luni, 22 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 5209

Paste si la Spria

    de
    Deșteptarea
    -


    Copiii din Spria, comuna Colonesti vor avea anul acesta dulciuri si hainute noi cu care sa se imbrace in zi de sarbatoare. Ei au primit aceste cadouri de la elevii Scolii “Alexandru Ioan Cuza”. Chiar daca sarbatorile vor fi luminate, viata lor cotidiana spune o alta poveste.

    Multi dintre copiii din Spria provin din familii numeroase. Locurile de munca sunt putine, asa ca parintii se preocupa de agricultura si gospodarie. “Avem cai, vaci pe care le ingrijim. Toate legumele le punem in spate, in gradina”, ne-a spus Constantin, elev in clasa a V-a. Mai are acasa sase frati. Baiatul nu ascunde ca le este greu. Cu toate acestea, priveste demn inainte, mai ales ca el vrea sa mearga la liceu. Pâna atunci insa, deocamdata, merge in fiecare zi câte patru kilometri pâna la scoala, doar-doar mai invata ceva util. “Mergem pe jos mai multi. Câteodata mai vine vreo caruta. Iarna a fost mai greu”, ne-a explicat Constantin. De Pasti vor petrece impreuna, cu de toate pe masa, spera el. L-am intrebat ce si-ar dori de la iepuras. A privit in pamânt si dupa o vreme ne-a soptit: “As vrea tare mult o bicicleta sa merg pe ea”.

    Unii vor avea chiar si miel… din productia proprie!

    La fel ca si in cazul colegilor, si parintii lui Marian Nacu se ocupa de gospodaria in care produc de-ale gurii pentru cei opt copii. Pe lânga asta, ei ingrijesc peste 50 de oi. Asadar, familia Nacu va fi printre cele fericite care vor avea un miel pe masa de Paste. “Da, in fiecare an avem un miel. Nu e greu sa ai grija de ei. Mama mai face si cozonac si oua rosii”, ne-a spus imediat Marian. In familie vor petrece si fratii Rusu, Sorin si Liliana. Sunt sase frati in total. De curând in familie a intrat si o nepotica – Iasmina, a surorii mai mari care este maritata. “Când eram mai mici ne jucam prin curte. Era distractiv. Acum ingrijim de animale, mergem la scoala si am mai crescut”, ne-a spus Liliana. Si ei ca si alti copii din sat parcurg patru kilometri pe jos pâna la scoala. De Pasti stau impreuna, merg la biserica, iau lumina si cânta “Hristos a inviat”. Oricât de saracacioasa ar putea fi casa in care locuiesc, ochii lor tradeaza o inocenta aparte – a copiilor care inteleg cât de important e sa petreci o sarbatoare in familie, indiferent de posibilitatile financiare.

    Andreea Lupascu

    Sprijin pentru saraci, doar pe hartie: Ajutoare de incalzire, nici de Paste

      de
      Deșteptarea
      -


      Ajutorul de incalzire s-a platit doar pe 2 luni din cele 5. Ajutoare sociale nu s-au dat deloc. „Traim numai din cotele defalcate din TVA”, sustin autoritatile din Iz. Berheciului. De Paste, nu vin bani. Conform programarii DGFP, subventia pentru incalzire va fi platita in luna lui Cuptor.

      O tânara necajita, mama a unui copil de cinci ani, pe care il creste singura, spera ca macar de Paste sa primeasca de la primaria de care apartine ajutorul social si cel de incalzire ce i se cuvin. Dar, din pacate, nici in preajma Sarbatorilor Pascale nu va beneficia de aceste ajutoare. "Cu putin timp in urma de la primarie ne-au spus ca ne dau banii de Paste, ne sesizeaza Luminita Popa, din comuna Izvoru Berheciului. Acum, din ce am auzit, nici de sarbatori nu-i vom primi. Ajutorul de incalzire l-am luat doar pe decembrie si ianuarie. Despre ajutorul social nu mai vorbesc. Am de primit bani si de anul trecut. Prin comuna, lumea discuta ca altora, care au un venit cât de cât, li s-a platit." Singura sursa de venit a celor doi o reprezinta alocatia de stat a copilului si alocatia complementara. Potrivit situatiei privind plata ajutoarelor sociale (prevazute de Legea 416/2001), existenta la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS) Bacau, Primaria Izvoru Berheciului nu a achitat nimanui acest drept in anul 2010.

      Bani de lemne in luna lui „Cuptor”

      Primaria Iz. Berheciului ar plati ajutorul de incalzire din veniturile proprii daca ar avea asa ceva. „Nu avem bani nici de salarii si facturi, marturiseste Ionel Cristofor, contabil sef al Primariei Iz. Berheciului. Mai avem de dat circa 100 de milioane la curent. Ne bazam doar pe cotele defalcate din TVA, alocate de Guvern prin DGFP si CJ Bacau.” Edilul Ion Ciuche sugereaza ca unii nu prea merita ajutati: „I-am invitat pe cei din Obârsia, beneficiari ai Legii 416, la curatenia de Paste, ca asa e frumos, dar acestia nu au vrut sa munceasca, au intrebat de bani si s-au intors acasa.” Contabilul sef afirma ca subventia la incalzire va fi platita in trimestrul III, mai precis in iulie, iar ajutoarele aferente Legii 416, in trimestrul IV. „Daca Directia de Finante ne va da banii”, mai precizeaza Ionel Cristofor.


      Nicio sanctiune pentru neplata

      Situatia semnalata nu este singulara in judet. Si asta deoarece legea prevede ca pentru beneficiarii Legii 416, fondurile necesare platii ajutorului de incalzire se aloca din bugetul local. "Primariile au dreptul sa-si stabileasca prioritatile in functie de bugetul pe care il au, ne-a spus Gheorghe Alexe, directorul coordonator al AJPS Bacau. Asa si este firesc. Daca au bani, ele pot achita si ajutoarele restante. Pentru neplata acestora, legea nu prevede nicio masura sanctionatorie."

      Elena Tintaru
      Silvia Patrascanu

      160 de ani de Jandarmerie

        de
        Deșteptarea
        -


        Festivitate solemna si exercitii demonstrative ale jandarmilor bacauani la 160 de ani de la infiintarea Jandarmeriei Române

        Jandarmii bacauani au sarbatorit solemn 160 de ani de la infiintare. Deoarece in acest an ziua de 3 aprilie coincide cu ajunul Sarbatorilor Pascale, s-a luat decizia aniversarii in avans. In fata Palatului Administrativ din Bacau, comandantii Jandarmeriei Mobile Bacau, ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISJU), ai Inspectoratului de Politie al Judetului Bacau, dar si cadre militare ale Armatei Române, alaturi de prefect si veteranii de razboi au fost de fata la ceremoniile prilejuite de implinirea a 160 de ani de functionare a Jandarmeriei.
        „Ziua Jandarmeriei” a fost deschisa de pefectul Claudiu Balan, care a dat citire mesajului presedintelui Traian Basescu dar si al premierului Emil Boc. „Jandarmeria este o institutie cu o istorie de 160 de ani, prezenta la momentele importante ale istoriei tarii. Uniforma Jandarmeriei este expresia datoriei implinite”, a rostit Claudiu Balan. Colonelul Vasile Enache, comandantul Gruparii de Jandarmi Mobila Bacau a moderat intregul eveniment. Generalul de brigada Mihai Simionescu, comandantul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta a transmis mesajul Ministrului Administratiei si Internelor. „In calitate de ministru al Ministerului Administratiei si Internelor sunt placut impresionat de modul exemplar in care va faceti activitatea”. Apoi a fost citit mesajul Inspectorului General al Jandarmeriei Române. „Dupa cum stiti, tara traverseaza o perioada de criza, in care banii si mijloacele sunt mai restrânse. Ceea ce este jandarmeria astazi se datoreaza energiei oamenilor sai”, a precizat colonelul Vasile Enache, Programul a continuat cu slujba religioasa sustinuta de preotii militari ai Jandarmeriei, Armatei si Pompierilor. Cei prezenti au asistat apoi la un alt moment solemn, cel al intonarii Imnului National si a altor marsuri militare. Trupele de jandarmi bacauane au defilat in acordul imnurilor, in pas NATO.

        Sase inaintari in grad, inainte de termen

        Comandantul jandarmilor bacauani, Vasile Enache, a dat citire numele celor care au fost inaintati in grad inainte de termen, pentru merite deosebite. Este vorba de maiorul Ioan Caloian, care a devenit locotenent colonel, de capitanul Cretu Gavril care a devenit maior dar si de subofiteii Vasile Stanciu, Neculai Cretu, Bartolomeu Laurentiu si Mitica Roman.

        Exercitii demonstrative si spectacol

        Cea de-a doua parte a evenimentului a fost marcata de demonstratiile jandarmilor bacauani, demonstratii de forta, perspicacitate, rod al unor eforturi sustinute de pegatire specifica. Bacauanii prezenti au aplaudat dupa fiecare excercitiu demonstrativ. Trupele de jandarmi au prins raufacatori, pe care i-au imobilizat in scurt timp. Un alt exercitiu, care a presupus mobilizarea unui numar mai mare de forte de ordine, pentru prinderea unor hoti de valori bancare. A urmat apoi un exercitiu mult gustat de bacauani. Câinii dresati ai jandarmilor si-au aratat cunostintele si au primit aplauzele cuvenite. Spre finalul demonstratiei jandarmii au folosit armele din dotare. Impuscaturile au alarmat centrul Bacaului. Demonstratia Jandarmeriei s-a incheiat prin defilarea trupelor in acordul imnurilor militare. Jandarmeria Româna a fost infiintata in data de 3 aprilie 1850, de domnitorul Grigore Alexadru Ghica, care a aprobat hotarârea Divanului obstesc, semnând „Legiurea pentru reformarea Corpului slujitorilor in jandarmi”. Prin aceast? lege s-a creat statutul juridic armei Jandarmeriei si s-au stabilit principiile de organizare si func?ionare.

        Mircea Merticariu

        Primarul care munceste asistat de sute de sfinti

        de
        Deșteptarea
        -

        Când intri în biroul unei persoane publice, încerci sa-i surprinzi personalitatea si dupa obiectele care-o înconjoara. De pilda, am înteles ca primarul de Blagesti, Laurentiu Munteanu, are umor de multe carate dupa ce am vazut pe peretele biroului sau un superb bici. Primarul mi-a spus ca ori de câte ori are necazuri cu un subaltern sau cu un reclamant mai insistent, dar care n-are dreptate, îi arata din ochi biciul si totul se rezolva ca prin minune…
        Cum intri în biroul primarului de Buhusi, Ionel Turcea, te izbeste faptul ca în vitrine, pe birouri, pe pereti, peste tot se afla diferite cadouri, distinctii si diplome primite cu varii ocazii. Unele sunt de-a dreptul interesante. De pilda, primarul pastreaza niste pietre pe care este desenata stema Lituaniei, cadou primit de la niste liceeni din acea tara, dar si o diploma prin care liceenii buhuseni l-au declarat, stiind ca “tine” la gluma, “Napoleon al campaniilor electorale”, dat fiind faptul ca a iesit mereu zdrobitor de victorios din aceste crâncene lupte. Totusi, între cadouri, vedetele sunt cele aproape o suta de icoane de tot felul – pictate pe lemn, pe sticla, pe piatra, în tehnici dintre cele mai variate – din care ochii a sute de sfinti te privesc de peste tot. Cele mai multe dintre icoane sunt asezate frumos, ca într-o expozitie tematica, într-o vitrina speciala. Numai cele care nu si-au mai gasit loc aici au ajuns sa onoreze alte zone ale biroului, inclusiv peretii. “Da, zice primarul, sunt primite cu diferite ocazii, si nu le duc acasa. Ce pot sa-i aduca prietenii unui primar care nu primeste nimic altceva…. Care este icoana cea mai valoroasa? Toate sunt valoroase, nu numai pentru ca au fost facute cadou, ci pentru ceea ce semnifica.” Îndraznesc: “De ce i se ofera unui om mai ales icoane? Este un pacatos care trebuie vindecat sau… un sfânt, un sfânt în devenire?” Primarul râde, râde… “Nu sunt rau. Sunt om. În viata mea n-am facut rau nimanui. Daca am putut face bine, am facut. Sfânt? Suntem oameni, suntem pacatosi… Numai Dumnezeu îi alege pe sfinti… La noi (se uita cu subînteles spre mine…), la mine – râde, râde… – nu este cazul…” Legatura cu religia, credinta… “Dupa cum stiti, adauga primarul, eu merg frecvent la biserica, la slujbe. Si asta nu de când sunt primar, nu doar în campaniile electorale. Am ajutat cât am putut bisericile, nu doar ca primar. Fac parte dintr-o familie credincioasa. Când eram copil, la Silistea-Români, parintele Vasile m-a dojenit o singura data, întrebându-ma de ce am lipsit de la o slujba de duminica. Apoi, n-a mai fost cazul. Credinta ne tine aproape de oameni, ne ajuta sa-i întelegem mai mult si sa-i sprijinim, daca putem.” Primarului i-au iesit, în ultimul timp, si doua pasiente importante: i-a vrut pe Victor Ponta si Adrian Nastase lideri si vrerea i-a fost îndeplinita. Ultima data când s-a întors de la Bucuresti, unde a participat la sedinta Consiliului National, l-am întrebat: “Nu-i asa ca ati fost asistat cu folos si de catre sfintii din icoanele aflate în birou?” A raspuns zâmbind, trecând astfel cu brio de testul care-i evalua umorul…

        Ion Fercu

        Strategia de dezvoltare a judetului Bacau

        de
        Deșteptarea
        -

        Cei mai reprezentativi lideri ai judetului Bacau, senatori, deputati, sefi ai Consiliului Judetean, sau ai Prefecturii, dar si directori ai institutiilor deconcentrate sau primari au luat parte la dezbaterea publica legata de implementarea “Strategiei de dezvoltare durabila a judetului Bacau – instrument de lucru pentru administratie”, proiect finantat prin Fondul Social European. Liderii bacauani au discutat pret de câteva ore despre necesitatea realizarii proiectului pentru realizarea unei strategii de dezvoltare durabila a judetului Bacau, care isi propune dezvoltarea capacitatii de planificare strategica pentru perioada 2010-2021 la nivelul autoritatilor locale din judetul Bacau, in vederea imbunatatirii performantei administrative, prin elaborarea strategiei de dezvoltare durabila a judetului si transferul de expertiza in domeniu. Strategia va fi realizata de GEA Strategy&Consulting, care are la dispozitie 1,45 milioane de lei, din care 1,23 milioane sunt de la Uniunea Europeana, iar restul de 29 de mii de lei sunt cofinantarea Consiliului Judetean Bacau. Dezbaterea a fost moderata de jurnalistul Nicoleta Bichescu, iar printre cei prezenti s-au numarat deputatii Viorel Hrebenciuc, Gabriel Vlase, Mihai Banu, Vasile Gherasim, Adrian Popescu, presedintele Consiliului Judetean Dragos Benea, vicepresedintele Silviu Bondor, prefectul Claudiu Balan, subprefectul Tudorita Lungu, Constantin Apostol, directorul ADR Nord-Est, dar si reprezentanti ai altor institutii. Primul care a luat cuvântul a fost Dragos Benea, promotorul acestui proiect, care a facut câteva referiri asupra atuurilor judetului Bacau, situate in centrul Moldovei, pozitie strategica pentru o dezvoltare economica durabila. Soseaua de centura a fost trecuta la capitolul nerealizari, iar vinovatii sunt de gasit la Ministerul Transporturilor. “Soseaua de Centura este un esec datorat incompetentei Ministerului Transporturilor, care nu a completat documentatia”, a spus Benea. Prefectul Claudiu Balan s-a referit la rolul pe care trebuie sa-l aiba o strategie si a felicitat specialistii implicati in proiect. “Daca am fi avut o strategie am fi avut sI o planificare judicioasa a resurselor”, a spus Balan. Constantin Apostol, directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est a punctat asupra unor proiecte care se realizeza in Bacau, cu impact pentru dezvoltarea ulterioara. Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert Bacau, s-a referit la implicatiile economice a unei dezvoltari durabile.

        Solutiile lui Hrebenciuc

        In partea a doua a intâlnirii s-a trecut la expunerea propriu-zisa a proiectului, despre care a vorbit directorul GEA Strategy, Dragos Pâslaru. “Strategia se va realiza in mai multe etape, prin training-uri in domeniul fundamentarii si elaborarii strategiilor de dezvoltare durabila si planificarii strategice si prin conceperea si realizarea unui ghid, pentru elaborarea strategiei de dezvoltare durabila in orizontul 2010-2021”. Deputatul Viorel Hrebenciuc a mutat dezbaterea din cadrul teoretic, din “limbajul de lemn” in cel practic-aplicativ. Hrebenciuc a amintit de dezvoltarea judetului in primii ani de dupa 1989, de atragerea unor sume importante de bani pentru obiectivele de infrastructura. Deputatul a venit cu propuneri concrete pentru dezvoltarea judetului, aplicabile in zona unde are colegiul (Dofteana-Slanic Moldova), dar si in restul judetului. ”Judetul nostru e inchis. Vorbim de descentralizare, dar resursele sunt tot la nivel central. Pe viitor consider necesara realizarea infrastructurii, a unor artere care sa lege Brasovul de Slanic Moldova sau Manastirea Casin de Vrancea. S-ar putea face si regularizarea Trotusului si realizarea unei mici hidrocentrale”, a propus Viorel Hrebenciuc.

        Mircea Merticariu

        Intalniri in Saptamana Binecuvantata: O fereastra spre Inviere

        de
        Deșteptarea
        -

        Saracia nu e intotdeauana urâta. Dimpotriva, adesea, cei mai saraci dintre semenii nostri reusesc sa ramâna curati, luminosi si buni, iar sufletul lor gaseste mai usor cararea, de Paste, catre Recunostinta si Bucuria Invierii. Apropiindu-ne de ei, si noi, cei aflati sub tirania clipei, traim, neasteptat, revelatia marii Sarbatori. Asta am simtit la Colonesti, o zona izolata si saraca, unde am ajuns, joi, cu voluntarii FSC. Si m-am rusinat, in gând, pentru nemultumirile mele. Tinerii care le-au dus copiilor oua si iepurasi de ciocolata, fructe, napolitane, jucarii, iar parintilor, zahar, ulei si faina sunt Andrei Dulgheru, Colegiul “Gh. Vranceanu”, si Adina Paduraru, studenta a Universitatii Bacau, insotiti de alti patru liceeni, “crema” Colegiului “Anghel Saligny”. Pentru a ajunge la pustii de la Scoala Satu Nou, Andrei Dulgheru, primul pe lista bursierilor, cu media 10, a lipsit de la ceremonie. Toata povestea a inceput cu scrisoarea pe care inv. Carmen Condurat a trimis-o FSC pentru ca acesti copii, “cei mai defavorizati” din lume, sa primeasca, de Paste, un dar.

        Basescu nu a luat!

        Invatatoarea, scolarii ei si o parte dintre parinti ne intâmpina multumindu-ne inainte de a avea motive sa o faca. In scurt timp, la masina FSC e coada. “Basescu!”, striga copiii, “Basescu nu a luat!”. Impricinatul e Andrei Ionel, caruia ”lumea ii spune Basescu pentru ca nu avea par când era mic, avea doar o suvita pe mijloc!”, imi explica mama. Andrei rontaie, deja, oul de ciocolata. Mamicile si-au primit pachetul, dar isi asteapta copiii, care, neavând rabdare pâna acasa, umbla prin pungi dupa dulciuri. Doar Ana-Maria, o dulceata de fetita, priveste cuminte. “De ce râzi?” o intreb. “A venit Iepurasul!” Mama ei, Larisa, “a ramas fara casa”, spune invatatoarea. Larisa are 26 de ani si patru copii. “Cel care ne-a vândut locuinta nu era proprietarul, era o ruda, spune tânara. Ne-au dat afara. Am strâns bani si am cumparat o casa batrâneasca. Am lipit, am varuit si stam in liniste, acum. Mi-e tare draga!”

        Cartofi pai pentru “premianti”

        Masina FSC porneste iar la drum. Urmatorul popas e in fata unei casute in care s-a inghesuit toata suferinta. Gh. Feraru are TBC, sotia lui e bolnava psihic si a fugit de acasa, dar “copiii nu lipsesc de la scoala. Daca ati sti ce curati ii trimite!” spune inv. Condurat. “Ei, spal si noaptea, marturiseste barbatul. Acum le fac de mâncare.” Pe soba, un ceaun cu mamaliga si un ceaun, mai mare, cu “cartofi pai”, iar deasupra, hainutele intinse la uscat. Trei baieti stau aliniati pe pat, cu ochii la pachetele voluntarilor. Bogdan e premiant, iar Lucian “a fost si el premiant, dar acum merge 14 km pâna la scoala si e mai greu.” Casa, veche, sta sa se darâme, dar Gheorghe nu are putere sa faca alta. “A promis primarul, dar nu stiu….” spune omul. Cristina Cobzaru, 34 de ani, creste “din nimic”, adica din truda bratelor, patru copii – Raluca, Marian, Alin, Bianca – si doi câini: Veronica si Valeria, cu care impart frateste si bunastarea de-o clipa, si lipsurile de-o viata. Spun asta pentru ca ii vad pe copii rupând din napolitana pentru cele doua animale care stau cu gâtul intins, cersind o firimitura. Alte case, alte povesti despre batrâni singuri si rabdatori: Elena Nastac, 65 de ani, traieste din pensia de CAP, iar Maria Iosub, 50 de ani, din ajutorul celor trei copii cu handicap.

        “Eu strâng pentru Domnul!”

        “Doru-i pe pamânt, linistea-i in cer”, spune Elena Iurea, care a pierdut o fiica, anul trecut. Femeia a lucrat in Bucuresti, dar a avut un accident si e pensionata. “Suntem in varuiala, acum!” ma previne ea. Cu alimentele in brate, ne priveste duios, isi sterge lacrimile, apoi se repede in casa si se intoace cu oua si nuci. Implora un voluntar sa le primeaca: “Nu pentru dumneavoastra, sunt pentru Domnul!” Din saracia ei, strânge si pune deoparte. “Pentru Domnul”, repeta ea. “Sa multumim!” spune, timid, si isi impreuneaza mâinile. Se roaga cu voce tare, mult, pentru cei de fata, pentru consatenii ei si pentru sarmanii acestei lumi, cunoscuti si necunoscuti. E senina, umila si recunoscatoare: “Iti multumesc, Doamne, pentru ce am primit si pentru saptamâna asta, binecuvântata!”

        Silvia Patrascanu

        A fost desemnata castigatoarea tombolei Desteptarea-Arena Mall

          de
          Deșteptarea
          -

          Anchidim Cristina este câstigatoarea tombolei organizata de Trustul Desteptarea, in parteneriat cu Arena Mall. Bacauanca a primit un voucher de cumparaturi in valoare de o mie de lei. Anchidim Cristina a depus mai multe taloane decupate din ziarul Desteptarea pentru a participa la tombola. Potrivit organizatorilor, de la bacauani s-au strans peste o mie de taloane. Desigilarea urnei s-a facut in prezenta angajatilor care asigura ordinea in Arena Mall. Extragerea talonului s-a facut in prezenta organizatorilor si a presei. Cristina Anchidim a intrat imediat in posesia talonului, deoarece la momentul extragerii se afla la cumparaturi in Arena Mall. Suma o va folosi pentru a face cadouri celor dragi. “Ma bucur ca am câstigat acest premiu. Din acesti bani voi face cumparaturi in Mall”, a declarat Cristina Anchidim.

          Mircea M.

          Nu te uitam, Parinte Sfant!

            de
            Deșteptarea
            -

            Retraiesc în liniste acele momente… Revad parca acea fereastra închisa… În acele zile televiziunile din toata lumea au organizat sute de dezbateri în memoria sa. Astfel, am putut revedea, fara sa obosim nicio clipa, filmele pontificatului sau. L-am revazut îmbratisând copii de orice rasa si conditie sociala. Strângându-i la piept, voia sa le daruiasca afectiunea profunda care i-a lipsit de când a ramas orfan de mama, la numai 9 ani. L-am revazut în papamobil, binecuvântând crestini europeni, africani, americani… L-am admirat rugându-se în genunchi la Lourdes, Fatima, la Sfântul Mormânt sau într-o parohie oarecare, apoi, mergând încet, singur, sprijinindu-se în baston, într-o padure din Valle d’Aosta…
            Pentru noi, românii, vizita în România în perioada 7-9 mai 1999 va ramâne intiparita pentru totdeauna în inimile noastre.

            „Românie, pe care traditia o numeste cu frumosul titlu de Gradina Maicii Domnului, vin la tine în numele lui Cristos, Fiul lui Dumnezeu si al preasfintei Fecioare Maria. În pragul unui nou mileniu, întemeiaza-ti viitorul mai departe pe stânca tare a evangheliei.”
            Papa Ioan Paul al II-lea

            Ce ecou mai au în sufletul nostru dorinta si visul Sfântului Parinte Ioan Paul al II-lea pentru noi si poporul român: ca toti sa fie una?! Ce ne mai aducem aminte de atunci?
            Ar fi vrut sa sarute tarâna mormintelor martirilor credintei, "însa nu a fost posibil". A facut-o simbolic, sarutând lespedea de piatra si crucea mormântului cardinalului Hossu. Ar fi vrut sa-i îmbratiseze pe toti aceia care au avut ca însotitor pe o buna parte din calea vietii suferinta pentru Cristos. Nici acest lucru "nu a fost posibil", însa el a facut-o totusi, atunci când a îmbratisat un episcop asezat pe tronul sau de suferinta si slava, cardinalul Todea. Ar fi vrut sa mearga în inima Ardealului, la "mica Roma", la acea cetate de lumina, credinta si speranta care a fost si este Blajul; iarasi "nu a fost posibil". A venit Ardealul la el. Nu doar Ardealul, ci si Moldova, Bucovina, Maramuresul, Crisana, Banatul, Dobrogea. România întreaga a venit la el. Ar fi vrut sa ne îmbratiseze pe toti, sa ne mângâie si sa ne întareasca în credinta, iar aceast lucru a fost posibil, caci cu totii i-am simtit mângâierea si ne-au îmbarbatat cuvintele sale.
            Oare putem uita? Cu siguranta ca nu!
            Astazi suntem cu câtiva ani mai putin tineri, altii nu mai sunt deloc printre noi, dupa cum nici el, Parintele, nu mai este. Visul si cuvintele sale, pline de har si de adevar, da.Toti l-am iubit pe papa Wojtyla. Cuvintele acum nu-si mai au rostul, decât ca un eventual punct de plecare al unui necesar examen de constiinta facut la împlinirea a cinci ani de când Parintele “a plecat in casa Tatalui”:
            Nu te vom uita niciodata, Parinte!
            (Prelucrare de pe www.ercis.ro)

            Pr. paroh Andrei Cocianga,
            Parohia „Sf. Francisc” Bacau

            Automobilism / Formula GP3: In progres vizibil

            de
            Deșteptarea
            -

            Final in cea de-a doua sesiune de teste oficiale pentru Formula GP3, una din anticamerele Formulei 1. Doru Sechelariu, alaturi de alti 29 de piloti din 19 tari, s-a aflat timp de doua zile pe unul dintre cele mai moderne circuite din lume, "Paul Ricard", situat langa Marseille, in sudul Frantei.

            Mai rapid decat coechipierii

            Dupa ce in prima zi a progresat continuu, sesiunea de ieri a fost si mai buna pentru pilotul bacauan, acesta reusind impreuna cu tehnicienii echipei franceze Tech 1 sa avanseze substantial vizavi de punerea la punct a monopostului. Acest lucru i-a dat aripi lui Doru Sechelariu, care s-a impus totodata si in fata reputatilor coechipieri Stefano Coletti (participant in GP2, Formula 3 Euroserie si Formula Renault 3,5 cu rezultate excelente), respectiv Daniel Juncadella (fost adversar in Formula BMW).

            Aproape de cel mai bun tur de pista

            Per total, la finalul celei de-a doua si ultima zi de teste din Franta, Doru Sechelariu a reusit sa se apropie la 8 zecimi de secunda de primul timp, inregistrat de catre americanul Alexander Rossi (si el castigator al campionatului BMW Americas, al finalei mondiale BMW si participant deja in GP2). Performanta bacauanului este cu atat mai meritorie cu cat nici de aceasta data nu a fost ocolit de probleme mecanice.

            Sesiune reusita

            In ultimele minute ale testelor de ieri, cand monopostul pilotat de Doru Sechelariu avea pneuri noi, sedinta a fost intrerupta din cauza unui accident al unui alt concurent, lucru care i-a taiat elanul pilotului roman. In general, sesiunea de pregatire a fost insa reusita, iar Doru Sechelariu se intoarce acasa cu convingerea ca lucrurile vor merge pe calea cea mai buna si ca va putea sa-si demonstreze calitatile la cel mai inalt nivel.

            Pregatiri pentru startul oficial

            Urmatoarele teste din GP3, care vor fi si ultimele inaintea startului oficial al sezonului 2010, sunt programate la Barcelona pe 13-14 aprilie. Pana atunci, Doru Sechelariu va continua pregatirea fizica, in Bacau, in cadrul EMD Tennis Academy. In paralel, echipa Tech 1 va munci asiduu in cautarea celor mai bune solutii pentru dezvoltarea monopostului, astfel incat debutul competitional de la Barcelona sa fie unul cat mai reusit si sa-l plaseze pe bacauan pe orbita succesului intr-un campionat in care, si anul acesta, Doru Sechelariu este cel mai tanar dintre participanti.

            Dan Alexandrescu,
            comentator Formula 1

            Fotbal / Liga a II-a: Concentrare si rautate

            de
            Deșteptarea
            -

            FCM Bacau – Dunarea Giurgiu (sambata, ora 11.00, stadion "Municipal")

            Dupa mai bine de o luna de zile, FCM Bacau revine pe "Municipal". "Galben-albastrii" spera ca tot ceea ce a fost mai rau sa fi ramas in urma: remiza cu "lanterna rosie" CSM Ramnicu-Sarat, neprezentarea cu Steaua ll, spectrul desfiintarii si infrangerea de acum o saptamana, in fata Gloriei Buzau. La orizont se afla meciul cu Dunarea Giurgiu, care trebuie neaparat castigat. In caz contrar, necazurile vor continua. De data aceasta, in clasament.

            Prime

            "E clar ca nu ne mai putem permite pasi gresiti", a subliniat antrenorul Bacaului, Gheorghe Poenaru, care a explicat ceea ce asteapta de la echipa sa: "Concentrare si rautate maxima pe teren pentru a lua cele trei puncte". In asteptarea punctelor, jucatorii si-au incasat, in sfarsit, o parte din restantele financiare: primele pentru victoriile cu Botosaniul si Delta Tulcea, din finalul turului si drepturile banesti pe luna ianuarie.

            Modificari

            Primul meci acasa dupa o pauza asa de lunga va aduce si o serie de modificari in "unsprezecele" gazdelor. In poarta va reintra Manea, in timp ce Vajou si Tismanaru, exclusi din lotul deplasat etapa trecuta la Buzau, au sanse mare de a fi titulari. O singura indisponibilitate in tabara FCM-ului: atacantul Madalin Munteanu. Fostul jucator al Aerostarului s-a accidentat la meciul cu Gloria si nu va evolua impotriva Dunarii Giurgiu.

            Tinichea

            Dunarea Giurgiu vine la Bacau cu o tinichea agatata de coada. O parte dintre fotbalistii oaspeti au fost acuzati ca au pariat impotriva propriei echipe la intalnirea pierduta pe teren propriu, cu 4-2, in fata lui Dinamo ll, etapa trecuta. FRF intentioneaza sa deschida o ancheta, directorul general al Federatiei, in timp ce presedintele Dunarii, Marin Stelian a anuntat: "Daca se va dovedi asa ceva, ii voi da afara pe cei vinovati".

            Formatii probabile:
            FCM Bacau: Manea – Mihalachioaie, Vajou, Adascalitei, Dobarceanu – Dobos, Spiridon, Taban, Boboc – Campeanu, Tismanaru.
            Dunarea Giurgiu: A. Neagu – C. Gheorghe, Damian, Santmare, Odoroaba – Cojenel, G. Marcu, Ochia, Tigoianu – M. Stan, St. Iordache.
            Arbitri: Dragos Istrate (Bucuresti) – Valentin Avram (Bucuresti), Gabriel Stroe (Pitesti).

            Dan Sion

            Challenge Cup, sferturi de finala, mansa a II-a: Vine iepurasul?

            de
            Deșteptarea
            -

            Stiinta MD – Sporting Lisabona (sambata, ora 13.30, Sala Sporturilor, TVR 3, in tur 24-30)

            In Sambata Mare, "studentii" cred intr-o minune. Invinsi la sase goluri in prima mansa din sferturile Cupei Challenge, handbalistii bacauani incearca sa remonteze diferenta in fata propriilor suporteri.
            Stiinta s-a aflat la un pas de un miracol asemanator anul trecut, cand a pierdut la 10 goluri in Elvetia, cu Bern Muri (38-28), iar in retur s-a impus cu 37-28, ratand la mustata un avantaj care sa-i asigure calificarea in semifinalele Cupei Challenge. In acest sezon, accederea in careul de asi face parte din obiectivele echipei bacauane. O echipa care, in ajunul Pastelui, asteapta de la iepuras o victorie de sarbatoare. Una pentru care trebuie sa sacrifice o turma de "lei" portughezi.
            Meciul de sambata, transmis in direct de TVR 3, va fi arbitrat de o brigada austriaca, avandu-i in componenta pe Radojko Brkic si Andrei Jusufhodzic. Delegat EHF: Bilge Soylu (Turcia). Oficialii Stiintei vor sa lase intrarea libera, drept cadou de Paste pentru suporteri.
            Tot sambata, cealalta reprezentanta a Romaniei in Cupa Challenge, CSU Suceava, joaca pe teren propriu cu RD Slovan si are de recuperat o infrangere cu 31-23. Partida va avea loc de la ora 11.00 si va fi televizata de asemenea de TVR 3. Duminica se va disputa "sfertul" Bologna United (Italia) – Stord Handball (Norvegia), in tur 25-22. Totodata, pe 3 si 4 aprilie este programata "dubla" MMTS Kwidzyn (Polonia) – Xico Andebol (Portugalia), ambele jocuri urmand sa aiba loc la Guimaraes.

            Dana Popa

            Haiducia de criza si adrenalina de weekend pascal

            de
            Deșteptarea
            -

            Se fura pe rupte. La lumina zilei, în crucea noptii, în buricul urbei, în coasta sediilor politistilor si alesilor neamului… Lingvisti elevati, deveniti specialisti în semantica, hotii interpreteaza fenomenul ca fiind haiducie de criza. Este vorba despre clasica si naturala, zic ei, haiducie, de redistribuirea averilor în folosul celor care n-au. Vorbim, desigur, despre aventurile haiducului amarât, nu despre haiduciile de criza ale politicienilor… În preajma sarbatorilor pascale, aceasta revendicare întru echitabila redistribuire – care este, în fond, o chestiune banala de economie politica, o problema stiintifica, vreau sa zic – va lua proportii, asa ca luati masuri…
            Data fiind rata scazuta a somajului în profesia de haiduc de criza în aceasta perioada, normal ca nu veti pleca de acasa în acest weekend pascal. Veti ramâne la domiciliu, ca sa va paziti bruma de avere, pentru ca hotul îsi va biciui acum foarte mult elanul. Firesc, veti întocmi o strategie pascala de aparare a habitatului personal, veti repartiza sarcini precise pentru fiecare membru de familie. În cazul în care sunteti o familie normala, adica locuiti cu soacra, pe aceasta nu trebuie s-o înarmati suplimentar; Dumnezeu a harazit-o cu vorba-melita. Scrieti simplu, pe usa apartamentului sau pe poarta, „Locuim împreuna cu soacra” (soacrele!!!?), si veti vedea ca rata tentativelor de furt va fi mai mica. Ati vazut Dennis, pericol public, filmul acela grozav în care un pusti pune la cale tot felul de capcane si ghidusii pentru a-si bate joc de hoti si a-i pune pe fuga? Asa trebuie sa va educati pruncii. Clasic, daca nu va e cu suparare, sotia se va alia cu polonicul, în vreme ce sotul se va înfrati cu o bâta sau cu o puscatoare ciorogârlista. Veti avea un weekend pascal pe cinste, cu multa adrenalina. Pe rând, un membru al familiei nu va pune geana peste geana, adica va face de garda. si la slujba de Sfânta Înviere veti merge pe rând, dupa un grafic bine elaborat, în regim de stafeta.. Au trecut vremurile în care puteati asista la toata slujba. Locuiti în România. A, sa nu uit: în România exista si politisti, politisti comunitari, jandarmi si alte inventii de acest gen care ar trebui sa asigure amarâta noastra securitate pe care o platim din greu din amarâtele noastre venituri. Dar nu mizati prea mult pe protectia acestora. Procedati ca mine, firesc: nu mizati de loc!
            Daca toata strategia de aparare a redutei numita habitat personal va da gres, n-aveti încotro si veti apela la armia politisto-jandarmereasca, pentru banala constatare a hold-up-ului pascal. Veti avea o mare surpriza: veti fi etichetati ca vinovati principali ai atacului haiducilor! O sa aveti parte si de un proces-verbal-scris în care se va nota ca nu aveti încuietori de ultima generatie, ca, desi ieri a aparut pe piata un sistem mai sofisticat de alarmare, dumneavoastra continuati, ca niste retrograzi ce sunteti, sa credeti în eficienta celui instalat acum câteva luni! Soacra va fi acuzata ca si-a epuizat limbutia în disputa cu ginerele, în loc sa-si pastreze vorba mieroasa pe relatia cu haiducii, copiii vor fi pusi la colt întrucât n-ar fi fost suficient de inventivi în autoaparare, polonicul sotiei, strâmbat de-atâtea lovituri va fi considerat, si el, depasit ca arma de lupta etc. Daca, în final, scapati doar cu o amenda, doar numai cu o banala amenda, pentru neglijenta de a va fi lasat lasa jefuiti, sa ziceti mersi. si tot mersi sa ziceti daca, în cele din urma, politistul sau jandarmul o sa va strige, din usa, peste umar: „Daca aflati ceva despre hoti, sa ne anuntati!” Aveti o mare responsabilitate: sa-i depistati pe hoti. Daca nu se bucura de protectia celor care ar trebui sa-i pedepseasca pe haiduci, s-ar putea sa obtineti si ceva satisfactie din asta! A, sa nu uit nici asta: daca va calca haiducii de criza, sa nu aveti proasta inspiratie sa încercati a depune vreo cerere scrisa la sediul politistilor. Un amic de-al meu a îndraznit ceva în sensul acesta si abia dupa argumente care au durat una ora si jumatate a reusit. Un politist i-a zis si cauza: „Ba, vrei sa ne înregistram din start cu AN?” AN este, la politisti, indicator de baza. Daca autorul ramâne necunoscut e jale pentru politist. Nu si pentru dumneavoastra, paraduitii. Ca, la urma-urmei, când ati sosit pe lume, nu stiati în ce tara v-a aruncat crudul destin?

            Ion Fercu

            O alinare – colindele de Pasti

            de
            Deșteptarea
            -

            Colindele de Pasti, un obicei stravechi al poporului român, au fost readuse in atentia publicului bacauan de grupul vocal-folcloric “Florile din Cucuieti”. Prezent la Salonul de Primavara al Artei Naive, grupul a interpretat mai multe piese religioase, la inceputul Saptamânii Patimilor. Traditia colindelor pascale dateaza din secolul al XIX-lea. Spre deosebire de colindele de Craciun, cele pascale sunt cântate doar in biserica, având o tematica strict religioasa. Colidele sunt interpretate atât in Saptamâna Patimilor, cât si in Saptamâna Luminata. Cele dedicate Saptamânii Patimilor au ca tema chinurile prin care a trecut Mântuitorul Isus Hristos, iar cele din Saptamâna Luminata au ca tema bucuria Invierii. Obiceiurile de Sf. Pasti sunt diferite de la o regiune la alta. “Aceste colinde sunt o traditie in apropierea acestei mari sarbatori. De Florii, ca o alinare pentru Saptamâna Patimilor, crestinii le cânta. Ele exprima totodata venirea primaverii, bucuria inverzirii câmpurilor si, practic, a revenirii la viata”, a declarat coordonatorul “Florilor din Cucuieti”, pr. Irinel Cernat.

            Un grup cu traditie

            Grupul actual este de fapt o continuare a fostului cor din Cucuieti. Acum el numara in jur de 30 de copii, baieti si fete, pasionati de muzica, care “tin aceste frumoase obiceiuri”. Ansamblul interpreteaza nu doar cântece religioase, ci si piese din folclorul local. De pregatirea coristilor se ocupa pr. Irinel Cernat. L-am intrebat ce il motiveaza sa se ocupe de acest grup. “Sunt român si nu vreau sa uit lucrul acesta. Nu imi este rusine sa port costumul si sa pastrez traditiile stramosilor mei”, a replicat parintele care incearca sa le insufle si copiilor iubirea de traditiile românesti.

            Andreea Lupascu

            Au dus lumina

              de
              Deșteptarea
              -

              Studentii Universitatii „George Bacovia” au adus in Joia Mare lumina in sufletele copiilor din Centrul de Plasament in Regim de Urgenta Bacau. In urma campaniei de strângeri de fonduri „Alaturi de tine” ei au colectat peste 2.500 de lei pe care i-au transformat in dulciuri, fructe, produse alimentare si articole de imbracaminte pe care le-au oferit in dar de Sfintele Sarbatori. "De câtiva ani venim aici. S-a format o legatura spirituala daca vreti, de suflet. Plecam intotdeauna cu dorinta de a reveni", a declarat lect.univ.dr. Ramona Florea. Copiii din centru au primit pe lânga dulciuri, jucarii si pijamalute un televizor color si un dvd player. Dincolo de gestul umanitar, tinerii au dorit sa se implice astfel in viata comunitatii si in acelasi timp sa invete cum se deruleaza si se organizeaza o astfel de campanie. Si ei au plecat de la centru cu o lectie pretioasa. "Ma gândesc intotdeauna ce pot face sa ii ajut. M-au emotionat. Pot sa spun ca mi-am facut noi prieteni si am primit o lectie de viata", ne-a spus Ioana Blaj, student. Pe lânga darurile oferite celor din Centrul de Plasament, studentii au oferit cadouri de Paste si in comuna Racaciuni. 22 de copii din familii defavorizate au primit dulciuri, fructe si articole de imbracaminte.

              Andreea Lupascu

              „Suferinta si omenia nu au granite”

              de
              Deșteptarea
              -

              Interviu cu Roxana Bogdan, presedinte al Organizatiei Neguvernamentale „Mie imi pasa”

              „In aceasta viata nu putem face lucruri marete. Putem face doar lucruri marunte cu enorma dragoste.“ (Maica Tereza)

              – De ce ar trebui astazi sa ne mai pese, omenia a devenit scumpa, individualismul face parte din natura umana, suntem in secolul vitezei, a aparut “efectul pâlnie”, criza economica nu iarta pe nimeni, iar dumneavoastra ne cereti sa ne pese. Sa ne pese de cine?
              – Individualismul, nepasarea sunt variantele cele mai comode. Din pacate foarte multi adopta acest stil de viata, fiecare isi vede doar de problemele, treburile si de programul lui. Este adevarat ca in timpul unei zile nu ne mai ramâne timp sa ne mai gândim si la cel de lânga noi, auzim, vedem ca sunt copii, maturi, vârstnici in dificultate insa preferam sa ne vedem de confortul nostru. Nu-i egoism, eu cred ca este vorba de nepasare: “Mai lasa-ma, domnule, e plina tara, lumea, de oameni, de familii cu probleme. Sa le rezolve statul”, auzim frecvent.

              „Eu cred ca toti avem un suflet bun“

              – Eu revin la intrebare: de ce ar trebui sa ne pese?
              – In primul rând pentru ca suntem fiinte umane. Nu vreau sa apelez acum la istorie, la folclor, la morala crestina, la obiceiuri si, contrar celor afirmate de dumneavoastra, eu cred in omenie, nu in mila, in omenie, care este altceva, este un sentiment superior, la care eu fac referire. Noi de aceea am infiintat organizatia “Mie imi pasa”, vrem sa schimbam ceva, vrem sa ajutam, sa aducem mici bucurii in viata unor semeni de-ai nostri. Eu cred ca toti avem un suflet bun, numai ca anumite secvente din viata ne-au facut sa ne indoim, sa uitam. Prin ceea ce am facut pâna acum pot sa va spun ca beneficiul nu a fost numai al celor pe care i-am ajutat ci, mai ales, am constatat, si pentru cei implicati, care ne-au multumit ca i-am ajutat sa-si descopere latura buna din inima si sufletul lor.
              – Doamna Bogdan, 10 ani ati fost invatatoare, o invatatoare apreciata pentru munca depusa la catedra. De la o cariera in ascensiune, ati parasit scoala si v-ati dedicat actiunilor umanitare. Ce s-a intâmplat?
              – Nu s-a intâmplat nimic deosebit. Am fost o invatatoare nici mai buna, nici mai rea decât majoritatea colegilor mei. Am iubit si ii iubesc in continuare pe copii, insa am simtit ca am dat tot ce se putea da si am hotarât sa ma opresc si sa trec la un alt nivel, sa ma implic altfel, sa las urme in societate si in alt mod. Am terminat intre timp facultatea de marketing, am infiintat impreuna cu alte doua colege, Pompilia Postelnicu (profesoara la “Spiru Haret”) si Camelia Budau (sora mea), organizatia “Mie imi pasa” si am hotarât sa fiu propriul meu stapân.
              – De ce nu ati plecat in strainatate, de ce nu ati ales o mare companie, aveti studii, experienta?
              – Nu sunt o carierista, am alte valori, nu numai banii sunt importanti, cu toate ca stiu ca nu se poate trai fara ei, insa ei nu sunt totul. Imi place aerul, libertatea, libertatea de a face ceva pentru mine, sa fac ce-mi place mie si pentru cei din jur. Am nevoie de timp sa gândesc, sa actionez, sa ma implic. Consider ca mie Dumnezeu mi-a dat suficient, mai mult decât la altii si am considerat ca prin aceasta organizatie pot sa-mi indeplinesc visul, acela de a ma dedica fericirii altora. Asa m-au invatat bunicii mei, parintii mei. Am intelegerea necesara in familie, sotul ma ajuta, moral si chiar financiar, a fost alaturi de mine inca de la inceput, chiar si atunci când credeam ca nimanui nu-i mai pasa.

              Este inca multa suferinta in lume

              – Bun. Ce face concret organizatia pe care o conduceti, care sunt obiectivele ei?
              – Ne-am propus sa ajutam acolo unde nimeni nu credea ca va mai interveni cineva. Vedeti, traiti si dumneavoastra in acest spatiu, este inca multa suferinta, multa durere, destule cazuri disperate. Mai sunt si alte organizatii care si-au propus aceleasi obiective, insa este loc de a te face auzit, de a te simti util…
              – De ce nu se ocupa statul de asemenea probleme. Este, nu-i asa, de datoria lui.
              – Teoretic da, insa face si el ce poate. Eu inteleg mai bine de când sunt in interiorul problemelor sociale si imi dau seama cum functioneaza si statul. El incearca sa acopere totul, insa nu reuseste, sunt atât de multe cazuri, atâtea probleme, atâtea familii iesite din sfera actiunii statului incât este nevoie si de altcineva pentru a interveni. Acolo vin organizatiile neguvernamentale. Asa este in toata lumea. Poate ar trebui o mai buna organizare, o cunoastere mai buna a realitatii, dar statul are multe obligatii, nu?, si nu poate tine in brate orice copil, orice persoana care, la un moment dat al vietii, nu mai reuseste sa se descurce.

              Copiilor chiar le pasa

              – Cum procedati? Mergeti din poarta in poarta…?
              – De multe ori da, insa eu lucrez pe proiecte. Am o rezerva in cont pentru urgente, apoi incerc sa aplic proiectul. Iti trebuie idei, imaginatie, curaj, incredere in oameni, in colaboratori. Am sa va dau un exemplu. A apelat la noi o familie pentru un copil aflat in dificultate. Avea nevoie de o suma de bani. Am preluat cazul si am confectionat cu mâinile noastre brelocuri pentru telefoane mobile din margele, vreo 200, am lucrat zi si noapte, apoi le-am vândut, am mai adaugat alte sume si l-am ajutat. Copilul a ajuns in Ungaria si s-a facut bine. Si nici nu era din Bacau, era din Câmpulung Muscel. Pentru noi, suferinta nu are frontiere. Nu a fost vorba de o suma mare, dar de multe ori nu conteaza, conteaza ca iti pasa. Acum lucram pentru o fetita de trei ani din Galati, care are nevoie de 2000 de euro. Am ajutat si alti copii, alte familii din Bacau. Pentru noi nu conteaza de unde sunt, nu avem granite.
              – Din site-ul dumneavoastra de prezentare am vazut ca lucrati foarte mult cu cei mici, cu elevi, copii.
              – Sunt foarte fericita ca am aceasta posibilitate. Am o colaborare foarte buna cu Scoala “Spiru Haret”, cu o parte din cadrele didactice. Eu am lucrat aici si este normal sa ma duc acolo unde am usa deschisa. M-au ajutat atunci când am initiat proiectele de la Lespezi, de la Lipova, Filipeni, dar si cel care s-a materializat in parcurile din oras pentru plantarea de copacei. Am primit un sprijin deosebit si de la Scolile 10, „Octavian Voicu“, „Ion Luca“, Liceul Sportiv, „Al. Ioan Cuza“, Biblioteca Judeteana, Filiala de pe Bicaz, unde functioneaza un program Scoala dupa scoala. Am dus daruri, am prezentat mici spectacole, ne-am imprietenit cu acei copii, este o mare multumire sufleteasca, dovada ca multi copii au dorit sa mergem inca o data la Lespezi. Pentru noi sarbatorile de Craciun, de Paste, 1 Iunie, dar si cu alte ocazii sunt momente in care ne facem simtita prezenta acolo unde consideram ca este nevoie. Copiii ajuta copii. Nu este important sa sadim in sufletul lor spiritul de intrajutorare, de prietenie, de a darui? Sunt sentimente care prind radacini acum si vor dainui toata viata.

              Când daruiesti, simti ca traiesti cu adevarat

              – Peste tot in lume sunt categorii defavorizate, sunt oameni cu probleme, insa acolo sistemul functioneaza altfel. Ce credeti ca ar trebui facut imediat la noi?
              – La nivelul statului nu am caderea sa ma pronunt, cum am mai spus si nu vreau sa imi dau cu parerea. La nivelul comunitatilor, a ONG-urilor, a indivizilor cred ca ar trebui sa ne pese mai mult si sa dispara intrebarea deplasata: eu ce câstig, tu ce câstigi din tot acest efort. Eu nu câstig nimic material din acest ONG si multa lume nu ma intelege. Ce multumire sufleteasca iti mai trebuie atunci când te duci intr-o familie, intr-o scoala si il duci pe Mos Craciun, pe care multi copii nu l-au vazut niciodata. Imi spunea o invatatoare din Filipeni ca de Mos Nicolae, un copil a scris pe un biletel ca doreste un sandwich. Va dati seama? Cum sa nu-ti pese! Este tragic, este distrugator. Iti ravaseste sufletul, fiinta. Când daruiesti simti ca nu traiesti degeaba. Dupa inundatiile de la Saucesti am avut un proiect prin care am adunat carti si le-am donat bibliotecii din sat, distrusa de ape. Cu alta ocazie am mers in Parcul Spicul si am plantat pomi, am facut curatenie. Copiii au apreciat aceasta initiativa si s-au bucurat de soare, de aer si au transmis un mesaj si adultilor. Printr-un alt proiect “Viata incepe zâmbind”, am donat mobilier si lenjerie Maternitatii din Bacau. Este foarte interesant ca la acest proiect copiii au donat desene, pe care apoi le-am vândut.

              Mereu trebuie sa-ti stii limitele

              – Apelati permanent la oameni cu suflet, la societati, la voluntari. Cum raspund la initiativa dumneavoastra?
              – Aici este o alta problema. Statul nu sprijina, nu acorda facilitati pentru societatile care sunt dispuse ca din profitul lor sa doneze pentru activitati caritabile, asa cum se procedeaza in alte tari. Criza de astazi face si mai dificil raspunsul la solicitarea noastra. Si nu-i drept. Ma gândesc ca macar in zilele acestea de sarabatoare pentru toti crestinii, dar nu numai, sa ai posibilitatea si sa vrei sa faci un bine celor de lânga tine. Sa te gândesti atunci când te asezi la masa ca altul, altii, nu au nimic, iar tu poti sa faci ceva pentru ei, iar daca ai facut un dar, cineva spune o rugaciune pentru tine. Eu lucrez des cu maicutele de la biserici, cu preotii, acolo unde duc pachetele pentru familiile nevoiase, este o metoda pe care am stabilit-o de la inceput, iar ei ne asigura ca darul nostru ajunge acolo unde trebuie. Eu nu vreau sa-i adun pe oamenii aceia in centrul comunei si sa le spun ca pachetul este de la Bogdan, de la Ionescu, de la “Mie imi pasa”. Am preferat sa fim discreti, nu ostentativi. In aceasta perioada ne-am propus sa intervenim, impreuna cu maicutele de la “Maria Bambina”, in familiile pe care ele le au in evidenta in aceste zile premergatoare Invierii Domnului. Mereu trebuie sa-ti stii limitele, sa stii ce poti, pentru a nu da sperante desarte. Vrem, impreuna, sa sprijinim cât mai multi copii, pentru ca ei sunt viitorul, daca ei vor creste in spiritul organizatiei noastre, a altor organizatii care au in prim plan copiii, mai avem o sansa. Când ei vor fi adulti vor continua ceea ce noi facem acum. Când vom invata acest lucru, inseamna ca ne pasa. Noi ii asteptam pe toti cei carora le pasa. Ne gasesc pe www.mieimipasa.eu. Le doresc tuturor bacauanilor gânduri bune si un Paste Fericit!

              Gheorghe Baltatescu

              Primaria santajeaza Transport Public

                de
                Deșteptarea
                -

                Conventie de ochii lumii

                Problema acordarii subventiilor la transportul in comun pentru pensionari si persoane cu dizabilitati este departe de finalizare. Desi alesii locali au aprobat un proiect de hotarâre in acest sens, documentul elaborat de aparatul de specialitate al municipalitatii contine un santaj murdar la adresa societatii Transport Public. Edilii conditioneaza continuarea subventionarii transportului pentru categoriile defavorizate de semnarea de catre conducerea societatii a unui act aditional prin care aceasta accepta ca traseele din municipiu trebuie sa faca obiectul unei noi licitatii de concesionare.

                Pensionarii nu pot circula gratuit cu autobuzele Transport Public pentru ca municipalitatea nu a incheiat inca o conventie in acest sens cu societatea bacauana. Desi pe 31 martie consilierii locali au aprobat in sedinta extraordinara un proiect de hotarâre in acest sens, se pare ca cele doua parti sunt departe de un acord.
                Motivul impasului in care s-a ajuns il constituie faptul ca proiectul de hotarâre aprobat cu unanimitate de alesi contine un santaj la adresa conducerii societatii Transport Public.
                Practic, conducerea Primariei conditioneaza prelungirea conventiei privitoare la acordarea subventiilor de semnarea de catre conducerea companiei de transport a unui act aditional vizând recunoasterea faptului ca traseele din municipiu trebuie scoase la licitatie, ca urmare a expirarii contractului de concesiune din 2004!

                Concesiune pe 25 de ani

                In opinia edililor, manifestata explicit prin mai multe declaratii remise publicitatii in ultima saptamâna, contractul de concesiune nr.11252 din 26 martie 2004 expira pe 26 martie 2010. Asta, in conditiile in care contractul amintit anterior a fost incheiat, in urma unei licitatii, pe o perioada de 25 de ani, deci pâna in 2029. De altfel, Capitolul III din Contract prevede, la Articolul 3, alineat 1, ca "durata contractului de concesiune este de 25 de ani si acesta intra in vigoare odata cu semnarea lui de catre ambele parti".

                Sedinta organizata in pripa

                Cu doar o zi inainte de termenul limita privind expirarea conventiei trimestriale incheiata in ianuarie 2010, alesii locali au primit la mapa un nebulos proiect vizând prelungirea intelegerii cu Transport Public "pâna la organizarea unei noi licitatii in conformitate cu Legea 92". Pe 31 martie, a doua zi, consilierii au aprobat proiectul cu unanimitate de voturi, fara a-l aprofunda câtusi de putin.
                Mai mult, conducerea Primariei a intârziat se pare in mod deliberat prelungirea conventiei incheiate in ianuarie, tocmai pentru a constrânge societatea de transport in comun sa accepte neconditionat semnarea actului aditional devenit obiect de santaj.

                „Nu am primit nimic oficial. Nu am cunostinta de un act aditional”

                Bogdan Ghervan, presedintele Consiliului de Administratie al Transport Public, a declarat ca nu a primit niciun document oficial din partea municipalitatii privitor la prelungirea conventiei. Mai mult, Ghervan a opinat ca nu stie nimic despre existenta unui act aditional la conventie. "Nu s-a incheiat nicio conventie cu municipalitatea pâna la termenul de 31 martie, data la care expira intelegerea din ianuarie. Am inteles ca s-a aprobat in Consiliul Local o hotarâre, dar noi nu am primit nimic oficial. Asteptam sa vedem ce vrea Primaria. Nu am fost intrebati cu privire la noua conventie, nu am discutat nimic. Pur si simplu s-a venit, peste noapte, cu o asa-zisa conventie. Daca municipalitatea ar fi considerat ca exista aspecte suplimentare de discutat ar fi trebuit sa initieze din timp negocieri. Nu am cunostinta despre niciun act aditional. Eu stiu ca un act aditional are un caracter consensual, nu unilateral. Repet, nu stiu nimic despre niciun act aditional", a declarat Ghervan.

                Lucian Bogdanel

                „Postim si muncim”

                  de
                  Deșteptarea
                  -

                  Doar ciobanii mai frig miel!

                  La tara, in satele indepartate, pregatirea pentru Sarbatoarea Pascala inseamna, in primul rând, curatenie, mai bine zis, curatire. De toate. De pacate, de resturile vegetale moarte, de gunoiul strâns in grajd, in curte, dupa soba. Zugravirea peretilor, spalarea usilor, a ferestrelor si a rufelor. “Varul a ramas baza, se varuieste tot, si peretii, si gardurile, ca vopseaua-i scumpa, spune Valentin Mirzac, primarul din Colonesti. Fiind mai departe de oras, respectam traditia. Se tin slujbe in doua biserici, la «Sf. Mihail si Gavril» si la «Sf. Dumitru».” Obiceiurile s-au pastrat neatinse in Calini, Spria si Satu Nou. “Incepem curatenia din curte, unde e mai greu, apoi in gradina si, abia la urma, in casa. Postim si muncim, asa ne pregatim”, spune Mihaela Dascalu, 35 de ani. Toata familia iese la munca, parinti, copii, bunici… Mirela Botez, 24 de ani, are doi copii, dar sunt prea mici, deocamdata, ca sa o ajute la treburi: “E si vremea in care ne pregatim pentru munca pamântului. Eu am pus deja ceapa, usturoiul, telina, patrunjelul.” De aici vor mânca tot anul, din brazdele intoarse si din straturile din gradina. Fiecare zi din Saptamâna Mare are rostul ei: “Luni, marti si miercuri, facem curatenie, joi, coacem cozonacii, vineri inrosim ouale, sâmbata, facem sarmalele si piftia”, sustine Augustina Nacu, 45 de ani. “Unele, mai tinere, fac si salata boeuf, dar la noi nu se manânca”, iar pentru miel, “nu sunt bani, anul asta e peste doua sute de mii”. “Cine are oi manânca miel, cine nu, nu! Noi nu ne permitem.” Asa ca vor face friptura de porc sau de pui. “Inca mai tinem traditia, ca suntem mai izolati aici, marturiseste Dorina Cobzaru, 66 de ani. Cel mai important e postul. Si rugaciunile. Mergem la Denii in fiecare seara, aprindem lumânari la morminte, ne rugam pentru morti, ii plângem si ne gândim la ei. Daca nu postesti si nu te smeresti, poti sa ai de toate pe masa, nu simti ca e Pastele!”

                  Silvia Patrascanu

                  Medici in greva

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Fara retete, trimiteri si concedii medicale

                    Medicii de familie acorda, incepând cu 1 aprilie, doar consultatii de urgenta. Pacientii nu mai primesc retete compensate, trimiteri catre alti specialisti si nici concedii medicale. Aceasta situatie a fost determinata de expirarea contractului dintre medicii de familie si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Medicii refuza sa semneze actul aditional pentru prelungirea contractului. Acestia protesteaza astfel impotriva scaderii veniturilor la jumatate fata de anul trecut.

                    Pe 31 martie, actele aditionale la contractul de anul trecut dintre medicii de familie si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate au expirat. Incepând cu prima zi din aprilie, ar fi trebuit sa fie incheiat alt act aditional sau contractul pe anul 2010. Nu s-a intâmplat nici una, nici cealalta. Medicii de familie refuza sa semneze orice act, indignati de faptul ca li se pregateste o scadere drastica a veniturilor. “Contractul-cadru de acordare a asistentei medicale in anul 2010 a fost publicat fara modificarile convenite intre Ministerul Sanatatii, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si reprezentantii nostri, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, vicepresedinte al Asociatiei medicilor de familie Bacau. In plus, am aflat ca peste noapte au fost trimise spre publicare in Monitorul Oficial si normele de aplicare a contractului-cadru. Acestea nu au fost supuse dezbaterii publice, asa cum este legal, si contin prevederi care determina o scadere a veniturilor in cabinetele de medicina de familie cu 40-50%.”

                    Trasi pe sfoara

                    Medicii considera ca au fost pacaliti. Acestia sustin ca li s-a cerut sa accepte introducerea coplatii in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si li s-a promis ca veniturile lor nu vor scadea. “S-a schimbat modul de plata, a adaugat dr. Caliman. Suntem finantati 70% pentru lista de pacienti si 30% pe servicii. Tot timpul s-a spus ca medicii primesc bani fara a munci. Am acceptat sa fim platiti la consultatie. Pe ascuns, s-a modificat si formula de calcul la plata per capita. De aceea s-a ajuns la o asemenea scadere a veniturilor.” Reprezentantii medicilor mai spun ca nu vor putea sustine functionarea cabinetelor. Potrivit calculelor lor, un cabinet cu 1700 de asigurati pe lista va avea un venit lunar intre 4.000 si 5.000 de lei. Din aceasta suma trebuie suportate salariile angajatilor din cabinet, viramentele catre bugetul de stat si cel al asigurarilor sociale, precum si toate cheltuielile de intretinere si functionare. Medicii spun ca, in acest caz, nu le ramâne decât sa puna lacatul pe usa. “Vom pleca toti in tari care ne vor.”

                    Medicii s-au ocupat doar de urgente

                    In prima zi a lunii aprilie, medicii au acordat doar consultatii de urgenta. Asiguratii nu au primit retete compensate si nici certificate de concediu medical. Aceasta, deoarece in lipsa unui contract cu Casa de Asigurari, medicii nu mai pot elibera astfel de documente. La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau au fost deja pregatite actele aditionale la contractul de anul trecut. Iulian Oboroceanu, purtator de cuvânt al institutiei, ne-a declarat ca unii furnizori de servicii au acceptat sa semneze actele aditionale (de exemplu farmacistii). “In aprilie sunt valabile prevederile contractului-cadru de anul trecut. Daca dupa semnarea contractului pe 2010 vor aparea diferente de finantare, se va face regularizarea. Medicii care nu accepta prelungirea contractului o fac pe propria raspundere.”
                    Doina Mincu

                    TAXI-NASUL Bacaului

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      Face si desface in taximetria bacauana, dar in plus este si consilier local din partea PNL, partidul primarului Stavarache. Partidul puterii. Are o firma in faliment despre care bacauanii stiu ca are in proprietate sute de taxiuri. Este creatorul autorizatiilor cu steluta date catre taximetristi, fenomen unic in peisajul transportului de persoane. Se apara spunând ca „taxiuri cu stelute sunt si la Bucuresti“. Este seful Camerei Taximetristilor din judetul Bacau, dar proprietar de Touareg full option. Numele sau: Nechita. Nicolae Nechita.

                      Toata lumea stie ca Bacaul musteste de taxiuri. Unele pirat, altele cu patroni care au o suficienta intrare la mai marii politici ai orasului. Este si cazul Taxitrans Bacau, firma care, pâna de curând, a apartinut consilierului local Nicolae Nechita. Nechita e din partidul primarului Stavarache, PNL, iar la alegerile locale din 2008, când "candidatul Stavarache" avea nevoie de voturi, taximetristii lui Nicolae au tras din greu in campanie.
                      Intre timp, Taxitrans a dat faliment, insa bacauanii suna tot la "TTB" când vor sa cheme un taxi. Patronul nu a ramas insa fara obiectul muncii, chiar daca firma de suflet s-a "curatat". Nechita a transferat toate masinile pe o noua firma, Transtaxi Nic SRL, unde detine un pachet egal de parti sociale cu sotia sa, Natalia. Firma e veche. A fost infiintata in 2006, iar ultima inregistrare operata la Registrul Comertului dateaza din 23 decembrie 2008. Deloc intâmplator.

                      El a centrat, el a dat cu capu’

                      La inceputul lui 2008, prin hotarârea nr. 27 din 28 februarie, Consiliul Local a aprobat un Regulament privitor la organizarea si desfasurarea transportului de persoane in regim de taxi pe raza municipiului Bacau. Regulamentul contine mai multe formulare tip ce trebuie completate de solicitanti in vederea obtinerii autorizatiei de transport. Intre acestea si un contract standard privind atribuirea in gestiune delegata a serviciului de transport persoane in regim taxi. Contractul este edificat in baza prevederilor legale stipulate de Legea 92/2007 a serviciilor de transport public local. Documentul prevede, la capitolul V, articolul 6, litera 1, alineat b obligatia concesionarului "sa asigure minimum 8 ore pe zi de functionare a fiecarui autovehicul taxi pentru care i s-a eliberat autorizatie taxi". De asemenea, alineatul h al aceluiasi articol prevede respectarea timpului de lucru al taximetristului care nu poate depasi 48 de ore saptamânal sau 12 ore pe zi.
                      In mod ciudat, Regulamentul aprobat in februarie 2008 este completat prin HCL nr.445 din 22 decembrie 2008. HCL 445 prevede la Articolul 1, alineat 3 ca pentru societatile sau persoanele fizice autorizate in cazul carora "rezulta ca desfasoara activitate cu program partial, se poate emite o autorizatie sau maxim doua pentru fiecare loc ocupat cu activitate cu program partial". Proiectul de hotarâre a fost initiat chiar de catre Nicolae Nechita si a fost aprobat in sedinta CL din 22 decembrie 2008, când presedinte de sedinta a fost tot… Nicolae Nechita. Dispensa trecuta prin CL contravine Legii 92 si da dreptul dublarii fiecarei autorizatii de transport taxi prin injumatatirea programului care devine astfel "partial", asa cum prevede HCL 445. De atunci, autorizatiile care se elibereaza de Primarie poarta stelute.

                      Acuzat de tertipuri

                      Taximetristii independenti il acuza pe Nechita. Acestia spun ca liberalul are spatele asigurat in Primarie si ca acest lucru ii permite sa "mânareasca lucrurile asa cum vrea".
                      "Acele masini nu stau in trafic 4 ore. Ele stau full time. Peste 8 ore lejer. Practic e o mânareala. Oamenii sunt angajati pe 4 ore, se platesc mai putine dari, dar timpul de lucru efectiv e dublu sau triplu pentru ca taximetristii trebuie sa realizeze norma. Nu poti face norma in patru ore. Injumatatind programul s-a dublat numarul de masini in trafic. Nu inteleg cum vine treaba cu aceste autorizatii cu stelute. Parca am fi la hoteluri, nu la taximetrie", a declarat un taximetrist independent. In plus, transformarea programului de 8 ore in program partial a antrenat inclusiv diminuarea taxelor platite catre municipalitate, astfel incât incasarile de la bugetul local au suferit scaderi semnificative.

                      Cum a falimentat TTB?

                      Tot de la criza i s-a tras. Cel putin asta sustine patronul. Firma a intrat in faliment, iar toate activele Taxitrans SRL au fost trecute, pe parcursul lui 2009 pâna in luna august, pe societatea Transtaxi Nic SRL. Chiar daca "resturile" din falimentara TTB au fost preluate in 2009 de Transtaxi Nic, societatea din urma are depus la Registrul Comertului bilant inclusiv pe 2008.
                      Transtaxi Nic a avut, in 2008, 40 de salariati si o cifra de afaceri de peste 1 milion de lei (aproximativ 250.000 de euro). Profitul brut declarat a fost de doar 5451 de lei (putin peste 1000 de euro). Ultima inregistrare la Registrul Comertului pe Transtaxi Nic dateaza din 23 decembrie 2008. La doar o zi de la aprobarea de catre CL a buclucasei Hotarâri 445.

                      Criza bat-o focu’

                      Nicolae Nechita se apara. El afirma ca pe 22 decembrie 2008, când HCL 445 a fost aprobata de alesii locali, taximetria mergea brici, iar "baietii faceau norma in câteva ore". Din acest motiv, a opinat Nechita, a fost nevoie de o hotarâre de CL prin care programul de lucru sa devina partial, adica sub cele 8 ore prevazute prin Contractul de atribuire in gestiune delegata. Intre timp, criza s-a instalat in municipiu, dar HCL 445 a ramas in vigoare, cu programul ei partial cu tot. Nechita se contrazice. "In 2008 taximetria mergea, in sensul ca nu exista criza economica. Baietii faceau planul in câteva ore. Acum nici in 24 de ore nu reusesc sa faca banii. Când a iesit hotarârea (n.r. – HCL 445) am redus timpul ca sa intre si cei independenti, sa aiba o pâine de mâncat", a explicat el, dupa care a dezvaluit ca prin HCL 445 "ne-am acomodat la situatia de criza pentru ca acuma merge foarte prost". Intrebare: a fost sau n-a fost criza in 2008? Numai Nechita stie. Patronul spune ca a renuntat de bunavoie la 50 de autorizatii. Mai are doar 150. Cele mai multe din municipiu. "Nu am autorizatii cu stelute si angajati care sa mearga cu astfel de autorizatii. Nu e nimic rau in asta. Sunt si la Bucuresti", a spus el.

                      Lucian Bogdanel

                      Automobilism / Formula GP3: Noi teste, alta situatie

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      In vederea campionatului Formulei GP3, penultima etapa inaintea Formulei 1 si care va debuta cu ocazia Marelui Premiu de la Barcelona (9 mai), in aceste zile are loc a doua sesiune de teste oficiale. La fel ca primele antrenamente, si acestea se desfasoara pe circuitul ultramodern "Paul Ricard", din sudul Frantei.
                      Primele zile de teste, care au avut loc in prima saptamâna din martie, au fost laborioase pentru Doru Sechelariu, a carui masina, si nu numai, a acuzat multe probleme tehnice in conditiile in care aceasta formula GP3 este noua, iar punerea la punct a monoposturilor a necesitat multe ore de lucru pentru ingineri si piloti. De aceasta data, lucrurile se prezinta mult mai bine, pilotul bacauan nemaiavând probleme majore de fiabilitate a masinii. Acest lucru i-a oferit lui Doru Sechelariu posibilitatea de a-si exprima calitatile, acesta reusind cu o ora inainte de sfârsitul zilei de ieri sa ocupe locul al VII-lea printre cei 30 de piloti din 18 tari prezenti pe circuitul "Paul Ricard". Din pacate, la un moment dat, cutia de viteze a monopostului pilotat de Sechelariu a cedat, obligându-l pe bacauan sa asiste la ultima parte a testelor de ieri doar din simpla postura de spectator. Mecanicii au muncit in cursul noptii ca sa schimbe cutia de vitezei astfel incât, astazi, Doru Sechelariu sa poata efectua o zi completa de antrenamente oficiale pentru a se acomoda cu masina.
                      Valoarea pilotilor inscrisi in acest sezon al Formulei GP3 este una ridicata, printre participanti numarându-se sportivi ca Stefano Coletti, Van der Zande, Hegewald, Gutierrez, Rossi, care au alergat cu rezultate foarte bune in campionate precum Formula Master, Formula 3 Euroserie, World Series by Renault 3,5 sau chiar GP2. Doru Sechelariu s-a integrat usor in aceasta companie de elita si a demonstrat inca o data ca poate face fata cu succes la cel mai inalt nivel in automobilismul international.

                      Dan Alexandrescu, comentator Formula 1

                      1...5.2085.2095.210...5.783Pagina 5.209 din 5.783

                      		 ziare & stiri
                      © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.