Paula Herciu este noul debut in lumea poeziei bacauane. Eleva de clasa a XI-a, de la Colegiul Catolic “Sfântul Iosif”, si-a lansat primul volum de poezii intitulat “Sansa”, o colectie de versuri pe care le-a compus de-a lungul anilor. Profesorii prezenti la debut au remarcat muzicalitatea specifica a versului, estetica gratiosului si inspiratia divina. Volumul a fost prezentat in fata colegilor si a dascalilor care au indrumat-o in acest inceput de cariera. “Paula este un copil sensibil, traieste pe dinauntru, un copil inteligent care reuseste sa ne uimeasca cu prospetimea sufletului sau inocent”, a declarat Adina Rotaru, profesorul sau de româna. Vadit emotionata, Paula a marturisit ca a inceput sa scrie poezii inca din copilarie, iar totul a fost mai intâi ca un joc. “Scriu poezii de mica. Acum le-am adunat in acest volum.
Ma inspir din lumea inconjuratoare, din tot ce ne influenteaza”, ne-a spus debutanta Paula Herciu. Dupa lansare, eleva a oferit fiecarui profesor si coleg cartea sa cu autograf. Este decisa insa sa nu se opreasca aici. Are in plan alte doua volume de versuri, de asta data pentru copii. Paula Herciu s-a nascut in 1992, in satul Iugani, judetul Iasi.
„Era un prunc asa tacut
Cunoscator de multe
Dar era Sunet, nenascut,
Stia doar sa asculte.”
(fragment din poezia “Sansa”)
O „Sansa”
Primaria refuza sa mai subventioneze transportul in comun pentru pensionari
Dupa ce a pus umarul la distrugerea FCM Bacau si a hingherit la nesfârsit societatea Transport Public, edilul sef recidiveaza in plina Saptamâna Mare. Primaria nu a mai incheiat o conventie pentru acordarea de subventii la transportul in comun categoriilor defavorizate din Bacau. Vechea intelegere parafata in ianuarie cu Transport Public expira la finele acestei luni. Incepând cu 1 aprilie 2010, zeci de mii de pensionari sau persoane cu dizabilitati vor fi obligate sa plateasca bilet intreg daca vor alege sa circule cu autobuzele transportatorului bacauan.
Romeo Stavarache nu se dezice. Desi in plina Saptamâna Mare, seful municipalitatii a reluat hinghereala societatii Transport Public, dupa ce planul de ingenunchere a echipei fanion a orasului – FCM Bacau – i-a acaparat atentia in ultimele saptamâni. In ianuarie 2010, Primaria a incheiat o conventie cu societatea sus-amintita privind subventionarea transportului in comun pentru categoriile defavorizate ale municipiului. Asta, dupa ce in prealabil zeci de mii de pensionari si persoane cu dizabilitati nu au putut beneficia de acest drept prescris de lege, tergiversarea repetata a negocierilor de catre edili facând imposibila incheierea unei intelegeri in acest sens intre conducerea Transport Public si Primarie.
Conventia parafata in ianuarie si valabila un trimestru (3 luni) expira la sfârsitul lui martie. Timp de mai multe luni, municipalitatea nu a facut niciun demers privitor la prelungirea intelegerii din ianuarie, astfel incât incepând cu 1 aprilie 2010, zecile de mii de pensionari si persoane cu dizabilitati vor trebui sa plateasca bilet intreg la transportul in comun.
Bani neachitati pe luna ianuarie
Mai mult, Primaria are restante de peste 1,5 miliarde lei vechi catre societatea de transport in comun, suma ce consta in subventii nevirate pentru perioada 1 – 10 ianuarie, timp in care – in ciuda faptului ca nu exista o conventie incheiata intre cele doua parti – pensionarii au beneficiat de facilitati la transport. Suma nu va mai intra niciodata in conturile companiei bacauane, edilii motivând ca nu pot justifica in fata Curtii de Conturi efectuare unor astfel de plati.
Pe ce se bazeaza municipalitatea?
La sfârsitul acestei luni, Primaria a remis SC Transport Public SA o adresa (nr. 2933) prin care incearca sa motiveze dorinta de a nu mai prelungi conventia incheiata in ianuarie. Astfel, edilii arata ca exact la sfârsitul lunii martie (!), contractul de concesionare a traseelor de transport in comun din municipiu ar expira. Asta, in conditiile in care prin Contractul nr. 11252 din 2004, acestea au fost concesionate catre Transport Public pe o perioada de 25 de ani. In plus, toate actele normative europene si interne, intrate in vigoare incepând cu 2008, impun in mod explicit continuarea contractelor de concesiune a serviciului de transport in comun, pâna la expirarea acestora.
„Municipalitatea a actionat in pripa, lasând pe ultima suta de metri chestiuni care pâna la aceasta ora trebuiau sa fie solutionate. Intelegem modul defectuos de lucru instituit de conducerea actualei administratii locale, dar credem ca actiunile nesabuite ale acesteia nu trebuie sa lezeze interesele categoriilor defavorizate din Bacau, precum si interesele societatii Transport Public. De altfel, pe tot parcursul ultimelor luni, societatea s-a aratat deschisa pentru gasirea unei solutii privitoare la prelungirea conventiei parafate in ianuarie 2010.“
Gabriel Ionita, avocat SC Transport Public SA
Doua sedinte de Consiliu Local, nicio propunere din partea edilului
Bogdan Ghervan, presedintele Consiliului de Administratie al SC Transport Public SA, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca persoanele defavorizate din municipiu meritau un alt tratament din partea actualei conduceri a administratiei locale. Ghervan a apreciat ca primarul Stavarache a premeditat situatia la care s-a ajuns, devreme ce in cele doua sedinte de Consiliu Local din luna martie nu a catadicsit sa puna pe ordinea de zi un proiect de hotarâre vizând prelungirea conventiei cu Transport Public. „Inteleg perfect nemultumirile si stresul in care traiesc pensionarii Bacaului. Acestia se intreaba si ne intreaba, luna de luna, daca Primaria va mai subventiona transportul in comun asa cum cere legea in vigoare. Din pacate, din cauza primarului municipiului Bacau, care nu s-a preocupat sa propuna in cele doua sedinte de Consiliu Local din martie o prelungire a conventiei incheiata in ianuarie, incepând cu data de 1 aprilie 2010 atât pensionarii, cât si celelalte categorii defavorizate vor fi nevoite sa plateasca pretul integral al tichetelor de calatorie“, a declarat Ghervan.
Scriitorul cu doua posteritati
Centenarul Ioana Postelnicu, abia la început
Când a fost omagiata la Sibiu, la o vârsta rotunda, Antonie Plamadeala, mitropolitul Ardealului, a exclamat: „Doamna Ioana Postelnicu, dv. va traiti acum propria posteritate!“
Hotarul formal al celor doua vieti a fost marcat pe 18 martie 2010, când Biblioteca Judeteana „C. Sturdza“ a organizat, în parteneriat cu Facultatea de Litere a Universitatii „Vasile Alecsandri“ din Bacau si filiala locala a Societatii de Stiinte Filologice, o manifestare catalogata drept intima – pentru familie – si emotionanta – pentru studenti mai ales. Acestia – membri ai Cercului stiintific si cultural „Traian Cantemir“ – au prezentat-o pe scriitoare prin interventii sugestive: „O figura importanta a literaturii interbelice“ (Daniel-Stefan Dinca), „E. Lovinescu si pasaportul pentru literatura al Ioanei Postelnicu“ (Alexandra Holindrariu), „O silueta feminina“ (Alexandra Iorga), „Bogdana – certificatul unei mari scriitoare“ (Georgiana Zaharia) si „Bacaul – una din eternele iubiri“ (Valerica Creita).
„Bacaul are înca o zestre culturala prin prezenta Ioanei Postelnicu“, a spus Elena Bulai, una dintre cele mai apropiate prietene ale scriitoarei. Verbul care a facut cariera din 2010 încoace a fost „a asuma“. L-a rostit Viorel Savin, pe atunci directorul Bibliotecii Judetene, în cadrul ceremoniei de înmânare a unei înalte distinctii prezidentiale: „Va asumam, stimata doamna, si ne obligam sa cultivam valorile instituite prin opera dv.“ Au subscris la acest angajament, în interventiile lor, Petre Isachi si Grigore Codrescu, iar Ana Chiscop, unul dintre coordonatorii actiunii, a prezentat cartile scriitoarei drept ofranda adusa traditiilor românesti autentice. Milena, Crina si serban – în ordine, fiica, nepoata si stranepotul celei omagiate – ne-au transmis, în cuvinte emotionante, satisfactia reusitei unei manifestari culturale închinate „unui om admirabil, unei scriitoare de talent“. Emotionanta a fost si prezenta „doamnei Ioana“ – cum îi spuneam toti -, prin mijlocirea unei înregistrari din anul 2001, prezentata de Ioan Danila: „Este o fericire pentru un scriitor sa-si traiasca propria posteritate“.
Au asistat la farâma de nemurire peste 20 de studenti filologi, dar si elevi ai Colegiului Tehnic „Anghel Saligny“ din Bacau, în majoritate baieti, extrem de receptivi si disciplinati. „Este un început: pe toata durata anului vom avea alte si alte momente dedicate Centenarului Ioana Postelnicu“ (Ioan Danila, moderatorul si initiatorul întâlnirii). Vor urma: vizitarea apartamentului scriitoarei, alte sedinte ale Clubului „Prietenii Ioanei Postelnicu“, editarea unor volume de memorialistica si de interviuri, la Cluj-Napoca si Bacau. S-au facut si propuneri: Strada Visinului sa se numeasca strada Ioana Postelnicu, iar în dreptul apartamentului ei sa fie asezata o placa comemorativa (Ioan Danila), în incinta unui muzeu din Bacau sa fie reconstruit interiorul locuintei scriitoarei (Elena Bulai), iar anual sa se acorde, de catre Facultatea de Litere, un Premiu „Ioana Postelnicu“ pentru creatie literara (Viorel Savin).
Azi, un centenar: Ioana Postelnicu sau parintele Vlasinilor
A scris relativ mult, proza îndeosebi. În ultimii ani s-a ocupat si de eseu, iar apoi, din nou, de memorialistica. Dar punctul forte al creatiei Ioanei Postelnicu ramâne ciclul Vlasinilor, care ramâne drept o monografie exemplara a vechiului Ardeal.
Sa reamintim: Eugenia Banu (numele ei real; n. 18.03.1910, Poiana, Sibiu) vine de la Bucuresti, în 1997, dupa o grea încercare a vietii (suferise o congestie cerebrala), la Bacau, unde se aflau fiica sa, Milena, si ginerele, Gheorghe Doroftei, actori la Teatrul „Bacovia“. Se grabeste, aproape speriata, sa-si ia loc de veci la Cimitirul Sarata, dupa care… asteapta. Nu s-a întâmplat însa nimic funest. Dimpotriva! Pâna în 2004, când s-a hotarât sa ne lase mai singuri (la 28 nov.), a trait a doua viata de scriitor. E drept ca si urbea a recunoscut valoarea darului nesperat si ca a fost aproape rasfatata de bacauani, dar si de cei aflati în trecere pe aici. Nu mai putea sa se deplaseze cu usurinta (si-a permis doar doua iesiri, la Tescani si la Falticeni), dar devenise un magnet pentru cei din jur. Numai eu i-am condus pe strada Visinului (ce frumos i-ar sta cu alt nume: strada Ioana Postelnicu!) pe Al. Melian, George Muntean, Ion Nuta, Adela Popescu, cu care a dialogat ore în sir. S-ar putea spune ca, pentru bacauani, în apartamentul scriitoarei se petreceau sedinte ca la un cenaclu ad-hoc. Scriitori, muzicieni, profesori, studenti, elevi erau atrasi de mirajul ultimei sburatoriste. Interiorul era – si înca e – unul aristocratic: mobilierul, tablourile, candelabrul, diverse obiecte, laolalta cu fotografii de la cenaclul condus de Eugen Lovinescu. Deasupra usii, în holul mic, o miniexpozitie de coperte ale cartilor anunta ca pasim în salonul unui scriitor. Dintre toti, cel mai în largul lui se simtea aici Octavian Voicu. Taifasurile lor, din care am înregistrat câteva, nu erau moi, inexpresive. Caractere tari, îsi aparau punctele de vedere cu fermitatea omului stapân pe fondul de cunostinte din religie, filozofie, dar si din politica.
A iubit cu patima Bacaul si Moldova. Nicicând nu înceta sa laude aceasta parte de tara despre care nu stiuse nimic pâna în 1997. George Bacovia, Vasile Alecsandri, George Enescu, Vasile Pârvan i-au populat mintea multa vreme. „Dupa ora noua, seara, când ramân singura, stau de vorba cu ei. Nu-ti poti închipui ce oameni grozavi sunt!“ Vorbe ca acestea, care au încaput pe 106 casete audio, au conturat o constiinta vie, temerara, o memorie prodigioasa.
Cu voia ei, înca de prin 2001, am pus la cale un club, „Prietenii Ioanei Postelnicu“. Ne-am întâlnit de mai multe ori, cu studenti filologi mai ales, dar si cu cei de la Colegiul de Institutori ori cu elevi, pentru a rememora fragmente dintr-o istorie literara înca vie.
Acum, la centenar, ma conving din nou ca moartea transforma viata în destin. Ma uit în urma, spre acel 1997, si ma dumiresc: Ioana Postelnicu a reprezentat, vreme de sapte ani, punctul luminos al vietii culturale din aceasta urbe, dinamizând-o cum rareori s-a mai întâmplat.
Handbal masculin: De florile marului
Obiectivul european al „studentilor“, pus in pericol printr-o infrângere usturatoare: Sporting Lisabona – Stiinta MD 30-24 (15-13), in prima mansa din sferturile Challenge Cup.
Mâncati de lei! „Studentii“ au scapat ieftin cu o infrângere la doar sase goluri in primul duel din sferturile Challenge Cup. Sporting Lisabona a luat astfel prima optiune la calificarea in semifinale, faza la care handbalistii bacauani viseaza de la inceputul sezonului. In vara, la aducerea lui Otto Heel pe banca tehnica a Stiintei, obiectivul european a fost fixat la cel putin o prezenta in careul de asi.
Echilibru
Inceputa cu o sarabanda de ratari, prima repriza a avut momente si momente. 2-4 (‘11), 5-5 (‘14), 8-7 (‘19), 10-11 (‘24), 13-12 (‘28). Egalul la 13 a ramas insa ultimul echilibru al meciului, pentru ca pâna la pauza gazdele au reusit in premiera sa-si ia un avans de doua goluri. Un avans triplat (!) in debutul partii secunde.
Negru
In 10 minute negre, Sporting a facut diferenta. Handbalistii bacauani n-au marcat deloc, in timp ce gazdele au valorificat toate sansele. Cu un Pedro Solha stralucitor (golgheterul intâlnirii cu 12 reusite), portughezii s-au distantat la 20-13 (‘40). Calvarul s-a transformat si intr-un joc de-a leii si mieluseii, cu un dezavantaj de 8-9 goluri (24-16 ‘48, 26-17 ‘50).
O minune?
Stiinta? Fara nicio reactie. Atacuri anemice, aparare vraiste si un goal-keeper Tevzadze care a continuat sa incaseze nestingherit gol dupa gol. Asta in timp ce, printre altele, lui Tamas i s-a dat sansa sa apere numai vreo cinci minute. Cam atât a adunat si Rotaru, unul din titularii indiscutabili in precedenta campanie europeana. O campanie incheiata anul trecut in sferturi, asa cum risca sa se termine si sezonul 2009-2010. Daca nu cumva, in Sâmbata Mare, se va intâmpla o minune.
Stiinta MD: Tevzadze, Tamas – Iacob (7), Bondar (4), Moskalenko (3), Gurkovskiy (3), Ghita (3), Onyejekwe (2), Paunica (2), Rotaru, Iancu, Tarâta.
Fotbal, Liga a II-a: Rau ca au pierdut, dar bine ca au jucat
Gloria Buzau – FCM Bacau 3-1 (1-0)
Au marcat: R. Radu (min. 10, din penalty), Cruceru (min. 73), Sigartau (min. 87), respectiv Dobos (min. 80).
Gloria Buzau: Leu – Cruceru, Marincau, Berceanu, Lorincz – M. Stefan, Rizea, Otvos (min. 46 Mocanu), Ursu, R. Radu, Mutiu (min. 81 Sigartau). Antrenor: Nicolae Anton.
FCM Bacau: Ignatescu – Mihalachioaie, Adascalitei, Carnariu, Dobârceanu – Radutoiu (min. 60 Câmpeanu), Spiridon, Dobos, Marchis (min. 60 Boboc), I. Radu, M. Munteanu (min. 73 Huiban). Antr.: Gheorghe Poenaru.
Arbitri: Mihai Marcu (Oradea), Danut Dumitru (Focsani) si Claudiu Florea (Pitesti).
Important e sa participi
O veste buna si una rea. Cea buna: dupa ce a fost la un pas de desfiintare, FCM Bacau s-a prezentat sâmbata, la Buzau pentru intâlnirea de campionat cu Gloria. Vestea rea: „galben-albastrii“ au pierdut cu scorul de 3-1 la capatul unui joc de la care nu puteau pretinde prea multe. „Cel mai important lucru este ca ne-am putut prezenta“, a declarat dupa meci, cu franchete, antrenorul Bacaului, Gheorghe Poenaru.
S-a inceput de la 0-1
Pentru oaspeti, intâlnirea a inceput prost. Dupa zece minute era deja 1-0 in favoarea Gloriei, care a deschis scorul dintr-un penalty obtinut de Mutiu si transformat de R. Radu. Bacauanii au punctat la capitolul posesie, dar nu si in ceea ce priveste faza de finalizare, ocaziile clare de gol lasându-se asteptate. La un sfert de ceas de la reluare, Poenaru l-a trimis in teren si pe Câmpeanu, insa de inscris, a facut-o tot Gloria, prin Cruceru, dintr-o pozitie suspecta de ofsaid.
Direct din corner
Dobos a readus speranta in rândul „galben-albastrilor“, marcând in minutul 80 un gol superb, direct din corner. Bacaul a alergat dupa egalare, dar totul s-a naruit cu trei minute inainte de final, atunci când noul intrat Sigartau a profitat de o ingramadeala in careul advers si l-a invins pe Ignatescu. Buzaul isi continua astfel lupta pentru salvarea de la retrogradare, in timp ce Bacaului nu-i ramâne decât sa spere ca tot ce a fost mai rau a trecut.
Volei feminin: Heavy Metal is the best
Desi invinse de Stiinta, galatencele au dominat primul turneu play-off al sezonului desfasurat la Bacau
Primul turneu play-off ne-a spus ceea ce stiam deja cu totii: Metal Galati ramâne principala forta a campionatului. Desi macinata de probleme financiare si in ciuda infrângerii suferita vineri in fata gazdelor de la Stiinta Bacau, campioana en titre si-a conservat avansul fata de principala contracandidata, Dinamo Bucuresti, pe care a invins-o cu scorul de 3-1. „Vrem sa câstigam din nou titlul“, au subliniat jucatoarele Metalului la finalul turneului bacauan.
Sinusoide
Daca Metal si-a pastrat postura de lidera, in schimb Stiinta nu a reusit sa paraseasca pozitia a patra, desi a avut un start excelent, depasind cu scorul de 3-1 campioana. Bacauancele au inregistrat o cadere inexplicabila in jocul cu Tomis Constanta si nu au reusit sa materializeze pâna la capat revenirea din partida cu Dinamo. „Oricum, cred ca vom pune in continuare multe probleme adversarelor“, a spus „centrul“ Stiintei, Mihaela Herlea.
F…k disco!
Urmatorul turneu Final Four va avea loc la finalul saptamânii viitoare la Constanta. In mod normal, gazdele de la Tomis ar trebui sa recupereze o parte din terenul pierdut, desi e putin probabil ca lupta pentru titlu sa fie altceva decât o „afacere in doi“: Metal – Dinamo. Daca isi vor rezolva situatia financiara, galatencele nu vor avea nicio problema, transformând finalul campionatului intr-un concert heavy-metal. Asta in conditiile in care Dinamo o va da in cel mai bun caz pe hard-rock. Ca sa nu spunem disco!
Turneu util
Antrenorul Stiintei Bacau, Florin Grapa, a recunoscut ca astepta mai mult de la primul turneu play-off al campionatului. „Sincer, speram sa obtinem ceva in plus, mai ales ca evolam acasa. Chiar si asa consider insa ca a fost un turneu bun, util pentru noi. Am reusit sa invingem campioana si am fost aproape de a da lovitura si in jocul cu Dinamo“, a declarat tehnicianul bacauan. Grapa are si un regret: faptul ca echipa sa nu a putut sa intoarca rezultatul in jocul cu Dinamo. „Daca impotriva Tomisului am avut o evolutie slaba, in schimb contra lui Dinamo cred ca puteam sa câstigam. Din pacate, in tie-break, am avut o cadere surprinzatoare“.
Prima victorie
Stiinta Bacau – Metal Galati 3-1 (25-19, 25-22, 19-25, 25-21)
Stiinta a inceput primul turneu play-off ca o adevarata campioana! A dat de pamânt cu Metalul, trecându-si in cont prima victorie din acest sezon contra unei formatii de pe podium. Cu o aparare-beton care l-ar fi facut mândru pe Helenio Herrera si cu un joc de echipa foarte bine legat, studentele au neutralizat individualitatile campioanei. In primul set, gazdele au avut un singur moment de cumpana, când de la 12-7 s-au vazut conduse cu 14-12! Grapa a schimbat ridicatoarea, iar mutarea s-a vazut. Nitulescu s-a dovedit in mâna, ducând jocului spre un succes cu 25-19. Actul secund a inceput sub nota echilibrului, insa „nasa“ Herlea“ si „fina“ Manu au facut legea, permitând Stiintei sa se impuna la trei puncte diferenta. Metal a revenit in joc si pe tabela, câstigând setul trei cu 25-19, dar a fost vorba doar de un „intermezzo“, nu de o schimbare de macaz. Gazdele au facut minuni si in setul patru, câstigând cu 25-21 si, implicit, la „general“ cu 3-1.
Stiinta: Polischiuk (Nitulescu), Chivorchian, Purice (Kovacic), Herlea, Anghel, IOsef (Truta), Manu (libero).
Metal: Miclea, Alajbeg (Trica), Tocko, Nneka Onyejekwe, Muresan, Golubovic, Cebic (libero).
Valuri mari
Stiinta Bacau – Tomis Constanta 0-3 (20-25, 11-25, 22-25)
Sa desfiintezi campioana si sa nu ai reactie in fata Tomisului! Se poate? Din pacate, da. I s-a intâmplat Stiintei care, la doar 24 de ore de la succesul cu Metal Galati, a fost facuta farâme de constantence. Jocul de sâmbata nu s-a dovedit altceva decât un vis urât pentru gazde, care au inceput primele doua seturi de la handicapuri inimaginabile. In actul de debut, Tomis a avut 9-0 pe serviciul lui Simanic. Ce urmeaza lui 0-9? Ei bine, 19-21! Aici s-a rupt firul pentru Stiinta, care a pierdut setul la cinci puncte diferenta, iar in actul urmator a fost de-a dreptul desfiintata, gresind la toate capitolele: serviciu, aparare si atac. Rezultatul? 11-25, dupa ce Tomis a avut 9-0 si 14-2. Bacauancele au strâns rândurile in setul trei, unde au condus in premiera cu 4-3 si, pentru ultima data, cu 20-19. La acest scor, sextetul de pe Litoral nu a mai lasat nicio bresa si, cu o Katarina Barun de neoprit, a dinamitat din nou terenul bacauancelor, aruncând in aer si tabela: 25-22 in setul al treilea si 3-0!
Stiinta: Polischiuk (Nitulescu), Purice, Chivorchian (Kovacic), Herlea, Anghel, Iosef (Truta), Manu (libero).
Tomis: Simanic, Plchtova, Barun, Gavrilescu, Konekna, Topic, Vujovic (libero).
La limita
Stiinta Bacau – Dinamo Bucuresti 2-3 (21-25, 9-25, 25-16, 25-22, 7-15)
Schimbarea orei le-a prins pe fetele de la Stiinta pe picior gresit. Duminica dimineata, studentele au dormit un ceas in plus. Suficient pentru ca Dinamo sa ia avans. Chitigoi si compania au jucat (cam) fara adversar in primele doua seturi ale ultimului lor meci din turneul bacauan. In actul de debut, Stiinta a egalat dupa ce a fost condusa cu 10-4 si apoi a tinut pasul pâna spre 21-22, inainte de a ceda setul la patru puncte diferenta. Setul urmator a fost de cosmar. Cu Szekelyova la serviciu, Dinamo a inceput ca din tun. Oaspetele au avut 7-0 si 18-3, inainte de a câstiga „sub zece“, cu 25-9. Gazdele si-au revenit ca din pumni si au inceput sa recupereze. Incet, dar sigur. 25-16 si 25-22 au fost bornele care au dus intâlnirea in tie-break, acolo unde publicul astepta o noua proba de vointa din partea favoritelor. Inexplicabil insa, Stiinta a cazut, prabusindu-se sub un numar surprinzator de greseli neprovocate. Dinamo a câstigat setul decisiv cu 15-7, ramânând in plasa liderei, in timp ce studentele au ratat sansa unei a doua victorii cu greutate.
Stiinta: Polischiuk (Purice), Truta, Chivorchian (Kovacic), Herlea, Anghel, Iosef (Nitulescu), Manu (libero).
Dinamo: Szekelyova, Chitiogoi (Neaga), Hâncu, Hatinova, Marcovici, Zdovc, Inamoto (libero).
Hotel Helen: „Bine ati venit acasa!”
Situat la intrarea in padurea Magura, Hotelul Helen este o adevarata bijuterie ce se ridica dintre brazi. Desi a fost “instelat” doar de patru ori, cu siguranta hotelul merita cel putin cinci stele. Intregul edificiu a fost construit cu un capital 100% privat, de catre familia Paun. Aceasta locatie a fost realizata cu multa migala, implicare si dragoste de catre familia Paun. Un hotel cu patru etaje, 36 de camere si doua apartamente reuseste sa faca diferenta. “Este un concept nou. Am incercat sa realizam pentru Bacau o locatie pentru un turism bussines, insa nu opulent. Ne dorim ca persoanele care ne trec pragul sa se simta ca acasa”, a spus Vasile Paun, proprietarul hotelului. Nu degeaba sloganul acestei locatii este “Bine ati venit acasa!”. Asta nu este tot. Bacauanii si nu numai se pot bucura si de câteva momente de relaxare intr-un centru spa ce cuprinde sala de masaj, jacuzzi, baie turceasca si sauna finlandeza. Pentru a te bucura de toate acestea nu este nevoie neaparat sa-ti rezervi o camera in hotel. Oricine poate veni aici pentru a petrece câteva momente de relaxare intr-un ambient placut.
Nimic lasat la intâmplare
Odata intrat in hotel, reusesti sa te detasezi de toate tensiunile. Culori atent alese, materiale nobile, mobilier elegant, totul combinat cu mult bun gust intr-un stil clasic-contemporan, ce reuseste sa atraga privirile si admiratia tuturor. “Pentru a iesi totul asa cum ne-am dorit ne-am inspirat din locurile unde am fost, dar am si colaborat cu un designer din Bucuresti, Gabriel Adascalitei. Am folosit materiale atent alese si nu am lasat nimic la intâmplare”, a mai spus Vasile Paun. Cei care vin sa se relaxeze sau pur si simplu la o intâlnire de afaceri au totul la dispozitie, incepând de la sala de conferinte, cu o capacitate de 50 de locuri, echipata complet, pâna la un restaurant traditional românesc. Camerele sunt cu adevarat primitoare. Totul este de cea mai buna calitate. Mobilierul clasic din lemn, baile utilate complet, tesaturile rafinate, toate reusesc sa satisfaca si cele mai extravagante gusturi, fara a obosi insa privirea cu lucruri incarcate. Familia Paun nu are de gând sa se opreasca aici. Isi doreste sa completeze totul cu o piscina, terenuri de sport si o pârtie de schi. Pâna atunci, ei va asteapta cu bratele deschise sa le treceti pragul macar o data.
Manifestare a credintei pe strazile orasului
În Duminica Floriilor, sau Duminica Patimilor, în Biserica Catolica este celebrata anual Ziua Tineretului. În Bacau aceasta zi a fost marcata printr-o Liturghie care a avut loc în catedrala “Ss. Petru si Paul” la ora 18.00, urmata de o procesiune pe strazile orasului. Aceasta zi care deschide saptamâna patimirii Domnului nostru Isus Cristos invita pe toti crestinii sa aprofundeze misterul crucii prin care dobândim mântuirea.
În lumea întreaga au avut loc în aceasta zi manifestari ale tinerilor, care unesc suferintele din viata lor cu crucea Mântuitorului. Initiatorul acestei Zile Mondiale a Tineretului a fost venerabilul papa Ioan Paul al II-lea în anul 1984. În fiecare an, papa a transmis un mesaj special pentru tineri, tema propusa de papa Benedict al XVI-lea în acest an fiind: “Învatatorule bun, ce trebuie sa fac ca sa mostenesc viata vesnica?” (Mc 10,17).
În acest context, in Bacau a avut loc o ampla manifestare a tinerilor catolici, adunându-se în jurul crucii tineri si credinciosi de toate vârstele din Parohia “Sfântul Nicolae”, dar si din Parohiile “Sfânta Cruce” si “Fericitul Ieremia” din Bacau, din comunitatea Izvoare, de la Colegiul National Catolic “Sfântul Iosif” si din alte parohii din jurul Bacaului. Momentul central l-a constituit celebrarea sfintei Liturghii, în cadrul careia a fost proclamata Patimirea Domnului nostru Isus Cristos dupa sfântul evanghelist Luca, urmata de o reflectie asupra mesajului papei Benedict al XVI-lea. Tinerilor le-a fost amintit faptul ca ei sunt speranta lumii si ca trebuie sa caute în Cristos izvorul fericirii lor.
A urmat o marturie vie a acestei sperante, când tinerii au purtat crucea si au participat cu entuziasm la celebrarea Caii sfintei cruci pe strazile orasului Bacau. Pornind din fata catedralei au mers pe strazile Mihai Viteazu, Ana Ipatescu, 9 Mai… Din când în când s-au oprit si au rememorat un moment din drumul crucii lui Cristos. Cântarile religioase specifice au însotit întreaga ceremonie. Aceasta marturie publica constituie dovada ca Isus Cristos este speranta noastra, iar marturia tinerilor ne invita pe toti sa reflectam asupra propriei vieti si a modului în care exprimam credinta noastra.
Gruparea Berca – Banu divorteaza de Stavarache
Ruptura de proportii in PNL
Ruptura dintre gruparea Berca – Banu si liderul PNL Bacau este ireconciliabila. Cei doi parlamentari liberali sunt foarte aproape de a trece in PD-L, pe fondul deteriorarii relatiilor din interiorul filialei bacauane a PNL. Surse apropiate celor doi au declarat pentru cotidianul Desteptarea ca „Stavarache vrea un partid de buzunar, care sa fie controlat de doi, trei indivizi, asa cum era PD-ul pe timpul lui Vasile Nistor”. Contactat telefonic, deputatul Mihai Banu s-a abtinut sa comenteze situatia creata in PNL, motivând ca in apropierea Pastelui nu vrea sa faca declaratii politice.
Divortul dintre liderul penelist Romeo Stavarache si gruparea dizidenta Berca – Banu este iminent, plecarea celor doi parlamentari liberali din filiala bacauana a PNL fiind o chestiune de zile. De cel putin o jumatate de an, relatiile dintre cele doua grupari s-au deteriorat progresiv, partile situându-se – in acest moment – pe pozitii ireconciliabile. Surse din anturajul gruparii dizidente au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca atât deputatul Mihai Banu, cât si senatorul Gabriel Berca s-au aratat nemultumiti de intoxicatia intretinuta in mod voit de oficiosul lui Stavarache, publicatie care ii dadea pe cei doi deja plecati spre PD-L, in pofida faptului ca nici Banu si nici Berca nu au facut un anunt oficial in acest sens. Contactat telefonic, Mihai Banu a declarat ca refuza sa comenteze situatia creata in partid. „Nu fac politica in preajma Pastelui. Ii las pe altii s-o faca. Sunt zile cu profunde implicatii spirituale care nu trebuie intinate de iesirile politice ale unuia sau altuia”, a declarat deputatul.
„Trebuie sa ne intrebam cine nu pleaca“
Surse liberale au precizat ca plecarea celor doi parlamentari se va petrece abia dupa sarbatorile pascale. Oficiali ai partidului au declarat ca parlamentarii vor fi insotiti in PD-L de cel putin 15 primari. Acestia isi vor pastra calitatea de membri ai PNL, insa nu vor mai „presta” pentru partid, urmând ca in vecinatatea alegerilor locale din 2012 sa paraseasca – in corpore – partidul lui Stavarache. „Trebuie sa ne intrebam cine nu pleaca, nu cine vor fi cei care vor pleca. Vor ramâne foarte putini in jurul lui Stavarache. Trei, patru primari care inca mai sunt indragostiti de liderul suprem”, a opinat un oficial liberal. Aceeasi sursa a dezvaluit ca primarii liberali sunt amenintati in mod sistematic de catre actuala conducere a PNL. „Vointa primarilor nu poate fi supusa nimanui. Se tin primari in PNL cu amenintari ca li se iau bani daca nu joaca asa cum li se cere”, a mai afirmat oficialul.
Primaria si CJ, tinte pentru 2012
Trecerea gruparii Berca-Banu in PD-L ar conduce la fortificarea formatiunii portocalii. Potrivit unor surse din mediul politic, tinta celor doi ar fi ca PD-L sa ajunga la 40 la suta in judetul Bacau, in 2012, iar numarul primarilor inregimentati in partid sa sara de 40. Gabriel Berca ar urma sa candideze la sefia Consiliului Judetean, din partea PD-L, in timp ce pentru Primaria Bacau partidul urmeaza sa identifice un candidat viabil, altul decât Constantin Scripat, numele vehiculat de presa lui Stavarache drept viitor candidat PD-L la fotoliul de primar. „Stavarache vrea sa aiba un partid mic, care sa fie controlat de doi-trei indivizi, asa cum era PD-ul pe vremea lui Vasile Nistor”, a opinat un membru al Biroului Politic al PNL.
Gabriel Berca nu a putut fi contactat pentru a oferi explicatii vizavi de perspectiva plecarii sale din partidul lui Crin Antonescu.
Partidul unui singur om
In ultimele luni, tot mai multi membri ai PNL Bacau s-au declarat nemultumiti de faptul ca partidul a devenit jucaria unui singur om. In frunte cu cei doi parlamentari dizidenti, nemultumitii au afirmat ca organizatia se indreapta spre un drum gresit. Cristian Cojocaru, ales local liberal, dar si secretar general al filialei, a declarat intr-una din delegatiile permanente ale partidului ca in PNL ar trebui sa se distribuie carnete de partid rosii, facând aluzie la faptul ca modul de lucru din organizatie aminteste de Partidul Comunist.
Alianta Stavarache – Benea, factor de nemultumiri
Un alt focar de nemultumiri il constituie alianta pe care Stavarache a angajat-o cu Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean. Numerosi liberali „visau” ca partidul sa intre la guvernare alaturi de PD-L, intr-o coalitie politica de dreapta, relatia partidului cu presedintele CJ Benea fiind ultimul lucru de care acestia aveau nevoie. Unii penelisti au emis chiar ipoteza candidaturii lui Benea la presedintia CJ, in 2012, din partea PNL, in eventualitatea in care in urma alegerilor interne din PSD, seful judetului nu ar reusi sa preia conducerea organizatiei social-democrate.
Lumina in „Valea Plangerii”
Intr-o dimineata mai putin prietenoasa de martie, in ajunul marii sarbatori crestine a Floriilor, un grup de eleve de la Scoala „Al.I. Cuza“, membre ale corului „Prietenii muzicii“, alaturi de profesorul Vintila Dabija, au pornit sa duca lumina si daruri copiilor din Spria, comuna Colonesti, zona cunoscuta de bacauani ca „Valea Plângerii“. In mod surprinzator, elevele de la Cuza s-au intors cu adevarate lectii de viata, in timp ce cadourile materiale i-au bucurat pe copiii din Spria pâna la lacrimi.
Initiativa, derulata sub dictonul „Nu uita”, a reusit sa mobilizeze elevii de la Cuza care au donat din lucrurile lor copiilor mai putin norocosi din punct de vedere financiar. „Am vrut sa aducem un zâmbet pe buzele acestor copii, acum in apropiere de Pasti”, a motivat simplu profesorul Dabija.
Nerabdare in curtea scolii
Pe elevii din Spria i-am gasit adunati in curtea scolii. De la cel mai mic, Gabita Ojog, boboc in clasa intâi, pâna la cei mai mari, in jur de 40 de suflete asteptau cu nerabdare sa vada ce le-au pregatit colegii din oras. S-au asezat linistiti intr-o sala de clasa si rând pe rând au primit pachetelele din mâna elevelor de la Cuza. Toata intâmplarea a avut un fundal muzical de mare frumusete. Dupa ce a primit cadoul, Gabita s-a grabit sa plece. L-am prins chiar inainte de a porni la drum. „Locuieste destul de departe de scoala, la câtiva kilometri”, ne-au spus oamenii aflati in trecere. Cu toate acestea, bobocul era decis sa care singur pachetul destul de greu si voluminos. „Ma duc acasa, la mama”, ne-a spus piciul, grabit nevoie mare. Acasa il asteapta, de fapt, alti sase frati. Tata nu mai e alaturi de ei. Toti membrii familiei locuiesc acum intr-o singura camera. Chiar si asa, copilul vine zilnic la scoala de mâna cu sora mai mare, Adriana. Cum asteapta Gabita Pastele? „Nu stiu daca vine iepurasul”, au fost singurele cuvinte soptite de copil.
O experienta de viata
Cu amintiri despre Floriile de anul acesta au plecat si elevele de la Cuza. „Mi-a placut simplitatea copiilor. Chiar daca noi ne consideram uneori superiori, ei sunt mai presus de noi la comportament. M-au impresionat”, ne-a spus Alina Stoleru. „Daca noi avem de toate, pentru ei dulciurile au fost un cadou”, a remarcat si Alexandra Baidac. „Este de admirat cum acesti copii se descurca singuri. Vin la scoala de la atâtia kilometri. Daca noi avem mai multe, de ce sa nu daruim ?”, a conchis Catalina Surdea. Alaturi de ele, la pregatirea si impartirea de cadouri au mai participat elevele Silvia Gheorghe, Madalina Vlasie, Elena Daniliuc si Iuliana Berzuntanu.
A fost o dubla sarbatoare la Spria. Corul „Prietenii Muzicii” implineste anul acesta 20 de ani de la infiintare. Pentru a marca acest moment, fondatorul grupului, profesorul Dabija, a pregatit un CD in care a reunit o parte din piesele interpretate de-a lungul timpului de acest ansamblu. Elevii din Spria au fost primii care au ascultat cele zece piese. A fost singura multumire pe care profesorul a acceptat-o din partea copiilor, ca recunostinta pentru cadourile primite.
Bacaul din spatele fatadelor varuite
Au benzinarii, au si sedii de banci, nu le lipsesc florariile, macelaria este lânga casa de schimb valutar, iar mai incolo te ispiteste un magazin cu scule de firma. De la strada, unde si blocurile au fost vopsite frumos, pare ca bacauanii de pe Milcov nu au a se plânge. Dar daca treci dincolo de aceasta fatada vezi o alta realitate, una dura nu atât prin amanunte iesite din comun, ci prin permanentizarea urâtului si a indiferentei. Oazele de verdeata sunt sufocate de mizerie ori s-au transformat in petice de pamânt batatorit, blocurile vechi de 30 de ani isi arata soarelui fatadele jupuite, pâlcurile de copii isi gasesc cu greu locuri in care sa se joace pentru ca nimanui nu-i pasa de asta, de jandarmi si de politisti nu se teme nimeni, si oricum rar de tot bat cu pasul strazile dintre blocuri… Si câte mai poti afla in numai doua ore si jumatate prin spatele blocurilor de pe strada Milcov! Trebuie doar sa vrei sa stii, sa-ti pese de oameni si sa incerci sa-i ajuti. Dar cu ei nu sta nimeni de vorba, din patru in patru ani ii aduna de la Primarie si li se pune in brate o punga cu alimente in schimbul votului. Pe urma incearca sa se descurce singuri, stiind ca nu vor fi niciodata pe lista de prioritati a alesilor.
Care parc? Asta-i tot!
Asa cum au promis, redactorii Trustului “Desteptarea” au poposit vineri, la ora 16, in cartierul Milcov pentru a se intâlni cu bacauanii si a le asculta pasurile. Cum era o dupa-amiaza insorita, mamicile isi scosesera copiii la plimbare si prima nemultumire cu care am fost intâmpinati a fost lipsa locurilor de joaca. “Uneori ne ducem in parculetul de lânga stadion, dar e un pic cam departe, afirma Petronela Lazar, 42 de ani, care il plimba pe fiul ei, Andrei, un pusti de trei ani si jumatate. Avem si aici un loc, la blocul 75, dar e foarte mic si nu e amenajat ca lumea.” Si Aurel Tanase, care are patru nepoti, critica lipsa spatiilor de joaca. Am ajuns in parculetul cu pricina si am constatat ca pe un teren de dimensiunea unui apartament se afla un tobogan si câteva banci. “Care parc? Asta-i tot!”, sustin mamicile. Stelian, 14 ani, Daniel, 13 ani, si Mitica, 14 ani, joaca fotbal pe tapsanul de lânga blocul 95. “Ne duceam inainte la Scoala 20, dar de când au facut teren artificial nu ne mai lasa. La Scoala 10, se juca fotbal in curte si s-a distrus tot”, spune Stelian, resemnat. Bat mingea intre blocuri, ceea ce ii deranjeaza pe locatari: “Ies la geam si ne cearta ca stricam iarba si facem galagie”, marturiseste Mitica. Isi iau mingea si se duc 50 de metri mai departe, lânga alt bloc, unde iar sunt certati si iar pleaca, asa incât partida se joaca, mereu, “in deplasare”. Fetitele vor pista pentru role, iar baietii, pentru biciclete, numai ca, in afara de noi, nu i-a intrebat nimeni ce isi doresc. Vacanta bate la usa, asadar, ii intreb despre planuri. Dau din umeri. “Stam in casa, la calculator, sau iesim afara, intre blocuri, afirma Daniel. Ne mai plimbam cu bicicleta, dar nu prea avem unde. Exista o singura pista, la Insula, dar mama nu ma lasa, zice ca e periculos, da’ si pe strada e periculos!”
Atentie, cad balcoane!
Majoritatea cladirilor situate intre “Pompieri” si intersectia cu Letea sunt construite in perioada 1968-1970. Dupa ce a suportat patru decenii intemperiile, blocul 79 are nevoie de reparatii, sustin locatarii, care sunt de-a dreptul speriati ca bucatile de tencuiala si beton care se desprind de la balcoane si de pe ziduri ar putea omori pe cineva. “Au cazut deja pe masini, dar ar putea, intr-o zi, sa loveasca un copil”, sustine Adriana Paduraru. “Am dat câte 4,2 de milioane si ne-au inlocuit toate tevile de apa calda si canalizare”, spune Maria Lungu, 56 de ani, asa incât “nu mai avem bani si sa reparam cladirea pe dinafara.” De altfel, blocul se afla pe lista celor care trebuie reabilitate, dar a fost sarit, cica “nu i-a venit rândul”. “Nici nu are rost sa mai reclamam, ca nu se rezolva niciodata nimic, spune Ciprian M., suparat. “Am cerut Primariei Bacau sa ne taie copacii din fata, ca fac prea multa umbra si e intuneric in casa, dar nu a venit nimeni. Am solicitat un loc de parcare si nu am primit niciun raspuns. Sunt lamurit.”
„Le pasa tare!“
Iritati, locatarii desarta tot sacul: le cad balcoanele, nu au caldura in baie, iar in subsol e plin de sobolani, “sunt cât pisica”, “ne-au trimis o firma, dar trebuie sa platim”, insa zona Milcov e locuita de oameni cu salarii modeste, de someri si vârstnici cu pensii mici sau chiar fara pensie. Locatarii l-au chemat si pe Petre Gheorghe, presedintele Asociatiei 64. “Am anuntat Primaria, stia care e situatia, dar in loc sa reabiliteze blocul 79, care este o urgenta, au luat blocul 75 si urmeaza 73, afirma presedintele. Noi am facut documentele pentru toate blocurile la aceeasi data. Au trecut trei ani de atunci si a fost reabilitat un singur bloc: 75.” Explicatia autoritatilor a fost simpla: reabilitarea se face in ordinea construirii, cu alte cuvinte conteaza vechimea din scripte, nu starea cladirii: “Nu a venit nimeni la fata locului sa faca o evaluare si sa vada care sunt urgentele, acuza locatarii blocului 79. Le pasa tare!”
„Noi bem mâl, nu apa!“
Alta zona, aceeasi nemultumire: “Blocul nostru (bl. 29, Alecu Russo – n.n.) e construit in ’68 si a fost pe lista celor care urmau sa fie reablitate, dar nu s-a mai facut, sustine Savastita Costea, 60 de ani. Nu mai sunt bani, asa ni s-a spus. Au reparat blocul din fata, iar noua ne cad balcoanele in cap. Mai mult, când a fost santier, au distrus spatiile verzi si nu mai creste nimic.” Sunt foarte suparati si din cauza cresterii pretului apei: “Am vrut sa vin la redactie, la dumneavoastra, când am auzit ca vor sa scumpeasca apa. Sunt nesimtiti, asa ceva nu e posbil”, spune Constantin Toloaca. Revolta lui e tardiva: majorarea s-a aprobat in ultima sedinta a CL Bacau. “Noi am schimbat, pe banii nostri, conducta de apa rece si am vazut ce era acolo: jumatate mâl, jumatate rugina, acuza Toloaca. Sa vina aici si sa bea, ei, apa asta! Nu le este rusine? Asta bem noi, mâl, nu apa!”
„Pe aici nu vine nimeni“
“Milcov e un cartier foarte neglijat”, sustine Daniel Apetrei, care locuieste aici de 10 ani. Sunt batai, furturi, dar nu intervine nimeni. “Jandarmii patruleaza cu masina”, declara Daniel, iar daca se intâmpla ceva, oamenii de ordine se fac ca nu vad. “Impozite de ce mai platim? Puteti sa-mi spuneti?” intreaba tânarul. Nu putem. “Exista o hotarâre a CL Bacau, privind obigatile proprietarilor de câini, pe care nu o respecta nimeni, nici nu verifica nimeni daca e respectata, acuza Dragomir Amariutei, 61 de ani. Ati vazut pe cineva, cu punguta si maturica, sa curate excrementele? Eu nu am vazut. Ne sfideaza. Patrulele, când trec, daca trec, nu se iau de ei! De tigani nu se iau, de hoti nu se iau, macar de astia sa se ia!” Locuitorii spun ca evita sa iasa noaptea. “Becul asta nu arde de la sarbatori”, acuza Sebastian Balta, de la blocul 120. Siguranta nu au, spatii verzi nu sunt, locuri de parcare, nici atât. “Sunt atâtea zone moarte, ca acestea, de ce nu le folosesc? Pamântul e batatorit, iarba nu mai creste, dar nici loc de parcare nu e! Le-am sugerat sa le amenjeze, dar nu exista niciun fel de incercare de a gasi solutii, niciun pic de interes”, afirma Sebastian. Suparati, “dezamagiti”, “tradati” de alesii care ii viziteaza doar din patru in patru ani, asa se simt locuitorii din zona Milcov: “Pretentiile sunt foarte mari din partea autoritatilor – sa nu faci mizerie, sa nu arunci hârtii, sa curati zapada, sa-ti achiti taxele -, dar din partea lor, zero. Zero!”
Nelu Brosteanu
Revolta pensionarilor: „Vom fi muritori de foame”
Câteva zeci de vârstnici s-au adunat, vineri, in fata Prefecturii, pentru a protesta impotriva unor masuri care ii vizeaza direct: impozitarea pensiilor, inghetarea punctului, coplata serviciilor medicale. Ei sustin ca nu e corect sa fie comparati cu batrânii din alte tari, al caror nivel de trai e incomparabil mai ridicat.
Peste 50 de vârstnici reprezentând Sindicatul Liber al Pensionarilor (SLP) din judet au pichetat, ieri, Prefectura Bacau pentru a-si manifesta dezaprobarea fata de masurile luate de Guvern in ultimele luni si pentru a-si face cunoscute revendicarile. Sindicatul pensionarilor din judet are 13.000 de membri. Majoritatea solicitarilor pe care le-au anuntat vineri vizeaza scaderea veniturile. “Sunt pensionari care, de Paste, nu vor avea ce pune pe masa, arata Ioana Droanta, presedinta SLP Bacau. Suntem batrâni, bolnavi, neajutorati… Am vazut la televizor ca pentru cosul zilnic iti trebuie 1500 lei pe luna, dar cine are atâtia bani?” Aproape plângând, batrânii au marturist ca o duc foarte greu si ca nici copiii lor, afectati de somaj si de credite, nu-i mai pot ajuta. Daca preturle vor continua sa creasca, iar pensiile vor scadea, “vom ajunge muritori de foame”, sustin pensionarii. Vinovati sunt toti cei care s-au perindat pe la guvernare timp de 20 de ani: “Au luat tara ca o floare si acum e ca o cârpa! Cu noi s-a facut tara asta, cu noi cei care munceam pe 70 la suta din salariu inainte de ‘89 si faceam munca patriotica, nu cu ei, astia cocotati in scaune!” acuza Constantin Neaca.
„Am irosit, in loc sa investim!”
“Nu sunt bani? intreaba Constantin Voinea. Dintr-o trasatura de creion le arat de unde sa ia bani pentru pensii si salarii!” Pensionarii au solicitat ca valoarea punctului de pensie sa fie de 45 la suta din salariul mediu brut pe economie si indexarea integrala a pensiilor de asigurari sociale cu rata inflatiei. Vârstnicii mai cer, de asemenea, anularea Art. 3 din Legea bugetului de asigurari privind acordarea biletelor de tratament, precum si decontarea calatoriilor auto si navale de catre Ministerul Transporturilor. Claudiu Balan, prefectul judetului, i-a primit si i-a ascultat, dar nu le-a putut promite nimic. El le-a explicat ca legile, intre care si cea a pensiilor, sunt aprobate de Parlament, nu de Guvern, si ca odata votate trebuie respectate. Prefectul judetului a criticat modelul de asistenta sociala practicat timp de 20 de ani, aratând ca “nu a fost bun, am irosit in loc sa investim”, si a afirmat ca sistemul de pensii trebuie reformat in asa fel incât sa nu dea faliment peste câtiva ani.
Guvernul imbie IMM-urile cu fonduri
Ministerul Economiei, Prefectura si CCI au organizat o intâlnire cu intreprizatorii bacauani, la initiativa secretarului de stat Mariei Pârcalabescu. Oamenii de afaceri au fost imbiati sa participe la expozitiile din Shanghai si Beijing, dar si sa profite din plin de programele de finantare derulate de Guvern si UE.
Delegatia reprezentând Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri a fost impresionanta: cinci directori de departamente, in frunte cu Maria Pârcalabescu, secretar de stat, responsabil cu promovarea exporturilor de servicii si produse. Bacaul a fost reprezentat de prefectul Claudiu Balan, subprefectul Tudorita Lungu, directorii CCI si Oficiului Teritorial pentru IMM-uri. Maria Pârcalabescu si-a exprimat satisfactia ca paticiparea intreprinzatorilor e atât de consistenta, nestiind ca jumatate dintre cei prezenti in sala DADR sunt directori de deconcentrate, adjuncti, sefi de servicii, primari. Secretarul de stat a prezentat masurile prin care Guvernul promoveaza exporturile si a incercat sa-i convinga sa participe la expozitiile organizate de minister in Shanghai, Beijing si in alte orase ale lumii. Maria Pârcalabescu le-a marturisit intreprinzatorilor ca este bacauanca si i-a sfatuit, cu insistenta, sa foloseasca fondurile guvernamentale si europene:
“Este o prioritate pentru noi si dorim din tot sufletul ca acesti bani sa ajunga la mediul de afaceri.” In cadrul aceleiasi intâlniri, seful OTIMM a prezentat 5 programe nerambursabile, intre care, “Femeia-manager” si “Start”, destinat tinerilor, prin care poate fi obtinuti 100.000 de lei. Prin programul pentru servicii de piata, in care intreprinzatorii trebuie sa asigure 40 la suta din costuri, acestia pot achizitiona utilaje, mobilier, seifuri, licente, brevete. Un alt program avantajos este cel destinat mestesugarilor si artizanilor. Suma alocata este de 500.000 de lei, din care statul suporta 90 la suta.
Coplata apasa greu pe salariati
Introducerea sistemului de coplata pentru serviciile medicale ii imparte din nou pe bolnavi in “cotizanti” si “scutiti”. Persoanele care contribuie lunar la Fondul asigurarilor sociale de sanatate sunt taxate pentru fiecare vizita la medic, in timp ce categoriile scutite de la contributia la Sanatate vor ingrosa in continuare marea masa a celor care beneficiaza gratuit de servicii medicale.
Se estimeaza ca, dupa intrarea in vigoare a actului normativ care instituie coplata in sistemul public de sanatate, numarul celor care nu vor fi atinsi de acesta se va ridica la peste 9 milioane de persoane. Este vorba despre urmatoarele categorii: persoane fara venituri si persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001; pensionarii cu un venit mai mic de 700 de lei/luna; copiii cu vârsta sub 18 ani; tinerii de la 18 la 26 de ani, daca sunt elevi, studenti, ucenici si nu realizeaza venituri; somerii; persoanele care beneficiaza acum de gratuitate la serviciile medicale prin efectul unor legi specifice (revolutionari, persecutati politic, veterani de razboi, persoane cu handicap etc.); gravidele, doar pentru serviciile aferente graviditatii.
(Pe larg in editia de luni, 29 martie)
Tarzan, „spaima bombelor”
Nu a semnat legea tacerii, insa este foarte tacut atunci când pleaca in misiune.
Tarzan este un ciobanesc german, politist din nastere si are sase ani. A venit pe lume chiar la Canisa Centrului Chinologic “Dr. Aurel Greblea” din Sibiu, adica maternitatea cainilor politisti. De la un an si jumatate, acesti câini urmeaza un stagiu de dresaj. Acolo deprind tehnicile speciale, prin care reusesc sa ia urma hotilor, a persoanelor disparute si, in cazul lui Tarzan, urma substantelor explozive. Dupa ce a terminat stagiul de dresaj, a fost trimis in Bacau iar cel care il are in custodie acum este agentul principal Dan Gârleanu. Pentru ca sunt cei mai buni, ambii au fost prinsi in Detasamentul Antitero pentru Misiuni Internationale. Tarzan si-a meritat pe deplin acest loc. Este ascultator, dedicat si deloc agresiv. Mai mult, nici nu latra. A fost special antrenat, pentru ca in fata unui exploziv vibratiile ar putea declansa bomba. Dan Gârlenu se ocupa intotdeauna ca Tarzan sa fie cât mai bine ingrijit. Desi locuieste la canisa din cadrul Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, Dan il viziteaza in fiecare zi, iar câteodata il ia si acasa. “Am avut o actiune acum trei luni si Tarzan a gasit niste materiale explozive, foarte bine ascunse. A fost clipa in care am fost mândru si multumit de el”, ne-a povestit agentul principal Dan Gârleanu, Grupa Pirotehnica a IPJ Bacau. De ziua Politiei a sarbatorit si Tarzan, insa prin munca. A participat la exercitiul demonstrativ al celor de la DPIR.
“Singura recompensa pe care o poate primi este de la mine, prin grija pe care o am fata de el, prin faptul ca-l ingrijesc si-l scot la plimbare. Bucuria lui cea mai mare este mingea pe care o primeste de fiecare data când descopera exploziv”, a spus Dan. Din pacate câinii politisti ies la pensie la vârsta de sapte ani. Tarzan mai are doar un an de activitate. Exista insa mari sanse sa se pensioneze mai târziu. Asta daca isi va mentine aptitudinile. Chiar daca nu va fi asa, Tarzan va ramâne pe mâini bune. Dupa pensionare, el va putea fi adoptat chiar de catre “partenerul” sau, Dan Gârleanu.
Lecturi pentru weekend
Stiu: dumneavoastra sunteti, ca si mine, niste fiinte morale, nu aidoma depravatilor de occidentali care vineri la prânz pun telefonul pe silentium, mâna pe card si pleaca aiurea, pâna duminica seara, prin insulele Baleare, Zakynthos sau Corfu. Patrioti din fire, noi ramânem, si în weekend, lânga soacra, pe lânga casa (ca nu cumva sa dea hotii iama, pentru ca politistii sunt putini si foarte ocupati), cu telefonul la ureche (poate ne suna seful, patronul, haibaladârvala…). E posibil ca, desi sunteti acaparati atractiv de aceste tinte nobile, sa aveti unele mici momente de tradare a acestor idealuri, clipe omenesti de sictir sau de plictiseala, motiv pentru care va recomandam doua lecturi fundamentale pentru acest sfârsit de saptamâna. Sunt doua romane proaspete de tot si deja celebre…
Primul roman, Demolatorul, a aparut la editura Groparul. Eroii principali sunt Karaoski si, cu nume de cod, Demolatorul. Actiunea – ati ghicit! – se petrece în Iad. E un thriller de foc si smoala. Demolatorul (codificat astfel pentru infractiunea de desfiintare a echipei de fotbal FCM Bacau), înfratit cu o lopata sic-profesionista, arunca non-stop carbune sub un cazan încins care are formatul si design-ul unei mingi de fotbal prevazuta cu un interesant capac. Atunci când oboseste, sositii în vizita de curtoazie în Iad – Ghita Aristide, Dembrovschi, Ene Daniel, Rugiubei si alte figuri ale generatiei de aur – îi dau la gioale, obligându-l sa nu slabeasca ritmul dracesc al pedepsei divine. Karaoski, momit de celebrul Ghita Aristica, golkeeperul de poveste, cu înca un toi, pune trei draci cu bici suplimentar pe demolator, smoala din cazan face bulbuci de vulcan pus pe eruptie, în vreme ce alti trei draci cu staif se pregatesc sa-l arunce pe lopatar în marea fierbere neagra. În acest moment, romancierul recurge la un artificiu de pomina si arunca actiunea într-un suspans mai fierbinte decât smoala… E de pomina toata povestea! N-o ratati!
Cel de-al doilea roman pe care vi-l recomandam, Inima nu vrea catuse, are cerneala tipografica la fel de proaspata a editurii Fenta. Eroul, sensibilul Voy Ku, senator, om cu scârt la limba si lipici la subterana/euro, are o familie la fel de sensibila, chiar duioasa, naturel de ales al natiei, un cord la fel de vraiste ca al meu si, va imaginati, potrivit logicii si simtirii crestine, întrucât puscariile „îl decimeaza pe om” (citat din erou), Voy Ku nu poate fi arestuit cu una, cu doua. Motiv pentru care, aruncându-se într-un halat alb (simbol al inocentei, al puritatii moral-politice, al nevinovatiei acelui Adam înca necazut în pacatul adamic ), eroul cere azil de cord si-l primeste, cu toata dragostea, în acordurile linistitoare ale deja celebrului hit, fredonat în premiera, Inima nu vrea catuse. Romancierul asta, la fel de mintos ca si celalalt condeier (romancierii astia fac parte, cu totii, din familia marilor mintosi ai regnului uman), face, oameni buni, pe la jumatatea scriiturii, o voluta atât de shakespeariana, încât – tineti-va bine!- catusele încep, precum obiectele vrajite din Stapânul inelelor, sa… As fi un mare tikalos, daca v-as priva de placerea de a descoperi cu ochii personali si mintea din dotare aceasta minunata aventura mioritica a catuselor din Inima nu vrea catuse…
Daca apucati sa cititi cele doua romane în acest weekend, va asigur ca depravatii de occidentali, care-si ucid ca vai de mama lor plictisul prin amarâtele insule exotice amintite, vor fi în mare pierdere
fata de dumneavoastra.
Handbal masculin / Cupa Challenge, sferturi, mansa I: Primul duel
Sporting Lisabona – Stiinta MD (duminica, ora 19.00)
„Studentii” intra in groapa cu leii Sportingului. Calificati in turneul final al campionatului intern, handbalistii portughezi ii asteapta pe bacauani pentru primul duel din sferturile Cupei Challenge. Dupa ce a obtinut o remiza de moral in compania campioanei HCM Constanta (30-30), Stiinta MD pleaca vineri la Izvorani, iar apoi decoleaza spre Portugalia in incercarea de a lua o optiune importanta la calificarea in semifinale. „Studentii” au in plan depasirea celei mai bune performante europene a handbalului masculin bacauan, stabilita anul trecut prin participarea in sferturile Cupei Challenge. Mansa tur Sporting Lisabona – Stiinta Municipal Dedeman se va desfasura duminica, 28 martie, de la ora locala 17.00 (19.00 in România) si va fi transmisa in direct de postul portughez de televiziune RTP2. Pentru acest joc, EHF a delegat o brigada din Suedia, alcatuita din Michael Johansson si Jasmin Kliko, supervizati de Luis Colmenero (Spania).Alte doua jocuri din sferturi se disputa duminica, 28 martie: RD Slovan (Slovenia) – CSU Suceava (ora 19.30) si Stord Handball (Norvegia) – Bologna United (Italia). Duelurile MMTS Kwidzyn (Polonia) – Xico Andebol (Portugalia) au loc pe 3 si 4 aprilie.
Dupa corn si lapte, mere in scoli
Inca un pas pentru o alimentatie sanatoasa
Guvernul a decis ca fiecare elev de scoala generala sa primeasca zilnic câte un mar. Medicii pediatri apreciaza masura. Copiii se bucura. Autoritatile locale invoca lipsa de bani.
Chiar din acest an scolar, 2009-2010, pe lânga lapte si corn, elevii din clasele I-VIII trebuie sa beneficieze zilnic si de mere in valoarea a 0,3 lei. Masura a fost decisa de catre Guvern in ultima sa sedinta si a fost impusa, in primul rând, de faptul ca si România trebuie sa introduca Programul european de incurajare a consumului de fructe in scoli, care se va derula pâna in 2013. „Este o idee buna, considera dr.Aurelia Taga, directorul medical al Spitalului de Pediatrie. Un fruct pe zi, cu aportul de vitamine pe care il are, ajuta la buna crestere a copilului. Pe de alta parte, tot ceea ce se deprinde in copilarie, ramâne pentru tot restul vietii. Marul are vitamina C, fructoza si fibre celulozice. El asigura si un tranzit intestinal normal si contribuie la o buna digestie si functionare a organismului, prin inlaturarea toxinelor.“ Medicii saluta aceasta masura, cu atât mai mult cu cât in ultima vreme se confrunta cu o situatie alarmanta, cauzata de stilul de viata, implicit de cel de alimentatie, al copiilor. La Spitalul de Pediatrie, din 10 pacienti consultati de catre medici sapte sunt cu tranzit intestinal incetinit, ceea ce, pe lânga disconfortul creat, in timp poate sa duca la afectiuni cronice. Aceasta ca urmare a vietii sedentare, a lipsei de miscare dar si a alimentatiei care nu mai consta in consumul constant de fructe si legume celulozice. Dar alimentatia nesanatoasa nu are numai efectele aratate mai sus. Scopul hotarârii Guvernului este de a crea obiceiuri de alimentatie sanatoasa in rândul tinerilor, „având in vedere cifrele care demonstreaza faptul ca obezitatea infantila este in crestere si devine un fenomen ingrijorator“. „Continua sa se inregistreze o incidenta crescuta de copii obezi, mai ales in rândul prescolarilor si al celor aflati la vârsta pubertatii“, ne-a spus si dr. Gabriela Fetecau, medic primar pediatru, care are in evidenta 30 de copii obezi. Dar fiecare medic pediatru si medic de familie are printre pacientii lui mai multe sau mai putine asemenea cazuri.
Bucuria elevilor
Elevii sunt incântati de ideea ca vor primi in “pachetelul” zilnic si un fruct, chiar daca marul nu se numara printre fructele preferate in cazul unora. “Mi-ar placea sa primim capsune, dar nu e posibil. Orice fruct este bun pentru ca e sanatos”, ne-a spus Bianca Bordianu, eleva in clasa intâi. “Ar fi mai sanatos”, “O sa avem vitamine care ne ajuta la crestere”, ne-au spus si elevele clasei a IV-a E de la Scoala “Mihai Dragan”, care au sugerat chiar ca in fiecare saptamâna sau an sa fie schimbat fructul, “ca sa fie toti multumiti”.
„Nu avem bani pentru mere”
“Stiu ca exista un proiect de lege care prevede ca fiecare prescolar si scolar sa primeasca un mar, dar chiar daca legea ar fi promulgata imediat nu va putea fi aplicata decât din septembrie 2010 deoarece trebuie elaborate normele metodologice”, arata Angela Bogea, director executiv in cadrul Consiliului Judetean (CJ) Bacau. Mai importanta decât normele, insa, e problema banilor: “Trebuie sa precizeze care e sursa de finantare, spune Angela Bogea. Noi nu avem bani pentru mere. Daca legea a fost initiata de Ministerul Educatiei, acesta trebuie sa indice sursa, iar Ministerul Finantelor sa-si dea avizul. Va dura ceva timp, nu e o procedura foarte simpla.”
Elena Tintaru
Miei putini, mici si scumpi
„Trece Pastele si cu fasole”
In pietele bacauane a inceput comertul cu miei. Timid, ce-i drept, cu dezamagire si din partea comerciantilor, si a cumparatorilor. Primii miei sunt mici, dar scumpi. Pretul de debut este cuprins intre 20 si 22 de lei. Crescatorii au venit cu câte 10-12 bucati, numai pentru a sonda piata. Clientii sunt nemultumiti de preturi si spera in ieftinirea produselor traditionale de Paste.
In Piata Centrala si-au facut aparitia primii miei. Aproape toti au greutatea sub 7 kilograme. Crescatorii spun ca iarna a fost grea, Pastele este timpuriu, asa ca nu au avut de unde sacrifica, la fel ca in alti ani, miei de 10-12 kilograme. Fiecare a adus in piata in jur de 10 bucati, doar pentru a testa cererea. “Am dat un singur miel, ne-a declarat Maria Gherase, din Oncesti. Avea 5 kilograme. Am luat un milion pe el.” Altii au reusit sa vânda in primele ore ale diminetii aproape toata cantitatea. “Am venit cu 12 si am dat 10, ne-a spus si Nicolae Alexa din Stanisesti. Asta fiindca sunt putini miei in piata. Ceilalti din Stanisesti, patria oilor, nu au aflat ca s-a dat drumul la comert. Vin de mâine. Nu stiu câti voi sacrifica anul acesta. Nu prea am mai venit la piata. Eu taiam mieii pentru blanite. Le vindeam la Chisinau. Acum incerc sa-i dau in piata.” Constantin Boboc, din Horgesti, incearca piata cu berbecuti. Da kilogramul cu 16-17 lei. Cei care sunt nemultumiti de greutatea mica a mieilor au astfel de unde alege altceva. “Saptamâna viitoare aduc miei. Ca sa ies din necazuri si sa-mi scot cheltuiala trebuie sa-i dau cu cel putin 20 de lei pe kilogram.” Crescatorii spun ca iarna a fost apriga, iar oile au stat 100 de zile numai in staul. Au mâncat tone de furaje.
„Mai bine manânc urzici”
Clientii se plimba printre tarabe, intreaba, dau din cap necajiti sau comenteaza in gura mare. “Mai bine manânc urzici in ziua de Paste decât sa dau un milion pe 5 kg de oase si pielita, spunea suparat foc Mihoc Serafim. E absurd ce se intâmpla la noi. In prag de sarbatori se scumpesc toate. Casul era 13 lei kilogramul acum o saptamâna. Azi este 18 lei. Parca-i cu pulbere de aur!” Ioan Stan ar taia din alte cheltuieli pentru o friptura de miel. Din pacate, nu prea are de unde face economie. “Am dat 600 de lei la intretinere. Trece Pastele si cu fasole.” Chiar si cei care au cumparat deja mielul râvnit cred ca preturile sunt prea mari. Aceasta fiindca le raporteaza la venitul lor. Putini se gândesc insa la munca si investitia crescatorului de animale. Clientii spera ca in zilele urmatoare oferta sa fie mai bogata, iar pretul sa scada. Dupa cum evolueaza piata, sunt slabe sanse de ieftinire. Comerciantii au rotunjit bine cifrele de pe etichete. Inainte de sarbatori, au o mentalitate paguboasa: in loc sa vânda ieftin si mult, prefera sa aiba marfa scumpa si clienti putini.
