Cu arcanul dupa datornici

Datoria asociatiilor de proprietari catre CET Bacau creste cu aproape 350.000 de lei pe luna. Debitul este la un pas de a atinge cifra de 23 de milioane de lei sau 230 de miliarde de lei vechi. Pentru a recupera cât mai mult din acesti bani, CET si Primaria Bacau vor constitui comisii mixte de control. Debitorii vor fi identificati si somati sa achite restanta la intretinere. CET va oferi asociatiilor sprijin juridic pentru actionarea datornicilor in instanta.
Asociatiile de proprietari din Bacau au la CET restante de plata care se apropie de 230 de miliarde lei vechi. Debitul creste spectaculos de la o luna la alta. In ultimele doua luni, suma s-a majorat cu 700.000 lei. Daca la 15 ianuarie, soldul total era de 22,2 milioane lei, doua luni mai târziu a ajuns la 22,9 milioane lei. Recordul il detine Asociatia de proprietari 71 Taifun, din zona Bicaz, cu o datorie de 975.346 de lei (aproape 10 miliarde de lei vechi). Urmeaza asociatiile: 100 Primaverii (8,6 miliarde lei vechi), 75 (7,9 miliarde), Aprodu Purice 116 (6,9 miliarde), 112 (6,2 miliarde ). Alte 5 asociatii – 113 Hatman Berescu, 83, 35, 27 si 25 – au datorii de peste 5 miliarde lei vechi. Alte 60 au restante si penalitati intre 1 si 5 miliarde lei vechi.

Delapidari si bani de primit

Printre asociatiile aflate in topul datornicilor se intâlnesc doua situatii: delapidari rasunatoare sau conflict cu CET-ul pentru decontarea costurilor de contorizare a imobilelor. La Asociatiile 71 Taifun, 100 Primaverii, 75, 83 sau 25, lipsa in gestiune a fost stabilita deja sau face obiectul anchetei. La asociatiile de proprietari Aprodu Purice 116 si 112, locatarii inca mai asteapta ca furnizorul de agent termic sa le deduca din factura costul contorizarii, pe care au realizat-o pe banii lor. “Datoria noastra efectiva este de 1 miliard si ceva de lei vechi, ne-a declarat Ciprian Parinceanu, presedintele As. Aprodu Purice 116. De fapt, trebuie sa ne dea CET-ul aproape 2 miliarde pentru contorii montati de noi la scarile de bloc. Ne judecam inca. Aberant este ca, la aceasta suma, CET ne aplica penalitati.” Asociatia apare pe lista datornicilor cu un debit de 3,2 miliarde lei vechi si penalitati de 2,6 miliarde.

Comisii la usile restantierilor

In cele mai multe asociatii cu datorii nu exista scuza delapidarilor. Incasarile sunt tot mai scazute. Pentru a le impulsiona, furnizorul de agent termic va cere sprijinul primariei. “Se vor constitui comisii de control din care vor face parte reprezentanti ai primariei si ai CET, ne-a declarat Elena Cirnu, purtator de cuvânt al CET. Acestea vor verifica in asociatii realitatea debitelor, activitatea financiar-contabila si modul de urmarire a debitorilor. In etapa a doua, comisiile vor identifica locatarii cu debite mari. CET va oferi asociatiilor sprijin pentru obtinerea hotarârilor judecatoresti cu titlu executoriu.”

Bacaul este orasul cu cea mai lunga perioada de intrerupere a iluminatului public, potrivit unui studiu realizat si publicat de Institutul de Politici Publice (IPP). Responsabilitatea pentru iluminatul public apartine exclusiv autoritatilor locale, fapt prevazut explicit in legea 230/2006, a iluminatului public. Aceeasi lege obliga Primaria Bacau sa delege gestionarea serviciului, inca din martie 2007. Reprezentantii Primariei Bacau au declarat pentru ziarul „Desteptarea” faptul ca serviciul de iluminat public va fi preluat de la E.ON Moldova, de primarie, printr-un serviciu nou constituit, platit tot din bani publici. „Noi vom prelua gestiunea iluminatului public, printr-un serviciu propriu”, ne-a declarat viceprimarul Dragos Luchian.

E.ON a lucrat pe strazi fara contract

Interesele administratiei Stavarache au tinut in bezna mii de bacauani. Strazile intunecate ale orasului au fost un adevarat rai pentru tâlhari, fapt evidentiat de numarul mare al infractiunilor petrecute pe strazile nesigure ale orasului. Odata cu intrarea in vigoare a legii 230/2006, din data de 21 martie 2007, Primaria Bacau trebuia sa stabileasca forma de gestiune a serviciului de iluminat public, directa sau delegata. E ON Moldova a lucrat in ultimii ani in afara oricarui contract cu municipalitatea. Societatea de distributie a energiei a asigurat din inertie serviciul de iluminat public.

Au gasit tapul ispasitor

Reprezentantii Primariei Bacau, in totala contradictie cu legea 230/2006, au aruncat si de aceasta data toata vina pe umerii E ON Moldova. In acelasi timp, raspunsul oferit ziarului „Desteptarea” este incomplet, deoarece nu ni s-au furnizat motivele pentru care procedurile de delegare a gestiunii au fost intârizate trei ani. Spre stupefactia noastra, E ON Moldova este declarata vinovata, fara nici un argument. Pentru incalcarea legii 230/2006, administratia bacauana ar fi trebuit sa fie sanctionata. La articolul 37 sunt prevazute sanctiunile pentru nerespectarea prevederilor legale, care sunt cuprinse intre 10 si 50 de mii de lei. Primarul Romeo Stavarache poate primi o amenda de pâna la 30 de mii de lei pentru neurmarirea intocmirii regulamentului propriu al serviciului in termen de 90 de zle de la aprobarea regulamentului cadru dar si pentru darea in administrare a serviciului stradal fara respectarea procedurilor legale.
„Desi E.ON Moldova Distributie S.A. a notificat Primaria Bacau privind obligatia legala a acestei institutii de a încheia un contract de mentenanta temporar cu compania noastra, prin care sa se asigure functionarea iluminatului public, acest lucru nu s-a întâmplat pâna acum. Ne manifestam încrederea ca Primaria Bacau va face în cel mai scurt timp toate aceste demersuri legale, iar pâna atunci, în limita posibilitatilor, încercam sa solutionam problemele existente în sistemul de iluminat public din municipiul Bacau pentru a reduce disconfortul creat populatiei.”
Sorin Munteanu, purtatorul de cuvânt al E ON Moldova
„In 2007, durata cea mai mare a intreruperilor neprogramate se inregistra la Bacau, cu 154 de ore, durata medie a defectiunii. Constatam ca la nivelul anului 2008, cea mai lunga durata de intrerupere a functionarii serviciului de iluminat public s-a inregistrat tot la Bacau (140 de ore) iar cele mai scurte perioade s-au inregistrat la Pitesti si Focsani (jumatate de ora)”, se arata in studiul „Managementul Serviciilor Publice la Nivelul Municipiilor” realizat de Institutul de Politici Publice (IPP).
„Procesul de delegare a gestiunii iluminatului public se afla in desfasurare, existând in acest sens o hotarâre a Consiliului Local Bacau. Urmeaza incheierea protocolului de predare a infrastructurii si scoaterea acestui serviciu la licitatie. Vina pentru intreruperea curentului electric apartine in exclusivitate EON Moldova.”
Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Bacau

Scumpirea pretului apei, dorita de conducerea municipalitatii, a pus pe jar mediul administrativ local. In spatele initiativei se ascund interese politice si economice a caror principala miza o constituie suma de aproximativ 120 de milioane de euro pe care Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Bacau (ADIB) o va imparti administratiilor locale din judet ce vor derula proiecte in sectoarele apa – canalizare. Banii provin din fonduri europene. Aproximativ 30 de milioane de euro vor ajunge in conturile Primariei Bacau, in timp ce primariile din Onesti si Moinesti vor primi câte 15 milioane de euro.

Majorarea pretului apei, tema ce a tinut capul de afis al mass-media locale timp de mai multe saptamâni, este un paravan in spatele caruia se disimuleaza interese economice transpartinice. Principala miza a acestora o constituie suma de 120 de milioane de euro, bani ce vor fi „dirijati” de ADIB spre primariile din judet care deruleaza proiecte de utilitati (apa – canalizare – mediu). Constituirea ADIB, in urma cu mai mult timp, i-a adus la aceeasi masa pe seful Consiliului Judetean, Dragos Benea (PSD) si pe Romeo Stavarache (PNL), primarul Bacaului. Dupa mai multi ani de contre sterile, cei doi au convenit o agenda comuna privitoare la constituirea operatorului regional de utilitati, masura ceruta expres de forurile europene de specialitate. Viitoarea societate de utilitati, unica de acest fel care va functiona in judet, urmeaza sa devina operationala dupa ce Apa Serv (societate apartinând CJ) si Compania de Apa (fosta RAGC, controlata de CL) vor fuziona, asa cum cere UE si asa cum au decis cei doi sefi din administratia bacauana. Benea si Stavarache.

Benea a negociat, Stavarache a semnat

Compromisul politic agreat de cei doi incununeaza o relatie de colaborare despre care in administratia locala se vorbea doar pe la colturi. Dimensiunile acestei colaborari au iesit la iveala dupa sedinta Consiliului Local din 25 februarie, când intentia primarului Stavrache de a scumpi apa a fost criticata vehement de consilierii locali ai Opozitiei, in frunte cu cei ai PSD. Sedinta a degenerat in momentul in care Stavarache a refuzat sa-si mai asume proiectul, desi fusese initiatorul lui, de teama unor prejudicii de imagine. Scumpirea apei este dictata de un credit bancar contractat de fosta RAGC de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), in noiembrie 2004. Semnatarul Contractului de Imprumut nr. 8023 este Romeo Stavarache care, pe 26 noiembrie 2004, agrea cu institutia bancara o intelegere prin care RAGC urma sa primeasca mai multe zeci de milioane de euro, bani cu care societatea ar fi asigurat cofinantarea proiectului de reabilitare a statiei de epurare a apelor uzate.
Intr-o conferinta de presa organizata pe 28 februarie 2010, Cosmin Necula, fost ales local din partea PSD, a dezvaluit jurnalistilor ca negociatorul contractului de creditare din 2004 a fost Dragos Benea, in calitate de viceprimar, in timpul administratiei Sechelariu. „Demersul e din 2003, din timpul administratiei Sechelariu si a fost demarat de viceprimarul de la acea data, Dragos Benea”, a confirmat Necula.
Ulterior, contractul a fost semnat ca „primarul” de catre noul primar, Romeo Stavarache, la mai bine de trei luni de la alegerea sa in functie.

Societatea primarului sau a municipiului?

Prin Hotarârea de Consiliu Local nr. 332 din 26 septembrie 2008, RAGC s-a reorganizat si transformat in Compania de Apa, cu unic actionar CL Bacau. Actul constitutiv al societatii, aprobat prin aceeasi hotarâre, este modificat – la o luna distanta – prin HCL nr. 359 din 31 octombrie 2008. Potrivit noilor prevederi, proprietarul societatii este „municipiul Bacau”, iar primarul, ca reprezentant al municipiului, are puteri sporite in economia societatii de utilitati. Compania de Apa porneste la drum cu un capital social de 12,35 milioane lei (peste 3 milioane de euro).
Mai mult, prin HCL 222 din 30 iulie 2009, actionarul unic al companiei de utilitati reconfirma faptul ca societatea nou-constituita „va prelua toate drepturile si obligatiile RAGC Bacau”, inclusiv contractul de creditare 8023. In aceeasi hotarâre se mai precizeaza ca „vânzarea activelor societatii (n.r. – Compania de Apa) se va putea face numai cu aprobarea AGA, cu avizul prealabil al BERD, in conformitate cu Contractul de Imprumut nr. 8023/ 26.11.2004”, semn ca Stavarache a ajuns sa cunoasca in detaliu implicatiile contractului de creditare semnat, orbeste, in noiembrie 2004.

CA de la Compania de Apa: „cuibusor de nebunii“

O scurta privire aruncata documentelor de inmatriculare a societatii la Registrul Comertului releva faptul ca utilitatile banoase ale Bacaului au incaput pe mâna amicilor actualului primar. In Consiliul de Administratie al societatii ii regasim pe Constantin Apostol (PSD), seful Agentiei de Dezvoltare Regionala (ADR) Nord–Est, cumatru al lui Stavarache si presedinte al asociatiei Top Sport, prin care municipalitatea finanteaza echipa de handbal masculin Stiinta Bacau (in numai doi ani, 2008–2009, asociatia a primit de la Primaria Bacau finantari de peste 50 de miliarde lei vechi, cele mai mari sume oferite vreunei echipe sportive din municipiu in ultima perioada); Carmen Zaharia Ciorcila, notar, persoana prezenta o perioada in actionariatul societatii editoare a oficiosului lui Stavarache – „Ziarul de Bacau”; Iulian Stoican, fost director al Termocet si un apropiat al primarului, pozitie din care a derulat mai multe afaceri cu terenuri in municipiu; Gabriela Cenusa, ruda apropiata a lui Liviu Cenusa, administratorul societatii editoare a oficiosului sus-amintit; Corneliu Pricope, seful municipalei PNL, care – potrivit HCL 384 din 30 noiembrie 2009 – ar fi solicitat revocarea sa din CA al Companiei de Apa; Marius Danciu, fost consilier judetean din partea PNL, a carui sora – Elena Carmen Popa, fosta Danciu – controleaza societatea TEK SRL, firma de apartament abonata la contractele puse la bataie de CET Bacau; Gabriela Mazilu, director economic al CET si reprezentant al PNL in Biroul Electoral Judetean. Oamenii de casa ai lui Stavarache domina detasat CA-ul Companiei de Apa. Prin acestia, primarul exercita un control la sânge asupra societatii.

Gaina… pe gustul tuturor

Razvan Gaina, fost director al filialei bacauane a Distrigaz la inceputul anilor 2000, a fost numit director general si presedinte al Adunarii Generale a Actionarilor din cadrul Compania de Apa SA, la putin timp dupa constituirea societatii. Acesta a fost agreat atât de Dragos Benea, cât si de Stavarache. Pâna de curând, Gaina a detinut impreuna cu Dan Brindusoiu, unul dintre apropiatii presedintelui CJ, societatea Branpis. Directorul Companiei de Apa a disparut intre timp din actionariatul societatii, locul sau fiind luat de o persoana in vârsta de 68 de ani. Razvan Gaina este prieten la catarama cu pesedistul Constantin Apostol, cumatrul lui Stavarache, relatia de amicitie dintre cei doi fiind de notorietate in mediul administrativ bacauan.

Mostenire otravita

Noul director al Companiei de Apa poarta pe umeri povara unei mosteniri otravite: la sase ani de la preluarea mandatului de primar de catre Stavarache, calitatea apei din Bacau este execrabila. Cu toate acestea, bacauanii platesc unul dintre cele mai mari preturi din tara pe metrul cub de apa consumata. Mai mult, societatea frizeaza paranormalul prin modul in care functioneaza.
Anexa 2D1 alaturata HCL 332 din 26 septembrie 2008, arata ca 53 la suta din apa livrata bacauanilor se scurge in pamânt din cauza retelelor de distributie uzate si depasite din punct de vedere tehnic. Mai mult, aceeasi Anexa aminteste ca numarul de intreruperi ale furnizarii de apa pe an este de 2200, cifra la care se adauga alte 1600 de intreruperi neprogramate.
In pofida problemelor cu care societatea se confrunta, fondul de salarii prognozat pe 2010 de conducerea Companiei de Apa este unul de invidiat. Din cele 38,8 milioane de lei proiectate ca venituri in bugetul societatii, 14,68 de milioane constituie cheltuieli cu salariile, iar alte 1,1 milioane reprezinta valoarea tichetelor de masa de care beneficiaza angajatii companiei. Aproape jumatate din veniturile companiei merg in lefuri, desi calitatea apei furnizata bacauanilor este deplorabila.

Nu a crescut pretul de frica alegerilor

Timp de mai multi ani, Stavarache s-a batut cu pumnul in piept decretând ca nivelul taxelor din Bacau este cel mai scazut din tara. Inceputul lui 2010 a adus, insa, un val de scumpiri: de la pretul gigacaloriei, pâna la scumpirea in bloc a taxelor locale.
Pretul apei putea fi majorat in anii anteriori, insa edilul sef a amânat cresterea acestuia de teama implicatiilor electorale negative.
In 2008, Stavarache a candidat pentru un nou mandat de primar, iar in 2009 a fost seful de campanie prezidentiala a PNL. Pretul apei nu putea fi majorat sub nicio forma. Ar fi dus la pierderea unui numar important de voturi.

Padureanu, „jupânul“ din ADIB

Dupa indelungi tatonari, ADIB a luat fiinta la mijlocul anului 2008, municipiul Bacau fiind membru fondator alaturi de judetul Bacau, prin CJ. Leonard Padureanu, fost director economic al Primariei, ajuns intre timp administrator public al municipiului, a fost instalat la vârful Asociatiei. Pozitia lui Padureanu a fost atent negociata de cele doua parti. In schimbul functiei de conducere in ADIB, Consiliul Judetean a primit unda verde privind constituirea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubrizare (ADIS). Aceasta este prezidata de Dragos Benea si urmeaza a functiona in baza unui Masterplan de salubritate elaborat deja de CJ.
Un rol critic in privinta salubrizarii judetului il are noul depozit ecologic al municipiului Bacau ce urmeaza a fi dat in functiune in vara acestui an. Toate localitatile din judet isi vor depozita deseurile in noua groapa de gunoi a Bacaului.
Daca Stavarache exercita un control asupra ADIB prin intermediul omului sau de incredere, nici Benea nu s-a lasat mai prejos. El „monitorizeaza” activitatea Companiei de Apa atât prin Razvan Gaina, cât si prin consilierul local Irina Florea (PSD). Florea este ales local din partea PSD, reprezentantul formatiunii politice in AGA societatii de utilitati, consilier in cadrul Cabinetului Presedintelui de CJ, precum si purtator de cuvânt al aceleiasi institutii administrative.

Scumpirea apei a dinamitat pacea de sub maslin?

In aprilie 2009, Dragos Benea invoca necesitatea ameliorarii relatiilor administrative cu Primaria Municipiului Bacau. Acesta declara la data respectiva ca „daca nu exista pace sub maslin pe acest subiect (n.r. – al constituirii operatorului unic de utilitati), e posibil ca acest operator sa se constituie in jurul unui singur furnizor, la cererea ADIB”. Amenintarea voalata a lui Benea a fost pe deplin inteleasa de Stavarache.
Pacea de sub maslin pare, insa, subminata de opozitia alesilor locali ai PSD fata de initiativa primarului privitoare la scumpirea apei. De altfel, proiectul a fost amânat pentru o sedinta ulterioara a CL, Stavarache asteptând revenirea din concediu a presedintelui CJ pentru a discuta pe marginea buclucasei majorari.

Sindicalistii din judetul Bacau, afiliati la Cartel Alfa, au pichetat Prefectura. Liderii sindicali i-au prezentat prefectului Claudiu Balan principalele revendicari, care vor ajunge cât de curând pe masa Guvernului Boc. La actiunea sindicala din Bacau au luat parte sindicalisti din administratia publica locala, reprezentanti ai sindicatelor infiintate in unitatile economice, politistii din cadrul Sindicatului National al Politistilor si Personalului Contractual (SNPPC), toti sub numitorul comun al CNS Cartel Alfa.
Confederatia National Sindicala „Cartel Alfa” sustine o lista de revendicari care cuprinde o serie de propuneri pentru modificarea cadrului legislativ. „Vrem modificarea cadrului legislativ, astfel incât activitatea angajatilor din cadrul MAI, a politistilor si personalului contractual sa nu fie afectata. Sustinem actiunile CNS „Cartel Alfa”, a declarat Marian Pavel, liderul SNPPC Bacau si vicepresedinte al „Cartel Alfa”. Sindicalistii isi doresc eliminarea restrictiilor legate de libertatea de negociere colectiva, reasezarea grilelor de salarizare, in conformitate cu principiile legii 330/2009, anularea articolelor de lege din OUG 114, privind reducerea de personal si eliminarea tichetelor de masa sau a tichetelor cadou, dar si plata orelor suplimentare efectuate si care nu se pot recupera cu timp liber corespunzator, cât si a orelor lucrate in cadrul timpului normal de lucru din zilele libere si sarbatori legale. „Programul de actiuni al Cartel Alfa vizeaza modificarea Legii Pensilor, salariul minim garantat de 705 lei si legea salarizarii unitare a sectorului bugetar”, ne-a declarat Martin Fartade, presedintele CNS „Cartel Alfa”. Pâna in data de 25 martie, toti sindicalistii din tara vor face actiuni de pichetare a prefecturilor. Vor avea loc dezbateri publice pe marginea cadrului legislativ, mitinguri in teritoriu. Actiunile vor culmina cu miscari de protest la nivel national, cu pichetarea Parlamentului si in cele din urma, cu greva generala a bugetarilor. Tot in lista de revendicari se afla crearea, prin reglementari clare, a formelor de stimulare din venituri proprii ale personalului, stabilirea regulamentelor de sporuri de comun acord cu partenerii sociali, reacordarea sporului de doctorat, crearea unui sistem echitabil de pensii, in functie de contributie si restrictiile functiei, dar si instituirea unui mecanism de plati compensatorii in caz de disponibilizari colective. Reprezentantii Cartel Alfa au propus un plan de actiune care cuprinde crearea, la nivelul fiecarui minister, a comisiilor de monitorizare a modului de aplicare a legii salarizarii unice.

Ziua Nationala a Garzii de Mediu a fost sarbatorita pe 12 martie la Colegiul “Henri Coanda” din Bacau. Cu aceasta ocazie conducerea colegiului, impreuna cu elevii au organizat o activitate ce face parte din proiectul ecologic “7 ani de acasa”, sub coordonarea profesorilor de chimie si biologie din scoala. “Am vrut sa le uram la multi ani reprezentantilor Garzii de Mediu Bacau si asta pentru ca implinesc sapte ani de activitate. Proiectul desfasurat astazi are doua activitati importante. Elevii vor prezenta eseuri cu tema poluarii si cea prin care intentionam sa ecologizam lacul Bacau 2, când vremea se va mai incalzi”, ne-a declarat Tatiana Namolosanu, profesor de chimie la Colegiul “Henri Coanda”. La eveniment au participat membri ai Garzii de Mediu, filiala Bacau, in frunte cu Titi Secara, comisar sef, reprezentanti ai Agentiei Regionale de Protectie a Mediului si cei trei sponsori ai unor ONG-uri, care au premiat cele mai reusite eseuri ale elevilor. Centrul Regional de Ecologie Bacau a avut si el un delegat, Gabriel Gritcu, care a prezentat un material video despre biodiversitate in zona municipiului Bacau. Invitatii Garzii de Mediu au primit foarte bine initiativa elevilor si profesorilor de la Colegiul “Henri Coanda”. “Suntem bucurosi ca de ziua noastra se deruleaza o activitate atât de interesanta in mijlocul elevilor. Este foarte bine pentru ei, este stimulativ si ii implica in primul rând in activitati sociale”, a spus comisar sef Titi Secara, de la Garda de Mediu Bacau. Membrii colegiului bacauan vor mai derula un proiect national numit “Vânatoarea de Monstri”. Scopul acestuia este de a colecta si recicla deseurile electrice si electronice. Actiunea se va desfasura in peste 90 de scoli din România in perioada 13 martie-15 iunie.

Ajutoarele alimentare de la Uniunea Europeana pentru saracii municipiului Bacau zac in depozite. Toate primariile din judet le-au ridicat si distribuit inainte de Craciun. Vicepresedintele Consiliului Judetean afirma ca a insistat de mai multe ori la Primaria Bacau sa ia alimentele. De la Primaria Bacau nu se sufla un cuvânt.

Daca in toate localitatile judetului inca inainte de Craciun au ajuns la beneficiari alimentele (zahar si faina) achizitionate cu fonduri europene, numai in municipiul Bacau actiunea nu a fost finalizata nici in prezent. O parte dintre persoanele indreptatite la aceste ajutoare au primit in urma cu vreo doua saptamâni instiintare sa se prezinte la punctul de distributie la care au fost arondate, altele sustin ca inca nu au aflat despre acest lucru. Multe persoane defavorizate, inscrise pe lista celor care se incadreaza in criteriile de acordare a ajutoarelor alimentare, au sesizat redactiei noastre ca nu au fost anuntate când si unde sa se prezinte pentru a ridica produsele. Dar nemultumiri, care nu tin de primarie, ci de Guvern, sunt si din partea celor care au luat produsele. “Faina expira in 3.05.2010, astfel ca mai este valabila doar doua luni, ne-a spus A.D., somer. Pe punga de zahar este marcata data de 10.12.2009, fara nicio explicatie. Nu stiu ce sa inteleg? Logic, eu am dedus ca aceasta este data expirarii.”

Au trecut trei luni de la instiintare

Organizarea distribuirii alimentelor a fost sarcina Consiliului Judetean (CJ) Bacau. Zaharul si faina au sosit esalonat in depozitul Directiei Generale a Rezervelor Statului (DGRS) Orbeni. CJ Bacau a intocmit un grafic de livrare, de comun acord cu primariile, care erau anuntate imediat dupa ce alimentele ajungeau in depozit. De acelasi tratament a beneficiat si Bacaul: “La jumatatea lunii decembrie, i s-a comunicat Primariei Bacau ca marfa se afla in stoc, deci poate fi ridicata si distribuita beneficiarilor”, a declarat Silviu Bondor, vicepresedintele CJ Bacau. In prima faza, Primaria Bacau s-a conformat, trimitând o masina pe 17 decembrie 2009, dupa care lucrurile s-au impotmolit. Pentru beneficiarii din municipiul Bacau, primaria trebuia sa ridice si sa distribuie 198 de tone de faina si 57 de tone de zahar. Desi au trecut 3 luni, mai exista cetateni care nu au primit alimentele subventionate de UE. De altfel, Primaria Bacau nu a preluat de la DGRS toata cantitatea de produse. Pe 4 martie, mai avea de ridicat 57 de tone de faina si 15 tone de zahar. Deoarece CJ a insistat sa afle care e situatia exacta si a cerut in scris primariei sa comunice daca poate distribui toata cantitatea, daca vrea o suplimentare sau daca renunta la o parte din produse, SPAS a accelerat, in sfârsit, distribuirea alimentelor, dar inca nu a ridicat tot: in depozitul din Orbeni mai asteapta 24 de tone de faina si 8 tone de zahar.

De la Primarie, niciun cuvânt

Am incercat in repetate rânduri, ieri, sa luam legatura cu Daniela Pozinarea, directorul Serviciului Public de Asistenta Sociala (SPAS) al Primariei Bacau, dar in zadar. La numeroasele apeluri la numarul de mobil pe care il are directorul SPAS nu ne-a raspuns nimeni. Am apelat si numarul de telefon al purtatorului de cuvânt al primariei, dar tot fara succes. Am sunat si la SPAS si am vorbit cu un sef de serviciu care ne-a promis ca “ii voi spune doamnei Pozinarea ca ati sunat-o si o voi ruga sa va contacteze dumneaei”. Am asteptat pret de mai bine de doua ore sa fim contactati de directorul SPAS, dar tot degeaba. Am revenit cu apelurile pe telefonul mobil al acestuia, dar cu acelasi rezultat. Cu putina stradanie din partea autoritatilor, poate vor ajunge ajutoarele alimentare in camarile bacauanilor macar cu o zi inainte de Paste.

In perioada 15 martie – 15 aprilie, Directia Silvica Bacau lanseaza campania anuala „Luna Padurii”. Silvicultorii vor incerca sa mobilizeze bacauanii din institutii, elevii, ONG-urile, pentru a lua parte la plantarea de pomi, dar si la alte activitati ecologice. Pentru ca evenimentul sa fie marcat cum se cuvine, reprezentantii Directiei Silvice isi doresc sa organizeze expozitii dar si alte evenimente pentru mediatizarea si promovarea unui trai sanatos. „Noi, silvicultorii, serbam in perioada 15 martie – 15 aprilie «Luna Padurii». Timp de o luna, in toate ocoalele silvice din judetul Bacau vor avea loc actiuni de plantare de pomi, in care vor fi implicati elevii, cadrele didactice dar si alti angajati din institutii. Ne dorim ca in aceasta luna sa plantam cel putin 10 hectare de puieti cu ajutorul voluntarilor care iubesc natura”, ne-a declarat Gheorghe Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau. Pentru specialistii silvicultori, lunile martie-mai sunt esentiale pentru pregatirea amenajamentelor silvice, pentru plantarea de puieti si impadurirea unor zone degradate. Directia Silvica Bacau are in plan plantarea a 177 de hectare de padure, in zonele defrisate sau erodate din judet. Institutia isi doreste sa creasca suprafata de padure, care s-a diminuat drastic in ultimii ani prin retrocedari importante dar si prin defrisari. Numai pe Valea Muntelui, dupa aplicarea legilor fondului funciar, in perioada 2002-2005, au fost defrisate peste 10 mii de hectare de padure.
Evenimentul „Luna Padurii” îsi are începuturile in anul 1872, în SUA, unde s-a luat decizia implicarii societatii civile in plantarea pomilor, urmare a defrisarilor efectuate in cursul ultimului deceniu. În România, manifestarea (sub denumirea „Sarbatoarea sadirii arborelui”) a fost organizata prima oara în anul 1902 de catre Spiru Haret, pe atunci ministru al Cultelor si Instructiei Publice.

Gheorghe Stan (foto) ii acuza pe reprezentantii Primariei Bacau de nereguli grave in aplicarea legilor fondului funciar. Mai exact, bacauanul Gheorghe Stan, ca procurator al Nataliei Stan, are de primit o suprafata de 1.074 de metri patrati la strada Alecu Russo, in vecinatatea Gradinitei 27. Din vechiul amplasament, Gheorghe Stan a primit doar o fâsie de 104 metri. Restul suprafetei este ocupat de Gradinita 27 (836 de metri patrati), iar 133 de metri, potrivit expertizei facute de expertul topo-cadastru Mihai Timaru, de mostenitorii Didinei Paulet Petrenjel. Cei 133 de metri patrati, solicitati pe legea 10/2001, sunt „marul discordiei” dintre Gheorghe Stan si Primaria Bacau. Dupa ce s-a judecat cu municipalitatea la Judecatorie si Tribunal, si a pierdut, Gheorghe Stan are o ultima speranta in procesul de la Curtea de Apel Bacau.
Amplasamentele aflate la dosar, puse la dispozitie de Gheorghe Stan, indica faptul ca suprafata de 133 de metri (atribuita mostenitorilor lui Paulet Didina, intr-un lot de 1400 de metri patrati), ar fi trebuit sa intre in posesia lui. Dupa ce Gheorghe Stan a pierdut procesul la Judecatoria Bacau, a comandat o expertiza lui Mihai Timaru, expert topo. Potrivit raportului tehnic, terenul proprietate a Nataliei Stan este ocupat astfel: 836 de metri patrati Gradinita 27 si 133 de metri patrati de mostenitorii Didinei Paulet (improprietariti in 2005). „Din totalul suprafetei, reclamantei Natalia Stan i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprfata de 104 metri patrati”, se arata in expertiza. „Cei de la primarie au suprapus intentionat amplasamentele. Didina Paulet, dar si ceilalti care au avut pamânt pe Alecu Russo, aveau fâsii cu latime mica la strada, dar lungi. Mostenitorii ei au primit o suprafata importanta, de 1.400 de metri patrati, care se suprapune pe dreptul meu de proprietate”, afirma Gheorghe Stan. Mostenitorii familiei Paulet au vândut terenul in 2007. Terenul, aflat in oras, la strada, a reprezentat o adevarata comoara.

Iarna nu-i ca vara, despagubirile nu-s ca terenul

Reprezentantii Primariei Bacau au propus pentru restul suprafetei pentru care Gheorghe Stan are drept de proprietate sa fie despagubit. „Noi l-am propus la despagubiri. Domnul Stan ar trebui sa caute dreptatea in instante si nu in presa. Intotdeauna, cineva iese pierzator, cineva este nemultumit”, a declarat Ovidiu Popovici, secretarul municipiului Bacau. In 2009, Tribunalul Bacau a respins contestatia formulata de Gheorghe Stan ca nefondata. Acum, ultima cale de atac este Curtea de Apel. „Ma lupt pentru acest teren, care a apartinut familiei mele, pentru ca are valoare. Daca ar fi la tara, nu merita efortul. Despagubirile nu se ridica la valoarea terenului”, a mai declarat Stan.

Doar Spitalul Moinesti functioneaza pe un fond de salarii decent
Desi angajatii afirma ca sistemul medical este subfinantat cronic, mai multe spitale din judetul Bacau se “lauda” cu fonduri de salarii incredibile pentru perioada nefasta pe care o traverseaza economia româneasca. Potrivit unei statistici intocmite de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), Spitalul de Pediatrie Bacau a cheltuit 87 la suta din banii primiti de la Casa pe salarii. Un procent asemanator se inregistreaza si la Spitalul TBC, unde s-au dat pe salarii 82,25 la suta din banii primiti de la CJAS. Ambele institutii medicale s-au plâns, in decursul anilor, ca nu au suficient personal de specialitate angajat si ca asistentii medicali iau drumul strainatatii in cautarea unei vieti mai bune.
In tot judetul, doar Spitalul Moinesti functioneaza pe un fond de salarizare decent. Din banii virati de CJAS in 2009, conducerea spitalului a cheltuit pe salarii doar 51,72 la suta.
Cheltuielile de personal din spitalele bacauane nu tin cont de criza economica. Procente mari din sumele virate anual de CJAS catre unitatile medicale sunt folosite pentru cheltuieli de personal, spitalelor ramânându-le sume infime pentru achizitia de medicamente sau instrumentar de specialitate.
Executia bugetara pe 2009, releva faptul ca in cazul Spitalului de Pediatrie din Bacau, 12,6 milioane de lei din cele 14,5 milioane primite de la CJAS, adica 87 la suta din bani, au mers in cheltuieli de personal, asta in conditiile in care conducerea unitatii medicale s-a plâns, ani la rând, ca are posturi neacoperite.
Intr-o situatie similara se gaseste si Spitalul TBC. Aflat in subordinea municipalitatii, spitalul a cheltuit pe salarii, in 2009, 6,42 milioane lei din cele 7,81 de milioane virate de CJAS. In procente, 82,25 la suta.

“Sunt procente mari”

Marilena Cirjan, directorul economic al Directiei de Sanatate Publica (DSP), a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca sumele prevazute ca fonduri de salarii sunt semnificative si ca acestea fac imposibila cumpararea de medicamente sau finantarea altor investitii. “Sunt procente mari, dar trebuie vazut specificul fiecarui spital. Serviciile medicale pentru copii, de exemplu, sunt gratuite. Chiar si asa, 87 la suta e un procent mare. In mod normal, o parte importanta din bani ar trebui sa mearga pe achizitia de medicamente sau pe investitii”, a afirmat Cirjan. Potrivit medicului Marin Bustuc, directorul adjunct al DSP, intr-un spital cheltuielile cu salariile nu trebuie sa depaseasca 60 la suta din buget. “Conform legislatiei, un spital trebuie sa aiba o cheltuiala de personal de 50-60 la suta. Ce este peste 60 la suta trebuie suportat din alte surse”, a explicat Bustuc.

Bani nechibzuiti

Conducerea CJAS Bacau afirma ca banii primiti de spitale trebuie chibzuiti, mai ales ca sistemul traverseaza o criza fara precedent. Viorica Draganuta, sefa CJAS, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca la spitalele unde fondurile de salarii ating procente iesite din comun se impun verificari. “Banii trebuie chibzuiti. Aceste procente sunt foarte mari. Nu se face o corelatie intre numarul de angajati din spital si numarul paturilor din spital. Trebuie facuta o verificare pe aceste sume. Numarul paturilor din spitalele bacauane nu a crescut semnificativ, in timp ce fondurile de salarii sunt mereu in crestere”, a opinat Draganuta.

Fond decent, doar la Moinesti

In 2009, CJAS a virat catre spitalele principale din judet (SJU, TBC, Pediatrie, Onesti, Buhusi, Moinesti, Comanesti) aproape 183 de milioane de lei pentru serviciile medicale oferite de acestea. Exprimata in euro, suma sare binisor de 40 de milioane. Pe lâna Pediatrie si TBC, fonduri de salarii consistente s-au mai inregistrat si la Spitalul Buhusi. Anul trecut, din cele 7,79 de milioane lei primiti de la CJAS, conducerea spitalului a “dirijat” aproape 6 milioane de lei in salarii. Procente relativ ridicate se inregistreaza si la Spitalul Judetean de Urgenta (68 la suta), respectiv Spitalul Comanesti (68,3 la suta).
Spitalul Moinesti este singura unitate medicala din judet care functioneaza pe un fond de salarii ce respecta cadrul legal. In 2009, institutia a platit salarii in cuantum de 13,72 de milioane lei, primind de la CJAS 26,53 de milioane de lei. Exprimat procentual, fondul de salarii constituit in baza sumei virate de CJAS nu a depasit 52 la suta.

“Saptamâna trecuta am avut o vizita a unei comisii de specialitate din minister. Ei au strâns aceste date referitoare la activitatea spitalelor. Vor analiza si vor lua decizii la nivel de minister. Nu au venit sa ia gâtul cuiva. Au venit sa evalueze starea sistemului sanitar. Exista diferente foarte mari intre unitatile medicale. Unele au fonduri de salarii de 50-52 la suta, iar altele sunt la peste 80 la suta. Diferentele mi se par foarte mari”. – Claudiu Balan, prefect

Miercuri seara, in jurul orei 18, trei copii ai strazii au mers in Gara Bacau si au devastat tot ce le-a iesit in cale. Geamurile, usile de acces au fost sparte cu ajutorul unei rangi de fier. Nici scaunele din incinta garii nu au scapat. Politistii de la Transporturi Feroviare i-au prins pe cei trei. Doar unul dintre ei s-a dovedit a fi vinovatul. Actiunea lui s-a datorat starii provocate de substante halucinogene. Petrica C. are 13 ani si a fost dat disparut in urma cu aproximativ 4 ani. Acum hoinareste pe strazi si doarme pe unde poate. “Având in vedere ca autorul este minor el nu va raspunde penal. Cei ce vor raspunde sunt parintii acestuia. Ei vor raspunde doar civil. Tinând cont ca copilul provine dintr-o familie dezorganizata, reprezentantii Garii Bacau vor intâmpina probleme in recuperarea pagubelor”, ne-a declarat comisar sef Marian Nastase, seful Politiei TF Bacau. Problema ordinii publice este veche in statia CFR Bacau si asta pentru ca nu exista un personal angajat care sa se ocupe de siguranta garii. Pâna acum s-a incercat o colaborare a politistilor de la TF cu cei ai primariei. Din pacate nu exista resurse financiare. “Conform legii 333/ 2003, reprezentantii Garii CFR Bacau sunt obligati sa-si asigure paza proprie prin angajarea unui personal specializat. Daca nu se va rezolva aceasta problema cu siguranta ne vom mai confrunta cu aceste probleme”, a mai spus Nastase. Prejudiciul adus de catre minorul inconstient se ridica la aproximativ 2500 de lei. Gara Bacau a fost redeschisa calatorilor in 2008, dupa ce a trecut printr-o serie de renovari. Investitia s-a ridicat la peste 6 milioane de euro.

Bacauanii pot beneficia de servicii medicale la standarde europene fara a fi nevoiti sa calatoreasca in strainatate. Centrul de Investigatii Medicale, aflat in relatie contractuala cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, dispune de aparatura performanta si de personal specializat. La sfârsitul anului trecut, Centrul Medical Unirea a achizitionat o participatie majoritara la CIM Bacau. Doi furnizori medicali cu traditie si-au unit astfel fortele. Noua clinica va oferi pacientilor din judetul Bacau posibilitati moderne si variate de investigatie si tratament.

Centrul de Investigatii Medicale, cu o traditie de 10 ani pe piata medicala bacauana, si-a extins gama de servicii si dotarea cu aparatura. Aflat in relatie contractuala cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, centrul ofera pacientilor servicii medicale diverse, de la investigatiile paraclinice, la balneofizioterapie si medicina muncii. “Am diversificat gama de servicii medicale, printre care se afla acum si cele de transport sanitar, ne-a declarat dr. Viorel Bujenita, director al CIM Bacau. Vrem sa facem mai mult. Chiar ne pregatim sa deschidem o sectie de spital, cu spitalizare de zi, pentru pacientii cu boli cronice.” La sfârsitul anului trecut, Centrul Medical Unirea a achizitionat o participatie majoritara la CIM Bacau. Investitia s-a ridicat la 1 milion de euro. Acest centru detine cea mai mare retea de policlinici private din tara, din care 11 sunt in Bucuresti. Ieri, in Bacau, la CIM, a fost inaugurata ce-a de-a saptea clinica. “In Bacau avem aceasta afacere impreuna cu familia Bujenita, ne-a declarat Wargha Enayati, director general CMU. Am dezvoltat-o si astazi (ieri, n.r.) este ziua inaugurarii. Cred ca foarte important pentru Bacau este ca in clinica exista cel mai puternic RMN din judet, un CT si anexele pentru toate investigatiile. Pe domeniul imagisticii, clinica va merge foarte bine. La fel, partea de fizio si kinetoterapie. Clinica este foarte puternica si pe parte de neurologie si are un laborator de analize vestit de mai multi ani.” La eveniment au participat oficialitati locale si numerosi colaboratori. “Faptul ca, in conditii de criza, participam in Bacau la un eveniment in care doua forte se unesc pentru a deschide, nu pentru a inchide o firma, ne bucura, a declarat la inaugurarea clinicii Tudorita Lungu, subprefect al judetului Bacau. Nu ma indoiesc de faptul ca serviciile vor fi la standarde europene.” Clinica are în derulare contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate dar si cu majoritatea spitalelor locale, pentru efectuarea investigatiilor paraclinice. CMU Bacau poate acoperi nevoile de servicii medicale de sanatate pentru locuitorii din Bacau, dar si din judetele învecinate.
CMI Bacau, cabinete de specialitate: medicina muncii; psihiatrie; psihologie; pneumologie; tratamente BFT; kinetoterapie; acupunctura; reflexoterapie; dermatologie; neurochirurgie; medicina interna; neurologie; cardiologie; ORL; oftalmologie; ginecologie; consultatii BFT; chirurgie generala; ecografie; explorari functionale. Clinica mai dispune de aparatura pentru imagistica prin rezonanta magnetica (RMN), tomografie computerizata (CT) si de un laborator clinic.
Centrul Medical Unirea a fost fondat in 1995 de medicul cardiolog Wargha Enayati. CMU a deschis prima maternitate privata separata din Bucuresti, “Regina Maria”. Specializata pe furnizarea de servicii medicale integrate in sistem de arondare companii, CMU a depasit cifra de 75.000 arondati si este in continua extindere.
Doina Mincu

Un detasament format din 86 de militari de la Batalionul 498 Parasutisti „Smaranda Braescu“ s-a intors ieri acasa, dupa o misiune desfasurata in Kosovo. Militarii au facut parte din Detasamentul National de Forte din compunerea Grupului de Lupta Multinational de Vest al misiunii conduse de NATO în Kosovo. Misiunea militarilor români a durat sase luni si s-a desfasurat în cooperare cu militarii italieni, sloveni si unguri. Pe tot parcursul sederii lor in Kosovo, acestia au avut de indeplinit misiuni de escorta, control trafic si patrulare. Pentru militari cele sase luni au trecut greu. Au fost mereu cu gândul le cei dragi ramasi acasa. „E placut sa fii din nou acasa printre cei dragi. A trecut greu tot acest timp, mai ales sarbatorile de iarna. Vorbesti cu familia la telefon, pe internet, dar nu este de-ajuns. Nu e usor in Kosovo“, ne-a povestit plutonier Liana Nastac. „Pentru mine, intâlnirea a fost mai emotionanta decât plecarea. Este greu in Kosovo. Este actiune, asculti si respecti ceea ce ai invatat“, a spus plutonierul major Liviu Colonescu.
La ceremonia de astazi, membrii familiilor si prietenii au venit sa-i intâmpine. „A fost foarte greu pentru mine in toata aceasta perioada. E prima misiune pentru sotul meu. Am vorbit in fiecare zi si ne-am incurajat unul pe altul. Nu e usor sa fii sotie de militar. Stii când pleaca, dar nu stii niciodata când se intoarce“, a povestit Carmen Mocanu. Lui Stefana Colonescu i-a lipsit mult tatal. Stie ca a fost plecat in Kosovo, dar nu stie exact ce presupune meseria de militar. A asteptat mult sa-l vada si a fost curioasa ce cadouri i-a adus. „Mi-a fost dor sa ma joc si sa fac temele cu el. Cel mai greu a fost de Craciun, ca nu a fost cu noi“, a spus Stefana.
La terminarea misiunii, in cadrul ceremonialului „Medal Parade”, militarii au fost medaliati, iar 3 dintre ei au primit scrisori de multumire si diplome de apreciere din partea Comandamentului KFOR – General Locotenet Benthler, pentru modul exemplar de indeplinire a misiunilor incredintate. Dupa un concediu binemeritat de 60 de zile, militarii se vor intoarce din nou la lucru, si poate chiar in alte misiuni.