Acasă Blog Pagina 5212

Fotbal / Liga a III-a: In ceata

Sport Club – Poli Galati 1-0 (0-0)

A marcat: Ungureanu (‘81)
SC Bacau: Satco – Radutoiu, Matei, Adascalitei, Dobârceanu – Doicaru (Petrea ‘32), Bamba – Vasiliu, Ungureanu (Dediu ‘85), Milovanovic (Pricop ‘46) – Dragan (Geaman ‘90+2). Antrenor: Ciprian Panait.
Poli Galati: Stoica – Radu, Feraru, Stamate, Racovita – Hristian, Coman (Serian ‘83), Grozea (Chiriac ‘75), Munteanu, Cristian (Craciun ‘46) – Donose (Agbleta ‘42). Antrenor: Damian Bancila. Arbitri: Laszlo Istvan – Iszlai Istvan, Elena Munteanu (toti Târgu Mures)

Zmei in deplasare, invingatori la limita pe teren propriu. Echipa manageriata de Ciprian Panait a bifat al treilea 1-0 consecutiv acasa, la capatul unui joc tras la indigo dupa precedenta desfasurare de forte de pe “Letea”. Asa cum, in urma cu doua saptamâni, Sport Clubul s-a impus cu 1-0 in fata Onestiului printr-un gol marcat in minutul 81, bacauanii au repetat istoria in fata Politehnicii Galati. Singura deosebire s-a facut la pauza când, dupa o prima desfasurata sub soare, cele doua echipe au iesit de la vestiare invaluite in ceata care a pus stapânire pe stadion in doi timpi si trei miscari. Fara orizont a fost si cursul jocului, cu gazdele incercând cu dificultate sa-si faca drum prin apararea aglomerata a galatenilor. In aceste conditii, diferenta s-a facut dintr-o faza fixa. Dupa un corner contestat de oaspeti, centrarea lui Dobârceanu a fost fructificata decisiv de Ungureanu, la doua minute dupa ce Chiriac ingropase un contraatact al Politehnicii purtat favorabil de Agbleta. Finalul nu a mai schimbat nimic, mai ales ca oaspetii au jucat ultimele cinci minute in inferioritate numerica dupa ce Hristian a parasit terenul pe targa in urma unui fault violent comis de Dragan. 1-0 si SC-ul isi consolideaza locul secund in Seria I, pregatindu-se de un nou meci acasa.

Dana Popa

Panait: „Am de-a face cu oameni mici”
Managerul Sport Clubului pune rezultatele la limita (1-0) din ultimele doua meciuri jucate acasa, cu FCM Onesti si Poli Galati, pe seama faptului ca “este greu sa joci impotriva unor echipe care se apara tot timpul. Sunt siderat de maniera in care adversarii nostri au venit preocupati doar ca sa inchida jocul”. La finalul meciului cu Poli Galati, Ciprian Panait a apreciat “atitudinea jucatorilor mei. Sunt bucuros ca am luat trei puncte, mai ales in conditiile in care am jucat din nou impotriva unei formatii care a venit sa se apere. Speram ca vor fi preocupati sa joace, dar din pacate astea sunt scopurile mici din fotbalul de divizia C si trebuie sa ne adaptam la ele, cautând ca jocul nostru sa treaca peste astfel de mizerii”. Antrenorul Sport Clubului a explicat ca “obiectivul meu este sa fac educatie si o echipa care sa joace fotbal. Se putea ca in acest meci sa nu ne iasa sau chiar sa luam bataie pe unul din contraatacuri, dar n-as fi fost suparat pe jucatori pentru ca numai cine nu ia in calcul si infrângerea nu este pregatit pentru victorie. In schimb, cei care-si propun lucruri marunte nu vor avea nicio sansa sa faca performanta. Adversarii nostri au fost preocupati doar de aparare. Daca astea sunt obiective pe care sa si le impuna un antrenor care vrea sa faca performanta, sa creasca jucatori, eu sunt dezamagit si imi dau seama inca o data ca am de-a face cu oameni mici”. Apropo de educatie, Ciprian Panait a comentat si atacul violent comis de Dragan asupra lui Hristian, in minutul 85: “N-am vazut bine faza, dar cred ca Dragan a vrut sa joace mingea. Daca intr-adevar a fost un fault grosolan, eu n-am nicio problema ca Dragan sa fie pedepsit. Daca lua cartonas rosu, va asigur eu ca nu l-ati mai fi vazut in teren 5-6 etape. Eu pledez pentru respect intre jucatori, fiindca si ei, si adversarii isi câstiga pâinea cu picioarele”. (D.P.)

Bancila il desfiinteaza pe Panait
Lipsita de spectaculozitate pe gazon, partida dintre Sport Club Bacau si Poli Galati a avut parte de o rejucare “cu verb” in afara terenului. Iritat de declaratiile managerului echipei gazda, Ciprian Panait, care a folosit termeni precum “oameni mici”, “mizerii” si “lucruri marunte”, tehnicianul Politehnicii Galati, Damian Bancila a ripostat. Sâmbata dimineata, dupa ce a citit declaratiile lui Panait, Bancila a contactat redactia cotidianului “Desteptarea”: “V-am sunat pentru ca m-a deranjat atitudinea lui Panait, asa cum m-a deranjat si faptul ca nu am fost invitat de catre cei de la Sport Club la conferinta de presa organizata la finalul jocului. Daca asa cred cei de la aceasta grupare ca este normal, atunci se explica multe lucruri…”. Ironic, antrenorul galatean l-a inghesuit pe Panait in “careul” propriilor declaratii: “Ma bucur ca un antrenor precum Ciprian Panait detine, cu ghilimelele de rigoare, reteta fotbalului adevarat. Deocamdata, eu nu am gasit-o. Ca antrenor de fotbal, ma preocupa ambele faze; si cea de aparare, si cea de atac. E adevarat, la acest meci am mizat mai mult pe faza de aparare, recurgând in ofensiva la arma contraatacului. Imi cer scuze pentru faptul ca Politehnica a fost foarte bine organizata, iar distanta dintre compartimente s-a dovedit cea optima”. Referitor la capitolul “educatie” invocat de omologul sau de la SC Bacau, Damian Bancila a spus ca “educatia se face la juniori. Dupa parerea mea, Panait trebuie sa faca performanta la Sport Club, mai ales ca are in lot si jucatori de Liga l”. Bancila a incheiat astfel: “Eu nu sunt siderat, ca Ciprian Panait, insa la cursurile licentei A din cadrul Scolii Federale de Antrenori, domnul director Mircea Radulescu ne-a prezentat relatia antrenor-presa si relatia antrenor-antrenor. Dupa cele declarate de Panait, imi dau seama ca el a lipsit de la aceste cursuri”. (Dan S.)

Remiza alba: CSM Focsani – FCM Onesti 0-0
Pe terenul antepenultimei clasate, FCM Onesti a bifat cea mai mare ocazie de gol a primei reprize. In min. 33, Sontu (de la gazde) a expediat un balon care a sters bara lui Ciuclea, iar in replica, in min. 43, dupa ce mingea a trecut pe la Tofan – Braescu – Corman, la 5 metri de poarta Pântea a ratat interceptia. Elevii lui Florin Pavel au mai fost aproape de a marca dupa doua faze fize (‘67 si ‘68), in timp ce in min. 76 gazdele au inscris din off-side prin Milea. In ultimele 15 minute, disputate pe o ceata din ce in ce mai deasa, gazdele au fortat victoria, dar n-au mai avut decât un alt gol din off-side in prelungiri, faza fiind foarte comentata.
FCM Onesti: Ciuclea – Dima, Aghiorghiesei, Popa, Mihaies – Corman, Tofan (’62 Botezatu), Braescu , Talpan – Lupu, Pântea (’77 Baboi). (I. Moraru)


Unii cu golurile, ceilalti cu ratarile: Petrotub Roman – Aerostar 3-0 (2-0)

Aerostarul a ratat la Roman cât pentru jumatate de campionat. “Am avut o multime de ocazii de gol, dintre care cinci au fost cât se poate de clare”, se plângea “secundul” bacauanilor, Vali Cioanca. Daca “aviatorii” s-au ocupat cu ratarile, in schimb gazdele de la Petrotub au dat-o pe goluri. Madalin Popa a deschis scorul in minutul 16, in urma unei actiuni personale, iar Martolea a majorat diferenta 12 minute mai târziu, printr-un sut de la distanta. Imediat dupa pauza, Marin a inchis conturile, profitând si de o eroare de arbitraj: 3-0. Aerostar: Cernat- Varea, Balaita, Strungariu, Sentes- Gândulescu, Dumitriu, Dragot, Boghian – R. Cojocaru, Dutciuc. Au mai jucat: Burca, Guceanu, V. Gheorghe si Sârbu. (D.S.)

Rezultatele etapei a XIII-a
– Petrotub Roman – Aerostar 3-0, Otelul II Galati – Ceahlaul II Piatra Neamt 1-2, Rapid Suceava – Cetatea Târgu Neamt 2-3, CSM Focsani – FCM Onesti 0-0, Sport Club – Politehnica Galati 1-0, Luceafarul Mihai Eminescu – CS Panciu 1-4; FCM Bacau si CSM Pascani au stat.
– Etapa urmatoare (26 noiembrie): FCM Onesti – Rapid Suceava, CS Panciu – CSM Focsani, Poli Galati – Luceafarul M. Eminescu, Sport Club Bacau – Petrotub Roman, Ceahlaul II – Aerostar, Cetatea Tg Neamt – CSM Pascani; FCM Bacau si Otelul II stau. (D.P.)

Clasament seria I
1. FCM Bacau 13 11 2 0 40-9 35 (+17)
2. SC Bacau 11 9 1 1 24-6 28 (+10)
3. Petrotub Roman 11 8 1 2 17-6 25 (+10)
4. Otelul II 13 6 2 5 16-14 20 (+2)
5. Aerostar 12 5 2 5 21-25 17 (-1)
6. CSM Pascani 11 5 2 4 16-20 17 (-1)
7. Poli Galati 11 5 1 5 12-12 16 (-2)
8. Ceahlaul II 11 4 2 5 13-13 14 (-1)
9. FCM Onesti 11 4 2 5 13-15 14 (-1)
10. Cetatea Tg Neamt 12 4 1 7 12-25 13 (-2)
11. Rapid Suceava 11 3 1 7 15-19 10 (-8)
12. CSM Focsani 11 3 1 7 8-18 10 (-8)
13. CS Panciu 11 2 1 8 15-21 7 (-11)
14. Luceafarul 11 0 3 8 7-26 3 (-15)

Volei feminin / Divizia A1: Am castigat… ardeleneste!

Stiinta Bacau – U Cluj 3-0 (25-14, 25-23, 25-21)

Replica indrazneata

Fara surprize, dar nu si fara batai de cap. Asa cum era de asteptat, Stiinta Bacau a invins sâmbata cu scorul de 3-0 pe Universitatea Cluj. Intâlnirea nu s-a dovedit insa tocmai o plimbare de prânz pentru echipa gazda. Oboseala bacauancelor, dublata de replica indrazneata a ardelencelor au facut ca partida sa fie mult mai strânsa decât se anunta.

Probleme

Primul set a avut indicatorul sens unic. Desi a utilizat o formula de echipa experimentala, Stiinta s-a impus la o diferenta de 11 puncte. Problemele au inceput in actul secund. Clujul s-a aparat bine si a atacat eficient, in special
prin Sikos, intorcând de mai multe ori rezultatul in favoarea sa. La 23-21 pentru “U”, bacauancele au spus insa “halt”, iar cuplul Elisei-Anghel a adunat punctele necesare unei victorii cu 25-23.

Fara benzina

Startul celui de-al treilea act a readus formatia oaspete in prim-plan. Clujencele au incheiat ambele time-out-uri tehnice in avantaj, insa si-au terminat benzina tocmai când aveau mai multa nevoie de ea, la 17-16. Stiinta a revenit la timona, eliminând din greselile care au tras-o in jos si a pus punct partidei in dreptul unui 25-21 si a unui 3-0 la general.
Stiinta Bacau: Polischiuk (Balanescu), Truta (Bunea), Elisei (Nitulescu), Anghel – Fales, Lupu, Purice, Manu – libero.
Universitatea Cluj: Bucur (Cenan, Stirt), Dobes, Sikos, Crisan, Ariton (Ceobanu), Ciontos, Nechita – libero.

Dan Sion

Circumstante atenuante
Destul de nervos pe durata intâlnirii cu U Cluj, antrenorul Stiintei, Florin Grapa s-a transformat in avocatul echipei sale la finalul jocului. “Am jucat prost, e adevarat, dar important este ca am câstigat”, a declarat Grapa, care a adaugat: “Evolutia mai slaba a echipei are cauze obiective. Am incarcat in pregatire pe parcursul acestei saptamâni, iar fetele au resimtit oboseala. Vom continua antrenamentele la acelasi volum si in urmatoarea saptamâna, pentru a fi intr-o forma fizica buna la meciurile cu Botosaniul si Constanta”. (D.S.)

Tomis, 7 din 7
Constantencele de la Tomis isi continua seria succeselor in campionat. Sâmbata, sextetul de pe Litoral a obtinut cea de-a saptea victorie din tot atâtea intâlniri, consolidându-si pozitia de lidera a Diviziei A1. Rezultate runda a saptea: Stiinta Bacau – U Cluj 3-0, ProVolei Botosani – Unic Piatra Neamt 0-3, Tomis Constanta – CSMU Craiova 3-0, Dinamo Bucuresti – CSM Lugoj 3-0, CSM Bucuresti – CSM Sibiu 1-3. Medicina Tg. Mures a stat.
Etapa viitoare (27 noiembrie): U Cluj – CSM Sibiu, Dinamo – CSM Bucuresti, CSMU Craiova – CSM Lugoj, Unic – Tomis, Medicina Târgu-Mures – Pro Volei Botosani. Stiinta sta. (D.S.)

Fotbal, juniori / CN U16: Bacaul, campioana Moldovei

Campanie reusita

Reprezentativa judetului Bacau a câstigat Seria 1 a Campionatului National sub 16 ani. “Consider aceasta campanie drept una reusita, atât prin calitatea jocului, cât si prin rezultatele obtinute. Sper ca si sezonul de primavara sa fie unul la fel de bun”, a declarat antrenorul selectionatei bacauane, Stefan Apostol.

Remiza de final

Ieri, in ultimul meci al fazei regionale, reprezentativa Bacaului a remizat, 3-3 (1-0), pe teren propriu, in compania echipei similare a judetului Iasi. Bacauanii au deschis scorul prin Daniel Filip, autorul unui euro-gol si au condus apoi cu 3-1 gratie reusitelor lui Tupala si Macalau, inainte de a fi egalati de ieseni, care au ratat si un penalty in finalul primei reprize.

Garnitura schimbata

Contra Iasiului, antrenorii Stefan Apostol si Cornel Codreanu au folosit o formula de echipa cu câteva noutati: Stoian – D. Filip (A. Stoian), Popa, Pavel, Avram (Aghirculesei) – R. Gheorghe, Cl. Filip, S. Vlad (Scânteie), Danila – Macalau, Tupala (Lupu). In faza urmatoare a Campionatului National, juniorii bacauani vor evolua intr-o grupa de patru, care va include, probabil, doua din adversarele sezonului de toamna: Neamtul si Iasiul.

Dan Sion

Lupte libere: Onestiul, pe primul loc

La turneul final al Ligii de cadeti (juniori II, U17) – competitie desfasurata in municipiul de pe Trotus – echipa de lupte libere de la CSS-CSM Onesti a devenit campioana nationala, dupa victorii cu CSS Hunedoara si LPS Botosani (6-4). “Lupta a fost foarte strânsa. Ana Lenghen, Adelina Maxim si Catalina Ghinea au avut de disputat meciuri foarte puternice si s-au comportat cel mai bine, reusind prin evolutiile lor si ale celorlalte luptatoare ca echipa noastra sa se claseze pe primul loc”, a declarat antrenorul Alexandru Simon, antrenorul unei echipe care le-a avut in componenta pe Alexandra Irimia (cat. 40 kg), Adelina Maxim (43 kg), Adina Zota (49 kg), Ana Lenghen (52 kg), Madalina Netedu (56 kg), Diana Stamate (60 kg), Simona Pantâru (65 kg) si Catalina Ghinea (70 kg).
In concursul similar rezervat baietilor, echipa CSS-CSM Onesti s-a clasat pe pozitia a IV-a, fiind invinsa de reprezentanta Zalaului. Din rândurile formatiei onestene au facut parte Gabriel Hughineata (42 kg), Cosmin Coman (46 kg), Mihai Primicheriu (50 kg), Emilian Bucur (58 kg), Gioni Anghelescu (63 kg), George Paduraru (69 kg), Andrei Pantâru (76 kg) si George Scorbura (85 kg).
La buna desfasurare a acestei competitii nationale, la care a activat ca arbitru si onesteanul George Plaieseanu, si-au adus contributia antrenorii Alexandru Simon, Mirela Miron, Valentin Dobrea si Stefan Vizitiu. Competitia s-a bucurat de prezenta a numerosi spectatori care si-au incurajat frenetic favoritii, printre cei mai infocati suporteri fiind si Mihai Coman, primarul comunei Bârsanesti – un mare iubitor al acestui sport al celor puternici.
Ion Moraru

Onestenii pot testa WiMAX, cel mai nou sistem de comunicatii

    Societatea Nationala de Radiocomunicatii RADIOCOM a lansat vineri, la Sala de conferinte a Hotelului Trotus, proiectul “Onesti patrunde cu WiMAX in noua era a comunicatiilor”.
    Proiectul lansat propune utilizarea de noi servicii broadband de tip WiMAX, o tehnologie de ultima ora in domeniul comunicatiilor. La manifestarea de la Onesti de vineri a participat ministrul Comunicatiilor si Societatii Informationale, Valerian Vreme, care a sustinut demersul RADIOCOM de sprijinire a modernizarii societatii romanesti, prin introducerea unor servicii de comunicatii in pas cu tehnologia.
    Au testat noile servicii broadband si Cristian Nitu, presedintele director general Radiocom, presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, dar si prefectul Constantin Scripat. La eveniment au tinut sa fie prezenti oameni de afaceri din zona Onesti, consilieri locali si specialisti in domeniul comunicatiilor.
    WiMAX nu necesita investitii mari pentru acoperire, permite conexiuni mai stabile, mai performante si dezvoltarea de servicii noi. In multe tari, WiMAX este in faza de testare sau utilizare a serviciilor bazate pe conexiune rapida, precum telefonie pe Internet, interconectarea companiilor, scolilor si birourilor guvernamentale.
    La nivelul Uniunii Europene (UE), 76% din licentele WiMAX sunt eliberate pentru utilizare in banda 3.5 GHz (141 licente in banda 3.5 GHz si 45 licente in banda 2.5 GHz). Licentele regionale au fost acordate in UE in proportie de 78%, iar costul corespunzator obtinerii licentelor a fost de 268 milioane de dolari.
    WiMAX este o tehnologie wireless bazata pe standardele industriei de gen, ce asigura conectivitate radio de banda larga, de inalta viteza.
    Sistemul permite oferirea de servicii atat segmentului business, cat si persoanelor fizice, concurand serios conexiunile dial-up pe linii telefonice. Municipiul Onesti va deveni in scurt timp un centru de excelenta in domeniul telecom.

    Anca Seres

    Inca un credit pe umerii bacauanilor

      In deplina discretie, sefii municipalitatii au mai contractat un credit. Noul imprumut, in suma de 23,73 milioane RON (aproximativ 6 milioane de euro) vine sa intregeasca o sarabanda a indatorarii initiata de Primaria Bacau in urma cu 4 ani. Din 2006 si pana in prezent, municipalitatea a contractat credite in valoare de peste 58 milioane de euro, fara a mai pune la socoteala dobanzile si comisioanele „de criza”. Reprezentantii municipalitatii sustin ca ultimul credit va fi folosit pentru finantarea unor… proiecte, el reprezentand o „extensie” a imprumutului convenit de Primarie cu BCR in 2009. Suma, potrivit HCL 101/2009 urmeaza a fi rambursata intr-o perioada de 20 de ani, cu o perioada de gratie de 4 ani.
      Daca la creditul contractat de la BCR in 2009, municipalitatea a mers pe procedura negocierii accelerate, la care s-au prezentat mai multe entitati bancare, la suplimentarea imprumutul edilii au optat pentru negociere fara anunt de participare. Potrivit legii achizitiilor publice, negocierea fara anunt de participare este o procedura care se utilizeaza, de regula, in situatii de extrema urgenta, in ideea de a scurta timpii achizitiilor.
      Contactat in repetate randuri pentru a oferi o pozitie oficiala vizavi de imprumuturile Primariei, Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului, a refuzat dialogul cu presa.
      Pe larg, in editiile viitoare ale cotidianului Desteptarea.

      Lucian Bogdanel

      Loc de joaca din epoca primitiva!

        ”Arata de parca-i din epoca primitiva!”. Asa caracterizeaza bacauanii locul de joaca amenajat lânga Centrul pentru Persoane Vârstnice. Parculetul se afla intr-o stare deplorabila, iar copiii care se incumeta sa se joace aici risca in orice moment sa se accidenteze grav.

        Sa lasi copiii la joaca in unele din locurile special amenajate din Bacau este o adevarata aventura. Scânduri scorojite, structuri de rezistenta deficitare, mizerie. Asa arata unul dintre ele. Situat lânga Centrul pentru Persoane Vârstnice, parculetul este intr-o stare deplorabila. Din cauza neglijentei unora, nu putini au fost acei copii care s-au lovit in unul dintre leaganele, balansoarele sau toboganul de aici. Având o vechime apreciabila, parculetul s-ar putea transforma cu succes intr-o piesa de muzeu. Nimic din ceea ce intâlnesti aici nu te duce cu gândul la o multime de copii care vor sa se joace. Unele bucati de metal s-au desprins si parca ii ameninta pe toti cei care au curajul sa vina in zona. Leaganele sunt descompletate, toboganul din tabla a inceput sa rugineasca, iar in bataia vântului din intregul ansamblu razbate un scârtâit sinistru. In acelasi timp, zona este un permanent focar de infectie, iar locatarii reclama faptul ca nimeni nu mai vine sa-l curate sau sa taie iarba. Mizeria este stapâna absoluta. Gunoi menajer, hârtii, ba chiar si fecale sunt imprastiate in zona. Pe barele de fier se mai vad usoare urme din ceea ce a fost odata un strat de vopsea galbena. Singura speranta a locuitorilor din zona a ramas parcul de lânga Sala Sporturilor. Aici micutii s-ar putea juca linistiti, la adapost de multe dintre pericolele prezente in locul de joaca de lânga Centrul pentru Persoane Vârstnice.
        Alexandra Zaharia

        „Asigurarile sunt o problema de atitudine si constientizare”

        interviu cu Iulian Pascu, director al Mediatis Broker de Asigurare Bacau

        – De unde pasiunea pentru asigurari, din câte stiu sunteti specialist in constructii de masini?
        – Pasiunea mea este, de fapt, pentru lucrul bine facut. Am inceput acum 17 ani. Trebuie sa spun de ce? La inceput a fost al doilea job. Eram inginer la IRAv., venit in 1990 cu pieptul inainte, ultima promotie cu repartitie guvernamentala, si nu-mi ajungeau banii. Asteptarile nu au fost pe masura, inflatia, prin ’92-’93 era mare, practic eu câstigam 100 de dolari si cheltuiam 110 dolari pe luna. Diferenta nu aveam cum s-o acopar. Aceasta era o problema financiara, din punct de vedere profesional, totul era ok, ma puteam manifesta profesional. Dupa trei ani mi-am dat seama ca sunt inginer la intreprinderea la care lucram. Depindeam de acea entitate, eram angajatul ei, pe scurt aveam o insatisfactie in plan material. Mi-am cautat, la inceput, un al doilea job. Am ales sa fiu agent de asigurari. Din poarta in poarta. Atunci am „batut” toti managerii din Bacau, ei aveau dreptul, prin contractul cu FPS, la o asigurare. Da, din poarta in poarta, cum ziceti, am reusit sa acopar diferenta dintre venituri si cheltuieli. Rabdarea, consecventa, perseverenta mi-au adus satisfactii. In 1995, am realizat un lucru foarte delicat: clientii isi plateau polita de asigurare, dar era o relatie personala, constientizau mai putin relatia contractuala pe care o aveau cu societatea de asigurari, ei mergeau pe mâna mea. Contractul era ceva care nu prea avea valoare. La baza erau relatiile personale, ce esti, cine esti, cel putin asa am perceput eu. Atunci am cautat alte solutii.
        – Asigurarile nu erau punctul forte al românilor, cum nici acum nu sunt. Ca sa nu mai vorbim de brokeraj.
        – Legea brokerajului a aparut in 2000, insa noi, in 1995, am infiintat societatea cu un singur obiectiv, de a oferi consultanta, de a consilia clientii, de a le spune ca o asigurare este buna sau neadecvata, acest asigurator este serios, altul nu este. Asa am inceput activitatea, ca intermediari intre clienti si societati.
        – Domnule Pascu, ce este brokerul?
        – Am citit, am auzit foarte multe definitii. Una mi s-a parut mie interesanta: Brokerul face pentru clientul sau ceea ce clientul insusi nu stie, nu doreste sau nu ar trebui sa faca de drept. Este o definitie destul de sofisticata.
        – De ce intervine brokerul? De ce nu se duce cetateanul la societatea de asigurari, isi face asigurarea, ia polita si plateste in continuare. Nu-i mai simplu?
        – Pare simplu, dar nu e. Brokerul este o necesitate. Eu am sa merg si mai departe cu explicatia. Doriti sa va cumparati ceva si nu sunteti hotarât? V-ati exprimat nevoia clar, va duceti si vedeti oferta si nu va puteti decide, iar daca va decideti, constatati apoi ca nu a fost cea mai buna decizie. Clientul traieste o semidrama, oferta forteaza cererea, ceea ce este anormal. Aici intervine specialistul, dar nu din interiorul sistemului, ci unul neutru. Când te adresezi direct unei societati de asigurare, este normal ca ea sa-ti prezinte in roz toata oferta. Ea vrea sa vânda. Asigurarea este un produs foarte complex. In asigurari exista un principiu, care nu se gaseste in contractele comerciale, se numeste principiul maximei bune credinte. Brokerul, prin profesiune, prin respectul fata de client si asigurator, trebuie sa-i spuna si ceea ce clientul sau asiguratorul nu l-a intrebat. Un client m-a intrebat acelasi lucru si i-am spus acelasi lucru. Daca vrei sa cumperi un pix, ceri consultanta de la vânzator? Ce consultanta este aceea, in primul rând nu este platita si in al doilea rând nu este supusa subiectivismului? Acum este clar de ce credem noi ca este nevoie de broker? Daca agentul este de asigurari, brokerul este in asigurari. Deosebirea nu este numai de nuanta, este de substanta.
        – Brokerul lucreaza cu asistenti, ei nu vând polite de asigurare?
        – Nu, o societate de brokeraj are personal angajat care vinde nu o polita de asigurare, ci servicii de brokeraj. Un broker nu vinde polite de asigurare, acest lucru il face societatea de asigurari, brokerul cumpara pentru clientii sai polite de asigurare. Aici intervine negocierea, talentul, maiestria brokerului, fie el persoana sau societate. El serveste interesul clientului. Ii pune pe masa avantajele si dezavantajele unei alegeri si recomanda.
        – De unde incepe munca brokerului?
        – De la primul contact cu clientul. Clientul vine sau este cautat. In primul rând vorbim despre riscuri, ce riscuri il paste, la care este expus sau poate fi expus acasa, pe strada, la serviciu, la ce riscuri sunt expuse bunurile, activitatile. Omul trebuie sa constientizeze riscurile. Urmeaza apoi identificarea solutiilor pentru eliminarea sau transferul riscurilor. In general, un risc nu se poate elimina, doar se poate diminua. Exista o categorie de riscuri care pot si merita sa fie transferate unor asiguratori. Este cel mai eficient mod cunoscut de omenire.
        – Chiar daca pare didactic, este prima intentie de a face cunoscute modalitatile de negociere intr-o tentativa de a incheia o polita de asigurare. Ce urmeaza?
        – Poate este util pentru toti sa stim mai mult despre asigurari. Românii nu au un cult al asigurarilor, deoarece statul a intervenit mereu in acest domeniu, a promis, a dat bani sau materiale in situatii pe care ar fi trebuit sa le preia o alta entitate. Sa fim clari, in alte tari nici o inchiriere de locuinta nu se face fara o asigurare, sa nu mai vorbim de bunuri de mare valoare sau chiar de asigurare de viata. In Occident, dar mai ales in America, nimic nu se misca fara o asigurare, fie ea masina, casa, bunuri, viata, parti ale corpului, teren, recolta. Pentru o suma infima pe care o platim anual, ne asiguram siguranta, viata, bunurile. Sa revenim, urmatorul pas este sa obtinem o oferta de asigurare in conditii optime, nu neaparat cea mai ieftina, un raport optim intre calitate si pret. Piata ne raspunde in doua moduri, pentru o oferta standard sau pentru una personalizata. Cererea de oferta se face catre mai multe societati. Relatia broker-client a devenit pentru noi, in acest moment, lege, bun simt, calitate. Clientul a capatat o incredere in broker si spune cinstit, merg pe varianta aleasa de voi, insa sunt situatii când negocierile nu merg asa de simplu. Ce vreau sa spun e ca niciodata nu este numai o singura varinata, clientul trebuie sa le cunoasca, iar brokerul este acela care-i deschide perspectiva.
        – M-ati convins. Cine incheie polita?
        – Polita o poate incheia si brokerul in baza imputernicirii clientului, pentru ca omul sa nu mai umble pe drumuri, el nu are timp, ii este mai comod. Se pot rezolva, negocia, multe aspecte ale asigurarii intre noi si client. Insa repet, noi cumparam polita pentru client, in urma negocierii cu el si cu societatea de asigurari. Sigur, clientul poate incheia asigurarea si direct la societatea aleasa, in baza negocierii prealabile de catre noi. Noi ramânem alaturi de client pâna la finalizarea contractului. Pe parcurs pot aparea probleme, el beneficiaza in continuare de consultanta. Este un avantaj pentru client, deoarece pe piata inca nu s-a dezvoltat o „aparare” competenta.
        – Sa trecem la aspecte mult mai concrete. Asigurarile fac parte din cultura europeana inca de pe la 1500. De ce, in România, exista o reactie de neglijare, de respingere chiar a asigurarii, in afara de cele obligatorii?
        – O societate civilizata are trei piloni. Fara ei nu se poate dezvolta. Pe primul loc este proprietatea, apoi asigurarea si urmeaza creditele. Aceste lucruri se invata sau ar trebui invatate de mic copil. Despre proprietate stim de la parinti, de la bunici, insa despre asigurari vorbim abia de câtiva ani. In ultimii 50-60 de ani nu se vorbea de asigurari, deoarece nu se punea problema proprietatii, nu functiona nici creditul. Vorbim despre asigurari si credite, atunci când statutul proprietatii este legiferat. Atunci când am dobândit proprietatea, indiferent care este ea, am mai dobândit ceva: riscurile. Aici este problema de fapt. Un risc este cel care poate ameninta proprietatea si un altul este ca proprietatea poate sa provoace niste pagube, o cladire, o masina. Aceste aspecte trebuie sa le constientizam.
        – La asigurarea obligatorie a locuintei s-a dat lege, pâna la 31 decembrie 2010, toti proprietarii trebuie sa incheie o polita de asigurare. Este o liniste totala, nu se inghesuie lumea sa se asigure. De ce?
        – 1. Lipseste promovarea acestei legi. 2. Nu sunt clare conditiile, normele de aplicare. 3. Asigurarea este restrictiva. 4. Este, in opinia noastra, scumpa. 5. Precedentul, statul a intervenit cu despagubiri, atunci când nu trebuia, a intervenit din motive sociale, ceea ce nu se intâmpla in alte tari, decât in conditii exceptionale, doar ca supliment la costul politei de asigurare. Se asteapta ca statul sa dea mereu. El nu mai vrea sau nu mai are de unde sa dea.
        – Ce se intâmpla daca nu ne asiguram?
        – Sa ne lamurim. Sunt câteva asigurari obligatorii cunoscute, cum este RCA, a doua este aceasta asigurare a locuintelor. Consecintele lipsei politei RCA sunt cunoscute, nu iese nimeni pe strada fara RCA, astfel risca certificatul de inmatriculare si autoturismul. Dupa 1 ianuarie, se vor aplica amenzi, asa spune legea, pentru cei care nu-si asigura locuinta, in cuantum de la 100 la 600 de lei, insa nu exonereaza de incheierea asigurarii. Fac un comentariu. Personal, nu am incredere in acest sistem de asigurare obligatorie de locuinte, il consider abuziv. Sigur, el are o intentie buna la radacini, insa este deasupra realitatii. Este clar, nu poti obliga un proprietar sa-si asigure locuinta; nu poti. Ne amestecam in liberul arbitru. Mai sunt chestiuni discutabile, insa acestea nu exclud apropierea românilor de asigurari. Se pun in cauza sumele, banii, insa o asigurare costa acum, pe an, cât ai da pe cinci sticle de vin, sau sapte pachete de tigari, ca sa vorbim in corespondent de vicii.
        – Prioritatea brokerului este clientul. Care este relatia lui cu societatea de asigurari?
        – Una de parteneriat. O societate de brokeraj nu-si poate desfasura activitatea daca nu are parteneri seriosi. Componenta principala a noastra este transferul catre asigurator a riscurilor unui client, in baza unei prime de asigurare, pentru care primim un comision, iar pentru reprezentare primim un onorariu.
        – Care sunt conditiile pe care le puneti pentru ca o persoana sa fie acceptata in colectivul de la Mediatis?
        – Sa fie o persoana cu deschidere, sa aiba un câmp mare de transport intelectual, de cuprindere, sa aiba o lista de valori in consens cu ceea ce facem noi, din care nu trebuie sa lipseasca increderea, puterea de convingere argumentata. Noi oferim si apoi cerem. Aici intervine un aspect pe care tot vreau sa-l aduc in fata, in asigurari nu se poate lucra fara incredere, intre client si broker daca nu exista incredere, asa cum este in medicul de familie, in avocat, in psiholog. Sigur, se poate lucra, dar nu va fi performanta, iar MEDIATIS pariaza pe performanta.
        Nu va spun eu un secret, un om, in asigurari, nu poate lucra mai mult de zece ani. Nivelul de stres este foarte mare. Domeniul aduce stresul.
        – Locuinta este asigurata, in baza noii legi, pentru suma de 20.000 sau 10.000 de euro. Pe piata, locuinta face mai mult…
        – Asiguratul poate face o asigurare suplimentara pentru diferenta de valoare. Totul tine de educatie, cetateanul, omul, locatarul, proprietarul este cel care isi stabileste si constientizeaza riscurile. Si ele devin tot mai multe si mai costisitoare. Este o problema de atitudine. Mai este un aspect, unul fundamental. In România, proprietatea nu este garantata de stat, este doar ocrotita, in aceste conditii nu poti sa vii si sa operezi cu niste valori, cum sunt asigurarile, care se leaga de riscuri, care se leaga de proprietate si nu ai fundament.
        – Intram in zone care tin de Constitutie, sunt importante, insa ce transmite un broker posibililor clienti, românilor in general, când este vorba de asigurari?
        – Daca avem o proprietate, ne asumam niste riscuri, daca ni le asumam, trebuie sa facem ceva cu ele. Solutia logica este asigurarea. Daca o faci printr-un broker ar trebui sa ai niste avantaje in plus. Important, foarte important este sa trecem de la nepasare, neglijare, la responsabilitate, sa depasim pragul “mie nu mi se poate intâmpla”.
        Gheorghe Baltatescu

        Incepe recensamantul agricol

        Se numara porcii si hectarele!

        Autoritatile sunt pregatite sa demareze cel mai amplu recensamânt de dupa Revolutie. Actiunea va incepe pe 2 decembrie si va dura un an. Datele colectate vor oferi “o oglinda” a agriculturii românesti si a tendintelor acesteia. Pe baza lor vor fi elaborate politicile si strategiile pentru urmatorii ani.

        Pe 2 decembrie, se da startul celui mai important recensamânt agricol din ultimele decenii. Comisia care raspunde de intreaga actiune, de la instruirea recenzorilor pâna la procesarea tuturor informatiilor obtinute, il are ca presedinte pe Constantin Scripat, prefectul judetului, iar ca vicepresedinti pe Eugenia Harja, director al Directiei Judetene de Statistica (DJS) Bacau, si Ioan Chiriac, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR). “Recensamântul se desfasoara in perioada decembrie 2010 – ianuarie 2011 si vizeaza colectarea de date referitoare la suprafete, utilizarea lor, efective de animale, vii, livezi, utilaje, irigatii, metode de productie” a explicat Eugenia Harja, ieri, in cadrul conferintei de presa organizate la sediul DADR. Judetul Bacau a fost impartit in 1213 sectoare, fiecare având 180 – 200 de exploatatii. In actiune sunt implicati 1213 recenzori, care vor culege datele, 214 recenzori sefi, fiecare având arondati 5-7 recenzori, si 93 de coordonatori, câte unui pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala. In general, coordonator a fost desemnat secretarul comunei sau al orasului. Formularele sunt destul de complicate, dar recenzorii au fost bine pregatiti si vor avea la dispozitie, in perioada intervievarii, un model de formular cu instructiuni pentru fiecare rubrica.

        Toate datele sunt confidentiale

        Toti cei care detin teren agricol si animale, fie ca e vorba de tarani sau de proprietari de societati agricole, sunt obligati, conform legii, sa ofere recenzorilor date corecte si complete. E posibil sa apara probleme cu “strainasii”, cei care detin terenuri in alta localitate decât cea in care domiciliaza, si cu micii proprietari, care se tem ca vor fi majorate impozitele. Din acest motiv, comisia care coordoneaza recensamântul la nivelul judetului Bacau a incercat sa explice scopul si importanta actiunii. Fiecare stat din UE va face recensamântul exploatatiilor, urmând ca datele obtinute sa stea la baza programelor de finantare valabile din 2014. Si la nivelul României, pentru elaborarea programelor guvernamentale sunt necesare date cât mai apropiate de realitate. Ca sa prevezi in buget suma necesara subventionarii cresterii bovinelor, de exemplu, trebuie sa ai informatii cu privire la acest domeniu. “Posibilitatile noastre de informare corecta sunt destul de reduse, a declarat Ioan Chiriac, directorul DADR. Cei intervievati in cadrul acestui recensamânt ne vor aduce date in functie de care se vor face strategiile si politicile pe termen lung.” Marii fermierii stiu acest lucru. Probleme ar putea sa apara in culegerea datelor de la tarani, acestia fiind, de obicei, rezervati, daca nu chiar suspiciosi, atunci când trebuie sa declare câte tone de porumb au obtinut sau câte animale au in gospodarie. “Am vrea sa le transmitem micilor producatori ca acest recensamânt nu se efectueaza in scopul cresterii taxelor si impozitelor ci pentru a obtine o oglinda a ceea ce este agricultura, in România, astazi”, a declarat Ioan Chiriac. Mai mult, toate datele sunt confidentiale: “Legea stabileste ca divulgarea acestor date este caz penal, a explicat Eugenia Harja, diirectorul DJS. Informatiile vor fi folosite numai si numai in scopuri statistice. Dupa centralizarea sI introdicerea in calculator, toate chestionarele vor fi topite.”
        Silvia Patrascanu

        „Cu aripile-n cer”

        Aduceri-aminte

        Daca veti verifica prezentele pe internet ale lui Ioan Lazar (1 ian. 1940, Chisinau – 22 nov. 2000, Bacau), veti da de un filmulet realizat de promotia 1988 a Liceului Teoretic „Lucretiu Patrascanu“ (azi, Colegiul National „Gheorghe Vranceanu“) la doua decenii de la absolvire. Dirigintele uneia dintre clase a fost profesorul de limba si literatura româna, caruia nu numai aceasta generatie îi poarta o amintire frumoasa. Va va însoti, pentru mai putin de patru minute, un cântec gen folk, aproape necunoscut, din care am extras sintagma din titlu. I se potriveste lui Ioan Lazar si tuturor celor care au trecut dincolo, lasându-ne mai singuri si mai saraci. I se mai potriveste si dintr-un motiv intelectual-profesional: teza de doctorat pe care o pregatea îl avea în atentie pe Nichifor Crainic, surprins „între capcanele infernului si nostalgia paradisului“. (Asa si-a numit primul volum – din cele doua proiectate –, aparut în anul fatidic 2000.) Dedicata sotiei si copiilor, cartea este o utila reconsiderare a personalitatii creatoare de exceptie care a fost Nichifor Crainic, cel ce ne îndemna sa-l cautam în scrierile sale, în revista „Gândirea“ – pe care a ctitorit-o –, în cursurile de la Teologie ori la Academia Româna. Sa nu facem greseala de a-i descoperi mormântul, pentru ca „sub cruce e un pumn de tarâna doar“.
        „Unul dintre cei mai de seama animatori culturali interbelici“ („Manuscriptum“, nr. 100) nu a avut parte de recunoasterea necesara decât în ultima vreme, când Muzeul Literaturii Române si revista „Memoria“, în special, cu sprijinul familiei, dar si al fostilor studenti sau apropiati, au redeschis „dosarul Crainic“. Si ca în cazul oricarui front nou, îsi fac loc toate interpretarile posibile. Daca multi îl considera „unul din autorii cei mai nedreptatiti de istorie“, altii îl asaza între intelectualii „anti-democrati“, pentru faptul de a fi produs „confuzia criteriilor“ si de a promova „un traditionalism paseist“. Ioan Lazar are dreptul sa se întrebe: „Românul Nichifor Crainic nu mai are, asadar, nimic sfânt si trebuie crucificat?“ (p. 6) Deculpabilizarea nu e formala: „Fara îndoiala, generatia lui Crainic nu este o generatie fara pacate, dar cei ce ridica piatra împotriva ei ar trebui sa tina seama de complexitatea circumstantelor în care s-au produs evenimentele, de cauzalitatea lor si, îndemnându-i pe altii la toleranta, ar trebui sa fie ei însisi mai toleranti“ (p. 9). Rechizitoriul lansat de Ioan Lazar ne zguduie si pe cei din 2010: „De ce nu se întreaba, fie si în treacat, cei ce acuza cât am pierdut noi, românii, în plan cultural, prin decapitarea cu brutalitate, sub diferite pretexte, a elitelor intelectuale?“ Solutia e previzibila: a sosit „momentul punerii în paranteza a oricaror sentimente si ezitari, al abordarii curajoase a tuturor problemelor delicate“ (pp. 9-10).
        Un model de abordare conforma cu un sistem de principii morale asumate din copilarie si adolescenta si cultivate prin lecturi vaste si de calitate îl avem în volumul dedicat lui N. Crainic. Involuntar, ca unul care l-a cunoscut destul de bine pe autor, am procedat la o punere în oglinda a celor doua chipuri: omul si cercetatorul. Am gasit în cele 111 pagini semnele caracteriale ale lui Ioan Lazar: cumpatarea, judecata fara pripeala, dar si atitudinea critica ori lipsa de obedienta ideologica. Mai mult decât atât: liniile conduitei se pot recunoaste pe linie paterna. În 1992, l-am vizitat la Otelesti – un satuc din comuna Izvorul Berheciului – pe învatatorul Petru Lazar, cu care am discutat despre profesorul sau, Grigore Tabacaru. Am ghicit în chipul moral al tatalui desenul mult admiratului dascal Ioan Lazar. (Mi-amintesc ca în urma cu exact zece ani, anuntându-i pe studentii filologi bacauani, la un curs, ca profesorul de la „Vranceanu“ nu mai este, o fosta eleva a sa a plâns în nestire…)
        Cartea lui Ioan Lazar nu este o tratare descriptiva a operei lui Nichifor Crainic, nici o sinteza a acesteia, ci o reevaluare matura si necesara a unei conceptii etice, estetice si atitudinale fata de dumnezeire, de pacat si de vina. Onest cu asupra de masura, nu-si permite sa eludeze legea ghilimelelor, încât un corpus de cinci pagini are parte de 14 trimiteri bibliografice, cu indicarea paginii/ paginilor. În ciuda acestui fapt, discursul de ansamblu al lui Ioan Lazar este unitar, articulat si, paradoxal aproape, original. Citatele sunt doar pietrele pe care paseste pentru a se ridica la propria atitudine fata de ideea comentata. Fara a se lasa furat de reusita unei metafore („Literatura unui popor e catedrala ce ramâne dupa ce evul a trecut“ – N. Crainic sau „Mergând în singuratate, sa nu uiti doua lucruri: sa iei un tovaras, pe tine însuti, si sa cauti în frumusetea pamântului pe Tatal nostru, care este în ceruri“ – N. Iorga), Ioan Lazar îsi construieste propriul eseu, derivat din însumarea ideilor asimilate si din distilarea acestora în propria imaginatie.
        Se vede limpede experienta acumulata pâna în anul 2000, scriind în special „Anotimpurile romanului“ (I – 1994, II – 1997), cu Petre Isachi, dar si lantul de articole publicate în „Convorbiri didactice“, „Ateneu“, „Credinta ortodoxa“, „Excelsior“ s.a. Unul dintre cei mai priceputi condeieri bacauani, Ioan Lazar a ilustrat convingator eseul si comentariul didactic, sinteza si analiza literara. Si câte ar mai fi putut sa scrie daca nu ar fi urcat asa de repede „cu aripile-n cer“…
        Ioan Danila

        Colocvii avangardiste si Premiile Revistei ATENEU – 2010

          Chiar si in aceste momente mai putin prietenoase pentru cultura, pentru dezbateri intelectuale, Revista ATENEU din Bacau si-a respectat traditia si blazonul organizând, in colaborare cu Facultatea de Litere a Universitatii “Vasile Alecsandri”, Colocviile anuale ale revistei. Invitati de seama, un public receptiv au participat la deschiderea oficiala, moderatorul intregii manifestari, prof.univ.dr. Vasile Spiridon, având daca nu o misiune dificila, cel putin una care i-a dat posibilitatea de crea un dialog natural, interesant, despre o tema aflata de multi, de foarte multi ani in discutie: avangardismul, curent literar, dar cu influente majore si in muzica sau artele plastice. “Colocviile Revistei ATENEU sunt o intâlnire anuala si este o sarbatoare pentru oamenii cartii si nu numai, important este ca am reusit sa avem alaturi de noi, de cititorii revistei, invitati de seama, in fiecare an punând in dezbatere teme actuale ale culturii moderne. Anul acesta am ales tema «Fascinatia avangardismului. Permanenta fenomenului in miscarile literare si artistice». Invitatul nostru special este prof.univ. Ion Pop de la Cluj, apoi poetul de peste Prut Leo Butnaru, un cunoscator dar si traducator al avangardistilor rusi, muzicologul Liviu Danceanu, un promotor al muzicii comtemporane, poetul si prozatorul Ion Fercu, scriitorul C.Th. Ciobanu, Doina Cernica, Gheorghi Iorga, dar si redactorii revistei Ateneu Adrian Jicu, Marius Manta, Dan Persa, Violeta Savu si Stefan Radu. A fost un dialog interesant, mai ales ca in sala au fost studenti de la Facultatea de Litere, viitori dascali si profesori”, ne-a spus Carmen Mihalache, redactor sef al Revistei ATENEU.
          „Deparaziteaza-ti mintea, cititorule!” a fost manifestul primilor avangardisti, care si-au propus negarea a ceea ce considerau ei ca ii sufoca, trecutul, relicvele, muzeele si bibliotecile, cum afirmau mai ales radicalii. Profesorul universitar Ion Pop, de la Cluj, a vorbit studentilor despre avangardismul din România, care s-a aflat la interferenta dintre vechi si nou, curent care a coexistat cu alte curente ale momentului, fiind apoi decapitat de regimul comunist. “Sunt bucuros ca am fost invitat la Colocvii, de fapt eu sunt un constat colaborator al acestei prestigioase reviste, am multi prieteni aici si, un lucru important, suntem pe locurile de unde a pornit, cu Tristan Tzara, avangardismul european. De fapt, este o materie care imi este destul de familiara si sper ca discutiile noastre au fost la nivelul asteptat de cei prezenti”, a tinut sa ne precizeze si profesorul Ion Pop.
          Dupa-amiaza, intr-o atmosfera intima, unde nu a fost nevoie de prezentari protocolare, in sala de la Centrul International de Cultura si Arte “George Apostu”, partener al manifestarii, a avut loc decernarea Premiilor Revistei ATENEU pe anul 2010. Fiecare premiant a beneficiat de un laudatio, astfel ca participantii au putut sa aprecieze alegerea juriului, format din redactori ai revistei, critici literari, cunoscatori ai fenomenului cultural local si national. Redactorul sef al revistei, Carmen Mihalache, le-a multumit tuturor pentru sprijinul acordat, pentru colaborarile lor fructuoase in pagimile revistei pe care o conduce si a multumit, nu?, si editorului, care este Consiliul Judetean. Nu s-a vorbit de criza, de necazuri, de greutati, s-a vorbit de literatura, de muzica, de artele frumoase, intr-o seara superba de toamna. Suspansul a trecut si primul premiat a fost profesorul, eseistul, traducatorul din persana Gheorghi Iorga, el primind un Premiu Special pentru traducerea si publicarea lucrarii „Omar Khayyam si complexele mitului european”, România facând parte din cele 20 de tari care l-au tradus pe autorul persan al rubaetelor direct de la sursa, din opera originala. Un alt Premiu Special al Revistei Ateneu i-a fost acordat muzicologului, dirijorului si scriitorului Liviu Danceanu, pentru valoarea demersului artistic in promovarea muzicii contemporane. “Un premiu al Revistei Ateneu onoreaza pe orcine din slujitorii culturii din România, totusi as vrea sa mai spun si altceva: in ultimii 50 de ani cred ca sunt primul muzicant care primesc acest premiu si nu cred ca meritul imi apartine, probabil ca este o sinonimie intre Ateneul bucurestean, institutie muzicala atât de cunoscuta si revista bacauana. Deosebirea este ca daca pentru Ateneu s-a dat un leu, pentru revista Ateneu mai dam câte un eseu”, a spus Liviu Danceanu, dupa primirea premiului. Premiul pentru poezie pe anul 2010 a fost acordat poetului, eseistului, prozatorului, traducatorului, autor a 65 de volume, 15 numai de poezie, l-am numit aici pe Leo Butnaru, un român de peste Prut, un neobosit colaborator al revistei, un calator perpetuu intre Chisinau, Bacau, Bucuresti sau Pitesti. Cartea care l-a adus in posesia premiului poarta titlul “Ordine de zi, ordine de noapte”. A venit rândul prozei la premiere. Emotiile reporterului au fost si mai mari atunci când s-a rostit numele colegului nostru Ion Fercu. Asadar, Premiul pentru proza pe anul 2010 ii revine poetului, prozatorului, gazetarului Ion Fercu, pentru romanul “Z”. “Premiul din acest an ma onoreaza si pe mine, mai ales ca a fost acordat pentru romanul meu Z, intr-o companie extrem de selecta, un mare poet de peste Prut, un specialist in avangarda, un maestru al armoniilor si un exeget al poeziei arabe. Revista ATENEU este un brand, iar eu ma simt un pic ciudat, parca nu m-ar fi premiat pe mine, ci pe un copil al meu. Romanul Z este unul dintre copiii mei si sunt tare mândru pentru asta”, ne-a spus emotionat Ion Fercu. Dupa un excelent moment artistic, prezentat de un grup de elevi de la Liceul de Arta din Bacau, a urmat decernarea ultimului premiu. S-a acordat Premiul de Exelenta profesorului clujean Ion Pop, pentru studiile, tratatele, exegezele consacrate avangardismului european si românesc.
          Premiantii si invitatii au beneficiat de o cupa de sampanie, pe care au inchinat-o pentru Revista Ateneu, pentru cultura bacauana, pentru cultura nationala, pentru poezie si muzica.
          Gheorghe Baltatescu

          Coada la RAR

            Scumpirea taxei de prima inmatriculare = aglomeratie

            Zvonul conform caruia taxa de prima inmatriculare se va scumpi incepând cu anul viitor nu a facut altceva decât sa aglomereze statia Registrului Auto Român din Bacau. Daca intr-o zi obisnuita erau verificate in jur de 70 de autoturisme, de la sfârsitul lunii octombrie situatia s-a schimbat. Numarul acestora este acum dublu. Desi programul de lucru nu a fost extins, angajatii RAR Bacau lucreaza la foc incins.

            Dupa ce au auzit de noile taxe de poluare pe care proprietarii de autoturisme inmatriculate pentru prima data in România le vor plati de la 1 ianuarie 2011, multi bacauani s-au grabit sa-si inmatriculeze masinile pâna la finele anului.
            Asta inseamna un drum la RAR si abia mai apoi la Serviciul de Inmatriculari. In ambele cazuri, bacauanii trebuie sa se inarmeze cu multa rabdare, pentru ca numarul celor ce asteapta la coada este din ce in ce mai mare. Pâna la sfârsitul lunii octombrie, intr-o zi obisnuita erau verificate in jur de 70 de autoturisme. Acum insa, peste 130 de masini sunt identificate si inspectate tehnic in fiecare zi la Registrul Auto Român Bacau. Pâna sa ajungi aici este nevoie de o programare. Bacauanii sunt dispusi sa astepte si doua saptamâni pentru a le fi verificate autoturismele. "In acest moment avem programari facute pâna la mijlocul lunii decembrie. Am luat totusi masuri pentru a trece mai usor peste aceasta perioada aglomerata. Am solicitat astfel ajutorul in hala al colegilor nostri din trafic", a declarat Dumitru Voicu, sef reprezentanta RAR Bacau.

            Stau cu orele la coada

            Odata ajunsi la RAR, bacauanii asteapta la cozi interminabile. "Niciodata n-am crezut ca o sa fie asa multa lume la RAR. Eu astept deja de o ora. Din pacate, peste tot in tara este aceeasi situatie. Programarea am facut-o acum o saptamâna. Am avut noroc. Sunt altii care si-au facut programari cu câteva saptamâni inainte", a spus Petrica Dinu. Bacauanii recunosc. Posibilitatea scumpirii taxei este motivul pentru care s-au grabit sa-si inmatriculeze masinile. "Guvernul a anuntat ca se vor mari taxele de la anul, asa ca lumea vine acum sa-si rezolve problema asta. Eu m-am programat acum o luna la RAR, dar nu ma asteptam sa fie atâta lume la cozi", ne-a zis Ionel Dragomir.
            Desi numarul solicitarilor a crescut simtitor, programul de lucru nu a fost extins. "Deocamdata nu am putut extinde programul din cauza faptului ca numarul personalului este limitat. Nu avem destui angajati, iar cei care sunt, nu au timp nici de pauza. Lucreaza incontinuu", a mai precizat seful reprezentantei RAR Bacau.
            Daca la alte reprezentante RAR din tara exista chiar si 40 de angajati, in Bacau sunt doar 22. Doar 8 dintre ei sunt ingineri specialisti in verificarea autoturismelor.
            Sinziana Filimon

            Cadre didactice „exmatriculate”

              Paradox: Meditatiile ii vor lasa pe profesori fara pâine

              Meditatiile contra cost cu proprii elevi vor fi considerate abatere disciplinara a profesorilor. Comisia pentru invatamânt din Senat a aprobat un amendament la proiectul Legii Educatiei, care prevede ca profesorii nu vor mai avea dreptul sa ii mediteze, pe bani, pe elevii din clasele la care predau. Cei care vor fi prinsi ca nu respecta aceasta decizie vor fi exclusi din sistemul de invatamânt.

              Pregatirile in particular sau meditatiile pe care profesorii le fac impreuna cu elevii lor vor fi de domeniul trecutului. Considerata principala sursa de venit (care poate depasi chiar si de trei ori leafa de la stat) de unele cadre didactice, aceste practici vor fi interzise prin noua Lege a Educatiei. Presedintele Comisiei pentru invatamânt din Senat, senatorul PD-L Mihail Hardau, a declarat ca “aceasta abatere va fi sanctionata gradual, putând sa duca pâna la excluderea din procesul de invatamânt” si a mai adaugat ca amendamentul, adoptat prin consens de membrii comisiei, vizeaza extinderea acestei reguli si in cazul invatamântului universitar.

              In Bacau, vestea ii lasa rece pe profesori

              Acceptate de toti, atât de parinti si elevi, cât mai ales de profesori, aceste meditatii au ajuns de fapt o forma de imbunatatire a relatiei dascal – elev, mai ales in ceea ce priveste sistemul de notare la clasa. Asta dupa ce se cunoaste deja ca unii profesori folosesc voit metode incorecte de notare a elevilor pentru a stimula meditatiile, o activitate aducatoare de bani. De multi bani. O spun si parintii, si elevii, o recunosc chiar si profesorii. Acum, odata cu reducerea drastica a salariilor din sistem, dascalii sunt si mai determinati sa-si completeze veniturile. “Avem elevi care ne solicita, parintii lor se roaga efectiv de noi. Nimeni nu o recunoaste, dar nu cred ca este coleg, mai ales in mediul urban, care sa nu faca aceste pregatiri. Nu cred ca va fi eradicat acest fenomen. E greu de dovedit”, ne-a spus sincer un profesor de matematica de la un colegiu de renume din centrul Bacaului. Parerea lui este impartasita si de alti colegi, care au dorit insa sa-si pastreze anonimatul.

              S-a spart buboiul meditatiilor

              Florin Constantin Enache, un profesor de matematica de la Colegiul Tehnic “Petru Poni” din Onesti a fost sanctionat cu desfacerea contractului de munca. Odata cu primirea deciziei, el a fost si eliberat din invatamânt. Consiliul profesoral al liceului a decis acest lucru urmare a unor reclamatii primite de la elevi si parinti. Profesorul a fost acuzat ca isi forta elevii sa faca pregatire la matematica, la domiciliul sau, in caz contrar fiind amenintati ca ramân corigenti si chiar repetenti. Totul a iesit la iveala in urma cu exact un an, dupa ce elevii din clasele a XII-a I si J, impreuna cu parintii lor, au depus la registratura colegiului, mai multe plângeri impotriva profesorului Enache. In ceea ce priveste orele de pregatire, elevii au spus ca acestea erau efectuate acasa la profesor, cu 18 pâna la 25 de elevi grupati in doua camere. La inceput a pretins 25 lei pe elev pentru fiecare sedinta, iar in ultimul timp s-a ajuns la 70 de lei.

              Roxana Neagu

              “Eu fac pregatire de nevoie. Am doi copii la scoala si fac meditatii cu ei la limba engleza si la matematica. Numai pe meditatii dau pe luna 8 milioane de lei vechi. Este foarte costisitor, dar am luat aceasta decizie pentru ca am ajuns la concluzia ca in ziua de azi daca vrei sa ai un copil bine pregatit, bine informat, trebuie sa-i suplimentezi pregatirea cu aceste meditatii. Sunt intr-adevar si profesori care obliga elevii sa vina la meditatii daca vor o nota buna in catalog. Dar nu avem ce face. Acesta este invatamântul românesc, de astazi, chiar daca ne este greu sa acceptam.”
              Mariana Florea, parinte

              “Nu ma opun meditatiilor, atâta vreme cât acestea nu sunt impuse copiilor de catre profesorii de la clasa. Ma refer si la impunerea voalata, prin notarea scazuta la ore, astfel incât parintele sa priceapa ca se impun meditatii. Ca parinte mi-as dori ca orele petrecute zilnic la scoala de catre copilul meu sa fie suficiente, fara a mai fi nevoie de meditatii si de temele stufoase de acasa. Mi se pare ca programa scolara este foarte incarcata, copiilor li se ofera prea multe informatii pe care nu le pot retine sau intelege, clasele sunt aglomerate, unii profesori sunt nepregatiti, plictisiti sau incompatibili cu meseria lor. Toate acestea fac meditatiile necesare. Din pacate, nu-mi pot permite sa le platesc. Prin urmare, eu si sotul meu ne-am transformat in meditatorii copilului nostru. Acesta este un secret pe care el il pastreaza fata de colegii lui care se lauda ca fac meditatii, de regula chiar cu profesorii lor de la clasa.”
              parinte

              Pretul orelor de meditatii difera in functie de disciplina. Cele mai scumpe sunt la matematica, limbi straine, informatica si limba româna, iar cele mai ieftine – la istorie, biologie si chimie. Pretul, insa, poate urca si pâna la 120 de lei pentru o sedinta, daca este vorba de pregatirile pentru bacalaureat.

              Sanatate bolnava

                Spitalele cad iar in plasa restantelor

                Spitalele publice bacauane sunt intr-o situatie financiara disperata. In octombrie au primit doar bani pentru salarii, dar pentru ultimele doua luni ale anului nu au nici macar finantare pe hârtie. Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate are datorii catre furnizorii de servicii medicale si asteapta o rectificare bugetara. In spitale nu sunt fonduri pentru plata medicamentelor, a alimentelor si a utilitatilor.

                In luna octombrie, managerii spitalelor isi faceau griji ca nu mai aveau bani in cont pentru plata facturilor de la furnizorii de medicamente, materiale sanitare si alimente. In noiembrie nu mai au fonduri nici macar pe hârtie. Spitalele functioneaza fara avea contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). De altfel, actele aditionale la contractul semnat pâna in septembrie nu pot fi incheiate deoarece Casa nu are buget pentru plata serviciilor. Prin urmare, spitalele functioneaza din inertie, consumând medicamente, materiale sanitare si alimente din stoc sau pe datorie. Chiar si Spitalul de Pneumoftiziologie, care a avut mereu o finantare satisfacatoare datorita specificului sau, a dat de fundul sacului. “In octombrie ar fi trebuit sa primim de la Casa 5,8 milioane de lei, dar ne-au dat doar 5,2 milioane, din care am lasat la Trezorerie 25%, reprezentând reducerile salariale pentru bugetari, ne-a declarat dr. Gabriel Gavrila, managerul spitalului. Daca situatia va persista, nu voi putea plati facturile.” Datorita unor achizitii inspirate din luna iunie, spitalul mai dispune de medicamente si isi permite inca sa asigure bolnavilor un meniu care contine carne in fiecare zi.

                Casa, datoare la spitale

                Pe lânga suma lunara, Spitalul de Pneumoftiziologie are de primit de la CJAS 100.000 lei pentru servicii efectuate in acest an si nedecontate. Catre Spitalul Municipal Onesti, Casa are o restanta de plata de 3,6 milioane lei. “Ar fi grozav daca am primi acesti bani, ne-a declarat directorul financiar Elena Butnarus. Daca vom primi insa si in noiembrie doar bani pentru salarii, nu stiu cum ne vor descurca. Furnizorii nostri sunt speriati fiindca este aceeasi situatie in toata tara.” Spitalul onestean ajunsese cu plata furnizorilor la zi dupa ce Ministerul Sanatatii a stins datorile pe care spitalele le aveau la 30 iunie. Blocajul financiar duce iar la arierate, la presiuni din partea furnizorilor, la lipsuri in asigurarea asistentei medicale.

                Bani putini si pentru copii

                Nici Spitalul de Pediatrie nu este intr-o situatie fericita. Dupa plata, in 15 noiembrie, a salariilor si acordarea tichetelor de masa, aferente lunii octombrie, din bugetul pe care l-a avut nu i-a mai ramas aproape nimic. Spitalul a avut 1.184.630 lei iar cheltuielile salariale si tichetele de masa au insemnat 1.050.000 lei. Asadar, i-au mai ramas 134.630 lei pentru toate celelalte cheltuieli, respectiv cu utilitatile, medicamentele, materialele sanitare, alimentele etc. Conducerea spitalului reuseste, totusi, sa asigure derularea activitatii in conditii optime, dar cu pretul acumularii datoriilor la furnizori. "La unele facturi suntem cu plata la nivelul lunii iulie, ne-a spus Doina Dragomir, directorul financiar-contabil al spitalului. Sunt furnizori care ne preseaza sa le achitam facturile, dar le explicam ca noi trebuie sa le onoram in functie de vechimea lor si, pâna la urma, inteleg." Dar datoriile se tot aduna. Mai ales ca pentru noiembrie se preconizeaza ca spitalul va fi finantat la fel ca in octombrie, adica doar cu 1.200.000 lei. Nici in trimestrul III nu a beneficiat de o finantare mai buna. A avut cheltuieli curente de 6.390.000 lei si a primit 6.389.000 lei.
                Doina Mincu
                Elena Tintaru

                „Ma intreb cum vom plati facturile. Daca nu le achitam, scade calitatea serviciilor.”
                Dr. Gabriel Gavrila, manager la Spitalul de Pneumoftiziologie

                „Dam zilnic telefon la Casa de Asigurari pentru a intreba de bani. Ni se spune ca se asteapta rectificarea. Nu stiu cum se va acorda acesata, deoarece au fost doua rectificari in 2010, câte permite legea.”
                Elena Butnarus, director financiar-contabil la Spitalul Onesti

                Handbal masculin / Cupa Challenge, „16”-imi, mansa I: Mai simplu?

                Initia Hasselt (Belgia) – Stiinta MD Bacau (sâmbata, ora 21.15)

                De neoprit in Liga Nationala, unde au contabilizat cinci victorii consecutive, “studentii” intra cu prima sansa in block-start-ul celui de-al treilea sezon de Cupa Challenge. “Avem un campionat mult mai puternic decât cel belgian si o echipa mai valoroasa, de aceea nu cred ca s-ar pune problema formatiei care se va califica in primavara europeana”, considera antrenorul Gabriel Armanu, avertizându-si insa elevii sa nu-si trateze adversarul de sus daca vor sa-si respecte statutul de favoriti. Altfel, euforia succeselor in serie obtinute in campionat risca sa fie cu doua taisuri. “Trebuie sa ramânem cu picioarele pe pamânt. Ne bucuram ca am câstigat la Târgu Jiu, este un rezultat care ne mentine pe drumul pe care ni l-am propus pâna la finalul anului. Vrem sa obtinem maximum din com petitiile in care participam, asa ca nu avem voie sa ne relaxam”, a completat “principalul” Stiintei.
                Invingatori miercuri pe terenul Energiei Pandurii Târgu Jiu (30-29), elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan decoleaza vineri dimineata spre Belgia, unde vor avea prima intâlnire cu liderul si singura echipa neinvinsa din campionatul local, Initia Hasselt. Adversara Stiintei a jucat si ea la mijlocul saptamânii, acasa cu lanterna rosie Eupen (38-20), inregistrând a 8-a victorie in 11 etape. “La tragerea la sorti pentru cupele europene am fost euforici, dar totusi rezultatele adversarilor nostri ne dau de gândit. Faptul ca nu au pierdut niciun meci in acest an ne determina sa-i tratam cu seriozitate maxima”, a mai spus Gabriel Armanu.
                Pe cai mari in campionat, Initia Hasselt este insa lipsita de experienta in cupele europene, ultima prezenta internationala fiind consemnata in sezonul 2003-2004, când s-a inclinat in dubla mansa in fata slovenilor de la Gorenje Velenje, in turul doi al Cupei Cupelor. In schimb, “studentii” au deja doua primaveri continentale consecutive si o cauta pe a treia, intr-un duel care pare sa fie mai simplu decât cele din campionat. Cu conditia sa fie tratat asa cum se cuvine pentru a respecta calculele hârtiei la inceputul drumului de a depasi performantele anterioare, in care Stiinta Municipal Dedeman s-a oprit in sferturile de finala.

                Dana Popa

                Karting / Cupa „Ayrton Senna”: Denis Marcu vizeaza inca un trofeu

                In acest sfârsit de saptamâna, Denis Marcu va lua startul in cea de-a doua etapa a Trofeului “Ayrton Senna”, competitie care va avea loc in Italia, pe circuitul de la Sarno. Pilotul asistat din punct de vedere tehnic de Selena Motor Sport s-a impus detasat in prima etapa a concursului, desfasurata duminica trecuta, si are sanse mari sa-si imbogateasca astfel palmaresul pe 2010, care mai cuprinde, printre altele, titlul mondial WSK Master Series, titlul national si campionatul Europei de Sud-Est. Dupa etapa de final a Cupei “Ayrton Senna”, Denis Marcu va rula pe kartodromul de la Conca, tot in Italia, in WSK pe natiuni, si la Barcelona, in Cupa Campionilor. (D.P.)

                Fotbal / Liga a III-a: Cursa de urmarire

                Cea mai importanta ecuatie din Seria I s-a rezolvat in devans. FCM Bacau a incheiat turul mai repede, impunându-se cu un categoric 5-0 in fata Cetatii Târgu Neamti si asigurându-si astfel fotoliul de lider peste iarna. In timp ce “galben-albastrii” au liber competitional pâna anul viitor, in conditiile in care echipele FC Willy si Cetatea Suceava s-au retras din campionat, celelalte formatii bacauane continua sa joace in prima jumatate a sezonului.
                In etapa a 13-a, pe teren propriu evolueaza numai Sport Club. Echipa manageriata de Ciprian Panait primeste vizita Politehnicii Galati, formatie in fata careia bacauanii cauta un rezultat prin care sa ramâna in coasta liderului. Meciul de pe Letea va fi condus de o brigada din Târgu Mures, in componenta Laszlo Istvan – Iszlai Istvan, Elena Munteanu.
                Dupa ce in runda precedenta a facut o victima de seama, impunându-se cu 2-1 in fata ocupantei locului al patrulea, Otelul II, Aerostar Bacau are parte de un nou adversar de top. “Aviatorii” merg in deplasare la a treia clasata, Petrotub Roman, partida urmând sa fie arbitrata de botosanenii Dumitru Brânza, Ciprian Iovu si Adrian Vornicu.
                Pe teren strain joaca si FCM Onesti. La o saptamâna dupa ce au invins lanterna rosie Luceafarul Mihai Eminescu, elevii lui Florin Pavel infrunta antepenultima clasata, CSM Foscani. Meciul va fi condus de Victor Chiriazic (Tulcea), asistat de Marius Marchidanu si Maricel Dragomir (ambii din Braila).
                Programul complet al etapei a XIII-a (vineri, ora 14.00): Petrotub Roman – Aerostar, Otelul II Galati – Ceahlaul II Piatra Neamt, Rapid Suceava – Cetatea Târgu Neamt, CSM Focsani – FCM Onesti, Sport Club – Politehnica Galati, Luceafarul Mihai Eminescu – CS Panciu; FCM Bacau si CSM Pascani stau. (D.P.)

                Clasament seria I
                1. FCM Bacau 13 11 2 0 40-9 35 (+17)
                2. SC Bacau 10 8 1 1 23-6 25 (+10)
                3. Petrotub Roman 10 7 1 2 14-6 22 (+10)
                4. Otelul II 12 6 2 4 15-12 20 (+5)
                5. Aerostar 11 5 2 4 21-22 17 (-1)
                6. CSM Pascani 11 5 2 4 16-20 17 (-1)
                7. Poli Galati 10 5 1 4 12-11 16 (-2)
                8. FCM Onesti 10 4 1 5 13-15 13 (-2)
                9. Ceahlaul II 10 3 2 5 11-12 11 (-4)
                10. Rapid Suceava 10 3 1 6 13-16 10 (-5)
                11. Cetatea Tg Neamt 11 3 1 7 9-23 10 (-5)
                12. CSM Focsani 10 3 0 7 8-18 9 (-6)
                13. CS Panciu 10 1 1 8 11-20 4 (-14)
                14. Luceafarul 10 0 3 7 6-22 3 (-12)

                Biserica de lemn descoperita dupa 300 de ani

                In timpul lucrarii de reconsolidare, efectuate de curând, o biserica din comuna Casin si-a dezvaluit adevarata identitate. Satenii au trait tot timpul cu impresia ca lacasul lor de cult este unul nou, construit in ultimii ani, insa au avut surpriza sa constate ca biserica a fost ridicata pe o structura de lemn, in urma cu … 300 de ani. De altfel, traditia lucrului migalos a cioplirii si sculptarii lemnului este una veche in zona, unde traiesc si foarte multi mesteri populari. Pâna si cuiele care prind sindrila pe acoperisul caselor sunt facute tot din lemn, la fel ca si portile, prispele sau usile de la pridvor.

                Materialul de baza al tuturor constructiilor din comuna Casin este lemnul. Chiar si o biserica din satul Curita si-a dezvaluit adevarata identitate in acest an, in urma lucrarilor de reconsolidare. Preotul paroh al lacasului de cult a descoperit, in timp ce decoperta tencuiala de lut, ca structura bisericii este tot din lemn si dateaza din anii 1550. Constantin Tudose, un localnic, a incercat sa-i reconstituie istoria. “Intr-adevar, decopertând tencuiala de lut, de fapt un amestec de nisip si var, s-a descoperit o minunatie de sculpura pe lemn, in trei straturi, care de fapt era structura acestei biserici, a spus Tudose. Totul e din lemn, inclusiv temelia. Biserica e construita de 300 de ani. Aici, odata, a fost un schit, in jurul anului 1550. Totul e facut din lemn de stejar, pâna si cuiele ce fac legatura intre pereti si acoperis sunt din lemn. Apoi penele puse in zid, acea «puriceala» cum se spune pe la noi sunt tot din lemn si sunt prinse in pereti pentru a putea sta tencuiala. Lemnul s-a conservat in timp si e aproape intact. Este ceva autentic, fara beton sau alte materiale.”

                Comuna portilor de lemn. Cea mai veche provine din secolul XIX

                Pe lânga biserica, cu model unicat pe toata valea, in comuna aproape la fiecare casa sunt minunate porti de lemn. De altfel, portile de lemn sunt un fel de brand al comunei. Unele dintre ele sunt foarte vechi. In zona au trait si inca mai traiesc adevarati mesteri populari care au indragit sculpura in lemn si au dus traditia din neam in neam. Gheorghe Cuciureanu, Ion Ardeleanu sau Neculai Mocanu s-au dus in Ceruri, dar au ramas inca Neculai Comaneciu, Ion Fuiora, Nicolae Coman sau Marcel Ditu, cei care cu migala si dragoste continua traditia cioplirii lemnului in sat. Cea mai veche poarta a comunei, ridicata numai din lemn, este din secolul XIX. “Este poarta din prima generatie, a mai explicat Constantin Tudose. Are acoperis separat pentru toate cele trei stâlpuri care o compune. E mica, spre deosebire de celelalte porti care sunt mai mari si mai generoase. E facuta din lemn daltuit, care a rezistat in structura, facuta din mâini nestiute. Si cepurile sunt din lemn, nu en imic industrializat. Scândurile sunt foarte late, taiate la o trasca, din lemn de stejar si salcâm provenit de pe mosia Casinului. Este o poarta unica.”

                Porti din 1930 si clopotnita din 1903

                Celelalte porti din comuna Casin au toate trei stâlpi, acoperis si sculpuri de o rara frumusete, din lemn de stejar, salcâm sau brad, adus de pe mosia satului. Cele mai vechi porti sunt construite numai din lemn, altele au stâlpii inalti de 3,5 metri, cu acoperis comun, altele sunt din anii 1930, pe stâlpi de piatra cioplita, cu obloane de lemn. Si clopotnita bisericii este din lemn si dateaza din 1903. Sunt case, in Casin, Curita sau Pochita, vechi de 100 de ani, dar care si acum rezista in constructia tip, cu bârne din brad, in care nu se gaseste deloc fier sau beton. Pâna si cuiele care au prins sindrila pe acoperis sunt tot din lemn. In Casin traditia lemnului a rezistat in ciuda trecerii timpului, la fel ca si portul popular, obiceiurile, dansurile nationale si datinele stramosesti.
                Roxana Neagu

                Scoala personalizata

                  Uniforme pentru intreg Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau

                  In Colegiul National Economic “Ion Ghica” Bacau, toti elevii poarta acum uniforma scolara. Liceul este singurul din intreg judetul care a instituit o asemenea masura, ca forma de asigurare a securitatii copiilor in scoala. Tinutele scolare au fost alese, prin vot, chiar de catre elevi.

                  Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau este de acum o scoala personalizata. Toti elevii liceului poarta uniforme scolare, ce au fost create de un designer de la o firma din Bucuresti. Alegerea tinutei a fost votata chiar de catre elevi, dupa ce, in luna mai, s-a organizat si o parada a uniformelor scolare. “Asa am intrat de fapt si in acest liceu. Am ales cel mai mare liceu din judet si cel mai reprezentativ prin numarul cel mai mare de elevi. E un proiect pe care l-am initiat impreuna cu directorul scolii. Am facut in asa fel incât elevii sa-si doreasca aceasta tinuta. Tocmai de aceea s-a organizat si acea parada”, ne-a spus Sorin Foit, reprezentatul firmei producatoare de tinute scolare.

                  Masura de securitate

                  De altfel, decizia de asigurare a uniformei scolare in Colegiul Economic a fost luata de conducere ca o masura de securitate a elevilor, pentru a se face distictia clara intre copiii care intra in scoala. “In afara de faptul ca am personalizat scoala, ne-am gândit in primul rând la siguranta elevilor nostri. E un câstig pentru noi, ca institutie scolara, pentru ca asa avem si controlul persoanelor care intra in scoala, dar e un câstig si pentru elevi si parintii lor, din punct de vedere financiar”, a explicat prof. Dana Enache, director CN Economic “Ion Ghica” Bacau, iar prof. Neculai Terente, director adjunct, a adaugat ca “proiectul a fost unul indraznet si destul de greu de realizat din cauza faptului ca la mijloc este vorba de foarte multi elevi, in jur de 2.000”.

                  Proiect unic de 210 lei

                  Proiectul este unic in judet. S-a mers pe votul elevilor, pentru a nu exista anumite discordante intre ceea ce ei isi doresc sa poarte. Costumul fetelor este compus din sacou, vesta, camasa, fusta sau pantalon si cravata, iar al baietilor, din sacou, camasa, vesta, sacou, pantalon si cravata, toate in culori combinate de gri cu bleumarin. O uniforma completa a costat 210 lei, iar pentru elevii de clasa a XII-a, an terminal, s-a negociat un pret de numai 140 lei, pe o tinuta minima ce consta in sacou, fusta sau pantalon si cravata. “Este o mândrie pentru mine sa port aceasta uniforma pe care o vad si foarte frumoasa. Este normal sa avem o uniforma la scoala. Intotdeauna mi-am dorit asta”, ne-a precizat Valentina Balint, eleva in clasa a XII-a J. Declaratia ei a fost sustinuta si de colega Elena Blajenaru. “Numai noi avem astfel de uniforme. Cred ca va fi mai greu atunci când mai vrem sa chiulim, ca sigur vom fi prinsi”, a adaugat in gluma Dragos Bujoreanu, elev in clasa a XI-a B. “Trebuie sa fim si noi ca cei din Uniunea Europeana”, a spus si Alexandru Gherasim, din clasa a XII-a A. De altfel, aceasta este si tendinta, ca in fiecare scoala sa se poarte o uniforma distincta. “Daca e sa ne uitam la ce se intâmpla in marile tari ale Europei, intr-adevar aceasta este tendinta, ca fiecare scoala sa aiba o uniforma personalizata si niciuna dintre ele sa nu aiba acelasi model de tinuta”, a mai spus Sorin Foit, care a “imbracat” peste 1.000 de licee in intreaga tara. Au mai imbratisat aceasta idee colegiile “Grigore Antipa” si “N.V. Karpen” din Bacau, dar si licee din Onesti, Moinesti, Buhoci sau Sascut, care in curând vor adopta si ele anumite tinute scolare.
                  Roxana Neagu

                  Tablouri din boabe de viata

                  Terapie cu seminte

                  Pentru cei mai multi dintre noi, semintele plantelor inseamna rodul anului viitor sau doar hrana pasarilor pe care le crestem. Pentru altii, insa, boabele mici, in diferite culori si nuante, se aduna in imagini surprinzatoare. Elena Vartolomei face parte dintre cei cu imaginatie si mâini indemânatice. Tablourile ei sunt o incântare pentru ochi si un leac pentru suflet.

                  Intr-o casa cocheta din Letea Veche, semintele prind viata fara a fi plantate si udate. Se aduna incet in tablouri neobisnuite. Artistul este o pensionara surprinzator de tânara, care si-a descoperit talentul si pasiunea in imprejurari nefericite. Elena Vartolomei lupta de mai mult timp cu o boala grea. A trecut prin mai multe interventii chirurgicale, dar problemele de sanatate persista. In urma cu câteva luni si-a pierdut speranta si puterea. In acel moment de cumpana a descoperit secretul semintelor. “Am inceput mai mult in joaca, ne-a marturisit. Aveam porumbei, dar au zburat, asa ca mi-au ramas boabele cu care ii hraneam. Le-am lipit pe un suport. S-a format o floare. Mi-a facut extraordinar de bine acea prima incercare. Si acum, când privesc tabloul, simt pacea din momentele in care am lucrat la el.” A vazut ca-i place sa atinga semintele, sa se joace cu formele si culorile lor. Nu intelegea de unde vin farmecul si linistea clipelor in care le sorta si le aseza una lânga alta. A inceput sa citeasca pe Internet despre pasiunea chinezilor pentru seminte, despre folosirea lor in diverse terapii. “Am vazut scris ceea ce eu simtisem: ca in fiecare bob este viata, ca natura nu se opreste niciodata. Am, inteles ca omul trebuie sa faca la fel. Fiecare zi este un inceput, chiar si atunci când treci prin suferinta.” La inceput, a lucrat cu boabe mari, de fasole, de porumb sau de dovleac. In scurt timp a trecut la semintele de soia, mei, lucerna sau gazon. Mii de boabe pot forma o icoana, un portret, o floare, un peisaj sau chiar un personaj de desene animate. In cele 3 sau 4 ore pe care le petrece zilnic la masa de lucru, Elena Vartolomei nu simte durerea, alunga toate gândurile negre si se incarca de energia ascunsa sub coaja lucioasa a semintelor. Este o terapie pe care o recomanda tuturor celor suferinzi, singuri sau nefericiti. Chiar daca nu au avut niciodata vreo legatura cu arta. Elena Vartolomei a fost contabil o viata. Acum isi imparte ziua intre obligatiile gospodaresti, grija fata de cei doi nepoti, Emilia si Ovidiu, si pasiunea pentru tablourile din seminte. Fiica si ginerele sunt mândri de talentul si migala cu care “picteaza”. Tablourile impodobesc salonul casei si par sa transmita caldura soarelui care a mângâiat semintele. Multe dintre lucrari au ajuns in casele prietenilor si rudelor dragi. “Le-am oferit din toata inima, pentru ca toate poarta o parte din sufletul meu.” Desi a atins fiecare bob si l-a mângâiat cu privirea pâna i-a gasit locul potrivit, artista s-ar desparti fara regrete de tablourile sale daca acestea ar fi vândute pentru o cauza nobila. “As vrea ca banii sa ajunga la copiii cu handicap sau la batrânii care nu mai au pe nimeni pe lume.”
                  Doina Mincu

                  ULTIMELE ȘTIRI