Acasă Blog Pagina 5247

„Eram la Inspectoratul de Militie”

de
Deșteptarea
-

Cu nostalgie despre 23 August

E, poate, un cliseu, dar asta insemna, inainte de ’89, Ziua Nationala: defilari si petreceri la iarba verde. Pentru unii, exista si un „23 August” mai altfel: au fost „la oras” si au ascultat prima oara o fanfara, au fost chemati la carat caramizi sau la… Militie.

Ziua de 23 August, pe vremea cand era sarbatorita, avea doua parti, una obligatorie si alta cu program de voie. De dimineata pana pe la pranz se mergea la defilare. Ore intregi, oamenii asteptau in picioare, in capatul strazii, sa vina randul intreprinderii in care lucrau, apoi in 15 minute treceau “pe centru”, cu steaguri, stegulete, spice de grau si care tematice purtand bostani uriasi, stiuleti de porumb si vaci de ipsos, pazite de fetiscane in costume populare. In dreptul tribunelor isi indreptau spatele, paseau tantos si fluturau energic esarfele tricolore. Un fluviu al muncii talazuia prin fata tovarasului “prim” si a vicilor. Ajunsi pe celalalt mal, fruntasii RSR predau recuzita grabiti si, rasufland usurati, puneau la cale partea a doua, cea cu gratare, excursii la padure sau mese festive in familie. Nu intotdeauna, Ziua Nationala se consuma cu defilari si petreceri. Floarea Ivanof, primarul orasului Tg. Ocna, isi aminteste ca a facut si munca patriotica: “Se pregatea inaugurarea stadionului din Onesti, dar lucrarile nu erau incheiate. Eram eleva la Colegiul National «Grigore Moisil», cum i se spune astazi, si ne-au chemat, pe mine si pe alti tineri, sa-i ajutam pe muncitori.”

Si in parc, fanfara canta…

Chiar daca era in vacanta de vara, prezenta pe santier nu i-a lasat un gust amar, dimpotriva: “Sa stiti ca ne placea, era un bun prilej de a socializa si ne simteam utili, povesteste Floarea Ivanof. Voluntariatul, pana la urma, e o forma de a trai ca membru al cetatii. Trebuie sa-ti pese de orasul tau, de semenii tai, avem nevoie de aceasta solidaritate.” Ioan Anton, primarul din Tg. Trotus, spune ca cea mai puternica amintire legata de 23 August e din copilarie, cand bunicul l-a adus prima oara in parcul din Onesti, cu caruta: “Canta fanfara, era lume multa, erau scranciobe, dulciuri, veselie… Era frumos, era extraordinar!” Imaginea aceea, a unei sarbatori grandioase, i-a ramas in suflet. Celelalte, cu defilari si mese festive, nu au nimic special. In 1981, pe 23 August, Ioan Bujor, edilul din Dofteana, se afla in Bacau: “La 19 ani si jumatate, am venit din armata si voiam sa dau examen la scoala de subofiteri. Chiar pe 23 August, eram in Bacau, la Inspectoratul Judetean de Militie, de unde ne-au imbarcat pe toti in tren si ne-au trimis la Slatina, la examen.”

„L-au chemat pe tata la Slatina”

Inainte de plecare, lt.col. Mingiuc le-a mai tinut o lectie, ca sa le intre bine in cap la ce se inhama: “Ne-a spus «Ganditi-va bine ce inseamna sa fii militian. Toate zilele astea, 23 August, 1 Mai, Anul Nou, Paste, le veti petrece ca acum, departe de familie, in teren». Ne-am gandit, dar ne-am urcat in tren.” Ioan Bujor a dat examen, a reusit, dar militian n-a mai ajuns. Nu pentru ca nu i-ar fi placut sa invete. “Pentru ca aveam armata facuta, am fost elev plutonier major de batalion. Elev cu functie. Numai ca profilul s-a schimbat in TF, din scoala pentru ajutor de sef de post, iar eu am renuntat pentru ca nu voiam la TF”, povesteste edilul. A cerut trecerea in rezerva si i-a fost aprobata, dar nu fara presiuni: “Sperau sa ma razgandesc. L-au chemat pe tata, care era membru de partid, la Slatina, au vorbit cu el, i-au promis ca dupa scoala ma transfera, dar eu, nu si nu! Eram tanar si incapatanat.” Dar nu regreta. Asa, incapatanat, cum e, a ajuns primar in Dofteana.

Silvia Patrascanu

Bacauanii isi petrec timpul liber prin vecini

    de
    Deșteptarea
    -

    Piatra Neamt si Iasi, destinatii favorite

    Atractiile de alta data ale Bacaului au ramas acum doar o amintire. Oamenii cu greu mai gasesc un loc de odihna sau de distractie. Zonele care in urma cu ani de zile erau pline de bacauanii dornici de voie buna sunt acum pustii. Parcul Cancicov, Insula de Agrement, trecuta si ea de vreme, sunt singurele locuri care-i mai atrag pe localnici, chiar daca gunoaiele, spatiile verzi neintre­tinute si tantarii sunt la tot pasul.

    Bacaul – un oras mort la capitolul atractii tu­ristice. Bacauanii gasesc cu greu un loc de refugiu unde sa-si petreaca timpul liber. Putine spatii verzi si cele care exista sunt lasate mai mult la voia intamplarii. Parcul Gheraiesti, candva locul preferat al oamenilor, acum abia daca te mai imbie la o plimbare. Lipsa unor pubele de gunoi special amenajate, aglomeratia, mizeria de pe jos sunt doar cateva dintre motivele care-i indeparteaza pe oameni de acest loc. Insula de Agrement, o atractie cu potential, s-a transformat intr-un palc de buruieni. Doar temperaturile ridicate din ultima perioada i-a indemnat pe bacauani sa aleaga aceasta locatie. Putini sunt multumiti de cea ce a mai ramas din Insula. De scaldat nici nu poate fi vorba. Malurile apei sunt pline de stuf, broaste si peturi de toate felurile. Singura piscina e de ani de zile secata si coscovita. Cei care nu-si mai permit sa mearga la o piscina privata vin aici, macar sa se bronzeze. Plaja cu nisip este pustie. E plina de gunoaie si de buruieni. Parcul Cancicov este singurul care mai atrage localnicii, desi nici acesta nu mai este ce a fost. Galagie, tantari, aglomeratie si iluminat public doar pe hartie. Din mai multe rele, bacauanii aleg raul cel mai mic. La muzee nu se mai inghesuie nimeni. Doar elevii mai calca pragul acestor institutii. In parcul de la Sala Sporturilor nu mai vine nimeni. Acum este doar un loc de tranzitie. Spatiile verzi au fost distruse aproape in totalitate. Dupa o iarna grea, cu multa zapada, primaria a decis sa transforme acest parc intr-o groapa de gunoi. Toata zapada stransa de pe strazile din oras a fost depozitata aici si lasata asa. Doar primavara a facut-o sa dispara. Odata topita, toata mizeria a ramas imprastiata pe spatiul verde. Tinerii au renuntat de mult sa-si mai piarda timpul aici. Acum, Piatra-Neamt, Onesti, Iasi si Slanic Moldova sunt preferatele bacauanilor.

    Sinziana Filimon

    Indiferenta primarului Stavarache ii arunca in strada pe copiii de la Gradinita Letea

      de
      Deșteptarea
      -

      Zeci de copii inscrisi la grupele care invata in Gradinita Letea urmeaza sa paraseasca imobilul din cauza lipsei de implicare a Primariei Bacau in gasirea unei locatii in care acestia sa-si poata desfasura orele. Conducerea fabricii Letea, proprietarul gradinitei, afirma ca – dupa ce a castigat in instanta imobilul, la sfarsitul lui 2009 – intentioneaza acum sa-l valorifice. Reprezentantii societatii sustin ca in ultimele luni au propus Primariei mai multe solutii care ar fi condus la ramanerea in imobil a copiilor, insa edilii Bacaului nici n-au vrut sa auda de asa ceva. Cu mai putin de o luna inainte de inceperea noului an scolar, conducerea Prima­riei este pe punctul de a aprinde fitilul butoiului cu pulbere. Ca in 2005.

      Din cauza indiferentei edililor, zeci de copii de la grupele care invata in Gradinita Letea vor fi nevoiti sa paraseasca imobilul odata cu inceperea noului an scolar. Proprietarul, fabrica de hartie Letea, intentioneaza sa valorifice cladirea, dupa ce aceasta a fost castigata definitiv si irevocabil in urma unui proces intins pe mai multi ani si finalizat la sfarsitul lui 2009. Conducerea fabricii afirma ca timp de mai multe luni a avansat Primariei o serie de solutii care, in final, ar fi condus la ramanerea in imobil a copiilor, insa sefii municipalitatii au refuzat sistematic propunerile venite din partea Letea SA. Reprezentantii societatii mai spun ca, intr-o prima faza, condu­cerea Primariei si-a dat acordul pentru realizarea unui schimb intre municipalitate si Letea, avand ca obiect imobilul – gradinita, insa edilii s-au razgandit subit. Adrian Popovici, directorul ge­neral al fabricii, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca sentinta Judecatoriei Bacau, in baza careia societatea Letea a devenit proprietarul gradinitei, putea fi pusa in executare inca de la inceputul lui 2010. „Societatea a dorit gasirea unei solutii de compromis, prin care copiii sa ramana acolo (n.r. – in gradinita), iar imobilul sa treaca la municipalitate. Am avansat mai multe propuneri catre municipalitate, in ideea ca cei din Primarie vor decide in interesul acelor copii si nu altfel. Initial, conducerea Primariei si-a dat acordul de principiu pentru realizarea unui schimb, dar in cele din urma s-au razgandit. Noi puteam pune in executare sentinta inca din primele luni ale anului curent, insa – de buna-credinta fiind – am incercat sa gasim o solutie care sa nu-i afecteze pe copii”, a opinat Popovici. El a mai spus ca nimeni nu poate interzice fabricii sa-si valorifice dreptul de proprietate asupra imobi­lului-gradinita. Popovici s-a aratat surprins de atitudinea conducerii Primariei, declarand ca aceasta a intarziat in mod voit luarea unei decizii privitoare la relocarea grupelor de copii. „Intentionam sa ne valorificam dreptul de proprietate asupra imobilului. Nimeni nu ne poate interzice acest drept, mai ales ca l-am castigat dupa un proces de ani de zile care nici macar nu ar fi trebuit sa aiba loc. Am sentimentul ca, de fapt, in Primarie nici nu s-a dorit rezolvarea acestei probleme. Noi ne-am oferit tot concursul, insa cei de acolo nu s-au gandit la copii”, a apreciat directorul societatii Letea.

      Tergiversare cu premeditare

      „Razgandirea” subita a sefilor din Primarie pare sa faca parte dintr-un scenariu al carui scop ascuns este crearea unui conflict intre conducerea fabricii de hartie si parintii copiilor inscrisi la gradinita Letea, chiar inainte de inceputul noului an scolar. Reteta a mai fost incercata in urma cu cinci ani, cand prin mesajele transmise prin intermediul presei de casa primarul Romeo Stava­rache i-a determinat pe parinti sa faca un adevarat cordon uman in jurul imobilului – gradinita. In 2005, proprietarul cladirii – societatea Letea – intentiona sa-si valorifice dreptul de proprietate asupra imobilului insa edilul a invocat o hotarare a Consiliului Local, decretand ca gradinita s-ar afla in patrimoniul municipiului Bacau. Episodul s-a transformat intr-un imens scandal, iar min­ciunile proferate de edilul in exercitiu nu au putut fi desfiintate decat in instanta.
      In 2006, SC Letea SA a initiat o actiune in revendicare a bunului (n.r. – cladirea gradinitei). A urmat un circ judiciar in urma caruia actiunea societatii a fost respinsa de catre instanta. In 2008, dupa doi ani de tergiversari din partea primarului, reprezentantii legali ai fabricii de hartie au reluat demersul privind revendicarea imobi­lului. De aceasta data cu succes.
      In martie 2009, Judecatoria a pronuntat sen­tinta nr. 2753 (Dosar nr. 3031/180/2008 – facsimil) prin care se recunoaste calitatea de proprietar a SC Letea SA asupra imobilului in cauza.
      In luna decembrie a aceluiasi an, Tribunalul a respins ca nefondat recursul formulat de municipalitate. Dupa 4 ani de chin si circ, Gradinita se intoarcea la proprietarul de drept.

      In Bacau e nevoie urgenta de inca 2 gradinite

      Desi numarul locurilor la gradinitele din municipiul Bacau este foarte scazut, edilii nu s-au lasat sensibilizati de situatia copiilor de la Gradinita Letea. Potrivit unei statistici prezentate de conducerea Inspectoratului Scolar la ultima intrunire a Colegiului Prefectural, peste 400 de copii din Bacau nu au mai fost inscrisi la grupa mica din cauza numarului insuficient de gradinite din oras.
      Nicu Harasemciuc, inspector general adjunct in cadrul ISJ, a atras atentia cu privire la faptul ca in municipiul Bacau trebuie construite, urgent, cel putin doua gradinite. Ultimele gradinite publice edificate in oras dateaza din timpul administratiei Sechelariu. In ultimii ani, Primaria nu s-a implicat in proiecte vizand construirea de noi gradinite, iar in municipiu au aparut numeroase gradinite private care – contra unor tarife prohibitive pentru buzunarul bacauanului de rand – ofera astfel de servicii educationale. Practic, situatia in care se afla gradinita Letea i-ar fi obligat pe edili sa ajunga la un compromis cu conducerea fabricii de hartie – proprietarul imobilului, insa acest lucru nu s-a intamplat.

      Lucian Bogdanel

      Cum e sa fii profesor la un liceu cu promovabilitate zero la BAC

        de
        Deșteptarea
        -

        Investitii de sute de mii de euro in scolile bacauane, rezultate inexistente

        Rapoartele finale ale celor doua examene de baza in liceele bacauane au declasat unele colegii, cu pretentii de top din judet, si au ridicat in fruntea listei alte unitati de invatamant. Colegiile bacauane precum „Gh. Vranceanu“, „Ferdinand I“, „Vasile Alecsandri“, Economic „Ion Ghica“ sau Pedagogic „Stefan cel Mare“ raman cele in care elevii obtin rezultate tot mai bune si scot cei mai buni olimpici pe tara si chiar internationali. Nu acelasi lucru se poate spune si despre liceele care sunt, ani la rand, la coada listei. Vorbim despre Colegiul Tehnic „Anghel Saligny“, Colegiul Tehnic „Henri Coanda“ sau Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron“, unde cursurile se finalizeaza mereu, la sfarsit de an scolar, cu un adevarat dezastru. Si culmea, tot aici sunt pompati si cei mai multi bani in dotari si infrastructura.

        La CT „D. Mangeron”, cea mai moderna aparatura din scolile bacauane

        Dotarile CT “D. Mangeron” Bacau intrec orice asteptari. Aici au fost investiti bani grei, atat de la Guvern, cat si de la Primarie. Au mai fost atrase fonduri prin programe Phare, dar si donatii. Colegiul dispune de 4 laboratoare de informatica, de un cabinet de desen tehnic, de laboratoare de electrotehnica, tehnologie mecanica, mecatronica si electro­nica. Aparatele cu care au fost utilate sunt aduse din Germania, Franta si Anglia, iar pentru achizitionarea mobilierului s-a obtinut finantare de Primaria Bacau. Numai intr-un singur laborator s-au investit circa 40.000 de euro. Pentru dezvoltarea abilitatilor de conducere auto, elevii au la dispozitie doua simulatoare auto, iar pentru insusirea cunos­tintelor de legislatie rutiera, un cabinet dotat cu materiale moderne specifice. Investitia in atelierul auto este evaluata la peste 200.000 de euro, cea mai mare parte fiind obtinuta de la Asociatia Betania.

        Dotari de milioane, rezultate tot mai slabe

        La admiterea din acest an, 2010, CT “D. Mangeron” a avut ultima medie de admitere 4.47 la specializarea Mecanica, 4.93 la specializarea Electric si 4.93 la specializarea Economic. Si in anii trecuti mediile oscilau tot in jurul notei 5, respectiv la Matematica – Informatica 5.08 (in 2009), 6.53 (in 2008) si 6.44 (in 2007), la Economic 5.18 (in 2009), 6.56 (in 2008) si 6.62 (in 2007). Nici pe filiera tehnologica nu a fost mai bine – 5.00 (in 2009), 5.92 (in 2007) la Electric sau 4.95 (in 2009), 5.51 (in 2008) si 6.14 (in 2007, la Mecanica. La Bacalaureat, rezultatele au fost si mai dezastruoase. Media pe liceu a fost de 1.97 la Matematica (promovabilitate 13.3%), 2.72 la Tehnician electromecanic (promovabilitate zero), 3.03 la Tehnician activitati economice (promovabilitate 25%), 1.22 la Tehnician mecanic (promovabilitate 20 %), iar alte trei specializari – tehnician metrolog, tehnician tehnica de calcul si tehnician prelucari mecanice, promovabilitatea a fost, de asemenea, zero. Doar la specializarea tehnician in instalatii electrice au reusit sa promoveze examenul toti elevii, dar cu o medie pe liceu de numai 6.03. Si in 2009 situatia a fost asemanatoare. Numai 4 elevi, de la disciplina tehnic, au reusit in 2010 sa ajunga pana in faza nationala la olimpiade.

        5.92 media pe liceu la „H. Coanda”

        Colegiul Tehnic “Henri Coanda” Bacau are 47 de sali de clasa, o multime de laboratoare (cabinete de limba si literatura romana, de limba engleza, de limba franceza, 2 laboratoare de fizica, laboratoare de biologie si chimie, 4 laboratoare de informatica, sala multimedia, cabinet de asistenta psihopedagogica) toate dotate cu aparatura si echipamente noi si o biblioteca in care sunt puse la dispozitia elevilor peste 30.000 de volume. In unitatea scolara se sutin doar cursuri de invatamant la zi. La admiterea de anul acesta, cea mai mica nota de intrare a fost de 5.10 -matematica, 5.94 – stiintele naturii, 6.84 – stiinte sociale si 6.53 filologie. Nici in anii trecuti, standardele nu erau mai ridicate. La Bacalaureatul din acest an, promovabilitatea a fost de 43,14%, la matematica, de 76,32%, la stiintele sociale, de 92%, la filologie, 76,32%, la stiintele naturii si de 100%, doar la specia­lizarile de tehnicieni electronist, electrotehnist, automatizari si prelucrari mecanice. Media pe liceu este de 5.92. Absolventii colegiului nu au obtinut nicio nota de 10 la examenul maturitatii. Cele mai mari probleme au fost la matematica, unde media pe liceu a fost de 3.23. Si in 2009, situatia a fost asemnanatoare, cand media generala pe liceu, la examenul de Bac a fost de 5.56. “Au fost 210 elevi la Bacul 2010, iar promo­vabilitatea a fost de aproape 70 la suta. Acum, alti 70 de elevi, dintre care 40 corigenti, vor sustine examenul bacalaureatului de toamna. Multi au luat note intre 5 si 6. Nu-i o scuza, dar vom analiza situatia, sa vedem cine este vinovat, profesorul sau elevul”, ne-a declarat prof. Carmen Popa, directorul unitatii.

        „Anghel Salighy” se prezinta bine… la capitolul dotare tehnica

        Colegiul Tehnic “A.Saligny” este o alta unitate scolara bacauana in care s-au investit miliarde de lei pentru dotari si tehnici. Clasele de matematica-informatica pregatesc elevii in domeniul tehnicii de calcul si al limbajelor calculatoarelor, cu dotari de uttilma generatie, la fel si sectiile de tehnician proiectant AutoCAD sau de desenator, instalator, tehnicieni mecanici, in constructii, transporturi sau textile-pielarie, tamplarie, principalele obiecte de studiu din acest liceu. Scoala de conducatori auto a liceului este autorizata pentru pregatirea persoanelor in vederea inscrierii la exa­menul pentru obtinerea permisului de conducere categoria B, inca din anul 2003. Scoala auto dispune de o baza materiala adecvata, cu mijloace mo­derne de invatamant, intre care un autoturism Dacia Logan, o sala cu doua simulatoare de conducere cu soft performant, un cabinet de legislatie auto si de cunoastere a automobilului in care, pe langa plansele, panourile si modelele reale, sunt fructificate si avantajele tehnicii moderne (computer, videoproiector). “Colegiul Tehnic «Anghel Saligny» Bacau adera la un concept modern de educatie in care invatamantul centrat pe elev va oferi profesionisti pe piata muncii, dar si oameni adevarati ai societatii de maine”, este deviza li­ceului. Planuri marete, insa rezultate…

        Media 1.99 pe liceu

        La admiterea din acest an, CT “A. Saligny” a avut ultima medie de admitere 4.08 (specializarea meca­nica), iar la examenul de Baca­laureat, promovabilitatea a fost de doar 8% (specilalizarea tehnician instalator), 34% (tehnician proiectant CAD), 21% (tehnician transporturi) sau de 11% (tehnician designer vestimentar). La specilizarile tehnician in constructii si in industria textila, ni­ciun elev nu a fost admis la examenul maturitatii. Media pe liceu a fost de… 1.99. “Pe total colegiu, promovabilitatea la bacalaureat a fost de 35 la suta. S-a schimbat modalitatea de examen, ceea ce a bulversat total copiii. Poate ca la anul vom fi mai bine pregatiti”, a fost scuza prof. Nona Irimia, proaspatul director al colegiului care l-a inlocuit pe fostul director, Robert David, anchetat intr-un dosar de “Mita la Bac”, alaturi de alte cadre didactice din liceu.

        Roxana Neagu

        Casa Corpului Didactic la raport

          de
          Deșteptarea
          -

          Programe si activitati, cu si despre profesori

          Conform politicilor Ministerului Educatiei si obiectivelor strategice ale Inspectoratului Scolar Judetean Bacau in domeniul dezvoltarii resurselor umane, Casa Corpului Didactic “Grigore Tabacaru” si-a adaptat in anul scolar care s-a incheiat, oferta de programe si activitati, incercand totodata sa vina in intampinarea nevoilor de formare profesionala a cadrelor didactice din judet.

          Serviciile educationale oferite au fost si sunt o prioritate fundamentala pentru CCD. Bacau, care, prin politicile promovate si prin strategiile specifice de aplicare a acestora, asigura cadrul de implementare a calitatii in sistemul de invatamant. In anul scolar 2009-2010, cu concursul CCD Bacau, in cadrul Proiectului bilateral romano-francez "Educatie in mediul rural defavorizat”, in judetul Bacau s-au infiintat doua noi Centre de Documentare si Informare. Acum functioneaza efectiv 25 de C.D.I.-uri in care s-au desfasurat diferite activitati, la care au participat aproximativ 32.000 de elevi si profesori.Casa Corpului Didactic este singura institutie de acest tip din tara in cadrul careia functioneaza Centrul „American Corner Bacau”, finantat de Ambasada S.U.A. Acesta ofera cadrelor didactice si elevilor activitati educative si culturale deosebite, surse de informare electronice si clasice in limba engleza despre societatea americana si nu numai. CCD Bacau a fost angajata totodata si intr-o serie de activitati in domeniul informarii, documentarii, consultantei, stiintifice, metodice si culturale. De ele au beneficiat aproximativ 915 de cadre didactice.

          Activitate editoriala intensa

          Un alt aspect relevant pentru CCD, il reprezinta activitatea editoriala. in al saselea an de functionare neintrerupta Editura Casei Corpului Didactic Bacau a publicat un numar de 61 de titluri, culegeri, manuale, buletine informative, ghiduri metodologice, reviste si periodice. Totodata 50 de titluri au fost difuzate de Casa Corpului Didactic Bacau si 34 de Centrul „American Corner Bacau”. De asemenea, in acest an scolar, CCD Bacau a devenit partener al Inspectoratului scolar in proiectul „Profesionalizaera carierei didactice – noi competente pentru actori ai schimbarilor in educatie in judetele Bacau si Covasna”. Un alt parteneriat finantat din fonduri structurale este cel incheiat cu Sindicatul invatamantului Preuniversitar Galati, in cadrul proiectului „Organizatia sindicala in invatamantul preuniversitar – succes prin parteneriat social si capital uman performant”, ID 54001, depus in cadrul Cererii de propuneri de proiecte nr. 93 “Actionam impreuna”. Totodata CCD Bacau a fost asociata la 53 proiecte educationale si a incheiat 53 protocoale si parteneriate.

          Planuri de viitor

          Pentru anul scolar viitor CCD isi propune aplicarea si dezvoltarea programelor de formare continua acreditate, urmarindu-se astfel obiectivele fixate prin planul managerial. "Asadar, vom oferi in calitate de furnizor sapte programe de formare continua acreditate de Ministerul Educatiei, cu o tematica diversa, care insumeaza 927 de ore si 255 de credite profesioanle transferabile pentru cadrele didactice. De asemenea, in parteneriat cu alte institutii furnizoare, o sa mai oferim sase programe de formare continua acreditate, ceea ce insumeaza 447 ore si 120 de credite profesionale transferabile. in conditiile profundei crize economice, o atentie deosebita o vom acorda accesarii fondurilor de finantare locale, nationale si europene. Aceste rezultate si proiectii ne indreptatesc sa afirmam ca, in randul institutiilor de profil din tara, ne situam pe primele trei locuri, deci pe podium”, ne-a informat prof. Gabriel Stan, directorul CCD Bacau.

          Roxana Neagu

          Muncile lui Hercule, in varianta buhuseana

            de
            Deșteptarea
            -

            Dumnezeu a aruncat fericit targul Buhusi intr-o zona binecuvantata si cu un relief foarte variat. De vrei sa urci din zona de jos a orasului catre centru, ai ca variante, pentru mersul pe jos, si patru zone prevazute cu sute de scari. Dar, chiar daca vrei sa urci, de pilda, pe traseul cel mai scurt, care are cel putin doua sute de trepte, nu trebuie sa ai neaparat varsta lui Matusalem pentru a simti uneori nevoia unui sprijin de balustrada. Balustrada este, precum stiti, un fel de gard care margineste scarile, un element de protectie pentru pieton. Ea este prevazuta si cu o mana curenta. Initial, discreti, hotii buhuseni au inceput sa fure numai cate putin din mana curenta a balustradei, pentru a da de veste in lume ca samanta lor nobila nu a pierit. Pentru ca nimeni nu i-a luat in seama, s-au suparat si au furat apoi sute de metri de mana curenta, ba chiar si stalpii pe care aceasta era montata. Doua dintre scari nu mai au macar un centimetru de mana curenta. Vaduvite de aceasta protectie, scarile par desprinse din decorul mitic al celebrului film „Muncile lui Hercule”, caci e greu sa tot urci, fara o proptea, chiar si in ierarhia politica, nu numai pe un deal mai acatarii. Nici misiunea coboratului nu este mai facila. Veti intreba, cu indreptatire, daca in acest orasel nu exista Politie, Jandarmerie, Politie locala etc. Raspunsul este cel cunoscut. Interesant este faptul ca doua dintre aceste cai de circulatie prevazute cu sute de scari se afla chiar pe dealul la poalele caruia isi au sediul Politia si Jandarmeria.
            Stiut este ca Hercules, fiul lui Zeus, a fost obligat sa indeplineasca stiutele munci periculoase, ca pedeapsa, intrucat a fost toata viata tinta maniei zeitei Hera. Pe buhuseni cine-i pedepseste, oare, chiar atat de mult? Si care-o fi scopul? Intrarea lor in mitologie?

            Ion Fercu

            Turist, profesor bacauan si student in Praga

            de
            Deșteptarea
            -

            A invatat cum sa traiasca sanatos departe de casa

            Profesorul de pregatire sportiva teoretica de la Liceul Sportiv Bacau, Mihai Mihalcea, a participat la un curs de formare continua, mobilitate individuala prin programul sectorial Comenius, tocmai in Praga-Cehia, dupa ce a obtinut o finantare nerambursabila sub forma de subventie, din partea Agentiei Nationale pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale.

            Cursul s-a desfasurat in perioada 17 iulie – 24 iulie 2010 si a avut ca principal obiectiv promovarea conceptului de viata sanatoasa si practicarea exercitiilor fizice si sportului. “Pentru realizarea acestui obiectiv, formatorii au reusit sa imbine perfect activitatea teoretica cu cea practica si cea culturala”, a explicat profesorul bursier. Au participat 20 de profesori din 5 tari: Romania, Spania, Turcia, Grecia, Lituania. Formatorii au fost cadre de specialitate cu o bogata experienta profesionala in domeniul sanatatii si intretinerii corporale: medic, kineto-fizioterapeuti, instructor Pilates. Cursul s-a intitulat “Life style and sport activities” si a fost organizat de institutia Bohemia Discovery din Cehia. “Programul cursului a constat in seminarii si workshop-uri de anatomie si fiziologie, de patologie a coloanei vertebrale si depistare a deficientelor sale, de prim ajutor si de alimentatie sanatoasa. Acestea au fost completate zilnic cu activitati practice: exercitii de Pilates, activitati sportive si recreative desfasurate in aer liber, jocuri si intreceri diverse, gym ball, mountain biking, rafting”, a mai spus profesorul Mihalcea.

            Profesor turist

            A avut placerea de a vizita centrul vechi istoric din Praga, aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO din 1992. A fost condus de ghid pe stradute pietruite, a vazut renumitul ceas astronomic, construit in 1490 si a asteptat, alaturi de sute de turisti, ora exacta, pentru a putea admira figurinele care isi indeplinesc ritualul. A vizitat celebrul castel Cesky Sternberk, manastirea din Sazava si cea mai veche fabrica de bere din Cehia – fabrica “Hubertus”, construita tocmai in 1470. “Totul a fost organizat extraordinar, iar organizatorii si formatorii, dincolo de seriozitatea profesionala de care au dat dovada la cursuri, au fost niste companioni de nadejde la serile de jocuri diverse si amuzante. Am invatat si multe lucruri noi, interesante de la ei, pe care abia astept sa le pun in practica cu elevii mei. Am constientizat inca o data ca nevoia de miscare, de sport si de viata sanatoasa reprezinta o necesitate a societatii moderne dominata de sedentarism si de o alimentatie necorespunzatoare, gen fast-food, concept ce trebuie promovat de la varste cat mai fragede pentru a putea avea parte de o societate sanatoasa, cu indivizi sanatosi”, a conchis profesorul.

            Roxana Neagu

            Amprentele digitale, cartea de identitate a infractorului

              de
              Deșteptarea
              -

              O lume a tehologiei, a stiintei, a cunoasterii

              Amprentarea digitala este o metoda folosita des de criminalistii bacauani pentru depistarea infractorilor. Intrucat opereaza cu mainile, este aproape imposibil ca infractorul sa nu lase macar o amprenta la locul faptei. Chiar daca acesta foloseste manusi, impresiunile degetelor sau palmelor sale raman intiparite pe obiectele atinse. "Chiar daca infractorul isi taie buricele degetelor nu-si poate indeparta amprentele digitale. Acestea se refac in scurt timp, n-ai cum sa scapi de ele. Nu exista doi oameni pe acest pamant care sa aiba aceleasi caracteristici dactiloscopice. Nici macar fratii gemeni nu au impresiunile digitale identice”, a explicat comisarul sef Goldan, seful Serviciului Criminalistic Bacau. Pentru prelucrarea amprentelor, criminalistii bacauani folosesc programe sofisticate, de tip AFIS sau ImageTrack. “Lucram cu date concrete, iar pe unele le generam noi. De exemplu, o urma de pantof gasita in zapada e fotografiata si introdusa in program, iar apoi generam noi o alta urma, pentru a putea face comparari. Altfel insa se lucreaza la expertizele tehnice dactiloscopice, grafice, trasologice, pentru care folosim date de comparari din soft-uri de profil, pentru a vedea daca o bancnota sau un inscris oficial este fals”, a precizat si inspector principal Romeo Simion, ofiter criminalist. Aceleasi tipuri de examinari se fac si in expertizele balistice, pe armele folosite in comiterea de infractiuni. Criminalistii sunt chemati la locul faptei pentru a ridica amprente, a cerceta, a examina armele, a stabili cu exactitate tipul lor, marimea cartusului, urma lasata. Probele sunt apoi duse in laborator si examinate pe programe speciale folosind standarde de tip ISO 17025. Serviciul Criminalistic Bacau este organziat intr-un compartiment de expertize tehnice si constatari tehnico-stiintifice clasice (acte false, stampile, inscrisuri), unul de identificari judiciare – de detectare a comportamentului simulat in baza de date criminalistice si un compartiment de cercetari la fata locului faptei. Are o activitate de investigare criminalistica, cu metode tehnice care sa ajute judiciaristii si procurorii in depistarea infractorilor, in functie de particularitatile fiecarei infractiuni in parte. O lume a tehologiei, a stiintei, a cunoasterii, a lucrului minutios, precis si exact, a mintilor luminate. O altfel de lume.

              Roxana Neagu

              Fotbal, Cupa Romaniei / Intalnire-fantoma

              de
              Deșteptarea
              -

              Poli Iasi risca sa nu se prezinte la jocul de marti, cu FCM Bacau

              Partida dintre FCM Bacau si Poli Iasi, programata marti, 24 august, in faza a patra a Cupei Romaniei, continua sa fie invaluita in ceata. Aflata pe marginea prapastiei din cauza datoriilor de peste trei milioane de euro, formatia ieseana risca sa nu se prezinte la jocul de Cupa de pe "Municipalul" bacauan. In cazul in care Poli va declara forfait, "galben-albastrii" antrenati de Gheorghe Poenaru se vor califica din oficiu in turul urmator al Cupei Romaniei.

              Exclusi din Liga a II-a

              Situatia clubului iesean se complica de la o zi la alta. Dupa ce Adunarea Generala a Actionarilor a cerut intrarea in insolventa a FC Politehnica SA, gruparea din Copou a mai primit o lovitura, fiind exclusa din liga secunda. Totul, ca urmare a faptului ca iesenii nu au putut prezenta garantiile financiare cerute de Federatia Romana de Fotbal. "Daca echipa nu mai poate face niciun fel de plati, cum poate participa in campionat?", a motivat Adrian Stangaciu, seful Comisiei Juridice a FRF.

              Spera sa joace

              Desi neprezentarea adversarei le-ar asigura calificarea la masa verde, bacauanii spera, totusi, ca meciul de Cupa cu Poli Iasi sa se joace. "Cunosc problemele de la Iasi, insa sper ca totul sa se rezolve, iar Poli sa vina la meci. Vrem sa ne calificam, dar nu la masa verde, ci pe terenul de joc. Avand in vedere situatia iesenilor, cred ca putem sa-i invingem", a subliniat antrenorul FCM-ului, Gheorghe Poenaru.

              Atractiv pentru public

              Presedintele FCM Bacau, Daniel Scanteie doreste, la randul sau, ca intalnirea de Cupa sa aiba loc. "Sigur ca ne-am propus un parcurs cat mai lung in aceasta competitie, insa la fel de adevarat este faptul ca preferam sa jucam, idiferent de rezultat, decat sa castigam prin neprezentarea adversarei. Un astfel de meci ar fi atractiv si pentru publicul nostru", a declarat presedintele bacauan.

              Dan Sion

              Karting / Incalzire pentru Mondiale

              de
              Deșteptarea
              -

              Cinci piloti romani vor participa in urmatoarele doua weekend-uri la doua dintre cele mai puternice competitii europene

              Timp de mai bine de o saptamana, circuitul international de la Siena (Italia) va deveni principalul punct de atractie al kartingului european. In acest weekend, la Siena se va desfasura Cupa CSAI, care desemneaza castigatorii campionatului italian, pentru ca in perioada 27-29 august, localitatea toscana sa gazduiasca prima etapa a Campionatului Mondial "WSK Master Series".

              Nu puncteaza

              La cele doua competitii de prim rang vor participa si cinci piloti romani, care vor lua startul la clasa Mini: Denis Marcu, Alexandra Marinescu, Andrei Vaida, Petrut Florescu si Andrei Atanasiu. Acestia nu vor puncta in Cupa CSAI, care premiaza doar pilotii italieni, dar vor avea prilejul sa se acomodeze cu rigorile kartodromului sienez in perspectiva etapei de debut a Campionatului Mondial, de saptamana viitoare.

              SMS, pe pozitii

              Selena Motor Sport Bacau conteaza pe campionul national si dublul castigator al Campionatului Europei de Sud-Est, Denis Marcu si pe Alexandra Marinescu, o sportiva care a progresat enorm, desi se afla la primul sau sezon in karting. Situat pe locul 13 in ierarhia generala a Open Master Italia, cu 161 de puncte, dupa disputarea a cinci etape, Marcu spera sa se remarce si in Campionatul Mondial, in timp ce Marinescu are ca obiectiv acumularea experientei internationale.

              Hakkinen junior

              Concurenta la Cupa CSAI si la Campionatul Mondial "WSK Master Series" se anunta una acerba. La prima dintre competitii s-au inscris nu mai putin de 73 de sportivi, in timp ce la startul Mondialelor se vor alinia 70 de sportivi din 22 de tari, printre care si reprezentanti ai Asiei, Americii si Oceaniei. Printre competitori figureaza si Hugo Hakkinen, fiul fostului pilot de Formula 1 Mika Hakkinen, care, la varsta de 9 ani, va participa in premiera la competitii de o asemenea dificultate.

              Dan Sion

              Handbal masculin / Cupa Municipiului Bacau, editia a V-a: Repetitie mare

              de
              Deșteptarea
              -

              In avanpremiera celui de-al patrulea sezon consecutiv de Liga Nationala, "studentii" se prezinta in fata publicului propriu pentru ultimele retusuri ale verii. Stiinta Municipal Dedeman este gata sa-si etaleze noua formula de echipa, conturata pe parcursul celor 11 meciuri de verificare sustinute pana acum. Cu doua saptamani ramase din vacanta mare competitionala, elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan pun in scena, in acest week-end, repetitia generala pentru campionatul 2010-2011, in cadrul unui turneu amical dotat cu Trofeul Municipiului Bacau.

              De incalzire

              La startul "patrulaterului" de la Sala Sporturilor, handbalistii bacauani intalnesc adversarul in compania caruia, in urma cu exact o luna, au demarat campania verificarilor din intersezon. In acelasi loc, pe 21 iulie, "studentii" s-au impus cu 31-24 in fata lui Dinamo, echipa nou-constituita prin fuziunea dintre Dinamo Bucuresti si Rom Cri Brasov. Testul de vineri seara va reprezenta o prima treapta de incalzire, nivelul disputelor de la Cupa Municipiului Bacau fiind programat ca creasca, gradual, de la zi la zi pentru echipa gazda.
              ora 17.00: HCM Constanta – HC Odorhei
              ora 19.00: Stiinta MD – Dinamo

              Revansa?

              Sambata, alt scenariu. Stiinta Municipal Dedeman va intalni o echipa cu pretentii de cupe europene. Si una care are avantajul unui amical castigat in fata "studentilor" acum doua saptamani, 39-35 la Memorialul "Mihai Mironiuc" de la Suceava. Handbalistii bacauani se vor orienta astfel inclusiv catre o revansa de moral, dublata de o evolutie in ascensiune.
              ora 17.00: HCM Constanta – Dinamo
              ora 19.00: Stiinta MD – HC Odorhei

              Final de gala

              Duminica, deznodamant de lux! In meciul trage cortina peste editia a V-a a Cupei Municipiului Bacau, jucatorii pregatiti de Gabriel Armanu si Adrian Brezan stau fata in fata cu campioana ultimilor doi ani, HCM Constanta. Un duel de gala la capat de turneu si de pregatire inainte de startul sezonului 2010-2011, in care Stiinta Municipal Dedeman se va concentra, din nou, pe Liga Nationala si Cupa Challenge.
              ora 10.00: HC Odorhei – Dinamo
              ora 12.00: Stiinta MD – HCM Constanta.

              Dana Popa

              Cartea electronica salveaza padurea

              de
              Deșteptarea
              -

              Noua tehnologie a adus noi oportunitati, astfel, internetul a acaparat modul de distribuire a informatiei, deschizand larg accesul la lucrari care pe vremuri erau foarte greu de obtinut. Exista mii de site-uri care ofera carti gratuite sau la preturi modice, sunt milioane de carti disponibile pe internet, in diferite formate, usor de accesat: cartea electronica. Cartile electronice (e-books) devin tot mai populare.

              Ce este o carte electronica?

              Sigur, demersul nostru ar putea parea usor superfluu pentru cunoscatori, insa cititorul de varsta medie si chiar trecut de prima tinerete are mai putine cunostinte despre acest fenomen, dar si o mai mare rezistenta la nou. In orice dictionar gasim o definitie simpla, in limbaj mai tehnic, cartea electronica, Ebook, reprezinta un continut sub forma unor fisiere in diferite formate (EXE, PDF, HTML, XML etc.). Informatia poate fi stocata pe CD-ROM, discheta sau alt mediu de stocare sau poate fi transmisa prin mijloace electronice (Internet). Asa cum pentru cartea tiparita suportul il reprezinta hartia, cartea electronica are nevoie de un hardware pentru a fi citita (PC sau alte dispozitive). Nu cu multi ani, normal ca au aparut ale noutati tehnice, care faciliteaza accesul la informmatie. Ebook reader-ul este un dispozitiv de citire a cartilor in format electronic, sa zicem un PDA cu ecran ceva mai mare, 6-10 inch, strict pentru citirea cartilor, documentelor. Acest dispozitiv suporta mai multe formate de text cum ar fi: TXT, PDF, DOC, PPT, XLS si se pot vedea poze in diferite formate: JPG, BMP, PNG. Marele avantaj al acestor readere este ca se pot updata oricand cu cantitati imense de informatie ce se gaseste fie stocate in memoria computerelor din biblioteci, fie pot fi descarcate de pe internet. Astfel, cele mai populare e-book readere de azi sunt Amazon Kindle, Sony Reader si Barnes & Noble Nook, dar sunt destul de scumpe, cam 300$ bucata, dar au multe avantaje: sunt usoare, bateria tine foarte mult, au memorie suficienta pentru sute de carti, se pot folosi oriunde si oricand – chiar si afara in soare.

              Cartile audio alunga plictiseala

              Au aparut recent si carti audio (audio books), numite in Romania si carti vorbite sau carti sonore. Nu este vorba de dramatizari ale unor lucrari (sub forma clasicului „teatru radiofonic”) ci de carti citite de cineva, eventual chiar de autor. Aceste carti sunt foarte utile, deoarece pot fi ascultate oriunde cu un mp3 player ieftin, astfel ca se pot umple diverse momente plictisitoare, insa pot fi folosite, in viitor si in scoli sau gradinite. Asemenea audio books se gasesc si la Biblioteca Judeteana din Bacau, disponibile pentru copii, dar si pentru maturi. Desigur, oferta este destul de redusa acum, insa ea poate fi imbunatatita pe parcursul anilor.

              Bataie pentru Romania

              Sony, cu al sau Reader lansat in 2006 a fost primul mare producator care a facut pasul spre mari volume, cu un dispozitiv cu sub 300 g greutate si ecran foarte clar ce foloseste tehnologia e-ink (cerneala electronica), ce imita practic formatul scrisului pe hartie. In 2007 s-a lansat Amazon Kindle, dispozitivul care avea sa devina etalonul pentru e-readere in SUA. Piata e-readerelor parea extrem de indepartata de noi, insa Amazon.com a anuntat ca din octombrie, cititorul de carti electronice (electronic book reader) Kindle va fi disponibil si in afara SUA, putand fi comandat in 100 de tari la un pret de 279 dolari. Romania e si ea pe lista, astfel ca dispozitivul de 280 g si ecran de sase inchi va putea fi comandat si la noi. In prezent biblioteca are doar carti in engleza. iRiver Story este primul model de e-book reader care a intrat oficial in Romania, pe 15 decembrie anul trecut, la doar o luna de la lansarea sa pe piata coreeana. Chiar daca este un produs nou, de lux, el se vinde doar pe eMAG, la un pret destul de mare, care include si un card de memorie pe care sunt stocate 50 de titluri, publicate in limba romana, de la editura Litera. La noi mai exista cateva mii de astfel de biblioteci ambulante, predominant marca Sony, cumparate din strainatate, dar sunt si alte companii interesate sa devina distribuitori pe piata locala. In bibliotecile din Bacau nu am gasit nici macar informatii sumare despre cartea electronica, despre eReadere, ele nefiind inca disponibile in municipiul nostru.

              Gheorghe Baltatescu

              Roata

              de
              Deșteptarea
              -

              M-am luat la harta cu amicii de lecturi comune si pahare separate si am continuat sa sustin ca primele trei inventii ale omenirii sunt ROATA, FOCUL si SISTEMUL BANCAR. Astazi vreau sa va spun cate ceva despre ROATA. O roata este un dispozitiv circular cu spite sau plin care poate fi rotit în jurul propriei sale axe. Roata poate transmite o forta prin efectuarea de lucru mecanic, situatie în care ia nastere marimea fizica numita moment cinetic, ambele fiind forme (teoretice) de transmitere a energiei mecanice. Un ansamblu mecanic format dintr-o roata si un ax solidar acesteia se pot roti cu pierderi mai mici datorate frecarii, favorizand si usurand totodata miscarea liniara prin transformarea acesteia într-una circulara. V-am facut mart cu stiinta, nu-i asa? Cuvantul din limba romana care desemneaza roata provine din latinescul rota, despre care se crede ca este originar din cuvantul proto-indo-european rot?, forma extinsa a radacinii ret-, care semnifica „a se roti/învarti” Gasim roata în Mesopotamia, în forma initiala de roata a olarului. Inventia rotii s-a propagat spre zona unde astazi se gasesc Pakistan si India, în timpul mileniul al III-lea î.e.n., fiind folosita de locuitorii a ceea ce numim civilizatia Vaii fluviului Indus. În partea nordica a Caucazului au fost descoperite mai multe morminte, datand din jurul datei de 3.700 î.e.n., în care s-au gasit oameni îngropati în vehicule cu roti, cu o axa. Cea mai veche reprezentare a unui vehicul cu patru roti si doua axe a fost descoperita în Polonia, fiind datata aproximativ acum 5.500 de ani. Dumnezeu, este stiut, facea oameni pe roata olarului. Adam si Eva, pacatosii sarpelui, au gasit apoi o metoda mai simpla si mai placuta. Fara roata n-am putea topi iute distantele cu trotineta, automobilul, avionul, cu… roata vietii. Care viata – atentie! – nu are roata de rezerva.
              Roata nu este, asa cum s-ar putea crede, la o simpla analiza, iubita de toata lumea. La Cotroceni, în Palatul Victoria si în Palatul Parlamentului, de pilda, numai într-un singur context este acceptat cuvintelul roata, atunci cand acesta este inserat în unicul citat cu valente metafizice care sta scris deasupra biroului fiecarui demnitar mioritic: „Banul este-o mica roata ce-nvarteste lumea toata!” În rest, cuvintelul cu pricina este interzis. Imaginati-va ca în Cotroceni sau Victoria ar fi scrise pe pereti zicatori precum: „Se va întoarce ea, roata norocului!”, „S-o învarti candva roata norocului si o dantui si saracul!” Sau ca în biroul domnului Boc ar avea cineva nerusinarea sa afiseze zicerea „Sa nu fii a cincia roata la caruta!” Va imaginati ce tragedie ar urma? Mai faceti, va rog, înca un mic efort si închipuiti-va cati neuroni ar alunga din viata unor guvernanti noul slagar pesedisto-penelist despre care se spune ca are ca refren versurile inserate, ca moto, si în apropiata mictiune de uzura: „Învarteste, Doamne, roata, / Roata lumii, roata vietii, roata, roata. / Daca-s rupte spitele, / Schimba-i, Doamne, rotile / si mai pune-i patru noi. / Reîntoarce carul vietii / Ca sa guvernam si noi”.

              Ion Fercu

              Leafa cu „reducere”: Salariu de 6000 lei dupa taierea de 25%

              de
              Deșteptarea
              -

              Luna august nu a fost de bun augur pentru bugetari. Profesorii, medicii, functionarii publici, magistratii, pensionarii, toti au avut de suferit. Cele 25 de procente au zguduit din temelii bugetele familiale. Indiferent ca vorbim despre ajutoare sociale, alocatii, indemnizatii pentru cresterea copiilor sau salarii, toate au fost ajustate cu 25%.

              La fel ca toti bugetarii si magistratii au “beneficiat” din plin de reducerea chenzinelor. Acestia au insa un avantaj in fata celorlalti: salariile consistente (comparativ cu celelalte) pe care le-au avut pana acum.

              Reduceri mai mari de 25%

              Procurorii au simtit din plin acest lucru. “Reducerea reala nu este de 25 de procente. Este cu mult mai mare. De aproximativ 35%. Si asta pentru ca toate raportarile s-au facut la brut si nu la net”, ne-a declarat procurorul criminalist Felix Banila. In ciuda faptului ca nu sunt multumiti de salarii, din cauza conditiilor speciale de munca pe care le au, magistratii nu se plang. Nici nu ar avea cum. Un procuror criminalist cu experienta avea un salariu de 7.800 de lei. Dupa reduceri, acesta s-a redus la 5.900 lei. In acelasi timp, au fost reduse si diurnele tot cu 25 de procente, iar zilele de sambata si duminica in care se lucreaza nu mai sunt pontate, orele suplimentare nu se mai contabilizeaza. “Cei 25% s-au aplicat nu numai la salarii si la sporuri. Au vizat inclusiv cheltuielile materiale”, a declarat procurorul Camelia Elisei, purtator de cuvat al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau. “Spre deosebire de alte categorii sociale si profesionale, noi suntem supusi unor numeroase restrictii. Spre exemplu, nu putem desfasura nicio alta activitate suplimentara in afara celei didactice si editoriale. Nu putem da nici macar consultatii juridice. Multe dintre restrictii se mentin chiar si dupa pensionare”, a mai spus procurorul Camelia Elisei. Absolut totul a stat sub imperiul reducerilor. Inclusiv fluturasii de salariu. “Daca pana acum fluturasul era aproape cat o jumatate de pagina, ultimul pe care l-am primit a fost extrem de mic. Si cred ca in acest caz taierea a fost mai mare de 35 de procente”, a spus procurorul criminalist Felix Banila.

              Lefuri de 7.500 de euro

              Un procuror incepator de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau avea un salariu de 3.154 lei. Acum a fost redus la 2.366 lei. Un procuror cu experienta din cadrul aceleiasi instante castiga pana acum 6.072 lei. Reducerea le-a facut un salariu de 4.554 lei. “Nu ne plangem de salariile pe care le avem, dar asta nu inseamna ca suntem multumiti de ele. Acum 7 ani, un procuror de Curte de Apel din Luxemburg castiga 7.500 de euro”, a spus procurorul Camelia Elisei.

              Alexandra Zaharia

              De la „Vranceanu” la University College London

              de
              Deșteptarea
              -

              Interviu cu Miruna Girtu, studenta in Marea Britanie

              – Sefa de promotie cu media 10 la Colegiul “Gheorghe Vranceanu”, 10 pe linie la Bacalaureat. Imediat dupa examene afirmai unui reporter ca nu este niciun secret al acestor rezultate, ci doar munca constanta si motivatie. Despre munca o sa vorbin mai tarziu, care a fost motivatia, motivatiile Mirunei Girtu in anii de liceu?
              – Nu stiu daca la inceput a fost o motivatie, ea a venit spre sfarsitul liceului, odata cu alegerea facultatii si atunci am stiut ca imi trebuie rezultate bune, la unele materii chiar foarte bune. Inainte de asta cred ca a fost o dorinta constanta de a cunoaste mai mult, si sa nu credeti ca vreau sa spun vorbe mari, am vrut si vreau sa ma perfectionez, sa aflu mai mult despre lumea care ma inconjoara si cred ca am avut si o curiozitate nativa. Mereu mi-am dorit sa fiu mai buna, sa progresez, sa nu ma complac intr-o ipostaza mediocra. Asta a fost motivatia mea pana la urma. Avem o singura viata si de ce nu am da tot ce avem mai bun in ea.
              – Totusi, care a fost motivatia finala?
              – Am gasit o universitate de top, care imi place foarte mult, este vorba de University College London, din Anglia. Ne-au cerut, pe langa cele doua probe, examen si interviu la Londra, si note mari la Bacalaureat, minimum 9,50 media generala si 10 la matematica. Eu am avut note si medii foarte bune si in generala, mi-a placut si am reusit astfel sa tin stacheta mereu foarte sus. Pentru mine era ceva firesc, nu m-a obligat nimeni, nu m-a impins nimeni de la spate, nici macar parintii. Parintii m-au lasat pe mine sa aleg, sa decid, dupa ce discutam si analizam eventual fiecare problema pe care o aveam, nu mi-au interzis niciodata nimic. Le-am spus ca eu am ales Londra si ei m-au sprijinit, m-au inteles.
              – Unde ai terminat scoala primara, gimnaziul?
              – Toate cursurile le-am facut la “Alexandru Ioan Cuza”, dupa care “Gheorghe Vranceanu”.
              – Acum te-ai detasat de scoala, de cursuri, de profesori, de rigorile scolii. Cum apreciezi modul de admitere la liceu si la facultate, respectiv evaluarea si admintere pe baza de dosar?
              – Nu sunt eu in masura sa fac aprecieri, sunt destui care o fac. Eu cunosc colegi care au ales facultati unde se da examen, medicina, politehnica, ASE, dar si care au ales facultati unde se intra cu dosar. Pana la urma, oriunde iti trebuie note si medii bune. Important este ce faci dupa aceea, ce vrei de la acea facultate, ce vrei sa faci cu viata, cu timpul si banii tai: vrei doar o diploma sau doresti sa devii un bun specialist intr-un domeniu.
              – Sa revenim la alegerea ta. Cum ai aplicat, cum s-a desfasurat examenul?
              – Am cautat pe internet, am ales, am stiut conditiile, m-am inscris, m-am prezentat, in martie anul acesta, la examen. Au fost inscrisi 2500 de elevi din toata lumea pe 40 de locuri. Dupa aplicatie au fost selectati 600, care au fost chemati la examen si interviu. Au fost foarte multumiti de evolutia mea, de modul in care m-am prezentat, m-au admis cu o conditie, sa iau la Baclaureat peste 9,50 si 10 la matematica. Eu mi-am indeplinit obiectivul si sunt acum studenta la University College London. Concurenta a fost foarte mare, am realizat dupa aceea ca am concurat 63 de elevi pentru un loc.
              – De ce nu ai ales o universitate din Romania?
              – Am avut mai multe argumente. Cred ca se face carte si in Romania, se poate reusi si cu pregatire in tara. Nu vreau sa critic sistemul, modul de pregatire, exigenta corpului profesoral. V-am spus, eu am ales Londra. Mi-au placut cursul, universitatea, oportunitatile, deschiderile pentru viitor. Daca tot am vorbit, vraeu sa va spun ca la ei invatamantul este mult mai practic, mai pragmatic. Am simtit pe propria piele la examenul de la Londra. Eram foarte bine pregatita, insa standardele lor sunt diferite, de aceea ma bucur si mai mult ca am reusit sa-i conving. Eu am ales Studii Politice si Social Europene, acesta este cursul, insa el are mai multe specializari. In primul am voi face Relatii Internationale, Politica, Drept International, Economie, cam zece obiecte, iar din anul doi trebuie sa aleg. Am aceasta posibilitate, am la dispozitie un an sa ma hotarasc, sa vad, sa aleg in cunostinta de cauza. Este foarte important.
              – Am vazut si in anii trecuti, si in acest an, sunt destui elevi care aleg univeristati din Europa, America sau Japonia. Cum iti explici acest fenomen, ca a devenit fenomen?
              – Da, sunt din ce in ce mai multi. Este un lucru bun, nu este un lucru bun? Nu stiu, inca. Exista aceasta posibilitate, este o sansa, o provocare. Eu nu dramatizez, si dupa cum vedeti sunt totusi putini, in raport cu cei care raman. Nu? Este mult de discutat. Poate mai important este ce vom face dupa ce terminam studiile.
              – Tu ce vei face?
              – Nu stiu, viitorul este imprevizibil, plin de surprize, nu poti controla totul si nici nu-mi fac planuri pe termen lung. Nu-i momentul. Tocmai aici este frumusetea vietii, care are “darul” de a te surprinde. Eu sunt pregatita moral, mental pentru orice surpriza, dar gandesc si pozitiv, tot timpul vad partea plina a paharului, dar nu ignor nici partea lui goala. Probleme sunt si in Romania si in Europa.
              – Da, un raspuns de student la stiinte politice. Acolo vei avea bursa? Cum ai rezolvat problemele financiare?
              – Este o alta problema. La Facultatea unde merg eu nu se dau burse. Taxele mele scolare sunt imprumutate de la guvernul englez, in jur de 3300 de lire sterline pe an, exista aceasta posibilitate, si urmeaza sa le returnez dupa ce termin facultatea, indiferent de tara in care voi lucra. Restul costurilor le analizam in familie, incercand sa gasim o solutie. Numai cazarea este peste 100 de lire pe saptamana.
              – In liceul unde ai invatat este profesor de fizica si tatal tau. Cum a fost pentru tine, un avantaj, un dezavantaj?
              – Am avut discutii inainte de a intra la acest liceu. Eu am vrut sa evit aceasta situatie. Pana la urma sunt incantata de alegere. Asa m-am trezit cu tata profesor si diriginte. La inceput a fost putin ciudat, dupa aceea lucrurile au intrat in normal, faceam diferenta intre tata acasa si profesor-diriginte la scoala. Nu am avut avantaje clare, nici dezavantaje evidente. Mama este profesor de matematica la Universitatea “Vasile Alecsandri”, amandoi parintii imi sunt inainte de toate prieteni.
              – Ai fost tocilara la scoala?
              – Nu. Nici nu se putea, nu poti toci la fizica, la chimie, la matematica, la informatica. Am avut, probabil, un stil propriu de a invata. Nu sunt prototipul tocilarului, am o viata echilibrata, imi place sa comunic, ies cu prietenii, calatoresc, citesc, pictez, imi place dansul, fac sport.
              – Care este programul zilnic al unui elev de nota 10?
              – Raspunsul este greu, nu am unul standard. Nu toate zilele sunt la fel. Intr-o zi muncesti mai mult, in altele mai putin. Eu nu-mi propuneam, de exemplu, astazi invat patru ore, maine trei. Am invatat din pasiune, nu a fost o povara, am incercat ca din fiecare materie sa-mi placa cate ceva. Depinde de copil, de educatie, de experienta, de vointa, de vocatie, de motivatie. Sunt multe variabile in procesul invatarii.
              – Anul acesta, procentul de promovabilitate la Bacalaureat a fost cel mai slab din ultimii 20 de ani. 40 la suta nu au luat examenele. Care crezi ca au fost cauzele?
              – In primul rand cred ca din cauza ca nu au mai fost cele 100 de variante publicate inainte. Subiectele nu mi s-au parut foarte grele. Nu m-am gandit serios la toate cauzele, dar sunt destule. Unii nu au dat suficienta importanta, altii nu au avut o motivatie, altii nu au avut conditii, stiti ca sunt foarte multi copii singuri, parintii sunt plecati la munca in strainatate. Poate si faptul ca unii au vazut ca se poate trai si mai usor, fara efort intelectual, modelele lor au fost unele gresite.
              – Ce ti-au oferit tie cei patru ani de liceu?
              – M-am maturizat, m-au ajutat sa inteleg ce vreau si ce nu vreau, ce sa astept de la oameni, ce sa apreciaz la ei, mi-au dat o anumita rigoare, sa fiu mereu in competitie, sa caut sa ma perfectionez. M-au pregatit pentru etapa urmatoare.
              – Ce apreciezi cel mai mult la oameni, la prieteni?
              – Sinceritatea. Sa fii sincer cu tine si cu ceilalti este o nota de noblete. Sa fie integru, un om bun la suflet, sa se bucure odata cu tine la reusitele tale si, eventual, sa se dubleze fericirea atunci cand tu sau el/ea trece printr-o perioada buna si sa se injumatateasca nefericirea atunci cand treci printr-o periaoda mai grea. Asa inteleg eu prietenia.
              – Ai un prieten? Lasi pe cineva in melancolie aici in tara?
              – Ma gandeam la o asemenea intrebare. Nu, nu am un prieten momentan, daca la asta va referiti. Am prieteni, prietene, o sa-mi fie dor de ei, insa o sa ne intalnim. Eu nu vreau sa am un prieten doar ca sa nu fiu singura, imi doresc mai mult.
              – Anglia, Londra, o alta lume. Cum vei reactiona daca nu va fi asa cum ti-ai imaginat, asa cum ai citit, asa cum ai dorit?
              – Eu stiu, sunt pregatita, ca peste tot intalnesti si bine si rau. Nu exista numai bine intr-un loc si rau in altul. Nu s-a adunat tot raul in Romania si binele in Anglia sau in alta parte. Nimeni nu te asteapta doar cu lapte si miere sunt constienta de acest lucru si mai cred ca este o etapa din viata mea. Sunt insa sigura ca va fi munca, seriozitate, concurenta, profesionalism, valorile sunt apreciate altfel in Anglia. Competitia va fi motivatia mea. Se plateste foarte mult ca sa urmezi o facultate, si nu vorbesc numai de cei care vin din alte tari, chiar si localnicii platesc. Revin, este importanta motivatia, intervin apoi conditiile, dotarea. Cartea necesita efort, insa in Romania nu mai reprezinta o garantie a reusitei. Nu credeti?

              Gheorghe Baltatescu

              Bilant negru inainte de inceputul noului an scolar

                de
                Deșteptarea
                -

                62 de scoli inchise, prea putine locuri in gradinite, 257 de scoli fara autorizatie sanitara. Acestea sunt doar cateva din elementele care au rezultat in urma raportului prezentat de conducerea Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, in sedinta din ieri a Colegiului Prefectural.

                La sedinta Colegiului Prefectural, reprezentantii institutiilor deconcentrate au avut de prezentat rapoartele de activitate. In prim plan s-a aflat Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Acesta a prezentat structura noului an scolar realizata pana in acest moment. Datele sunt insa ingrijoratoare. 62 de unitati de invatamant au fost inchise anul acesta, iar altele au fost comasate. Asta si din cauza faptului ca nu s-au incadrat in numarul minim de elevi. Nici la autorizatii sanitare, scolile bacauane nu stau foarte bine. In acest moment 257 de unitati de invatamant au ramas fara autorizatii, fie din cauza ca nu dispun de apa curenta, nu sunt racordate la canalizare, fie din cauza ca mobilierul este inadecvat, iar salile de clasa sunt impropriu amenajate. "Solutii se cauta. Pentru a rezolva aceste deficiente este nevoie si de implicarea Consiliilor Locale. Pana acum au fost luate toate masurile care au tinut de Inspectotratul Scolar", a declarat Nicu Harasemciuc, inspector scolar adjunct ISJ Bacau. O alta tema aborbata in sedinta s-a referit la structura noului an scolar, precum si la numarul mare al profesorilor suplinitori. Din 8.200 de cadre didactice, 2.000 sunt profesori suplinitori si doar 199 sunt cadre titulare in sistem. "Anul acesta incercam sa evitam suplinitorii necalificati. Anul trecut am avut un cadru didactic ce avea ca studii doar opt clase. Pe 14 iulie a fost organizat concursul de titularizare", a mai precizat Harasemciuc. La inceputul saptamanii viitoare va incepe etapa de suplinire a posturilor vacante. Tot reprezentantii ISJ au atras atentia asupra faptului ca in Bacau sunt prea putine gradinite, asa ca se impune construirea a cel putin doua astfel de unitati. Din acest motiv, 400 de copii nu au putut fi primiti in grupa mica, in noul an scolar. Nici in 2010 elevii nu vor invata de pe manuale noi, desi fondurile alocate sunt mai mari decat cele de anul trecut. Doar elevii de clasa I vor benefivcia de manuale noi. 70% dintre manuale au fost primite si 40% au fost deja distribuite. Chiar daca vor avea de pe ce citi, sunt elevi care nu vor mai invata anul acesta in aceeasi scoala. Asta din cauza reparatiilor care se realizeaza in unitatile de invatamant. Scoala din Caraclau este una dintre cele care nu-si vor deschide portile la inceperea noului an scolar din cauza reparatiilor capitale. Nemultumit de raportul prezentat de reprezentantii ISJ Bacau, prefectul Neculai Olaru le-a dat intalnire acestora saptamana viitoare pentru a prezenta un nou raport care sa cuprinda numarul exact al scolilor care vor obtine autorizatii sanitare pana la inceperea noului an scolar.

                Sinziana Filimon

                Gratar printre gunoaie

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Primaria a uitat sa monteze pubele in Parcul Gheraiesti

                  Bacauanii care isi petrec sfarsitul de saptamana facand gratare, in afara orasului vor sa se bucure de aer proaspat si de curatenie. De cele mai multe ori locurile special amenajate, cum este si Parcul Gheraiesti, nu le ofera acest comfort. Asta pentru ca gunoaiele sunt ca la ele acasa, iar pubelele de colectare a deseurilor lipsesc cu desavarsire.

                  Lipsa unor pubele de gunoi ii deranjeaza pe bacauanii care aleg ca locatie de relaxare Parcul Gheraiesti, la sfarsit de saptamana. Primaria Bacau a amenajat in urma cu ceva timp cateva gratare pentru cei care vin aici. Din pacate a uitat sa le puna la dispozitie petrecaretilor si pubele de colectare a deseurilor. Lucru care l-a deranjat pe un bacauan si l-a indemnat sa faca o sesizare pe site-ul www.domnuleprimar.ro.
                  “V-as ruga sa dispuneti montarea de cosuri de gunoi si in incinta parcului Gheraiesti, mai ales in imediata vecinatate a gratarelor. Multumesc”, a sesizat Sorin State, locuitor al Bacaului, pe 28 iulie 2010.
                  Raspunsul primarului bacauan a fost unul prompt, insa ceea ce declara el se cam bate cap in cap cu realitatea din teren.
                  “Stimate domn, dupa cum ati putut observa, analizand cele sesizate de dumneavoastra s-a constatat ca sunt necesare cosuri de gunoi stradale in locatia mentionata, fapt pentru care s-au luat masuri in consecinta. Va multumesc si va astept si cu alte propuneri. Cu deosebita consideratie, Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau”, a raspuns edilul-sef pe 9 august 2010.
                  Singurele puncte de colectare a gunoaielor sunt doua tomberoane amplasate chiar la intrare in Parcul Gheraiesti. Lipsa acestor pubele genereaza nemultumire si dezgust in randul cetatenilor. Acum deseurile sunt aruncate pe jos, ceea ce duce la degradarea spatiilor verzi, care in mod normal ar trebui protejate.
                  Sinziana Filimon
                  Cristina Crucianu

                  Primarii din teritoriu il ignora pe „GOOGLE”

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Unitatile administrativ-teritoriale, absente pe internet

                    Au „tipat” cat au putut ca nu au calculatoare si internet. Acum au si computere si diverse modalitati de a accesa spatiul virtual. Sunt sefi ai unor administratii locale dar nu s-au gandit ca au nevoie si de un site al primariei.

                    Vrem fonduri europene, investitii consistente, vizibilitate in viata politica si economica dar habar nu avem ce inseamna tehnologia. Este si cazul multor primarii din judetul Bacau. Indiferent de zona in care sunt situate, unitatile administrativ-terioriale trebuie sa aiba o buna colaborare cu autoritatile judetene. In acest sens, informatizarea este mai mult decat necesara. Nu toti primarii din judet sunt insa de aceeasi parere. Drept pentru care, nu au considerat necesara si o investitie intr-un site.

                    La gramada

                    Pentru a scapa cu fata curata, edilii au apelat la o varianta ajutatoare: exista un site in care sunt mentionate toate primariile din judet. Sunt trecute doua – trei date despre comuna, un numar de contact si…cam atat. Primarii nu sunt insa foarte afectati de acest lucru. Cei mai multi dintre ei au gasit si scuzele de rigoare: nu au fost bani pentru asa ceva, site-ul este in constructie ori ca acesta va fi reactivat. “Trebuie neaparat sa reactivez acest site. Avem documentatia facuta in acest sens. Nu mai functioneaza de prin 2007-2008. Informatiile le gasim pe unde putem, iar unde nu inteleg mai dau un telefon”, a declarat Vasile Rotariu, primarul comunei Strugari. Fiecare o da din colt in colt. Cel mai des intalnit raspuns a fost acela ca siturile sunt in constructie. ”Suntem in lucru. Pana in luna decembrie trebuie sa rezolvam si aceasta problema. Acum, afisam la avizierul primariei. Ca asa spune legiuitorul”, a afirmat Mircea Ambarus, primarul comunei Scorteni.

                    Saracie la capitolul informatii

                    Multe dintre site-uri sunt saracacioase si contin cateva informatii despre consiliul local, despre asezarea in spatiu a comunei si numarul de locuitori. O harta aruncata in mijlocul monitorului are menirea de a atrage privirea si… atat. Ajungem astfel la concluzia ca aceste site-uri sunt facute numai ca sa fie bifata inca o realizare in portofoliul alesilor locali. Cat despre data exacta a infiintatii lor (in cazul in care acestea exista)nimeni nu prea stie cu exactitate. “Avem site de prin 2007 sau 2008. Ne mai intreaba oamenii chestiuni legate de procesele pe care le are primaria sau despre situatia functionarilor. Si intr-adevar, comunicarea este acum mult mai usoara”, a declarat primarul comunei Plopana, Gheorghe Andries. Si chiar daca este greu de crezut ca in anul 2010 mai sunt administratii locale care nu au nimic in comun cu informatizarea, situatiile de acest gen nu sunt putine.

                    Alexandra Zaharia

                    CET-ul cara carbuni cu firme aflate in faliment

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Societatea de termoficare isi face “provizii” pentru la iarna

                      In doar o saptamana, la inceputul lunii iulie, conducerea CET Bacau a incheiat doua contracte pentru transportul a 65 de mii de tone de carbune de la Societatea Nationala Carbonifera Ploiesti in rezervele societatii de termoficare. Castigatorul contractelor este o firma obscura din Moinesti, L&DL International. „Firma“ moinesteana se afla in procedura de insolventa, unul dintre creditori – Comtexin SA – cerandu-i falimentul. Contractele de la CET au picat la tanc. Ele vor alimenta L&DL cu peste 1 milion de dolari. Desi in acte apare trecut proprietar un oarecare Catalin Ardeleanu, firma care face transportul carbunilor pentru CET este controlata de Onorica Palade, fost sef al Biroului Cercetari Penale din Politia Moinesti. De-a lungul timpului, Palade a facut obiectul mai multor cercetari efectuate de organele de ancheta penala.

                      Pe 4 si 10 iulie, CET Bacau a incheiat doua contracte cu o firma din Moinesti pentru transportul a 65 de mii tone de carbuni de la SNC Ploiesti in stocurile societatii de termoficare. Primul dintre contracte prevedea transportul a 45 de mii de tone de carbune contra sumei de 27,9 miliarde lei vechi; cel de-al doilea, transportul a 20 de mii de tone de carbune – jumatate din cantitatea celui dintai – contra a doar 8,6 miliarde lei vechi. Valoarea totala a celor doua contracte se ridica la peste 1 milion de dolari.
                      Beneficiarul celor doua contracte este o firma obscura – L&DL International, al carei principal obiect de activitate este "lucrari de constructii a drumurilor si autostrazilor". Conform evidentelor de la Registrul Comertului, asupra L&DL s-a deschis procedura de insolventa, unul dintre creditori cerand falimentul firmei moinestene. Pe 2 iunie 2010, cu o luna inainte de castigarea contractelor de la CET, societatea Comtexin SA deschide actiune in instanta impotriva L&DL, solicitand falimentul acesteia. Primul termen de judecata a fost fixat pentru 23 septembrie. Contractele de la CET au picat la tanc, oferind pe tava firmei moinestene suma de 1 milion de dolari.

                      L&DL, o mai veche cunostinta

                      Firma din Moinesti este, insa, o mai veche cunostinta a societatii de termoficare. In 2009, L&DL a pus mana pe un contract baban cu CET Bacau. Conform contractului, firma se angaja sa aduca in depozitul CET-ului 100 de mii de tone de carbuni, achizitie plus transport. Valoarea contractului, atribuit catre L&DL in august 2009, se ridica la peste 127 miliarde lei vechi, fara TVA. Adica 3 milioane de euro. La data respectiva, Marius Stanila, cumnat al primarului Romeo Stavarache si director in CET, declara pentru cotidianul Desteptarea ca firma moinesteana a venit cu o oferta imbatabila. "Am primit o oferta imbatabila, de 29 de lei pe gigacalorie. La discutii a venit Onorica Palade, managerul general al firmei. Am facut contract imediat", spunea Stanila.
                      Din cele 100 de mii de tone, L&DL a reusit sa aduca in stocul CET Bacau doar 18 mii de tone de carbune dupa care s-a oprit. Conform afirmatiilor lui Stanila, L&DL trebuia sa mai primeasca de la CET suma de aproximativ 6 miliarde lei vechi pentru serviciile prestate. Contractul cu firma moinesteana prevedea esalonari la plata, insa nu a mai fost dus la bun sfarsit, dupa cum a reiesit din afirmatiile lui Stanila. Dupa primele 6 luni din 2009, L&DL a inregistrat o cifra de afaceri mica (17,28 miliarde lei vechi), pentru a incheia anul en fanfare, cu o cifra de afaceri de peste 100 de miliarde.

                      „Avem contract pe transport“

                      Abordat de jurnalistii Desteptarii pentru a oferi detalii cu privire la noile contracte de transport carbune, Marius Stanila a declarat – lapidar – ca exista un contract cu firma L&DL. "Am incheiat un contract numai pe transport cu L&DL. Carbunele vine de la SNC Ploiesti. O parte il aduc cu CFR, o parte cu firme private pentru ca nu am cum sa intru cu CFR pe liniile ferate de la CET", a spus Stanila. Ulterior, acesta a refuzat sa ofere informatii privind valoarea contractelor, pretextand ca se afla in trafic.

                      Cine e Palade?

                      Onorica Palade este un fost politist moinestean care, potrivit unor surse din Politia Bacau, s-a retras din activitate la mijlocul anilor ’90, in urma unui scandal de coruptie. Palade lipseste din actele firmei. Potrivit documentelor de la Registrul Comertului, societatea L&DL este detinuta si administrata de Catalin Ardeleanu (30 de ani). Numele lui Palade e legat de o serie de acuze cu caracter penal formulate la adresa sa de catre organele de ancheta. In urma cu mai multi ani, politistul a fost trimis in judecata pentru fals si nerespectarea normelor bancare, dupa ce a transferat – cu ajutorul unui angajat al unei banci din Moinesti -, nelegal, miliarde de lei in conturile unor firme.

                      Lucian Bogdanel

                      Handbal masculin / Cupa Challenge: „Dubla” fixata

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Coordonate stabilite la startul Stiintei MD in cel de-al treilea sezon consecutiv de Challenge Cup. Din timp! Cu trei luni inainte de meciurile directe, detaliile primei “duble” internationale din 2010 au fost deja puse la punct. Conform programului anuntat de Federatia Europeana, echipa bacauana va sustine in doua sâmbete duelul cu Initia Hasselt, din turul al III-lea al competitiei europene. Prima mansa din “16”-imi va avea loc in Belgia, pe 20 noiembrie (ora locala 20.15, in România 21.15), in timp ce returul se va desfasura in Bacau pe 27 noiembrie (ora 17.00).
                      Pâna la jocurile din cupele europene mai este insa un drum lung, pe care se regasesc noua etape din Liga Nationala. Iar inainte de inceperea campionatul intern 2010-2011, elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan fac ultimele verificari din intersezon la editia a V-a a Cupei Municipiului Bacau, programata la finalul acestei saptamâni. Cu aceasta ocazie, Stiinta Municipal Dedeman se va prezenta in fata propriilor suporteri, la Sala Sporturilor, in trei meciuri: cu Dinamo (vineri, ora 19.00), HC Odorhei (sâmbata, ora 19.00) si campioana HCM Constanta (duminica, ora 12.00). (Dana P.)

                      1...5.2465.2475.248...5.882Pagina 5.247 din 5.882

                      ULTIMELE ȘTIRI