Acasă Blog Pagina 5245

„Troica de la Romsilva”, o tovarasie nascuta in compania banului public

    Primarul Bacaului, administratorul public al orasului si secretarul municipiului au un numitor comun. Acesta se numeste Romsilva, regie a statului român cu care fiecare dintre cei enumerati anterior s-a intersectat la un moment dat. Prod Cresus, firma lui Romeo Stavarache a câstigat nenumarate contracte privind croirea de haine pentru padurarii patriei; Ovidiu Popovici a fost jurist in filiala bacauana a regiei, in timp ce Leonard Padureanu a activat in functia de director economic al Directiei Silvice Bacau. Cei doi “amici de arme” – juristul Popovici, respectiv economistul Padureanu – au fost ulterior recuperati de Stavarache in structurile de conducere ale Primariei, dupa ce inventatorul a acces in fotoliul de edil sef.

    Relatiile dintre Stavarache, Popovici si Padureanu s-au solidificat in perioada in care primul, din postura de patron al societatii Prod Cresus, a inceput sa câstige contracte pentru croirea de costume angajatilor Regiei Nationale a Padurilor (RNP) Romsilva. Practic si faptic, ascensiunea celor trei se datoreaza, in foarte mare masura, relatiei financiare pe care firma lui Stavarache o deruleaza cu statul român, prin intermediul regiei amintite.

    2005-2006. Primele contracte cu Padureanu director

    In 2005, Prod Cresus si-a adjudecat un prim contract public, vizând confectionarea a 2500 de camasi pentru silvicultori contra sumei de 114.750 RON (1,14 miliarde lei vechi). In 2006, firma primarului a recidivat si a adjudecat un nou contract, furnizând padurarilor un total de 2970 de camasi in valoare de 130.000 RON (1,3 miliarde lei vechi). In perioada in care Stavarache, prin intermediul Prod Cresus, a inceput sa jongleze cu bani publici, la Directia Silvica Bacau Leonard Padureanu indeplinea functia de director economic. Padureanu a stat doi ani sef peste finantele padurarilor bacauani (2004 – 2006), fiind cooptat ulterior in functia de director economic in Primaria condusa de Stavarache incepând cu 2004. In intervalul 2003 – 2005, Ovidiu Popovici, viitorul secretar al municipiului Bacau, a detinut functia de jurist al aceleiasi Directii Silvice Bacau, fiind prieten la catarama cu directorul economic al institutiei, Leonard Padureanu. Popovici, aidoma lui Padureanu, a fost "resapat" de Stavarache si pus sef peste juristii municipalitatii.

    Relatie mentinuta

    Dupa 2006, pe fondul guvernarii monocolore asigurate de PNL-ul lui C.P. Tariceanu, relatia financiara pe care firma lui Stavarache o intretinea deja cu statul a capatat dimensiuni apreciabile. Intre 2007 si 2010, Prod Cresus a câstigat 8 contracte cu diferite filiale ale RNP Romsilva. Cuantumul acestora depaseste suma de 2,13 milioane RON (21,3 miliarde lei vechi). Teoretic, in tot acest interval, firma primarului bacauan a trait, confortabil, pe bani publici, la umbra unei guvernari favorabile.

    Bani multi dupa ce liberalii au ramas intre ei

    Cele mai banoase contracte publice au fost arvunite de Prod Cresus dupa ce penelistii au ramas singuri la guvernare. Astfel, in octombrie 2007, firma a livrat "uniforme de serviciu pentru personalul de birou si teren" in valoare de 424.000 RON (4,24 miliarde lei vechi). In mai putin de jumatate de an, in martie 2008, firma lui Stavarache a dotat padurarii cu uniforme si echipamente in suma de 867.350 RON (8,67 miliarde lei vechi). In acelasi an, dar in luna octombrie, Prod Cresus a prins doua contracte cu filialele Neamt, respectiv Botosani ale RNP. Firma lui Stavarache i-a "dotat" pe padurarii botosaneni cu uniforme de serviciu in valoare de peste 229.000 RON (2,29 miliarde lei vechi), in timp ce silvicultorii nemteni au primit costume in suma de doar…205.000 RON (peste 2 miliarde lei vechi).

    Sosete de 1,17 miliarde in 2010

    In 2010, Prod Cresus a impuscat doua contracte cu Directia Silvica Bacau. In luna martie, societatea a furnizat imbracaminte de 143.000 RON (1,43 de miliarde) personalului silvic, precum si sosete si camasi in suma de 117.000 RON (1,17 miliarde lei vechi).

    Padurarii si scolile tin in viata "jucaria" primarului

    Contractele publice de zeci de miliarde lei vechi mentin pe linia de plutire greu incercata societate a lui Stavarache. Daca nu ar exista intelegeri cu institutii publice precum Directia Silvica sau colegiile din Bacau care-si spala lenjeria din camine la Prod Cresus, firma edilului ar da faliment. Practic, banii publici sunt cei care o tin in viata. Asa cum Desteptarea a dezvaluit in editiile anterioare, un numar de sapte colegii bacauane isi spala, luna de luna, lenjeria din internate la Prod Cresus. Acestea lasa in caseria spalatoriei 1000 de euro pe luna, aproximativ 10.000 de euro pe an, daca luam in calcul perioada vacantei de vara. Contractele dateaza de 5-6 ani si au adus in bugetul Prod Cresus zeci de mii de euro din vistieriile scolilor din municipiu.

    Colegii Padureanu si Popovici n-au stat cu mâna-n sân

    Colegii de la Romsilva recuperati de Stavarache in structurile de conducere ale Primariei sunt prieteni de familie. Sotia secretarului Ovidiu Popovici, Luminita, apare fie asociata, fie administrator in diferite societati de consultanta alaturi de Leonard Padureanu. Toate firmele sunt in faliment, semn ca expertiza economica a fostului director economic al Primariei nu a fost suficienta pentru salvarea propriilor afaceri. Larn SRL infiintata in 1994 si detinuta exclusiv de Padureanu, dar administrata de nevasta secretarului Popovici, a incheiat anul 2009 cu o cifra de afaceri de 79.000 RON (790 de milioane lei vechi) si un profit net de 29.000 RON (290 de milioane lei vechi). Firma are un singur angajat si, potrivit documentelor de inmatriculare la Registrul Comertului, se afla in „dizolvare judiciara conform articolului 237 din Legea 31/1990”. O alta societate „guvernata” de duetul Padureanu – Popovici este Gama Consult SRL. Firma e detinuta, jumi-juma, de Padureanu si Luminita Popovici, de administrare ocupându-se cea din urma. Societatea se afla in dizolvare.
    De numele lui Padureanu s-a mai legat, in trecut, o firma: All Services SRL. Societatea a luat fiinta in 2005, insa a fost radiata din Registrul Comertului in septembrie 2009.

    Declaratii frumusele

    Troica politica nascuta din relatiile cu statul se poate lauda cu averi frumusele. Secretarul Popovici detine, prin intermediul sotiei, un teren de 1057 de metri patrati in comuna Traian, dobândit in 2007 prin cumparare, precum si un apartament in municipiul Bacau. Activele financiare ale familiei sunt, la rândul lor de invidiat, daca avem in vedere faptul ca Popovici este, in teorie, un functionar public afectat de…criza. Cei doi detin conturi de zeci de mii de euro si sute de mii de lei noi la mai multe banci, dar si plasamente si actiuni la diferite societati cotate pe Bursa.
    De cealalta parte, Leonard Padureanu detine 2 terenuri forestiere achizitionate in intervalul 1996 – 2002 (Slanic Moldova – 2000 mp; Moroieni – 1000 mp), precum si un teren in intravilanul Bacaului, cumparat in 2006. Padureanu mai detine un apartament in Bacau, dar si doua case de locuit situate, de asemenea, in municipiul de resedinta. Venitul anual incasat de Padureanu de la Primaria Bacau s-a ridicat, in 2008, la peste 900 de milioane lei vechi.
    Lucian Bogdanel

    „Judetul paradoxurilor”

    Politicienii plâng cei 20 de ani pierduti

    Politicieni, patroni, lideri de sindicat, consilieri judeteni s-au intâlnit, ieri, la CJ pentru a analiza strategia judetului. Vorbitorii au laudat documentul, dar s-au declarat ingrijorati de diagnostic: judetul Bacau e un paradox: are “vârfuri”, ca Aerostar, dar e ramas in urma, ca dezvoltare, in intregul lui.

    Aproape o suta de persoane au participat, ieri, la dezbaterea publica cu privire la strategia judetului, aflata in faza de proiect. Parlamentari, consilieri judeteni, directori de deconcentrate, reprezentanti ai Prefecturii, primariilor, patronatelor si sindicatelor au raspuns invitatiei CJ Bacau de a discuta pe marginea documentului si de a contribui la imbunatatirea lui. “Nu suntem, astazi, la un moment festiv, nu taiem panglica acestei strategii, dar suntem intr-un moment important deoarece, in urma acestei dezbateri, documentul va putea fi imbunatatit”, a declarat Dragos Benea. Presedintele CJ le-a reamintit invitatilor ca judetul Bacau a avut pâna acum doar “analize temporare”, dar nicio strategie, cauzele fiind lipsa fondurilor si neintelegerea importantei unui plan de dezvoltare. “Daca aveam o strategie nu mai vorbeam acum de un HIT Park finantat din fonduri europene, ci de un aeroport finantat de UE”, a declarat Dragos Benea.

    Sa folosim brandul “Aerostar”

    “Bacaul e judetul paradoxurilor: are firme de top, ca Agricola International si Aerostar, dar ca activitate antreprenoriala e sub alte judete”, a afirmat consultantul Dragos Pâslaru, referindu-se la Suceava si Iasi. Exista potential, avem campioni, dar avem si deficiente. Prima e ca noi, bacauanii, “nu avem sentimentul ca tragem la aceeasi caruta”, de aceea nu valorificam atuurile: “Sansa enorma este ca, spre deosebire de Iasi, unde 85 la suta din economie e in municipiu, judetul Bacau are 5 nuclee urbane.” Din pacate, “nu suntem cooperanti, asociativi”, nici când interesul personal o cere. Sirul paradoxurilor continua: avem Aerostarul, care e “unic in România”, face produse cu valoare adaugata mare, “e pe locul I la exportul de inalta tehnologie”, iar la “total exporturi” stam prost. “Avem performanta, dar performanta e izolata”, sustine Dragos Pâslaru. Si ne da un sfat: sa coagulam energiile, actiunile, proiectele in jurul Aerostarului, folosindu-l ca brand al Bacaului.

    Au cazut lacrimi pe “lista de sperante”

    Dumitru Bontas, rectorul Universitatii “George Bacovia”, a fost cel care spart gheata, vorbind in termeni elogiosi despre strategie si cu amaraciune despre faptul ca politicienilor le lipseste intelepciunea de a colabora spre binele judetului. Social-democratul a lansat un apel la solidaritate si seriozitate, precizând ca, de obicei, “orgoliile sunt alimentate de o proasta pregatire”. Radu Mardare, senator PSD, a afirmat ca strategia trebuie bugetata “pentru a nu ramâne doar o lista de sperante”, iar Mihai Banu, deputat PD-L, ca e un document extrem de realist, care nu ne prezinta drept “buricul Moldovei.” Desi s-au referit la cei 20 de ani de politica, parlamentarii nu si-au pus cenusa in cap. Doar Constantin Avram a analizat cauzele “polarizarii economice”, intre care esecul privatizarii, si a enumerat câteva obiective care trebuie tratate serios: infrastructura, reconversia profesionala, descentralizarea reala, parteneriatul public-privat. Invitatii au fost de acord ca strategia, in sine, nu rezolva problemele. E nevoie de “dorinta noastra sincera de a face ceva”, a mai spus Constantin Avram, dar si de consensualitate pentru ca “municipiul Bacau sa nu mai fie tratat ca un târg, iar judetul Bacau sa nu mai fie privit ca o zona de tranzit.”
    Silvia Patrascanu

    „Vrem sa pastram organismul curat”

    interviu cu Dorin Roman, comisar, seful Serviciului Rutier Bacau

    – Am citit undeva ca ati ajuns politist fara sa vreti. A fost un accident?
    – Nu, nu a fost niciun accident, nici macar o trecere pe rosu. Eu am vrut sa devin avocat, asta imi placea, si am ajuns politist. Dupa ce m-am angajat la MI m-am intâlnit cu fosti colegi, am discutat si mi-am dat seama ca am facut o alegere buna, ei insa incercau sa ma convinga ca avocatura este mai buna. Ramânem fiecare cu meseria pe care ne-am ales-o. Facultatea am terminat-o dupa câtiva ani de Politie si am devenit ofiter.
    – Cu facultatea de Drept, ma gândesc ca ati ajuns direct sef la Politie. Nu?
    – Nu. Am inceput meseria in strada, la ordine publica, am fost agent de Politie imediat dupa 1990, perioada care era grea, foarte grea. Tocmai pasisem in democratie si multi au inteles-o gresit. Sa nu insistam prea mult asupra acelei perioade. A trecut, am invatat multe despre oameni, despre comportamente, am invatat ca, indiferent de vreme, nu trebuie sa abdici de la principii, de la principiile tale, de la cele invatate in scoala.
    – Vreti, nu vreti, imaginea Politiei este perceputa prin comportamentul celor de la Circulatie, ei sunt cei mai vizibili, sunt in strada 24 de ore din 24, cum de altfel nu sunt cei mai iubiti politisti. Cum receptati statutul, dar si imaginea comunitatii fata de politisti?
    – Este corect ce spuneti, imaginea Politiei este data de cei de la Circulatie si de cei de la Ordine Publica, care permanent poarta uniforma si sunt zilnic in strada. Poate nu suntem intotdeauna acolo unde comunitatea si-ar dori, dar cautam prin managementul atributiunilor sa fim prezenti unde este nevoie de noi. Da, este o mare raspundere sa stii ca toata lumea este cu ochii pe tine, ca se asteapta mult, mult, foarte mult de la tine. Pentru noi este importanta comunicarea cu populatia.
    – Domnule comisar, ce face seful Politiei Rutiere atunci când ii ajunge la urechi informatia ca unul dintre colegii lui ia mita, spaga?
    – Au fost câteva semnale, semnale pe care le-am transmis colegilor mei de la DGA, cu care am o buna colaborare, sunt servicii specializate care trebuie sa urmareasca, sa cerceteze aceste situatii. Mai trebuie sa va spun ca zilnic, la intrarea in tura, port discutii cu colegii mei, le atrag atentia asupra modului de comportament, a cinstei si corectitudinii, le explic care este menirea noastra in traficul rutier si ii pun sa semneze. Ar fi ideal ca in societate contribuabilul sa nu incerce sa ofere atentii unui politist si politistul sa nu accepte. Mai sunt cazuri, ce-i drept izolate, insa am luat masuri rapide si drastice, de unii ne-am despartit. Incercam sa pastram organismul curat. Daca ti s-a luat carnetul, ai dreptul sa te adresezi instantei cu o plângere, iar pe baza certificatului de grefa poti obtine permisul inapoi, nu vad de ce trebuie sa dai o atentie cuiva. Este vorba de civilizatie, de educatie de ambele parti. Eu vad munca de politist ca pe munca unui actor, venim la serviciu, lasam problemele noastre la poarta, imbracam haina de politist si intram in scena, ne facem datoria, jucam un rol, pentru ca asta e, termini serviciul, dai haina jos, devii civil ca orice cetatean, cu bucurii, cu necazuri, cu familie, rate, insa spre deosebire de actori, noi nu primim aplauze, ba din contra, mai primim câte o injuratura, o privire urâta etc., insa «actorul» merge inainte, si mâine are «spectacol».
    – Ati ajuns, dupa 20 de ani, seful Serviciului unde v-ati facut ucenicia. Ce le-ati spus colegilor in prima zi: v-am ciuruit, v-am ras, cu mine nu mai merge cum a mers?
    – Le-am spus ceva simpu: nu am venit la Serviciul Rutier sa fiu sef, am venit sa muncesc, sa obtin rezultate si ce este important, le-am spus ca am venit la conducere sa lucrez alaturi de ei. Daca vreti, am sa incerc sa redau exact ce am spus atunci: “Am venit sa facem front comun, sa urnim aceasta caruta”, care mi se parea mie atunci ca nu se misca cum trebuie, la toti indicatorii nostri aveam cresteri. Eu pot afirma acum ca am reusit sa acumulez o imagine buna asupra Politiei Rutiere si sa atrag comunitatea alaturi de mine.
    – Care metoda de prevenire a unor evenimente este mai eficienta: circulatia in trafic sau pânda?
    – Nu va ascund faptul ca deseori avem semnale ca un anumit politist, un echipaj stau la pânda, cum ziceti si dumneavoastra. Pâna la urma, trebuie sa spunem, o parte din munca politistului este de a vâna, de a vedea si sanctiona greselile pe care le fac ceilalti in trafic, fie ei pietoni sau conducatori auto. Dupa cum vedeti, noile aparate radar nici nu trebuie sa stea la pânda, tot timpul sunt in trafic, merg zi si noapte pe sosele, pe drumuri de tara, sunt semnalizate, scrie mare POLITIA pe ele si, cu toate acestea, avem mii de permise de conducere retinute. Numai in primele noua luni ale anului 2010, peste 5000 de permise au fost retinute. Muncim la vedere, insa fiecare meserie are tainele si secretele ei, nu credeti?
    – Politistul de la Circulatie este apreciat dupa numarul de amenzi, de carnete suspendate, puncte luate, este o realitate. Mereu a fost asa.
    – Nu avem plan la amenzi si la suspendari de carnete. Acum, sunt convins, toata lumea stie ca banii din amenzi se duc la bugetul local sau national, nu intra in conturile Politiei. Pentru politisti sunt alte forme de stimulare. Important pentru noi este sa fim apropiati de comunitate, sa colaboram cu ea, in acest fel si rezultatele noastre vor fi mai bune.
    – Domnule comisar, par lozinci, vorbe spuse la sedinte…
    – Sigur nu, si va spune un politist care lucreaza de 20 de ani in domeniu si va poate spune ca-i cunoaste pe aproape jumatate din participantii la trafic din Bacau. Sunt cetateni care ne sprijina, ne telefoneaza, vin la sediul politiei si ne aduc la cunostinta diferite aspecte din comunitate, insa, din nefericire, sunt putini, simtul civic a cam disparut. Nu se intelege un lucru important, fiecare trebuie sa avem grija de fiecare si noi de noi. Nu poti sa treci indiferent pe lânga un om accidentat, nu se poate sa nu te intereseze soarta unui copil din blocul in care locuiesti. Vedeti cum se intâmpla in alte tari?

    – A fi politist in strada este o pedeapsa sau esti pregatit din scoala, din facultate pentru aceasta meserie?
    – Nu stiu daca am ajuns, insa foarte curând a lucra la Politia Rutiera inseamna a fi, cum este in armata, la batalionul disciplinar. Nu este usor sa stai pe timp de vara la 40 de grade la nivelul asfaltului sau iarna, la -30 de grade in strada, insa de la inceput stii ce te asteapta si trebuie sa-ti faci cât mai bine treaba. Eu zic ca nu-i o pedeapsa, nu-i ca in unele tari din Occident, daca ai gresit intr-un alt compartiment, treci la Circulatie, la strada! Politist la Rutiera este, totusi, o meserie frumoasa.
    – Spuneti trei articole neclare din Codul Rutier, care va dau batai de cap?
    – Noul Cod Rutier este foarte bun, singura mea observatie este ca pentru unele fapte pedepsele sunt prea blânde, cum ar fi conducerea sub influenta alcoolului, nerespectarea culorii semaforului, depasirile si mai ales depasirea vitezei legale. In multe tari pentru conducerea sub influenta alcoolului se confisca autoturismul, poti fi condamnat la inchisoare, ca sa dau doar un exemplu.
    – Va rog sa-mi spuneti „protocolul” la oprirea unui conducator auto in trafic.
    – In primul rând, actualele normative spun ca nu mai ai voie sa opresti vehiculele fara motiv. „Buna ziua! Sunt comisarul Dorin Roman de la Politia Rutiera a judetului Bacau, v-am oprit pentru… (este obligatoriu sa-i spui cetateanului pentru ce l-ai oprit), va rog sa-mi prezentati actele la control: permisul de conducere, certificatul de inmatriculare, inspectia tehnica periodica, RCA, vignieta, licenta de transport etc. Noile prevederi ale Codului Rutier spun ca soferul nu trebuie sa coboare din masina, ci sa stea cu mâinile pe volan, la vedere. La noi, ca la turci, coboara din masina, te perie, pune mâna pe tine, intra in discutie, te lauda etc. Incet, incet, oamenii se vor invata ca asa este civilizat, asa scrie in Cod.
    – De ce politistii de la Rutiera nu apeleaza la proba mersului drept, in cazul in care un sofer este banuit ca ar fi baut? Am vazut acest exercitiu in mai multe tari.
    – La noi este altfel. Este supus probei cu alcooltestul, apoi este condus la Serviciul Medical de Urgenta si i se recolteaza probe de sânge. Daca ne-am apuca sa facem asemenea probe prin oras, indiferent de grad, functie, pozitie sociala, ar zice ca ne batem joc de ei. Consider ca nu este normal, fiecare avem demnitate…
    – Avem demnitate când ne urcam bauti bine la volan?
    – Asta tine in primul rând de educatie si de constiinta sau mai bine zis de inconstienta.
    – Sunt tot mai multe cazuri când procesele verbale intocmite de politist sunt atacate in instanta. Care sunt cauzele?
    – In primul rând, pentru ca exista acest drept. Dupa aceea, sunt oameni care contesta PV doar pentru a obtine acel Certificat de grefa si isi iau permisul de conducere inapoi, mai sunt si cauze subiective, poate gresi si politistul, poate gresi data, poate ora, poate scrisul nu este suficient de lizibil, ca a semnat, ca nu a semnat, au fost sau nu au fost martori. Dupa informatiile pe care le avem, cam un PV la 100 este contestat.
    – Care sunt principalele riscuri la care este supus un politist de la Rutiera?
    – Scurt, nu? 1. Sanatatea. 2. Integritatea corporala. Va reamintesc cazul plutonierului major Gheorghe Cristea, care a fost omorât in timp ce dirija circulatia in urma unui accident. Un alt caz a fost acela in care un coleg a fost luat pe capota masinii de un participant la trafic, care nu a oprit la semnul echipajului. 3. Riscul la coruptie.
    – Care a fost cea mai teribila intâmplare din viata dumneavoastra de politist la Rutiera.
    – Am sa repet prima mea misiune, atunci când am mers la un accident soldat cu cinci morti. Nu pot sa uit. Si stiti ce este mai greu in munca noastra? Atunci când esti chemat, te duci, asisti la accidente cu decese, insa si mai tragice, care te marcheaza pentru toata viata, sunt accidentele cu copii, atunci când victimele, raniti sau morti, sunt copii. Am trait o experienta unica, emotionanta, de un tragism extrem: un copilas de câteva luni a murit, tinându-mi degetul mic in mânuta lui si am simtit ultimele zvâcniri. Copiii te impresioneaza si va dati seama, in 20 de ani au murit atâtia oameni lânga mine. Poate ca un neajuns al muncii de politist, al meu, al nostru, este ca nu am reusit sa stopam total producerea accidentelor de circulatie.
    – Mai iertati câte un conducator auto care a gresit ?
    – Da, pe baza principiului bulgarelui de gheata pe care il tii in mâna: se topeste. Daca vezi ca vorbeste frumos, abaterea nu a fost mare, nu a produs victime, pagube. Eu mai pot ierta, insa Radarul si etilotestul, nu.
    – In statistica Politiei intra si femei care conduc sub influenta bauturilor alcoolice?
    – Da, mai ales domnisoare, cu vârste intre 18-25 de ani, dar si mai in vârsta.
    – Toti posesorii de carnete de conducere stiu carte, stiu sa scrie?
    – Stiu la ce va referiti, la cazuri descoperite prin alte judete. Trebuie sa stie lumea ca examenele la sala si in trafic sunt acum organizate si se desfasoara de alta institutie, este un serviciu separat, subordonat institutiei prefectului, nu noi ne ocupam de aceasta activitate. Si, stiti, examenul la sala se da informatizat, sunt camere de supraveghere.
    – Cum vede seful Serviciului Politie Rutiera traficul din propria limuzina?
    – Nu plec de pe loc fara sa-mi pun centura de siguranta, pentru protectia mea, dar vreau sa fiu exemplu si pentru ceilalti. Insa mai gresesc si eu, mai vorbesc la telefon, ma grabesc uneori… Uneori sunt deranjat in trafic si le mai spun câte o vorba, dar in gând. Cred ca mai apas pe pedala când sunt la drum lung, insa ma uit si eu dupa altii care sunt mai dotati si reduc viteza sa nu ma prinda colegii mei.
    – Politistii mai dau examene, mai trec prin fata unei comisii de-a lungul anilor?
    – Da, permanent sunt testari lunare la Politia Rutiera, pe baza de chestionar si un test cu intrebari specifice, insa se pune un accent deosebit pe pregatirea individuala. Nu poti sa iesi in strada nepregatit, sa te invete conducatorul auto Codul Rutier. Analizam cazuri, situatii concrete din teren, ne perfectionam metodele de investigare. Si e bine sa stie lumea, peste 85 la suta dintre colegii mei au studii superioare, marea majoritate stiu sa vorbeasca engleza, franceza, sa se descurce, o parte stiu rusa, italiana. Pregatirea continua a lucratorilor din Politie constituie o prioritate a conducerii IPJ Bacau. Mai sunt probleme – unde nu sunt? -, sa nu credeti ca totul merge ca pe roate, cum se spune.
    – Politistul are mare grija de familie. Spuneati ca dupa un accident cu mai multe victime, primul telefon l-ati dat acasa. De ce?
    – Vedeti, nu poti sa te detasezi total, chiar daca am spus ca la serviciu te ocupi numai de sarcinile pe care le ai. Esti om, esti tata, sot. Am dat telefon si i-am zis sotiei sa aiba grija de copii, sa nu-i lase in strada pâna nu vin eu acasa. Nu stiu, a fost prima reactie. Am trei copii, doua fete si un baiat, sunt recasatorit, am 44 de ani. Imi iubesc copii, familia, este normal. Pentru ei muncesc. Sunt suporter al echipei DINAMO, când am timp ma uit la meciurile din campionat. Si vreau sa va spun ca marea problema a mea si a familiei este timpul, nu ne ajunge sa petrecem mai mult timp impreuna. In rest sunt un om normal, cu o viata normala.
    – Pe ce puneti pret, ce apreciati la subordonatii, colegii dumneavoastra?
    – Comunicarea este regula de baza intr-o echipa, apoi respectul fata de sine si fata de cel de lânga tine. Principala calitate a unui politist este sa-si inteleaga rolul, ca este in slujba comunitatii. Oamenii platesc niste impozite si au asteptari, au cerinte de la noi, indiferent in ce sector sau departament lucrezi. Sunt plângeri impotriva politistilor, ne vin informatii din teren, le tratam cu mare seriozitate si procedam ca atare. Si anul acesta au fost politisti care au plecat de la Rutiera, pentru diferite motive, care au facut obiectul unor analize la nivelul conducerii Politiei judetului Bacau. Cum va spuneam si mai inainte dorim sa lucram cu oameni care isi inteleg menirea si raspunderile.
    – Aveti si domnisoare, doamne, la Politia Rutiera?
    – Da. Era sa uit. Ele sunt o pata de culoare, sunt foarte bine pregatite, sunt frumoase, sunt destepte, absolvente de facultati de limbi straine, de Litere, de Drept. Sunt vreo sase fete care lucreaza chiar in strada, la Circulatie.

    Gheorghe Baltatescu

    Handbal masculin / Cupa Challenge, „16”-imi, mansa a II-a: In ceasul al 12-lea

    Stiinta MD – Initia Hasselt (sâmbata, ora 17, Sala Sporturilor, TVR 3), in tur 33-25

    De la vremuri insorite in plina furtuna. Cu tunete si fulgere inaintea vacantei de iarna. Dupa ce saptamâna trecuta s-au impus la Târgu Jiu (30-29) si in Belgia (33-25), legând sase victorii consecutive, “studentii” au trecut in cealalta extrema printr-o infrângere neagra si surprinzatoare in fata antepenultimei clasate, Dinamo (25-28). Un rezultat care a dinamitat atmosfera in structurile de conducere ale Stiintei si a ridicat multe semne de intrebare ramase deocamdata fara explicatii. La trei zile de la acest meci de cosmar, elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan se prezinta din nou in fata propriilor suporteri pentru ultima intâlnire a anului. Cu un avans de opt goluri luat in Belgia, calificarea in optimile Challenge Cup pare sa fie ca si rezolvata. S-a demonstrat insa, cu precedenta ocazie, ca aparentele mai si insala. “Sper sa reusim sa trecem cu brio peste momentul dramatic de miercuri seara. Echipa din Belgia nu este o putere, dar nici Dinamo nu a fost. Trebuie sa avem grija sa nu apara alte surprize, ar fi rusinea rusinilor sa ne elimine belgienii”, a spus antrenorul Gabriel Armanu dupa duelul care a tras cortina peste parcursul intern al Stiintei Municipal Dedeman in 2010. Si imediat vine finish-ul international. Dupa un sir de 12 meciuri in campionat si cupele europene, “studentii” vizeaza acum a treia prezenta consecutiva in primavara continentala. Aflata aproape, la 8 goluri avans si la un ceas de joc distanta. Ultimul.

    Dana Popa

    Fotbal, Liga a lll-a: Derby pe „Letea”

    – Sport Club Bacau – Petrotub Roman. Penultima etapa a Seriei l din esalonul trei are drept cap de afis intâlnirea de pe “Letea”, dintre Sport Club si Petrotub Roman. Altfel spus, locul doi contra locului trei. Desi nu a pierdut pâna acum puncte in propriul fief, trupa lui Ciprian Panait a aratat ca este pusa in mare dificultate atunci când intâlneste adversari bine organizati in defensiva, asa cum s-au dovedit FCM Onesti si Poli Galati. De altfel, managerul Sport Clubului a si declarat ca isi doreste ca Petrotub sa “vina sa joace fotbal, nu sa se cantoneze in aparare”. Arbitri: Emil Iacob – Ionut Dimache (ambii Slobozia), Florin Burlacu (Urziceni).

    – Ceahlaul ll – Aerostar. La o saptamâna dupa ce a pierdut la scor de forfait pe terenul Petrotubului, Aerostar efectueaza o noua deplasare in judetul Neamt. De data aceasta, “aviatorii” vor intâlni pe Ceahlaul 2, intr-un duel al celor mai tinere formatii ale seriei. Pentru oaspeti, jocul de la Piatra Neamt va fi si ultimul al sezonului, in conditiile in care adversara din runda urmatoare, FC Willy, este retrasa din competitie. Arbitri: Valentin Lungu (Iasi) – Botond Szakali, Attila Szabo (ambii din Odorheiu Secuiesc).

    – FCM Onesti – Rapid CFR Suceava. Onestenii vor sa se desparta de publicul propriu cu o victorie. Obiectiv realizabil având in vedere cresterea de forma aratata de echipa lui Florin Pavel la ultimele jocuri din campionat. In plus, Rapid CFR pare o echipa lipsita de busola, marturie stând si faptul ca sucevenii nu au mai luat puncte de mai bine de o luna, de la victoria interna contra Aerostarului. Arbitri: Petre Meterciuc (Târgu- Neamt) – Ovidiu Galeata (Piatra Neamt), Stefan Patrichi (Vaslui).

    Dan Sion

    Karting / Cupa Natiunilor WSK: O noua provocare

    Tur de forta

    Saptamâna si competitia pentru Denis Marcu. Pilotul asistat din punct de vedere tehnic de Selena Motor Sport Bacau isi continua turul de forta in Italia. Dupa succesul repurtat la Trofeul “Ayrton Senna”, campionul WSK Master Series la clasa Mini va participa la un alt eveniment de top in kartingul mondial: Cupa Natiunilor WSK ce se va desfasura in acest weekend, pe circuitul “La Conca” din Muro Leccese.

    „Batalia finala”

    “Este batalia finala intre totii campionii care in 2010 s-au laureat in circuitul mondial al Seriei WSK”, prezinta Federatia Italiana de Karting competitia de la Muro Leccese. Interesul pentru Cupa Natiunilor WSK este unul urias. Atât din partea participantilor, in numar de peste 200 reprezentând 36 de tari, cât si din partea media. De altfel, Rai Sport 1 va transmite duminica, in direct, finalele cele patru clase de concurs: Mini, KF3, KF2 si KZ2.

    64 de piloti

    La clasa lui Denis Marcu, Mini, sunt inscrisi 64 de piloti. Campionul român se va reintâlni astfel pe circuit cu marii sai rivali din Open Master-ul Italiei sau din WSK Master Series: italienii Lorandi si Albanese, rusii Zhirkov si Schwartzman, dar si fostul sau coechipier de la Selena Motor Sport, Petrut Florescu. Vineri sunt programate antrenamentele, sâmbata au loc mansele de calificare, iar duminica se disputa prefinala si finala.

    Dur si important

    “Vreau sa-mi imbogatesc palmaresul cu un nou titlu. Totul este sa fiu ferit de incidente si sa-mi asigur o pozitie cât mai avansata pe grila de start”, a declarat Denis Marcu. Directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov spera ca elevul sau faca o cursa in ton cu prestatiile avute in acest sezon: “WSK-ul pe natiuni este o competitie pe cât de dura, pe atât de importanta. Am incredere ca Denis isi va demonstra calitatile”. (Dan S.)

    Sarituri in apa / CN Open: Ultimul concurs

    Calendarul competitional pe 2010 al Federatiei Române de Natatie si Pentatlon Modern se inchide in Bacau. La ultima fila din acest an, Bazinul de Inot gazduieste Campionatele Nationale Open, in care vor lua startul aproximativ 40 de sportivi din 7 cluburi. “Gradul de dificultate al competitiei nu va fi foarte ridicat in conditiile in care ne aflam la final de sezon. Nefiind un concurs de obiectiv, sportivii nu vor forta”, a precizat Adrian Gavriliu, antrenorul coordonator al sectiei de sarituri in apa de la SCM Bacau, care va avea in concurs noua reprezentanti. Alaturi de consacratii Cornel Ardeleanu, Mara Aiacoboae si Catalin Cozma, pe trambuline se vor afla Alexandru Helciug, Lazar si patru juniori care-si vor masura fortele la un nivel ridicat: Alin Rontu, Andra Botez, Cosmin Hongu, Daniel Vlasie. Campionatul se va desfasura sâmbata (in doua gale, de la 9.30 si 16.00) si duminica (zi in care organizatorii intentioneaza sa comaseze cele doua reuniuni si sa incheie competitia in jurul prânzului). (D.P.)

    Martir Horia, artera… martira a Bacaului

      Strada-santier in orasul-santier

      Pe strada Martir Horia din Bacau este un continuu santier. Locuitorii sunt nemultumiti ca lucrarile din zona sunt realizate in ritm de melc, dar si ca, de cele mai multe ori, ele sunt abandonate inainte de a fi finalizate. Se distrug astfel trotuarele, spatiile verzi, dar si asfaltul si-asa destul de … fragil.

      Gropi aproape din pas in pas, noroi, trotuare crapate, asfalt spart. Asa poate fi caracterizata in câteva cuvinte strada Martir Horia din Bacau, o strada transformata intr-un santier continuu. Locuitorii din zona sunt revoltati ca autoritatile locale au uitat de ei, ca au distrus spatiul verde cu diferite lucrari abandonate, ca s-au smuls gardurile din fier care imprejmuiau gradinile din fata blocului si in loc nu s-a mai plantat nimic. Mai mult, de mai bine de o saptamâna, in mijlocul strazii troneaza un hau imens, care incurca circulatia si creaza un adevarat haos in trafic. Acolo s-a lucrat la reteaua de gaz, dar groapa sapata nu a mai fost astupata, iar asfaltul nu a mai fost completat nici macar cu o lopata de balast. “Toate sunt nelalocul lor in orasul asta. Foarte prost se lucreaza peste tot. Eu stau pe strada Nufarului si asa e si acolo. Se lucreaza la apa calda, se sapa, se strica, se repara. E groaznic. Un continuu santier peste tot”, ne-a declarat Elena Stanciu, o femeie trecuta de 60 de ani, care a trecut prin zona. Dupa groapa din mijlocul strazii, la nici 10 metri distanta, spre scara unul alt bloc, este o alta groapa. S-a sapat, in urma cu câteva zile, pentru o defectiune la reteaua de termoficare. Lucrarile merg si acolo in ritm de melc, zona a fost izolata superficial, asa ca tot noroiul format acum, pe timp ploios, este carat in casele oamenilor. Si cei care nu locuiesc in zona sunt nemultumiti de modul cum se lucreaza, in general, in tot orasul Bacau. “Da’ de ce nu le astupa, daca tot ei le si fac? Desfac asfatul, fac o gaura in mijlocul strazii si dupa aceea ioc!, nu-i mai vezi. E groaznic peste tot”, ne-a spus si Georgeta Butunoi, de dupa o umbrela imensa. Strada Martir Horia este doar una dintre sutele de strazi-santier ale Bacaului, municipiu care oricând isi poate schimba denumirea in oras-santier. Motivul? Dovezile sunt mult prea evidente.
      Roxana Neagu

      Un Craciun pentru toti!

        Cu exact o luna inainte de marea sarbatoare a crestinatatii, Nasterea Domnului, studentii de la Universitatea “George Bacovia”, specializarile Marketing, anul III, si Management anul II au demarat o noua editie a Campaniei “Un Craciun pentru toti!”
        Campania are ca scop strângerea de fonduri si donatii in haine, jucarii si dulciuri pentru copiii din Centrul de Plasament in regim de Urgenta Bacau si pentru cei aflati in familii defavorizate din comuna Racaciuni. Ca in fiecare an, organizatorii se bazeaza pe initiativa, pe caldura umana, pe afirmarea unei valori specifice unei societati moderne, voluntariatul. “Fiecare dintre noi stie si a simtit magia Craciunului, insa sunt copii, semeni de-ai nostri care nu l-au vazut pe Mos Craciun, nu au primit un dar. De aceea, ii rog pe toti colegii mei, pe cei care vor sa fie alaturi de noi sa priveasca viata prin ochiii unui copil, cu blândete, puritate, iubire si credinta, numai asa vom reusi in viata. Ne bazam in campania noastra pe voluntariat, pe spiritul de echipa”, a spus la deschiderea campaniei Ioana Blaj, studenta in anul III Marketing. In organizarea si desfasurarea acestei campanii, studentii, prin Fundatia “Bacovia”, beneficiaza de sprijinul logistic, moral si material al cadrelor didactice si salariatilor din Universitate. Relatii despre aceasta campanie se pot obtine in holul Universitatii sau la telefoanele 0743997634; 0768098324. (G.B.)

        Proiect de 165 de miliarde la Inspectoratul Scolar

          1.300 de cadre didactice perfectionate cu bani europeni

          Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a atras un amplu proiect POS-DRU (Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resursei Umane) in valoare de 165 de miliarde de lei vechi.

          Este vorba despre proiectul “Profesionalizarea carierei didactice – noi competente pentru actori ai schimbarilor in educatie”, ce are ca parteneri si ISJ Covasna, Casa Corpului Didactic Bacau si Universitatea “Transilvania” din Brasov. “Este pentru mine cea mai mare realizare si cel mai mare eveniment. Foarte importanta este largimea acestui amplu proiect, grupul tinta fiind 1.300 de cadre didactice, dintre care 350 educatori, 450 invatatori si restul, profesori”, a explicat prof. Florin Lazar (foto), inspector scolar general la ISJ Bacau. Prin acest proiect se asigura cursuri de formare pentru angajatii din sistem in domeniul competentelor IT (prin certificare ECDL europeana). Obiectivele sunt cele legate de proiectarea curricumului centrat pe competente, managementul clasei (gestionarea situatiilor de criza) si metode interactive de predare-invatare. Finatarea este pe 3 ani si ajunge ca valoare la 165 miliarde lei veci, din care IJB Bacau asigura in jur de 33 de miliarde. Restul sunt bani europeni. “Este un proiect amplu, de prima importanta, pentru ca sunt cuprinse, numai pe Bacau, in jur de 10 la suta dintre cadrele didactice. In plus, toate dotarile ce vor fi achizitionate, de la calculatoare, programe, soft-uri, pâna la materiale didactice, vor ramâne in sistem”, a mai spus Lazar. Cursurile incep efectiv in luna aprilie a anului viitor. Pâna atunci se vor constitui echipele, vor fi alesi participantii de catre directorii din fiecare scoala, se vor cumpara serviciile de auditare. Sala de curs a fost deja stabilita la Colegiul National Pedagogic “Stefan cel Mare” Bacau. Judetul Covasna este partener in proiect intrucât si inspectoratul scolar de acolo a depus la Ministerul Educatiei un proiect asemanator cu al ISJ Bacau, iar pentru atragerea unor fonduri mai mari, cele doua dosare au fost unite.

          Un prim pas

          Pentru derularea acestui proiect ISJ Bacau a scos la concurs doua posturi de asistent manager (expert A) si manager operational (expert A). Examenul a avut loc pe 18 noiembrie, incepând cu ora 14.00. S-au inscris trei candidati, dar niciunul nu a fost declarat admis. Se cer studii superioare, specializari, cunostinte avansate PC, experienta in implementarea de proiecte finantat prin Fonduri Structurale.
          Roxana Neagu

          Economie de subzistenta

          Colapsul economic in care se afla judetul Bacau este greu de imaginat. Iar prognozele sunt la fel de sumbre si pentru perioada imediat urmatoare. Una dintre institutiile care reflecta cel mai bine acest lucru este Oficiul Registrului Comertului.

          In primele 10 luni ale anului nu mai putin de 6996 de societati comerciale au fost radiate voluntar. In aceeasi perioada, ianuarie-octombrie 2009, numarul firmelor radiate voluntar a fost de numai 775. Cresterea inregistrata este mai mult decât ingrijoratoare: 803%. La acest capitol, numar de firme radiate voluntar, suntem depasiti numai de Maramures (10.067 societati).

          Artificii economice

          Recesiunea economica este resimtita si in ceea ce priveste numarul inmatricularilor persoane fizice si juridice: a scazut considerabil numarul SRL-urilor, dar a crescut cel al persoanelor fizice autorizate si al intreprinderilor individuale. Daca in 2009 s-au inregistrat 676 de PFA-uri, in 2010 numarul acestora este de 758. La capitolul intreprinderi individuale, numarul inmatricularilor a crescut de la 550 la 895. Intreprinzatorii au apelat la aceasta solutie din ratiuni strict economice: contabilitatea este mult mai usoara iar facilitatile fiscale acordate de lege sunt atragatoare. Functionarea si organizarea acestor agenti economici este reglementata prin ordonanta 44 din 2008. Specialistii spun ca aceasta situatie se va mentine in urmatorul interval de timp.

          449 de falimente in 10 luni

          Nici numarul societatilor comerciale care au intrat sub incidenta Legii 85/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, nu este deloc de neglijat. Astfel, 449 de firme s-au recunoscut invinse si au declarat “faliment”. Cele mai multe falimente s-au inregistrat in lunile martie (93), februarie (65), ianuarie si octombrie (60). Falimentul este procedura de executare silita ce vizeaza toate bunurile debitorului aflat in imposibilitate de plata a datoriilor exigibile cu sumele de bani disponibile. In acelasi timp, peste 1.500 de firme si-au suspendat activitatea. Perioada pentru care un agent economic isi poate suspenda activitatea este de maximum 3 ani. La expirarea celor 36 de luni, termenul poate fi prelungit cu alti trei ani. Astfel, din cauza taxelor si impozitelor prea mari care trebuie platite catre bugetul consolidat al statului, patronii ori administratorii firmelor au apelat la suspendarea activitatii, la dizolvarea voluntara sau la radierea voluntara. La 31 octombrie 2010, la nivelul judetului Bacau, sunt 20.683 comercianti activi: 7.502 persoane fizice autorizate si 13.181 persoane juridice. Sunt considerate personae active din punct de vedre juridic, firmele inregistrate la ORC care nu si-au declarat suspendarea activitatii si nu se afla in niciuna din starile ce pot duce la pierderea personalitatii juridice. Au fost excluse firmele cu suspendarea temporara a activitatii, firmele radiate, firmele aflate in dizolvare, lichidare, reorganizare judiciara, faliment, insolventa.
          Alexandra Zaharia

          Sindicatele si patronatele sar la gatul Guvernului

          Refuza “Legea Dialogului Social”

          Patronatele, sindicatele si directorii deconcentratelor au avut la ultima comisie de dialog social, ca unic punct pe ordinea de zi, Codul de Dialog Social. Si tocmai pe acesta l-au refuzat. Sindicatele, mai exact, au refuzat modificarile si au acuzat Ministerul Muncii.

          Ministerul Muncii a lansat un proiect de lege pentru noul Cod al Dialogului Social. Documentul trebuia dezbatut, ieri, in sedinta comisiei judetene, ceea ce nu s-a intâmplat din cauza refuzului sindicatelor. Doar Mihai Tulbure, directorul Camerei de Comert si Industrie (CCI), a apucat sa prezinte câteva amendamente care ar mentine infuenta “Camerei”. El a solicitat modificarea articolelor 35, 52 si 85, in asa fel incât CCI sa fie partener al patronatelor si sindicatelor in comisiile care dezbat probleme de munca. De asemenea, CCI propune sa fie nevoie de 15 angajatori pentru a forma un patronat, si nu doar de trei, cum precizeaza noua lege. Nu numai ca patronatele nu au fost de acord, dar chiar au sugerat ca CCI isi depaseste atributiile, deci ar trebui sa-si modifice statutul si sa devina patronat. Marin Mironeasa (foto), presedinte UGIR 93 – Filiala Bacau, a criticat, de asemenea, prevederea care ii obliga angajatori sa-i plateasca pe lideri pentru zilele in care desfasoara activitati sindicale. “Nu e vorba de sume mari, e vorba de un principiu. Pentru cele 3-4 zile in care lipsesc sa fie platitI de organizatiile sindicale, nu de patronat”, a spus Mironeasa. Sindicatele au refuzat total sa discute pe marginea noului Cod Social, acuzând ca BNS si “Meridian” au trimis propuneri Ministerului Muncii, dar acesta nu le-a luat in seama. “Ce se doreste cu aceste propuneri? Sa se disipeze propunerile noastre? Noi, cei de la BNS Bacau, nu vom avea niciun fel de propuneri pentru ca le-am transmis din primavara Ministerului Muncii. N-a catadicsit sa raspunda. Nicio propunere a BNS nu a fost preluata de initatorul legii” a acuzat Ioan Bujor, liderul BNS Bacau, extrem de iritat. “Eu resping aceasta dezbatere”, a anuntat presedintele BNS, in final.

          Toti au atacat Puterea!

          Nici sindicatele din invatamânt nu sunt de acord ca proiectul noului Cod de Dialog Social, care este, de fapt, un pachet de legi, sa fie discutat in fiecare judet. “Pe 2 octombrie, am participat la o discutie la Palatul Victoria pe alt aspect, cel al armonizarii legislatiei românesti cu cea europeana”, a spus Manole Chiriac, liderul SLI Bacau, subliind ca nu sunt in acord cu normele UE si ca exista discrepante. El a mai afirmat ca dezbaterea proiectului la nivelul fiecarei comisii din tara ar fi neproductiva si dezavantajoasa pentru salariatii pe care ii apara: “Din Bacau ar pleca niste amendamente, din Iasi sau Galati, altele… Sa lasam acea comisie, asa cum s-a angajat premierul ca se va intâmpla, sa elaboreze un proiect de lege”. Marin Mironeasa i-a cerut lui Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, ca in deciziile din sfera economica, sa fie consultate si organizatiile patronale. “Consiliul Judetean si consiliile locale dau hotarâri care au putere de lege in plan local. Am dori ca acele HCJ care au caracter economic sa fie discuitate cu noi, mai intâi.” Dragos Benea a afirmat ca, in principiu, nu are nicio rezerva, mai ales ca se merge pe descentralizare si implicarea tuturor actorilor locali in luarea deciziilor. Si el a atacat Guvernul, afirmând ca “desi aveam mari sperante in aceasta descentralizare”, s-a ajuns la un fel de “pasare” a raspunderilor la nivel local. “Spitalul Judetean de Urgenta este o mare povara pentru CJ, a precizat Dragos Benea. S-au transferat probleme, s-au transferat responsabilitati, fara sa se transfere si resurse”, a spus presedintele CJ, aratând cu degetul, acuzator, spre Casa de Asigurari de Sanatate. Ca si in alte dati, Comisia de Dialog Social s-a incheiat fara nicio concluzie, fara niciun câstig. In final, liderii sindicali au cerut sa se transmita MMPS refuzul lor de a dezbate legea si solicitarea ca de asta sa se ocupe comisia nationala, iar subprefectul Gelu Dascalu le-a promis ca mesajul lor va ajunge la ministru.
          Silvia Patrascanu

          ILUZIA unui tanar despre crizele economice

            O aparitie surpriza, o aparitie inedita, o noua abordare a crizei economice. Un tânar doctorand român nu are retineri, nu face risipa de modestie si s-a inhamat la o treaba pentru “oameni mari”, spilcuiti, cu morga academica, care au solutii la tot si la toate. Andrei Hrebenciuc, autorul cartii “ILUZIA. Erou si antierou in crizele economice”, aparuta la Editura Corint si lansata la Libraria Diverta din Bacau stie, pe multe le-a citit, ca in ultimul an si jumatate au aparut peste 500 de titluri in lumea intreaga, care au ca tema principala Criza acestor ultimi doi ani. Cartea cuprinde viziunea lui asupra situatiei economice sumbre ce se resimte la nivel global, dar si la nivelul României. Este, dupa cum au afirmat cei care i-au prezentat cartea numerosului public prezent la lansare, cea mai nonconformista abordare a acestui subiect, care a pus pe jar guverne, presedinti, economisti, bancheri, psihologi, socialogi, dar si pe oamenii care suporta efectele crizei. De ce Iluzia? Raspunde chiar autorul: “Dintr-o viziune filozofica, pot afirma ca toata viata noastra este o iluzie. Va surprinde? Inainte de criza s-a inradacinat in noi iluzia ca vom fi bogati. Aceasta credinta nestapânita logic ne-a dus de fapt in aceasta situatie, cheltuind iresponsabil pentru ca ne permiteam pe moment, insa ne-am epuizat resursele. Banul, fie ca vrem sau, este tot o iluzie, cum iluzie este si fericirea. Brusc incepem sa cautam vinovatii, sa cautam greselile. Iluzia a devenit asadar erou, apoi s-a transformat in antierou. Putem da vine pe capitalism intr-o anumita perioada, putem da vine pe socialism. Cum iesim la liman, cum depasim foame de inavutire? In orce caz, nu exista numai o solutie, iar solutiile sunt in sistemele culturale, in redimensionarea valorilor, nevoilor, solutiile sunt la noi, chiar daca un economist celebru a afirmat ca ne trebuie doua generatii, adica 80 de ani, pentru a intra in râdul tarilor dezvoltate, sa ne ajustam economia la dimensiunile actuale ale progresului”. Cartea semnata de Andrei Hrebenciuc pune intrebari, multe intrebari, stârnind interesul intr-un mod care il va face pe cititor sa mediteze, sa comenteze si poate chiar sa actioneze. Sunt aici analizate doua secole ale existentei noastre din punct de vedere economic, sunt puse fata in fata sisteme, teorii, evolutii, strategii. “Fiecare generatie are tinerii sai curajosi, care vor sa isi faca auzite ideile, aspiratiile si solutiile pentru rezolvarea diferitelor crize. Andrei Hrebenciuc, se spune in caietul de prezentare, este unul dintre acesti oameni, iar “ILUZIA. Erou si antierou in crizele economice” este o carte care va va pune pe gâduri”. Au vorbit la lansare despre tânarul economist Andrei Hrebenciuc, preparator universitar, doctorand in cadrul ASE Bucuresti, prof. univ dr. Dumitru Bontas si Octavian Opris, jurist, presedinte al Autoritatii Electorale Permanente, fiecare vorbitor analizând din unghiuri diferite, economic, filozofic, psihologic, apreciind ideile, cursivitatea discursului si logica argumentelor. Banii pentru drepturile de autor vor fi donati, sub forma de burse de merit unor tineri elevi, studenti.
            Gheorghe Baltatescu

            Repartitia care i-a lasat muritori de foame

              Din aberatiile administratiei locale

              O familie cu 8 copii urmeaza a fi evacuata dintr-o locuinta in care nu a stat nicio zi. Mai mult, amarâtii au de platit o restanta de mii de lei la chirie, pentru care Primaria Bacau i-a dat in judecata. Capul familiei este singurul care lucreaza, dar contul ii este blocat, asa ca de trei luni a ramas fara salariu.

              Mihaela si Relu Gorgos locuiesc de multi ani intr-o magazie din spatele unui bloc de pe strada Stefan cel Mare. Au 8 copii acum si stau toti inghesuiti intr-o camera ocupata de un pat imens. Mihaela Gorgos este cunoscuta in primarie, fiindca a batut pe la toate usile, si nu doar o data, cerând o locuinta pentru copiii sai. Spre finalul lui 2007, când avea 7 copii si era insarcinata, a primit repartitie pentru o camera dintr-o casa veche, nationalizata, de pe strada George Bacovia. Bucuria familiei a fost nemarginita. S-a nascut cel mic si sperau ca se vor muta intr-un loc pe care sa-l poata numi “casa”. Numai ca locuinta era ocupata de urmasii unui fost chirias al primariei, decedat. Sotii Gorgos au incercat sa-si mute lucrurile la noua adresa dar au fost alungati cu pietre. Intre timp, mezinul familiei a murit in camera insalubra si friguroasa.

              O evacuare de râsul curcilor

              Mihaela Gorgos si-a reluat drumurile prin primarie. Mereu i se spunea sa se descurce si sa-i alunge pe ocupantii camerei repartizate. Dupa multe insistente din partea familiei, s-a pus la cale o evacuare. Agentii de la Politia Primariei abia au scapat de furia locatarilor clandestini. Desi aveau o decizie de evacuare emisa de Consiliul Local Bacau, agentii politiei si inspectorii din primarie au renuntat, de teama, sa o puna in aplicare. In lunile urmatoare, Mihaela Gorgos s-a tot rugat de edili, de consilieri, de functionarii din primarie, sa i se repartizeze o alta locuinta.

              Opt copii si niciun leu de pâine

              La inceputul acestui an, familia Gorgos s-a trezit citata in instanta pentru o datorie de 935 de lei la chirie, din care 330 de lei reprezentau penalitati de intârziere. Instanta a decis recuperarea sumei de la chiriasi si evacuarea lor, desi acestia nu au locuit deloc in camera repartizata de primarie. “Mai nou am aflat ca avem o restanta la chirie de peste 3.000 de lei, ne-a declarat disperata Mihaela Gorgos. Sotul meu are salariul de 600 de lei, dar de trei luni nu am vazut un leu, fiindca are contul din banca blocat. Am fost la banca si mi s-a spus ca asa a cerut primaria, fiindca avem de dat peste 3000 de lei. Nu am un ban in casa. Avem 5 copii la scoala, invata bine, sunt premianti si nu am bani sa le platesc fondul scolii, culegerile, caietele speciale.”

              Camera discordiei s-a intors la proprietarul de drept

              Mihaela Gorgos s-a plâns, intr-o audienta, si viceprimarului Dragos Luchian. “Mi-a spus sa platim restanta si ne face alt contract tot la adresa de pe strada George Bacovia. Nu avem cum sta acolo, poate ni se gaseste undeva o alta locuinta.” Viceprimarul Dragos Luchian ne-a declarat ca familia Gorgos ar fi trebuit sa rezilieze contractul de inchiriere daca nu a locuit in camera repartizata. “Mi se spunea prin birouri sa fim multumiti cu ce am primit, fiindca altfel nu mai vedem in veci alta locuinta”, a explicat Mihaela Gorgos. Viceprimarul Luchian spune ca nu se mai poate face nimic in privinta datoriei. “Cei de la Patrimoniu (serviciu din primarie, n.r.) au actionat debitorul in instanta, a demarat executarea silita, iar banca la care este deschis contul de salariu trebuie sa puna poprire. Din câte stiu, nu are voie sa-i preasca salariatului mai mult de o treime din venit.” Dragos Luchian mai spune ca, oricum, la adresa de pe strada George Bacovia nu ar mai putea locui familia Gorgos. “Din câte stiu, casa a fost retrocedata.” Viceprimarul a promis ca in prima comisie sociala va aduce in discutie cazul familiei care a fost evacuata si executata silit pentru o locuinta in care nu a pus piciorul.
              Doina Mincu

              Stavarache cumpara voturile bacauanilor bransati la CET cu bani imprumutati din banca

                Primaria ne “incalzeste” pe datorie.

                Pentru decontarea pomenilor de sute de miliarde incuviintate in prag de iarna, Primaria a facut un credit in regim de urgenta la BCR. Valoarea imprumutului sare de 240 de miliarde lei vechi (6 milioane de euro). Concret, la doar o luna de la aprobarea hotarârilor prin care conducerea Primariei a promis plata intretinerii pentru bacauanii bransati la CET, edilii au facut credit pentru ca nu aveau de unde plati pomana. Practic, toti contribuabilii bacauani sunt indatorati pentru ca o parte din locuitori – clientii sistemului public de termoficare – sa beneficieze de gratuitate la plata intretinerii. In ultimii 6 ani, datoria publica a municipiului a crescut de 10 ori. Asta in conditiile in care la preluarea mandatului, Stavarache se plângea de greaua mostenire lasata de predecesorii sai.

                La jumatatea lunii octombrie, liderii PNL Bacau dezvaluiau ca au pus la punct un “Program de guvernare locala pentru atenuarea crizei”. Punctul central al asa-zisului program il constituie scutirea bacauanilor bransati la CET de la plata intretinerii in aceasta iarna. Prin intermediul a doua hotarâri de Consiliul Local, nr. 346 si nr. 347, municipalitatea a angajat cea mai mare pomana politica din istoria Bacaului. Costurile pomenii au ramas un mister. Edilii – in frunte cu primarul Stavarache – nu au indicat niciodata de unde vor lua banii necesari acoperirii cheltuielilor legate de plata intretinerii pentru clientii sistemului public de termoficare. La nicio luna de la data adoptarii HCL 346 si 347 (12 octombrie), municipalitatea s-a imprumutat in regim de urgenta de la BCR, sub pretextul ca ar avea proiecte proprii de finantat. Creditul este de 240 de miliarde lei vechi, fara dobânzi si comisioane. Romeo Stavarache anunta, intr-o conferinta de presa organizata pe 17 octombrie, ca Primaria ar avea nevoie de 130 – 140 de miliarde lei vechi pentru a deconta pomana facuta bacauanilor bransati la CET.

                30 de miliarde taiate de la Investitii

                Sursele de finantare nu au fost consemnate in cele doua hotarâri la data adoptarii lor de catre Consiliul Local (12 octombrie), fapt ce contravine Legii finantelor publice locale (273/2006) care stipuleaza ca o autoritate locala nu poate angaja cheltuieli publice, daca banii destinati acestor cheltuieli nu sunt prinsi intr-un capitol bugetar distinct.
                Dupa doua saptamâni, pe 29 octombrie, conducerea Primariei a promovat un proiect de hotarâre vizând rectificarea bugetului local. De la capitolul Investitii, edilii au taiat 30 de miliarde lei vechi. Din aceasta suma, Primaria da câte 25 de milioane lei vechi pentru apoximativ 500 de familii care au fost obligate, prin HCL 347, sa renunte la serviciile CET si sa-si monteze centrale de apartament deoarece furnizarea agentului termic pentru ele devenise neprofitabila.
                In schimb, pentru finantarea pomenii instituite prin HCL 346 – anume scutirea de la plata intretinerii pentru bacauanii bransati la CET – edilii nu au indicat nici pâna astazi sursa de finantare.

                Primarul isi subventioneaza cumnatul

                La inceputul lui noiembrie, Vasile Dragusanu (PDL), fost director general al CET, dezvaluia ca hotarârea prin care Primaria plateste intretinerea clientilor sistemului public de termoficare contravine legislatiei europene a concurentei. Dragusanu afirma la data respectiva ca o autoritate publica nu poate finanta o societate comerciala, in speta CET Bacau. “Este prima oara când o autoritate publica intervine cu masuri neconcurentiale si cu caracter protectionist. Facilitatile nu le acorda o autoritate publica, ci societatea care furnizeaza serviciul de termoficare. Ajutoarele din fonduri publice sunt date populatiei, nu unei societati cum este CET”, declara fostul manager al societatii de termoficare.
                In realitate, bacauanii nu primesc niciun sfant de la Primarie insa, daca se decid sa incheie o Conventie direct cu furnizorul de agent termic, sunt scutiti – automat – de la plata intretinerii. Practic, relatia financiara se deruleaza intre Primarie si CET, societate unde cumnatul primarului Stavarache, Marius Stanila, face si desface de ani buni contracte de achizitii publice.

                Proprietarii de centrala, buni doar la plata impozitelor

                In municipiul Bacau, aproximativ 65-70 la suta din populatie se incalzeste folosind centrale de apartament sau surse de caldura alternative la sistemul public de termoficare. Desi platesc in mod regulat impozite, proprietarii de centrale au fost uitati de Primarie care a decis ca ajutoarele la incalzire trebuie date doar bacauanilor bransati la CET. Discriminarea instituita de edili a fost criticata inclusiv de Viorel Hrebenciuc, liderul PSD Bacau. Acesta a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca se impune o analiza serioasa privitoare la situatia economica dezastruoasa in care se afla societatea de termoficare. “S-a produs o discriminare. Subventia a fost acordata doar pentru cei care depind de CET. Cei care au centrale de apartament sunt discriminati aici. Cred ca se impune o analiza pentru a se vedea de ce e CET-ul in situatia in care este astazi. Subventia la caldura n-ai cum sa n-o acorzi. Problema e daca exista fonduri si pentru oamenii care sunt acum discriminati”, a afirmat Hrebenciuc.
                Potrivit Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 5 din 2003, subventionarea caldurii poate fi facuta pentru toate persoanele, indiferent de sursa de energie termica de care dispun (Articolul 13 litera b). In plus, bacauanii bransati la CET primesc o dubla facilitate: si bani de la Guvern, dar si de la Primarie.

                Scolile, puse de primar sa faca economie la caldura

                Pentru ca pomana de sute de miliarde risca sa bage in faliment societatea de termoficare, toate scolile din municipiul Bacau au fost somate de Primarie sa faca economii substantiale la caldura, dar si la alte utilitati (energie electrica, apa, telefoane etc). Restrictiile impuse de Primarie vizeaza inchiderea caldurii in week-end, precum si reducerea ei in timpul noptii. Mai mult, conducerile scolilor din municipiu vor fi nevoite ca in timpul vacantei de iarna sa lase in frig imobilele in care acestea functioneaza. Desi nu o recunoaste, directorimea din invatamântul bacauan se teme ca restrictiile ordonate de Primarie ii vor afecta, in cele din urma, tocmai pe elevi.

                41.000 de semnaturi pentru desfiintarea dictaturii PNL din Consiliul Local

                Ajutoarele discriminatorii aprobate de conducerea municipalitatii ar putea veni de hac Consiliului Local (CL). Grupul PDL din CL a decis sa strânga semnaturi de la zecile de mii de proprietari de centrala in vederea desfiintarii forului deliberativ. Initiativa democrat-liberalilor survine dupa ce, in prealabil, majoritatea PNL a refuzat sa dezbata in sedintele CL un proiect de hotarâre vizând acordarea de subventii la caldura pentru toti bacauanii, indiferent daca sunt sau nu bransati la CET. “Conducerea Primariei si Consiliul Local actual, controlat de PNL, se comporta de parca ar fi banii lor acolo. Din hotarârile aprobate nu reiese care este sursa de finantare. Noi am propus sa se dea ajutoare pentru toti bacauanii, indiferent ca au centrala sau sunt bransati la CET. Am explicat ca din punct de vedere financiar va fi afectat bugetul pe 2011 si nu cel de anul acesta. Am refacut proiectul nostru si, de buna-credinta, l-am depus marti la Primarie”, a mai declarat Dragusanu. Potrivit legii, pedelistii ar avea nevoie de aproximativ 41.000 de semnaturi pentru initierea unui referendum vizând desfiintarea CL controlat de consilierii lui Stavarache.

                Datoria publica, de 10 ori mai mare in mandatul lui Stavarache

                In ultimii 6 ani, datoria publica a municipiului Bacau a crescut de 10 ori. In 2004, potrivit declaratiilor viceprimarului de la acea data – Dragos Benea – datoriile Primariei se cifrau la aproximativ 240 de miliarde lei vechi. Benea declara pentru cotidianul Desteptarea in urma cu câteva luni ca bugetul pe care-l avea la dispozitie Primaria acum 6 ani era mult mai mic. “Datoriile erau de 240 de miliarde lei vechi la plecarea din Primarie. Erau lucrari efectuate la modernizarea drumurilor si ele trebuiau achitate. Nu era o metoda clasica de imprumutare, era un fel de credit furnizor care urma sa fie achitat”, a dezvaluit Benea.
                In intervalul 2004-2010, noua administratie s-a imprumutat de 4 ori, totalul creditelor atingând suma de 60 de milioane de euro (2400 de miliarde lei vechi). La aceasta se adauga dobânzi si comisioane de alte zeci de milioane care vor fi directionate catre institutiile bancare creditoare.
                Imprumuturile urmeaza a fi platite de toti bacauanii, indiferent daca acestia sunt sau nu bransati la CET.

                CET la un pas de faliment

                Societatea de termoficare, in conturile careia se va "scurge" pomana aprobata de edili la jumatatea lui octombrie, este la un pas de faliment. Mai multi creditori au cerut in instanta falimentul CET, unii dintre acestia fiind chiar apropiati ai PNL. Tek SRL a cerut deschiderea procedurii de insolventa a CET pentru o datorie de 7,7 miliarde lei vechi. Societatea de termoficare are datorii de miliarde si catre Compania de Apa Bacau. Totalul datoriilor pe care CET le are catre fosta RAGC se ridicau, in octombrie, la peste 16 miliarde lei vechi. Compania de Apa a actionat in instanta CET, dupa ce la sfârsitul lunii mai 2010 datoria pe care o inregistra furnizorul de agent termic depasea suma de 20 de miliarde. Printre societatile care au creante de incasat de la CET se numara inclusiv CFR pentru transportul carbunilor.
                Furnizorul de carbune SNL Oltenia are de incasat de la CET bani pentru carbunii vânduti anul trecut. SNLO a calculat, pentru intervalul octombrie 2009 – mai 2010, penalitati in cuantum de 2,3 miliarde lei vechi.
                De mentionat ca societatea de termoficare a incheiat anul 2009 cu pierderi de 165 de miliarde lei vechi, dupa ce in 2008 a inregistrat pierderi record de aproximativ 380 de miliarde lei vechi.
                Lucian Bogdanel

                Handbal masculin / Liga Nationala: Ruptura de final

                Stiinta MD Bacau – Dinamo 25-28 (14-10)

                O veriga slaba in lantul victoriilor. Dupa cinci succese in campionatul intern si altul in cupele europene, “studentii” s-au inecat la mal la ultimul meci al anului sustinut in Liga Nationala. Bacauanii au condus 40 de minute (17-17), dar apoi si-au scapat adversarii din mâna si nu au mai avut cum sa intoarca scorul, parasind terenul cu capul plecat. A fost un joc urât si tensionat, la care Federatia a delegat surprinzator un cuplu de arbitri din divizia secunda (!) si din Bucuresti (!!!), Dinu/Serbu, situatie in fata careia clubul bacauan nu a avut inspiratia sa ia atitudine inainte de meci. Exasperant de haotici pe tot parcursul intâlnirii, cei doi fluierasi si-au dat concursul pentru ca victoria Stiintei la Târgu Jiu, de saptamâna trecuta, sa fie practic anulata, intr-o partida desfasurata sub privirile secretarului general al FRH, Mihail Marinescu. “Ne-au macelarit! Nu caut scuze si nu mi-a placut niciodata sa vorbesc despre arbitraj, insa ceea ce s-a intâmplat in aceasta seara intrece orice limita. La un moment dat nici baietii nu se mai puteau concentra la joc din cauza deciziilor de arbitraj”, a declarat antrenorul Gabriel Armanu.
                Omologul sau de pe banca lui Dinamo, Eliodor Voica, a admis ca “victoria noastra este o surpriza foarte mare. Nu vreau sa comentez arbitrajul, a vazut toata lumea ce s-a intâmplat“.
                Stiinta MD: Tevzadze, Tamas – Bondar (6), Grieze (4), Dinescu (3), Rotaru (3), Paunica (3), Gurkovskiy (2), Manea (2), Moskalenko (1), Ghita (1), Sipos, Iancu.
                Tot ieri, UCM Resita – Pandurii Târgu Jiu 34-28. Celelalte meciuri se disputa la sfârsitul saptamânii, in afara jocului HCM Constanta – Steaua (reprogramat pentru februarie): CSM Satu Mare – “U” Cluj, Minaur – CSU Suceava, Poli Timisoara – HC Odorhei, CSM Bucuresti – CSM Oradea.

                Dana Popa

                Clasament
                1. UCM Resita 11 9 1 1 364-308 19
                2. HC Odorhei 10 9 0 1 324-273 18
                3. Pandurii Tg Jiu 11 8 0 3 330-313 16
                4. HCM Constanta 10 7 1 2 329-295 15
                5. "U" Cluj 10 7 0 3 301-272 14
                6. CSU Suceava 10 6 0 4 300-271 12
                7. Stiinta MD Bacau 11 6 0 5 308-298 12
                8. CSM Satu Mare 10 4 1 5 306-317 9
                9. Minaur 10 3 1 6 262-302 7
                10. Dinamo Brasov 11 3 1 7 293-320 7
                11. Steaua 10 2 2 6 268-285 6
                12. Poli Timisoara 10 3 0 7 279-303 6
                13. CSM Bucuresti 10 1 0 9 291-339 2
                14. CSM Oradea 10 0 1 9 262-321 1

                Samânta de scandal

                Daca pâna acum s-au pastrat aparentele, atmosfera tensionata de la nivelul structurilor de conducere ale Stiintei Municipal Dedeman a explodat aseara. “Este adevarat ca exista tensiuni. Au existat inca dupa primul meci pierdut, la Baia Mare. S-a cautat antrenor in fiecare saptamâna. In loc sa avem liniste, s-a pus o presiune care nu ne-a facut bine deloc“, a recunoscut tehnicianul Gabriel Armanu, deranjat de atitudinea presedintelui Consiliului de Administratie, Constantin Apostol. Gaz pe foc a turnat reactia din final a acestuia. “Nu este normal ca un conducator sa strige sa ne cautam echipa si sa ne ameninte cu schimbarea la orice esec. Pai ce, noi suntem adunati de pe strada? Sa nu uite ca el a ajuns la Stiinta Municipal Dedeman dupa ce aceasta echipa era deja construita, nu a facut nimic pentru ea“, i-a transmis Gabriel Armanu. Tehnicianul bacauan a spus ca ia in calcul si o eventuala despartire de formatia pe care a condus-o din Divizia A in topul Ligii Nationale si in primavara europeana, dar ca pâna la discutiile despre contract important este ultimul meci al anului, cel de sâmbata cu Initia Hasselt, din returul “16”-imi -lor Challenge Cup: “Sa vedem cum motivam echipa dupa aceasta infrângere. Trebuie sa lucram la moral ca nu cumva sa patim rusinea rusinilor“. (D.P.)

                Fotbal / Preliminariile Euro 2012: „Municipalul” bacauan, gazda lui Chivu si Marica

                Se antreneaza in Bacau, dar joaca la Piatra

                Desi ramas fara echipa intr-una din primele doua ligi, Bacaul revine in prim-planul fotbalului românesc. Astfel, stadionul “Municipal” va servi echipei nationale drept teren de antrenament inaintea partidei cu Luxemburg, din cadrul grupei D a preliminariilor Euro 2012. Jocul cu Luxemburg va avea loc la Piatra Neamt, pe 29 martie 2011, iar “tricolorii” se vor pregati pe arena bacauana in zilele de 27 si 28 martie.

                Didi Prodan a dat ieri OK-ul

                Ieri, directorul sportiv al Federatiei, Daniel Prodan a inspectat bazele sportive din Bacau, ajungând la concluzia ca, in ciuda disfunctionalitatilor pe care le prezinta, stadionul “Municipal” poate fi un bun teren de antrenament pentru selectionata pregatita de Razvan Lucescu. “Daca am fi avut un stadion modern, garantez ca acest joc s-ar fi disputat in orasul nostru, si nu la Piatra”, a declarat presedintele AJF Bacau, Cristi Sava, care l-a insotit ieri pe Daniel Prodan in periplul bacauan.

                Intâlnire cu membrii afiliati

                In prealabil, Bacaul va gazdui si intâlnirea anuala a conducerii Federatiei Române de Fotbal cu membrii afiliati din judetele Moldovei. Reuniunea, programata in intervalul 16-17 ianuarie si organizata de Federatie prin AJF Bacau, va dezbate diferite teme referitoare la gruparile din ligile a doua si a treia, copii si juniori, fotbal feminin si futsal. Intâlnirea va fi prezidata de omul numarul 1 din FRF, Mircea Sandu, care va fi insotit, printre altii, de Ionut Lupescu, Vasile Avram si Mircea Radulescu. (Dan Sion)

                Fotbal, Liga a lll-a: Buni pentru retur

                Taban si Dobos si-au revenit dupa problemele medicale care i-au tinut pe tusa in aceasta toamna

                Recuperati

                Campioana de toamna a Seriei l din esalonul trei, FCM Bacau are parte de lucruri bune si dupa incheierea sezonului competitional. Astfel, doi dintre jucatorii de baza ai echipei, George Taban si Marius Dobos au depasit problemele medicale care i-au tinut pe tusa o buna parte din tur. De luni, Taban si-a reluat antrenamentele dupa rupture suferita la tendonul ahilian, in timp ce Dobos efectueaza un tratament postoperatoriu.

                Recidiva

                Accidentarea lui Geo Taban a fost una cu repetitie. Recuperat dupa prima ruptura suferita in luna septembrie, jucatorul in vârsta de 22 de ani a recidivat dupa doar o saptamâna. “O accidentare extrem de neplacuta. Bine ca totul e acum de domeniul trecutului. De-abia astept sezonul de primavara; am foame de fotbal“, a declarat Taban, care a bifat doar trei prezente in actuala editie de campionat.

                Operat

                Marius Dobos a iesit din circuit in etapa a opta, la meciul cu CSM Pascani, atunci când a suferit o accidentare la genunchi. Desi verdictul initial indica unele probleme si la ligamentele incrucisate, leziunea s-a dovedit a fi doar in zona meniscului. Interventia chirurgicala, efectuata la finalul turului, a decurs bine, iar mijlocasul “galben-albastrilor” parcurge acum un proces de recuperare.

                Vacanta

                „Recuperarea lui Marius Dobos si a lui Geo Taban este una foarte importanta, in conditiile in care amândoi au lipsit echipei in meciurile din tur in care au lipsit. Sper sa nu mai existe niciun fel de probleme pâna la finalul campionatului“, a declarat antrenorul Gheorghe Poenaru, care conteaza pe aportul celor doi in partea a doua a sezonului. “Galben-albastrii” isi vor continua pregatirile pâna pe data de 10 decembrie, dupa care vor intra intr-o vacanta de o luna.

                Dan Sion

                Acuze grave la adresa unui politist

                  Victima s-a transformat in agresor

                  Un agent al Postului de Politie din satul Baimac, comuna Izvorul Berheciului, este acuzat de familia unui tânar de rele tratamente. Luni, la orele prânzului, Petronel Maxinas, de 24 de ani, se afla cu oile pe un câmp de la marginea satului. Acesta s-a trezit cu "vizita" politistului din comuna, Gabriel Stanescu, care a venit impreuna cu un alt consatean, Dorel Roman. Din spusele lui Vasile Maxinas, tatal tânarului de 24 de ani, politistul l-a luat la pumni pe Petronel, a folosit asupra lui un spray paralizant si apoi l-a bagat cu forta in masina Politiei. Se pare ca scandalul a pornit de la niste porci, care-i apartin lui Dorel Roman. Acestuia ii lipsesc câteva animale si-l acuza acum de furt pe baiatul de 24 de ani. "Dorel i-a spus politistului ca baiatul meu i-a furat porcii si s-au dus pe câmp dupa el. Acolo agentul l-a batut bine, l-a bagat in masina si l-a dus la Post", a povestit Vasile Maxinas, tatal victimei. Grav este faptul ca familia tânarului il acuza acum pe politist de faptul ca in timpul serviciului obisnuieste sa consume bauturi alcoolice. "Inainte sa se duca pe câmp dupa Petronel, l-a vazut toata lumea cum statea la barul din sat, unde a baut cu Dorel Roman. Când l-a batut pe fratele meu era foarte beat", a spus Catalin Maxinas, fratele victimei. Acum familia tânarului vrea sa se faca dreptate si sustine ca acesta nu a furat niciun porc. "Dorel Roman a dat drumul la porci acum câteva zile si au fugit toti prin padure. S-au pierdut. Nu i-a furat nimeni", a mai spus Vasile Maxinas.

                  Dosar penal pentru ultraj

                  In realitate s-a dovedit ca lucrurile stau exact invers. Petronel a fost reclamat la Postul de Politie de catre Dorel, iar in momentul in care agentul i-a solicitat sa mearga la sectie pentru declaratii, acesta a refuzat si a devenit violent. Mai mult, el a incercat sa se sustraga situatiei si a rupt uniforma politistului. Atunci omul legii l-a imobilizat, l-a urcat in masina Politiei si l-a dus la post. In ceea ce priveste acuzatia familiei tânarului, conform careia politistul era baut, “in prezenta lor agentul a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ”, a declarat subinsp. Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau. Petronel Maxinas s-a ales cu dosar penal pentru ultraj, iar cercetarile au fost preluate de catre un procuror de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau.
                  Sinziana Filimon

                  Spitalul Municipal, prognostic negativ din partea lui Arafat

                    Reprezentantii Ministerului Sanatatii au gasit o unitate medicala neconforma cu standardele actuale

                    In noiembrie 2007, sefii municipalitatii deschideau lucrarile la santierul Spitalului Municipal in prezenta premierului C.P. Tariceanu. Conform planurilor, unitatea medicala trebuia finalizata in doi ani, respectiv pâna la sfârsitul lui 2009. Dupa trei ani lungi si chinuitori, santierul de la Spitalul Municipal a avansat pâna la etapa „la rosu”. Asta, in conditiile in care „edificiul” a inghitit pâna in prezent sume de ordinul sutelor de miliarde lei vechi. Aflat in vizita de lucru in Bacau, la inceputul lunii noiembrie, Raed Arafat, subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii a apreciat ca Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Municipal trebuie complet regândita ea nefiind conforma cu standardele medicale actuale.
                    Unitatea de Primire Urgente (UPU) din cadrul Spitalului Municipal Bacau trebuie complet regândita, in conditiile in care construirea stabilimentului medical este inca departe de finalizare. Raed Arafat, subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii, a efectuat – la inceputul lui noiembrie – mai multe verificari la spitalele din Bacau. Oficialul de la „Sanatate” a controlat si santierul Spitalului Municipal, concluziile lui Arafat fiind ca UPU trebuie refacuta in conformitate cu normele medicale actuale. „In urma verificarilor, am venit cu propuneri de compartimentare a UPU si de ameliorare a proiectului. Vreau sa aducem spitalul mai aproape fata de prevederile actuale ale ministerului”, a declarat Arafat pentru cotidianul Desteptarea, lasând de inteles ca spitalul se afla departe de exigentele in domeniu.
                    Arafat a mai spus ca principala problema o reprezinta proiectul realizat in 2007 si care nu mai concorda cu ultimele normative ce reglementeaza medicina de urgenta. „In 2007, când s-a facut proiectul, inca nu erau in vigoare prevederile privind organizarea UPU din spitale. Abia in 2008 au fost implementate. Foarte grav ar fi fost daca era totul terminat”, a declarat subsecretarul de la „Sanatate”.

                    240 de miliarde consumate numai in 2010

                    Numai in 2010, construirea Spitalului Municipal a inghitit suma de 6 milioane de euro (240 de miliarde lei vechi). Banii au fost imprumutati de municipalitate de la BCR. Ei au fost folositi la achitarea unor lucrari deja executate, precum si la continuarea constructiei. In februarie, la votarea bugetului pe anul in curs, alesii locali au decretat ca suma virata catre santierul Spitalului Municipal este prea mare, in conditiile in care banii au fost imprumutati. Cele 6 milioane de euro au ajuns in conturile consortiului de firme ICCO – Philips – Integrine, din Brasov, care se ocupa de edificarea spitalului.

                    90 la suta. La rosu

                    In ultimele luni, Primaria a rulat mai multe spoturi publicitare pe televiziunile locale, decretând realizarea constructiei la rosu a Spitalului, in procent de 90 la suta. Potrivit siturilor de internet destinate constructiilor, un imobil finalizat la rosu reprezinta constructia fara finisaje. Acesta include fundatia, ridicarea peretilor, precum si structura acoperisului. In faza „la rosu” nu este realizata nici partea de instalatii (cabluri electrice, utilitati, gaz). Practic, in acest moment imobilul care va adaposti Spitalul Municipal este aproape de finalizare la nivel de „schelet”, urmând ca in anii viitori – si in maura in care vor exista fonduri – cladirea sa fie finisata, bransata la utilitati si dotata cu aparatura si mobilier medicale.

                    Bacaul nu poate avea decât o singura UPU

                    Dan Stoica, managerul Spitalului Judtean de Urgenta Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca nu stia de UPU de la Spitalul Municipal. Stoica a dezvaluit ca noile normative din sanatate instituie existenta unei singure UPU pentru orasele de pâna la 500.000 de locuitori. „Eu nu stiam ca Spitalul Municipal sa fi avut UPU. Pe legislatia actuala nu poate functiona decât un singur UPU in orasele cu pâna la 500.000 de locuitori. De asta Compartimentul de Primire Urgente (CPU) de la Pediatrie nu functioneaza. Putem atrage finantare pentru ca e vorba de copii, dar in principiu CPU nu poate functiona. Oricum ministerul nu poate finanta decât o singura UPU, conform actualei legi”, a afirmat Stoica.

                    Fara bani pentru finalizarea proiectului?

                    Primaria Bacau a organizat doua licitatii privind construirea Spitalului. Prima, in noiembrie 2007, a desemnat câstigatorul contractului de executie – consortiul de firme anterior amintit – precum si valoarea acestuia: 125, 4 milioane RON (peste 30 de milioane de euro). Ulterior, in ianuarie 2009, municipalitatea a mai organizat o licitatie vizând incredintarea unui contract de lucrari suplimentare, in suma de 16,2 milioane RON (4 milioane de euro). Câstigatorul a fost acelasi consortiu de firme ICCO – Philips – Integrine. Municipalitatea nu a avut niciodata bugetul integral destinat construirii Spitalului. Pe parcursul anului 2009, guvernul nu a aprobat niciun leu pentru acest obiectiv. In mai 2010, guvernul Boc a dat 880.000 RON (8,8 miliarde lei vechi) catre Spitalul Municipal, acestea fiind ultimele fonduri aprobate de Executiv pentru continuarea lucrarilor.
                    Improvizatiile financiare – imprumut bancar, finantare din bugetul local etc – au mentinut in viata santierul insa, potrivit specialistilor in management medical, pentru a deveni functional Spitalul mai are nevoie de cel putin 20 de milioane de euro. Banii sunt necesari achizitionarii de aparatura medicala, precum si de mobilier sanitar. „Probabil ca suma de care mai au nevoie e de 20 de milioane de euro, dotare cu aparatura medicala si mobilier. Eu continui sa sper intr-un parteneriat medical derulat intre Spitalul Judetean si viitorul Spital Municipal. Prin alte parti s-a putut face un astfel de parteneriat”, a declarat Dan Stoica. Pâna in prezent, potrivit declaratiilor facute de edili, in constructia spitalului au fost „bagate” 35 de milioane RON (350 de miliarde lei vechi). Conform proiectului cu care s-a plecat la drum in 2007, Spitalul Municipal va avea 320 de paturi si se va intinde pe 2,1 hectare.

                    Spitalul nu va mai fi preluat de minister

                    O bila neagra pentru administratia locala o reprezinta faptul ca Spitalul Municipal nu va mai ajunge in curtea Ministerului Sanatatii, asa cum primarul Stavarache anunta la sfârsitul lui 2009. Prevederile legii descentralizarii in sanatate instituie preluarea unitatilor medicale de catre autoritatile locale, astfel ca ministerul nu va putea ajuta finalizarea construirii si dotarea Spitalului Municipal. „Nu-l mai ia niciodata ministerul pe noua lege. Spitalul va ramâne la Consiliul Local. La minister au mai ramas, in toata tara, doar câteva spitale au mai ramas la minister si acelea vor fi preluate la un moment dat de autoritatile locale”, a mai spus Stoica.

                    Medici pe cale de disparitie

                    Chiar daca spitalul municipal se va ridica, ramân doua piedici majore in functionarea lui: dotarea si personalul. Ministerul Sanatatii si-a luat mâna de pe acest spital, ceea ce inseamna ca aparatura va trebui achizitionata tot prin efortul bugetului local. In ceea ce priveste incadrarea personalului medical, deficit si migratie sunt doua cuvinte care caracterizeaza situatia actuala. In judetul Bacau, spitalele publice se confrunta cu lipsa acuta a medicilor. Exista sectii care nu functioneaza fiindca nu au macar un specialist incadrat, in timp ce altele merg la cota de avarie. Specialitatile suferinde sunt alergologia, anestezia si terapia intensiva, endocrinologia, medicina de urgenta, nefrologia, neonatologia, psihiatria, reumatologia, chirurgia plastica si microchirurgia reconstructiva, urologia, anatomia patologica, medicina de laborator si medicina sportiva. Prof. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din România, ne-a declarat ca, daca spitalul cel nou isi va deschide cândva portile, va absorbi, probabil, personal medical din spitalele vechi.

                    Piatra de moara pentru bacauani

                    Spitalul Municipal, care se construieste in curtea Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, ar fi trebuit sa devina functional in 2009. Piatra de temelie a constructiei a fost pusa in noiembrie 2007 de premierul de atunci, Calin Popescu Tariceanu, care a promis ca obiectivul va fi inaugurat dupa 15 luni. Acest spital ar fi trebuit sa fie o mare realizare liberala, dar s-a transformat intr-o piatra de moara pentru bugetul local. Ministerul Sanatatii a platit studiile de prefezabilitate si fezabilitate, iar in 2008 a alocat 160 de miliarde de lei vechi pentru viitorul spital bacauan. Intregul proiect a fost evaluat la 1600 miliarde lei vechi, din care 1000 de miliarde pentru dotare. Brusc, si fara ca bacauanii sa fi fost consultati, obiectivul “Spitalul Municipal” a fost preluat de la Autoritatea de Sanatate de catre Consilul Local Bacau. Pe parcursul anului 2009, guvernul nu a aprobat niciun leu pentru acest obiectiv. Constructia, expresia unei megalomanii care nu mai surprinde pe nimeni, impovareaza de atunci bugetul local.

                    Dotarea si personalul, sub semnul intrebarii

                    Chiar daca spitalul municipal se va ridica, ramân doua piedici majore in functionarea lui: dotarea si personalul. Ministerul Sanatatii si-a luat mâna de pe acest spital, ceea ce inseamna ca aparatura va trebui achizitionata tot prin efortul bugetului local. In ceea ce priveste incadrarea personalului medical, deficit si migratie sunt doua cuvinte care caracterizeaza situatia actuala. In judetul Bacau, spitalele publice se confrunta cu lipsa acuta a medicilor. Exista sectii care nu functioneaza fiindca nu au macar un specialist incadrat, in timp ce altele merg la cota de avarie. Specialitatile suferinde sunt alergologia, anestezia si terapia intensiva, endocrinologia, medicina de urgenta, nefrologia, neonatologia, psihiatria, reumatologia, chirurgia plastica si microchirurgia reconstructiva, urologia, anatomia patologica, medicina de laborator si medicina sportiva. Prof. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din România, ne-a declarat ca, daca spitalul cel nou isi va deschide cândva portile, va absorbi, probabil, personal medical din spitalele vechi.
                    Lucian Bogdanel
                    Doina Mincu

                    ULTIMELE ȘTIRI