comisia de Agricultura din Parlamentul European

                    Membrii Comisiei de Agricultura din Parlamentul European au votat in unanimitate pentru comisarul desemnat la Agricultura, Dacian Ciolos. Caracterizat de presedintele Comisiei Europene drept cel mai potrivit candidat pentru postul de comisar al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Dacian Ciolos este privit ca un tehnocrat si un specialist in acest domeniu.

                    Detinea fara drept o arma cu aer comprimat

                      Politistii din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau – Serviciul Arme, Explozivi, Substante Periculoase l-au identificat pe R. Ioan, care detinea fara drept o arma cu aer comprimat. In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca Ioan R., in anul 2001, a cumparat de la un magazin de pe raza mun. Bacau arma cu aer comprimat, arma ce a fost detinuta la domiciliu, fara a fi autorizat. Arma a fost ridicata in vederea cercetarilor.

                      Roxana Neagu

                      Spargere la showroom-ul Dedeman Automobile

                        Showroom-ul Dedeman Automobile situat in vecinatatea complexului Promenada Mall a fost spart de hoti in noaptea de joi spre vineri. Raufacatorii au plecat cu mana goala. Conducerea companiei afirma ca acestia au fortat casieria in incercarea de a sustrage bani. Politia a demarat o ancheta.

                        Captura de 10.000 pachete de tigari

                          Pe DN 11, in interiorul localitatii Oituz, jud. Bacau, un echipaj de politie rutiera l-a identificat la volanul unui autoturism pe Grigori C., de 25 de ani, din Onesti. La controlul efectuat in interiorul autovehicului a fost depistata cantitatea de 10.000 pachete de tigari de diferite marci, pentru care nu poseda documente legale de provenienta. Fata de Grigori C. s-a luat masura sanctionarii contraventionale conform art. 1, lit. e, din Legea nr. 12/1990 republicata, cu amenda in valoare de 1500 lei, iar tigarile au fost confiscate. Valoarea aproximativa a marfii este 25.000 lei.
                          Roxana Neagu

                          Varstnicii FSC l-au sarbatorit pe Poet

                            Sala de activitati a Centrului de zi „Dr. Stefan Ciobanu” a devenit neincapatoare vineri, 15 ianuarie. Motivul e unul „de suflet”: varstnicii il iubesc pe Mihai Eminescu si au tinut sa-l sarbatoreasca pe marele poet, la 160 de la nasterea sa.a Programul a inceput in zori, cele mai matinale fiind bunicutele, care au venit sa aranjeze „bufetul suedez” cu preparate de post si sa puna la punct detaliile privind ordinea intrarii in scena. Debutul „sacrei sarbatori”, cum a numit-o un batranel, a apartinut corului pe doua voci al centrului, care a interpretat „Sara pe deal”. Varstnicii s-au straduit sa le prezinte colegilor informatii inedite. Ileana Cristian a explicat legatura dintre poezii si romante, iar Stela Agache a vorbit despre viata poetului. Maria Maciuca a citit juramatul rostit de Mihai Eminescu la numirea in functia de bibliotecar al Universitatii din Iasi, juramant prin care se angaja sa-i fie credincios regelui Carol I, sa respecte Constitutia si sa aplice legile. Emotionati ca niste copii, batraneii de la Centrul de Zi au recitat, au cantat si l-au omagiat pe Poet, simtindu-se datori sa lucreze „pentru neuitarea lui”.

                            Silvia Patrascanu

                            Eveniment rutier cu trei victime

                              Vineri dimineata, pe DN 2G, in localitatea Luncani, Mihaela R., de 38 ani, din municipiul Bacau, in timp ce conducea un autoturism, pe fondul neadaptarii vitezei la conditiile de drum pe vreme de ninsoare, a derapat, a patruns pe contrasens si s-a izbit frontal de un autovehicul care se deplasa regulamentar, fiind condus de V. Sergiu, de 46 ani, din Moinesti. In urma impactului a rezultat ranirea conducatorilor auto, cat si a unui pasager din autovehiculul care circula regulamentar. In cauza s-a intocmit dosar penal sub aspectul savarsirii infractiunii de vatamare corporala din culpa.

                              Roxana Neagu

                              Eminescu, omagiat la Gradinita Agricola

                                Mihai Eminescu a fost omagiat la Gradinita Agricola. Astfel, vineri, 15 ianuarie, colectivul de educatoare coordonat de directoarea Maricica Diamant, impreuna cu prichindeii unitatii de invatamant prescolar au desfasurat o activitate tematica care a inclus recitari de versuri, cantece, dar si o prezentare a „Luceafarului poeziei romanesti”.

                                Criza i-a ocolit pe alesii locali: Gainarie cu bani publici in AGA de la CET

                                  Cei 7 consilieri locali membri in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la CET Bacau incaseaza indemnizatii ilegale. Cuantumul acestora, aproximativ 1500 de lei (15 milioane lei vechi) pentru fiecare sedinta, contravine mai multor hotarari de Guvern intrate in vigoare in 2008 si 2009. Acestea stipuleaza ca valoarea indemnizatiilor pe care trebuie sa le incaseze membri din structurile de conducere ale societatilor cu capital de stat trebuie sa fie de 1 la suta din salariul directorului general. Ultima leafa incasata de directorul demisionar Ioan Olaru a fost de 5.000 de lei brut. Indemnizatiile alesilor au fost insa de 30 de ori mai mari decat limita impusa prin lege.

                                  Prin HG nr. 1715 din 30 decembrie 2008, Executivul a decis ca indemnizatiile membrilor din organele de conducere ale societatilor cu capital de stat sa nu depaseasca 1 la suta din salariul directorului general. Nota de fundamentare a HG 1715 identifica mai multe masuri in vederea reducerii cheltuielilor publice efectuate de regiile autonome, companiile nationale si societatile comerciale.

                                  a(…) Urmeaza sa se reglementeze cuantumul acestor remuneratii (n.r. – a indemnizatiilor), care nu poate depasi 1 la suta din remuneratia directorului general sau al presedintelui consiliului de administratie”, stipula nota de fundamentare sus-amintita. Efectele HG 1715 au fost aprelungite” prin Ordonanta de Urgenta nr. 114 din 23 decembrie 2009. Aceasta prevede, la Articolul 14, alineat 2, ca membri organelor de conducere din societatile cu capital de stat abeneficiaza de o indemnizatie de 1 la suta din remuneratia directorului general sau a presedintelui consiliului de administratie”. OUG 114 prevede data de 30 iunie 2010 ca termen limita privitor la efectele ordonantei, urmand ca Executivul sa decida ulterior daca va modifica procentul de 1 la suta specificat in prezent.

                                  7 frati patati

                                  Pentru ca e unic actionar in cadrul SC CET SA, Consiliul Local si-a impus vointa in organele de conducere ale companiei de termoficare. AGA este compusa din 7 consilieri, in acord cu actuala arhitectura a Consiliului Local: 5 de la PNL (Mircea Fechet, Ioan Rotaru, Ileana Padureanu, Roxana Mironescu (foto mic), Ilie Birzu), respectiv cate unul de la PSD (Nicu Zaharia) si PD-L (Liviu Curca). Toti cei 7 consilieri incaseaza indemnizatii ce contravin hotararilor de guvern amintite anterior. Cuantumul unei indemnizatii se ridica la aproximativ 1500 de lei/sedinta, de 30 de ori mai mult decat limita legala. Ultimul salariu incasat de directorul demisionar, Ioan Olaru, s-a ridicat la 5000 de lei brut. Alesii ar fi trebuit sa aiba o indemnizatie de 50 de lei brut fiecare.

                                  aAGA este un for de conducere superior. Adunarea numeste si revoca Consiliul de Administratie. Prin actul constitutiv al CET, seful CA indeplineste si functia de director general. E normal ca actionarii sa aiba aceasta putere. In orice societate se intampla acest lucru”, a declarat Mircea Fechet.

                                  Prin Legea 31 privind societatile comerciale, AGA este asimilata juridic unui for de conducere. Chiar daca intrau in mod explicit sub incidenta prevederilor stipulate de HG 1715 si OUG 114, membri AGA de la CET nu au aplicat litera legii cand a venit vorba de propriile indemnizatii.

                                  aDirectorul e de vina”

                                  Contactati telefonic, alesii locali s-au pitit dupa cires. Roxana Mironescu, o apropiata a primarului Romeo Stavarache, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca prevederea era valabila doar pentru consiliul de administratie. Nu si pentru AGA. aAvand in vedere ca a aparut aceasta prevedere noua, probabil ca intr-o sedinta viitoare a Consiliului Local vom reglementa problema indemnizatiilor”, a afirmat ea, vizibil iritata. Prevederile pe care Mironescu le-a invocat dateaza din decembrie 2008. Ele nu sunt noi.

                                  La randul ei, Ileana Paduraru a precizat ca vina o poarta fostul director al companiei. aIntrebati-l pe fostul director. Nu pe cel nou, ci pe fostul. Dati un telefon”, a declarat Paduraru. Aceasta s-a aratat surprinsa ca presa ii stie numarul de telefon. aDe unde aveti numarul meu de telefon? M-ati gasit pe mine acuma?”, a mai spus ea. Am incercat sa-i contactam pe Nicu Zaharia (PSD) si Liviu Curca (PD-L) pentru a le solicita o pozitie, insa cei doi alesi nu au fost de gasit.

                                  Au luat de 30 de ori mai mult decat trebuia

                                  Potrivit consilierului local Mircea Fechet, AGA s-a intrunit in 2009 de 3 ori. Un calcul simplu arata ca numai in 2009 fiecare membru in AGA a incasat aproximativ 4500 lei (peste 1000 de euro) in urma celor 3 sedinte. Suma totala incasata s-a ridicat la aproximativ 8000 de euro. Daca ar fi incasat cate 50 de lei brut pe fiecare sedinta, asa cum prevad hotararile de guvern mentionate mai sus, fiecare consilier ar fi primit cate 150 de lei, iar cuantumul indemnizatiilor s-ar fi ridicat la aproape 1000 de lei (10 milioane lei vechi sub 300 de euro). Economiile rezultate ar fi fost de ordinul miilor de euro. Alesii au preferat insa sa incaseze sume de 30 de ori mai mari decat limita legala. [ad#stire] Cristian Cojocaru, consilier local al PNL si membru in AGA de la Compania de Apa, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca indemnizatia pe care o incaseaza se cifreaza in jurul sumei de 30 de lei. aConform legislatiei in vigoare, remuneratia membrilor din AGA de la Compania de Apa e de 1 la suta din salariul directorului general. Eu incasez putin peste 30 de lei. Mai multe nu comentez”, a afirmat Cojocaru.

                                  Lucian Bogdanel

                                  Viata printre acordeoane

                                  I s-a dus vestea in toata Moldova. Jumatate ceh, jumatate neamt, Ian Doscacil este cel mai cunoscut si cel mai vechi reparator de instrumente muzicale din Bacau. Batranul isi petrece toata ziua alaturi de prietenul Leutu in atelierul sau printre acordeoane si alte instrumente. Desi nu castiga suficient, batranul Ian nu si-a schimbat meseria de peste 50 de ani.

                                  Un ceh iubit de lautarii bacauani

                                  Ian Doscacil, la cei 73 de ani ai sai, este mesterul cel mai cautat de lautarii din toata Moldova. El repara instrumente muzicale in Bacau de peste jumatate de secol. Venit din Timisoara dupa ce a terminat scoala, barbatul s-a stabilit in orasul lui Bacovia. „Am ajuns aici in 1963 prin repartitie. Am terminat Scoala la Timisoara si asa am fost nevoit sa ma mut aici. Mi-a placut Bacaul, chiar daca la acea vreme erau doar case. Imi place si acum. Am ramas aici pentru ca mi-au placut oamenii”, isi aduce aminte Ian Doscacil. Atelierul in care munceste batranul Ian e mic. Din capatul scarilor ne intampina Leutu, un caine vagabond care s-a aciuat pe langa mester. Atunci cand vin clientii, patrupedul se asaza linistit la locul lui. De jur imprejur sunt acordeoane. „Nu poti repara instrumente muzicale daca nu stii sa canti. Aproape nu stii ce sa le faci”, mai spune Ian in timp ce mestesugeste la un acordeon. Ian Doscacil a ramas singurul mester din zona care mai repara instrumente muzicale. Cand am intrat in atelier, repara acordeonul unui lautar din Valea Seaca. „Il stiu pe batran de cand eram mic. Toata lumea vine aici sa-si repare instrumentele. Il cauta lautari din toata Moldova. Si din Piatra Neamt, si din Iasi. E meserias”, il lauda Cantaragiu Cernica.

                                  O romanta buna se canta cu un acordeon vechi

                                  In atelierul lui Ian sunt acordeoane vechi si noi. Le iubeste pe toate. Spune despre cele din noua generatie ca scot sunete cu mult mai frumoase dar… „o romanta e mai reusita cu un acordeon mai vechi”. Batranul Ian obisnuieste sa cante des. Prietenul sau patruped il asculta de fiecare data linistit. „Si cainelui ii place muzica. Asculta cuminte de fiecare data. Am mai avut unul, dar ala cand incepeam sa cant ceva se apuca de urlat. Se pare ca nu-i placea muzica”, mai spune mesterul razand in timp ce repara acordeonul lautarului.

                                  Un hobby, nu o afacere

                                  Desi nu castiga cine stie ce, batranul Ian vine zilnic la micul sau atelier. A rezistat cum a putut. Are atelierul deschis din 1987 si in ultimii ani i-a fost foarte greu, dar Ian Doscacil nu si-a inchis afacerea de pe strada Alexandru cel Bun, desi de multe ori a fost tentat s-o faca. „Acum sunt pensionar. Am noroc si de familie. E mai mult un hobby ce fac pentru ca nu se castiga cine stie ce. De exemplu, pentru acordeonul asta nu iau mai mult de 40-50 de lei sa-l repar”, mai spune Ian. Mesterul a incercat sa transmita meseria pe care o practica de peste 50 de ani altor tineri. A avut si un ucenic. Doar ca acesta a ales o meserie mai banoasa. Peste ani, oare cine va mai repara acordeoanele lautarilor din Moldova?!

                                  Carmen Stan, Andreea Lupascu

                                  „Pe ulita armeneasca…”

                                  Am auzit, nu cu multe zile an urma, la un post de radio, un cantec ce mi-a trezit amintiri pe care, aproape, le uitasem. Da, cantecul acela de demult…. „Pe ulita armeneasca, Trece-o satra tiganesca…” O, tempi pasati…! Parca era pe la sfarsitul anilor 60, sau chiar an primul an din sirul lui 70… La Varna – oras la Marea Neagra, din Bulgaria – avea loc un mare Congres Mondial de Sociologie, la care m-am numarat si eu printre participanti. Din Bacau mai erau regretatul profesor universitar Mihai Merfea, apoi profesorul Petru Filioreanu, prieten de-o viata, si alti sociologi, cadre didactice… Congresul a tinut aproape o saptamana, timp an care au fost discutate mari si importante probleme ale implicarii Sociologiei si altor stiinte sociale an viata politica, economica etc… Pentru mine, cel putin, a fost fantastica antalnirea cu somitati ale Cunoasterii Sociologice, Politologice etc., precum francezul Claude Henri Schombart de Low sau americanul Robert Merton, din operele carora studiasem cu interes si placere. Era august, era foarte cald, iar ceea ce ne deranja pe noi, cei din „Lagarul socialist”, era – poate o sa zambiti – tinuta vestimentara. Primisem indicatia sa purtam costum si cravata, ancat transpiratia, starea de sufocare, aproape, ne deranja cumplit. an schimb, „Occidentul”, practic si dezinvolt, se… adaptase, pe loc, la mediu, si mare mi-a fost mirarea cand i-am vazut pe idolii mei an pantaloni scurti, tricouri si slapi… Asa ca, abia asteptam serile, cand ne opream direct la „Trifon Zarezan” unde, an decorul acela desprins, parca, dintr-un tablou de Sischin, gaseam racoarea mult asteptata langa o friptura si o bere rece… Caci eram cazati an cunoscuta statiune „Nisipurile de Aur”, iar „Trifon Zarezan” era un fel de barlog modern, cu bar, mese si ring de dans, „azvarlit”, undeva, sub pamant, langa marea cea mare… Da, chiar sub pamant fusese construit, nu stiu cum, restaurantul acela, iar chelnerul care ne servea era un fost… roman. Chiar an ultima seara de dinaintea plecarii noastre spre casa – pacat, mare pacat! – la o masa alaturata grupului nostru chefuia un grup mult mai numeros, de nemti din fosta Republica Federala a Germaniei, Germania fiind divizata, an acel timp, an cele doua state, RFG si RDG. Noi aveam an fata cate o sticla de bere, iar pe masa loc curgea sampania an valuri… Vorbeam tare si noi, si ei si, deodata, numai ce-i auzim cantand, la anceput cam timid, dar mai apoi navalnic, „Pe ulita armeneasca, Trece-o satra tiganeascaaa…” Imediat ne-am alaturat lor, am schimbat berea pe sampanie – ei facand-o pe… gazdele, oamenii erau nemti de origine romana si s-au aratat fericiti cunoscandu-ne… Pana spre ziua am cantat acest cantec, de parca numai acesta ar fi existat, dar a fost atat de frumos, si am legat o prietenie de se parea ca nimic nu ne va desparti vreodata, si am discutat, si iar am cantat, ancat, mai mult ca sigur, cineva dintre noi a scris un raport care a fost pe placul sefilor si a fost laudat… A doua zi, cam mahmuri, am plecat spre tara… Autocarul a oprit, dupa vreun ceas, sa vedem si sa admiram Capul Caliacra. Aici, an acest splendid loc, ne-a antampinat – cine credeti? – chiar un grup de tigani. Noroc de profesorul Mihai Merfea, care vorbea atat de bine limba lor, ancat s-a anteles cu ei de minune, cedand, an cele din urma, rugamintii lor sa le trimita un tambal, instrument muzical pe care oamenii aceia si-l doreau mai presus de orice… an sfarsit, am plecat, iar „Pe ulita armeneasca” a fost cantecul care ne-a ansotit tot drumul… S-a antamplat ceva de-atunci, eu nu l-am mai auzit. Doar acum cateva zile, la un post de radio…

                                  Eugen Verman

                                  „Toata viata m-am ocupat cu ganditul”

                                  – interviu cu scriitorul Ovidiu Genaru

                                  – Profesor, redactor, poet, prozator, dramaturg, traducator, pictor de icoane pe sticla. Maestre, unde va simtiti cel mai bine?

                                  – Mai an toate, pentru ca n-am facut nimic cu crispare, tot ce am facut a fost ca un tratament pentru mine insumi, n-am facut parte din grupuri, din grupari, am scris cartile cand am vrut, n-am fost antr-o competitie. Sigur ca ele, cartile mele, au intrat in bataia criticii, dar asta este o alta chestiune despre care sigur vom mai vorbi. Si daca a fost ceva, si a fost, dupa cum spune critica literara, este foarte bine. Fiecare a luat din opera mea ce a vrut, eu nu am intervenit niciodata. S-ar putea sa fi fost un defect al meu, dar, in general, daca astepti, si acel ceva are si valoare, timpul o va spune cu siguranta. Revenind, m-am simtit bine, fara indoiala foarte bine, cu poezia. Cu ea am inceput, ca orice adolescent.

                                  – Sunteti un om implinit, la 75 de ani opera sta marturie. Mai are aCafeneaua…” subiecte?

                                  – Cred ca mai multe ca inainte. Da, am adunat candva sub acest titlu mai multe bucati de proza scrise absolut liber, poematic, epic, sec, mai absurd. O carte in care m-am lasat cu totul liber, si am facut foarte bine. Am pastrat titlul pentru o indelunga activitate de, hai sa spunem, gazetar, sub acest generic publicand „Cafeneaua subiectelor”. Subiecte sunt, viata este intr-o explozie continua. Imi amintesc cand, dupa Revolutie, toti eram parca scapati dintr-un sac, care fusese inchis la gura si s-a revarsat pe un camp deschis.

                                  Revolutia nu a dat si nu a luat de la nimeni talent

                                  – Maestre, ce a fost cu literatura din sertar, care nu s-a putut publica inainte de „89, ca nu s-a prea vazut prin librarii?

                                  – Corect ce spui. Putini au fost care au avut o literatura de sertar, doar sub forma unor jurnale intime poate, pentru ca nu era speranta ca le vei putea publica vreodata. Sa fie clar, Revolutia n-a dat si n-a luat de la nimeni talent. Cine l-a avut candva, l-a avut si in continuare. Insa talentul este un puf, un puf de papadie, care se risipeste repede, daca nu-l administrezi cu tenacitate si luciditate. Si, sa revenim, cartile de sertar nu prea au existat, poate si din teama de a nu fi desconspirat, multi dintre prietenii nostri ne mai si turnau, stie toata lumea unde, si au fost cazuri in breasla noastra, numai ca, aici, in Bacau, au fost si oameni cu scaun la cap care nu se luau dupa orice potlogarie soptita la ureche. Da, eu am avut o asemenea carte, care a stat la editura Cartea Romaneasca vreo doi ani. Pentru a nu fi descoperita, directoarea editurii a luat-o acasa. Ea a aparut abia in 1992, titlul este Sperietoarea. Am avut o istorie interesanta si cu o piesa de teatru, care a fost scoasa din program si conducerea teatrului a fost destituita.

                                  an cautarea cititorului pierdut

                                  – Ati debutat cu poezie, cu poezie de dragoste. Erati tanar, vroiati sa ajungeti celebru, ca toti cei atinsi de nelinistea creatiei. Care a fost modelul, idolul tanarului Genaru?

                                  – E mai complicat, mai toti adolescentii au fost influentati de anumite modele din literatura, lucru care astazi nu se mai intampla, tinerii nu-si mai regasesc modele serioase in literatura, in arta, ei le „gasesc” la televizor… dar, mie mi-a placut Blaga, el nu se preda atunci in scoli, a reaparut prin anii „60, cand a avut loc un anume dezghet. Eu am descoperit literatura din afara, si am considerat ca pasunismul a facut un mare rau literaturii romane, deoarece a impiedicat-o sa se sincronizeze in timp real cu celelalte literaturi. Am descoperit o literatura care raspundea mai bine felului meu de a fi, o literatura mai colocviala, eu vroiam sa ma adresez cuiva anume, mai putin legata de estetica, mai accesibila, cum era literatura americana, o literatura care sta de vorba cu cel caruia ii este adresata, nu ca un spatiu rupt de cititor, cititor dupa care astazi plangem. Probabil ca este si vina scriitorului cand poezia isi pierde cititorul, pentru ca experimenteaza prea mult, dar poate este o vina mai complicata, as spune ca nici receptorul nu tine aproape, el este atras de lucuri mai simple, literatura si televiziunea comerciala fac ravagii.

                                  – Bacovia sau Eminescu?

                                  – Nu sau, ci si. Si Eminescu. Avem in urbea noastra pe unul dintre cei mai mari poeti ai romanilor din toate timpurile: George Bacovia. Cati il mai evalueaza de pe aceste planuri? Bacovia nu a scris numai poezia Plumb, Bacovia este un poet extrem de complex. Critica, dar mai ales scoala ar trebui sa fie mai atente cand il analizeaza pe Poetul nostru. Nu avem timpul necesar si nici spatiu pentru un asemenea demers, dar nu trebuie uitat acest lucru. Eminescu, Eminescu este Unul, varfurile lui ii ating pe Dante, pe Shakespeare. El nu este o carpa de debara, asa cum doar mintea unuia ca Patapievici poate scorni. Este o rusine, ca pentru a epata, pentru a te lua cineva in seama sa spui asemenea ineptii. Deci, Bacovia si Eminescu.

                                  Avem un trecut imprevizibil

                                  – Acum are loc un proces de evaluare, de reevaluare a mostenirii culturale, a creatiei unor scriitori. Primul pas a fost facut: radem tot. Cu ce mai ramanem, maestre?

                                  – Este o bulibaseala. Si as mai putea apela la asemenea cuvinte din aceeasi familie. Sigur, gusturile evolueaza, sensibilitatea noastra evolueaza, suntem contemporani cu internetul, suntem foarte grabiti, nu mai avem rabdare pentru o aprofundare, dar este o lucrare, este o manipulare in legatura cu trecutul nostru. Inainte de „90 se spunea ca avem un trecut imprevizibil. Alegeam din trecut doar ce-i convenea prezentului. Vreau sa-ti marturisesc ca acum sunt dezolat de felul in care aceeasi propozitie functioneaza si astazi: avem un trecut imprevizibil, si mai imprevizibil. De pilda, nu am mai auzit nimic de Arghezi, de Sadoveanu, de Nicolae Iorga.

                                  Cultura este la mila oamenilor cu bani

                                  – Am vorbit de scriitor, am vorbit de cititor, dar n-am vorbit nimic de politic, de institutiile statului, de rolul lor in acest „dosar”. Ati fost consilier local, deputat…

                                  – Vezi tu, societatea noastra este inca salbatica, daca este capitalism, este in faza lui primitiva, uneori criminala, apuca cine poate, daca se poate totul, sa nu lasi nimic altuia. Acum avem nevoie de apa, de haine, de mancare, de lux, de ce n-am avut si am vrea sa avem, chiar daca nu ne tin curelele, si dupa aceea va veni cultura. Intelegi unde suntem? In ultimul timp am umblat prin cateva tari din Europa, la ei librariile sunt pline, muzeele sunt pline, teatrele la fel. Uita-te la noi. Exista ceva demersuri firave, insa mai avem de pus mult la baza materiala si apoi vine cultura. Statul si-a luat mana de pe cultura. Bani pentru cultura nu sunt decat pentru investitii minime. Si atunci, cultura este la mila oamenilor cu bani, adica ceea ce numim noi sponsorizare. Nu vrei sa stii prin ce trece un scriitor, chiar consacrat, pentru a mai tipari o carte. Noi nu cerem neaparat numai bani, ci doar sa fim ascultati, avem inca multe de spus pentru o comunitate. Mai multe idei nu strica, ele aduc un plus de noutate, de prospetime, dincolo de interesele de grup, individuale.

                                  – Cum a fost critica fata de scriitorul Ovidiu Genaru?

                                  – Da, un subiect interesant. Critica mi-a fost favorabila, si atunci as putea spune ca a fost dreapta. Orice act critic este subiectiv, dar in 40 de ani de literatura, textele despre cartile mele au fost pozitive.

                                  – Alex Stefanescu, Nicolae Manolescu sau Marian Popa?

                                  – Imi ceri mereu sa aleg, sa tai, sa trag linie. Toti sunt importanti, incap toti. Mai sunt si altii. Toti au scris despre cartile mele. Cultura este un spatiu generos, in care niciun nou venit nu trebuie privit, nu trebuie citit ca fiind impotriva celorlalti. Manolescu este un om echilibrat, confirmat in atatia ani de cariera, scrierile lui ii asigura prestigiul cuvenit, s-a exprimat corect fata de valoarea estetica a cartilor. Toti imi sunt dragi. Marian Popa este un critic mai tanar, de o inteligenta sclipitoare, este mai hazardat, cu formulari uneori de cristal, iar Alex Stefanescu face o critica mai aproape de cititor, decat de scriitor, limbajul lui este mai cald, mai pe intelesul celui caruia i se adreseaza, el are o masa mai mare de cititori. Fiecare grup are interese, este o mare diversitate de opinii, este o permanenta fierbere.

                                  Ca sa reusesti trebuie sa faci sacrificii

                                  – Spuneai intr-o confesiune ca „arta mi-a corectat viata”. Cum traduci pentru cititori aceasta asertiune?

                                  – Scurt, fara ea as fi trait mai prost. Ca sa faci ceva trebuie sacrificii. Eu le-am facut, nopti pierdute, evident in sensul bun, al acumularii, al instructiei, privatiuni de tot felul. Arta mi-a modificat viata. Am invatat sa si traiesc, scriind te modifici pe tine, e un fenomen de feed-back, te controlezi, stii care este valoarea cuvantului, ah! Cuvantul. Te chinuie zile, ani. Eu toata viata m-am ocupat cu ganditul. Am invatat sa nu-mi doresc decat ceea ce pot si mi se cuvine. Nu mai mult, si atunci eu nu am avut niciun fel de suferinta, eu nu am dorit ceva ce nu voi putea avea niciodata. Eu mi-am stiut lungul nasului, puterile. Mie nu mi-e cald, nu mi-e frig, nu imi este sete. Nu stiu, poate e un fel de intelepciune, insa intodeauna am fost asa. Ce am imi ajunge, un apartament, o masina la mana a doua, una mica pentru ca sa o pot administra si cartile mele, masa mea de lucru. Copiii sunt bine, sunt bunic, de doua ori sunt bunic.

                                  – Maestre, este scriitorul un om singur? Doar el si cartile lui de pe raft, personajele lui?

                                  – Cartile de pe raft! Bine spus. Da, ele se adauga una dupa alta, si rar sunt rasfoite de cititor. Oamenii intra tot mai rar intr-o librarie, intr-o biblioteca, se citeste mai putin. Este mare pacat, este o pierdere pe care nimeni nu o mai recupereaza. Fiecare lucru la timpul lui. Acum se citeste pe internet, se uita la televizor, este mai facil, ia totul de-a gata, nu mai filtreaza, nu mai este critic, nu se mai extaziaza in fata unei pagini, a unei propozitii, care l-a costat pe scriitor multe zile de chin. Uite, ai in fata o carte, o antologie de autor, cu aparat critic, cu munca, vreme de 40 de ani a trebuit sa adun. Este o editie din seria DEFINITIVE, la Editura Vinea, Scriitori Contemporani. Este o editie selectiva, de prestigiu, au mai aparut doar sase-sapte, dupa modelul anilor „40, cand au fost scoase de Fundatiile Regale, unde au aparut putini scriitori, Blaga, Bacovia, Barbu si alti cativa. Ma intrebai ce mai scrie Genaru. In 2008 mi-a aparut cartea de versuri Trandafir cu venele taiate, tot la Vinea. Hai sa citim impreuna doar cateva versuri din poezia Unii si altii:

                                  „Au venit unii si au pretins ca sunt Mesia

                                  au venit altii si i-au rastignit pe cei dintai

                                  Au venit unii si au propus sa mergem inainte

                                  au venit altii sa ne spuna ca inainte e in urma

                                  Au venit unii si ne-au corectat ca in urma e la dreapta

                                  au venit altii sa ne convinga ca la dreapta e la stanga…

                                  Nu, scriitorul nu este singur. El este in primul rand om.

                                  Popoarele fara poezie sunt sortite frigului”

                                  – Ajungem la finalul discutiei noastre, care a fost agreabila si distinsa si as vrea sa va intreb la ce lucrati acum.

                                  – Scriu acum niste note de calatorie. Imi fac mare placere, unele au aparut deja prin reviste. Impresii din Armenia, Scotia, Spania, Sicilia, Grecia, Franta, Cuba, am fost in multe locuri de unde am invatat ca oamenii sunt aceiasi, au aceleasi probleme. Eu nu ma duc in aceste tari sa ma uit la natura, la peisaje. Avem si noi, ne-a daruit Dumnezeu, eu ma uit la ce au pus, la ce au zidit acesti oameni, ce a lasat fiecare generatie, la ce ne-a dat natura. Si ai ce vedea. Acum lucrez la un roman, la o piesa de teatru.

                                  – Si o ultima intrabare: se poate trai numai din scris, din publicarea cartilor, din literatura?

                                  – Se pare ca unii au inceput sa traiasca. Da, dintr-o literatura comerciala se poate trai, insa pe mine nu ma intereseaza, de altfel librariile sunt pline de asemenea literatura de consum. Ceilalti platesc pentru a fi publicati. Nu crezi? Ai un exemplu in fata. Eu zic insa sa incheiem intr-o nota mai optimista: „Popoarele fara poezie sunt sortite frigului”. Nu, nu nu am spus-o eu, ci un premiant Nobel pentru literatura. Voi aveati un obicei bun publicand autori tineri, elevi, adolescenti, este un lucru benefic, face cinste unei publicatii, accesul la public este mai rapid, tirajul unui ziar este visul oricarui creator, si nu o spun din complezenta, eu chiar cred in ceea ce spun, in conditiile in care peste tot dai de oprelisti de nedepasit.

                                  – Maestre, va multumesc si va doresc multi ani, sanatate si multe carti.

                                  Gheorghe Baltatescu

                                  Handbal feminin / Antrenoarea Gabriela Manea si-a dat demisia de la Stiinta: Soc!

                                  Cutremur pe banca tehnica a Stiintei Bacau. Antrenoarea Gabriela Manea a anuntat, ieri dimineata, ca demisioneaza. Motivul? aRezultatele, faptul ca avem un singur punct dupa noua etape”. Si o mare dezamagire a unei mari campioane: aInfrangerea de la Rapid. Nici acum, la cinci zile dupa meci, nu am digerat acest rezultat. Cu un procentaj de 34% nu am avut nicio sansa, am dat 23 de goluri si am avut 17 ratari de pe semicerc”, explica tehniciana care, alaturi de Adriana Popa, s-a aflat la conducerea echipei bacauane din vara lui 2007, iar in sezonul 2008-2009 a reusit promovarea in Liga Nationala.

                                  Nu e totul pierdut

                                  Ajunsa in primul esalon si lipsita de un sprijin consistent, Stiinta a cazut pe ultimul loc dupa esecul de la Rapid. aConsider ca era necesara o schimbare. Fac acest pas convinsa ca situatia se poate redresa, ca inca nu este prea tarziu pentru evitarea retrogradarii. Fetele vor avea in continuare doua meciuri abordabile pe teren propriu si pot reveni, nu este totul pierdut. Echipa are nevoie de intariri la linia de 9 m, poate ca macar de-acum va primi mai mult ajutor in acest sens”, a completat Gabriela Manea. In tur, pana la finalul acestei luni, astudentele” mai au de jucat acasa cu HCM Baia Mare si Otelul Galati (echipa pe care au invins-o inainte de Revelion, la un turneu amical desfasurat la Roman).

                                  Sacrificiu pentru echipa

                                  Gabriela Manea renunta la echipa la care a petrecut atrei ani grei, dar frumosi” in ideea unei resuscitari a formatiei bacauane. aSper sa fie un soc care sa le motiveze pe fete. Am mai spus-o si o repet: ele trebuie sa fie constiente ca sunt capabile sa bata orice echipa. In afara de Oltchim, toate sunt de batut”. Totodata, sacrifica insa si visul care i-a dat imboldul de a continua in tot acest timp indiferent de piedici si probleme. aImi doresc sa fie din nou sala plina, asa cum era cand jucam eu aici. Cu visul acesta am venit acasa. O sa-mi pese tot timpul de brandul Stiinta, este echipa care m-a consacrat si careia ii datorez totul. Voi incerca sa ajut in continuare, cu orice voi putea”.

                                  Ramas bun!

                                  Castigatoare a Cupei Cupelor cu Stiinta, in 1989, Gabriela Manea se retrage de la echipa bacauana, dar va ramane in continuare in domeniu. Duminica, antrenoarea bacauana pleaca la Plopeni, pentru un minicantonament al lotului national de tineret, unde activeaza ca asecund”. aStiinta va merge mai departe, am primit asigurari ca nu vor fi probleme cu participarea in competitie. Le multumesc celor care m-au sprijinit, care ne-au ajutat, dar si celor care n-au facut-o”, a incheiat Gabriela Manea, pregatindu-se sa lase in urma echipa la care s-a dedicat timp de doua sezoane si jumatate. aPlec cu inima impacata ca am facut tot ceea ce a tinut de mine sa ridic handbalul feminin”.

                                  Dana Popa

                                  aNu pot sa-i reprosez nimic”

                                  [ad#stire]Demisia Gabrielei Manea a ajuns pe biroul directorului Florin Grapa. aEste decizia ei, dar am rugat-o sa se mai gandeasca, sa nu se pripeasca. Mi-a zis ca este suparata dupa ce a pierdut la Rapid in conditiile in care, dupa spusele ei, valoarea echipei noastre era superioara. Crede ca este mai bine sa plece fiindca fetele nu reactioneaza la ceea ce le cere sa faca. Eu nu pot sa-i reprosez nimic Gabrielei Manea, este o antrenoare foarte muncitoare si a pus suflet in tot ceea ce a facut”, spune conducatorul CS Stiinta. Echipa bacauana va fi coordonata de Adriana Hriscu Popa la meciul de maine cu HCM Baia Mare, dupa care urmeaza sa gaseasca o alta varianta de saptamana viitoare. (D.P.)