Mihai Sustac (PNL) si Ioan Chiriac (PD-L) au demisionat din Consiliul Local. Cei doi au decis sa renunte la calitatea de ales local pentru a nu intra in incompatibilitate. Sustac urmeaza sa preia fraiele societatii ARTBacau, detinuta de municipalitate, in timp ce Chiriac va ramane la sefia Directiei Agricole. Sustac, un apropiat al primarului Stavarache, este proprietarul societatii Clariant care, de-a lungul timpului, s-a ocupat de distributia publicatiei Mesagerul, editata din banii bacauanilor de catre Consiliul Local. Daca inlocuitorul sau nu a fost inca stabilit, Ioan Chiriac urmeaza sa fie schimbat de Florin Toma, un afacerist democrat-liberal, membru al Biroului Permanent Local al PD-L.

In urma cu doua saptamani, deputatul Mihai Banu (PD-L) afirma ca Ioan Chiriac a demisionat din Consiliul Local in urma unei scrisori primite de la faimoasa Agentie Nationala de Integritate (ANI). Potrivit alesului local democrat-liberal, demisia din Consiliul Local a fost efectul unei sesizari facuta pe adresa ANI de Vasile Botomei. Chiriac a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca a renuntat la calitatea de consilier pentru a nu deveni obiect de disputa politica in CL. "Nu am primit nicio scrisoare de la ANI. A fost o sesizare depusa de Botomei sprijinit de Stavarache. Romeo a vrut sa scape de o voce critica in CL. Eu nu doresc ca imaginea mea sa fie terfelita de adversarii politici. De asemenea, nu vreau sa intru in nicio polemica cu Botomei. E degradant pentru mine sa fac asa ceva. Nu fac troc cu principiile", a declarat Chiriac. Acesta a mai precizat ca la nivel national exista sute de oameni in situatia sa si ca el nu reprezinta o exceptie din acest punct de vedere. "Eu sunt cu contract de munca. Au fost mai multe hotarari de guvern care au venit cu diverse precizari. Acuma s-a mai desfiintat si aceasta ANI", a afirmat Chiriac.

Inlocuit cu Toma

Chiriac va fi inlocuit de pedelistul Florin Toma. Acesta este membru al Biroului Permanent Local al PD-L si om de afaceri. Potrivit informatiilor care circula in mediul politic, Toma urmeaza sa fie inscaunat sef la Autoritatea Rutiera Romana (ARR), acesta fiind si absolvent de studii tehnice.

Sustac ia in primire ARTBacau

De cealalta parte, Mihai Sustac a demisionat din CL pentru a putea prelua functia de administrator al societatii ARTBacau SRL. Aceasta apartine municipalitatii. Prin intermediul ei, Primaria va administra Teatrul de Vara, obiectiv de investitii care desi a fost inaugurat in urma cu jumatate de an, zace nefolosit.
Numele lui Mihai Sustac e indisociabil de cel al "patronului" sau politic, Romeo Stavarache. Fostul ales local este actionar in cadrul Clariant SRL, firma care s-a ocupat – printre altele – de distributia publicatiei Mesagerul, foaie de informare editata de Consiliul Local si Primarie. Numai in 2007 Clariant a primit de la municipalitate 500 de milioane lei vechi pentru distribuirea Mesagerului. Conform bilantului, firma lui Sustac a iesit pe zero in 2008. In 2007, Clariant a realizat un profit frumusel: peste 900 de milioane lei vechi. An in care a primit si "ciubucul" de la municipalitate.
Sustac a condus timp de mai multi ani Directia Taberelor, perioada care a coincis cu restrangerea activitatii taberelor din judetul Bacau. Din 6, doar una mai era functionala – cea de la Valea Budului. In vara lui 2008, mai multi copii care participau la tabara s-au ales cu toxiinfectii alimentare. Sustac a declarat la acea data ca virusul buclucas a fost luat din aer.

Cine il va inlocui?

Numele inlocuitorului lui Sustac nu este inca stiut. Potrivit viceprimarului Dragos Luchian, Sustac ar putea fi inlocuit de un supleant aflat pe lista de candidati pentru Consiliul Local ai PNL, la alegerile din 2008. "Nu stiu cine este urmatorul pe lista. Teoretic, urmatorul ar trebui sa-i ia locul. Totusi, nu este obligatoriu sa se intample asa", a declarat viceprimarul. Sustac nu a putut fi contactat pentru a exprima o pozitie vizavi de plecarea sa din CL.

Cojocaru: din persona non grata, ajuns vicepresedinte

Cristian Cojocaru, ales local din partea PNL, a ajuns vicepresedinte al organizatiei judetene a partidului. Dupa demisiile lui Gabriel Berca si Mihai Banu, in structura de conducere a filialei au ramas vacante doua pozitii de vicepresedinte. Acestea au fost ocupate de Cojocaru si Mihaela Badic, primarul localitatii Helegiu. Dupa ce ajunsese persona non grata in PNL, in urma unor declaratii transante vizand lipsa de comunicare si democratie in partid, Cojocaru a preluat functia de vicepresedinte prin votul unanim al Biroului Politic Judetean. El a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca va milita pentru aceleasi deziderate.
"Vreau sa incerc sa realizez o coeziune si o comunicare in interiorul organizatiei. Daca vom comunica intre noi, filiala PNL va avea un cuvant de spus in municipiul Bacau. Avem o sansa pe zona urbana pe care trebuie sa o exploatam", a apreciat Cojocaru. In urma conferintei judetene de alegeri din toamna anului trecut, Cojocaru a obtinut functia de secretar al filialei. Acesta fusese tras pe dreapta in urma cu mai mult timp de catre Romeo Stavarache si inlocuit din functie cu Claudiu Nastase, sef al tineretului liberal. Revenirea sa in prim-planul organizatiei survine plecarii masive catre PD-L a gruparii Berca – Banu.

Parcari? Ce sunt parcarile? As fi vrut sa cumpar un loc de parcare. Am cautat la librariile din Bacau, la tutungerie, dar nu am gasit niciun fel de parcare. Singurele locuri unde poti gasi asa ceva sunt pliantele si scrisorile pline de povesti ale primarului Romeo Stavarache.

In judetul Bacau sunt aproximativ 115.000 de vehicule. Mai mult de 50.000 de masini sunt doar in municipiul Bacau. Atunci cand vine vorba de stationarea masinilor, bacauanii se intrec in parcari ilegale. Soferii isi lasa masinile pe unde gasesc un loc liber, indiferent daca este permisa sau nu stationare. De cele mai multe ori ei parcheaza fie pe trotuare, pe treceri de pietoni, fie blocheaza alte autoturisme. De la inceputul anului 2010, Politia Primariei a dat 421 de amenzi contraventionale pentru parcari ilegale, in valoare de aproximativ 56.000 lei. “Daca in faza initiala s-a mers pe popularizarea legislatiei, pe avertizarea celor care incalca legea, incepand cu perioada de mijloc a anului trecut s-a trecut la faza de sanctionare contraventionala. Principalele neregularitati au fost constatate in parcarile cu plata, dotate cu aparate de taxat, care, in ciuda faptului ca sunt o metoda de taxare moderna si eficienta, continua sa fie ignorate de unii dintre conducatorii auto”, a declarat Florin Podoleanu, purtator de cuvant Politia Primariei Bacau. In acest moment, in municipiul Bacau sunt 18 parcari cu plata, care impreuna au o capacitate de aproximativ 900 de locuri. In anul 2007, 10 dintre aceste parcari au fost prevazute cu aparate de taxat. Marea majoritate a soferilor le ignora, parcand fara sa plateasca. “Nu vreau sa platesc nimic. Dupa ce ca nu avem unde lasa masinile in orasul asta, mai trebuie sa si platim locul de parcare? Chiar nu vreau! Sa ne faca domn’ primar mai intai parcari si o sa platim”, s-a plans Grigore Alexei. In celelalte parcari cu plata unde nu exista aparate de taxat sunt cu siguranta angajatii primariei care au grija ca toti soferii sa achite 1 leu pe ora. De cele mai multe ori ei “uita” sa-ti dea chitanta. “Eu platesc parcarea omului care se ocupa de asta si aproape de fiecare data nu-mi da tichetul de parcare. Isi baga ei banii in buzunar. Nu ai cu cine sa te certi. Ii lasi in pace”, a spus nemultumita Valeria Marcoci. In nenumarate randuri primarul Romeo Stavarache a promis cetatenilor ca va construi parcari sub si supraterane.

Ideea nu i-a fost acceptata

Fostul viceprimar al Bacaului, Constantin Scripat, a sesizat problema parcarilor si a venit cu idei pentru amenajarea unor astfel de locuri. El nu crede in promisiunile lui Stavarache. “Cred ca toata lumea cunoaste promisiunile lui Romeo Stavarache asa cum le cunosc si eu. El nici nu a dorit sa se implice in problema parcarilor”, a spus Scripat. Cat timp a fost viceprimar, Scripat a venit cu ideea ca in parcul catedralei sa fie construita o parcare subterana, deasupra careia sa fie amenajat spatiul verde. “Romeo Stavarache a respins proiectul meu. La acel moment s-a dorit sa se faca acel parc din motive electorale. Acum este mult prea tarziu sa mai fie facuta o parcare acolo. Ar trebui stricat parcul din nou. Mai exista insa si alte locatii unde ar putea fi construite parcari. Sunt si investitori dispusi sa faca astfel de constructii”, a mai spus fostul viceprimar.

“În ceea ce priveste zona centrala a orasului, unde gradul de adresabilitate este foarte mare mai ales în timpul zilei, Executivul a promovat o Hotarire de Consiliu Local prin care o suprafata de teren din spatele Teatrului Bacovia, pe strada Iernii, se preteaza pentru constructia unei parcari cu sapte nivele (doua subterane si cinci supraterane), parcare care ar putea deservi circa 800 de autoturisme. Investitia este aproximata la 2 milioane de euro”.

“Parchezi unde ai nevoie sa mergi. Nu sunt destule locuri de parcare. Cand primarul a promis ca va face parcari eu nu eram acasa. Parcarile sunt in buzunarele noastre.”

Constantin Scripat a mai precizat faptul ca zone centrale, importante ale Bacaului, cum ar fi parcarea din fata stadionului si strazile Mihai Viteazu si Nicolae Balcescu, sunt folosite ca bazar auto. Zeci de masini de vanzare zac in parcare luni de zile. El acuza Politia Primariei ca nu ia nicio masura in acest caz. La acestea se adauga si autoturismele uitate de proprietari, cu anii in fata blocului. Cei care s-au trezit peste noapte fara locul de parcare nu au de ales si lasa autoturismul in curtea unui centru comercial sau chiar in incinta benzinariilor. Fara locuri de parcare, bacauanii sunt obligati sa-si lase masinile la intamplare. Cei care parcheaza ilegal, in locuri nepermise, risca sa primeasca amenzi intre 50 si 500 de lei.

Lucratorii Vamii Bacau impreuna cu cei din Iasi au capturat la sfarsitul saptamanii trecute o cantitate record de pachete de tigari de contrabanda. Echipajele mobile ale Directiei Judetene pentru Accize si Operatiuni Vamale impreuna cu Directia Regionala Vamala Iasi au fost implicate intr-o actiune de control in trafic, sub coordonarea Autoritatii Nationale a Vamilor. In timpul activitatii a fost depistat pe DN 2 un autotir inmatriculat in Polonia, care transporta tigari ascunse intr-un compartiment special amenajat, in spatele unui perete fals. La volanul tirului se afla un cetatean din Republica Moldova. In urma inventarierii, s-a gasit un numar de 115.000 pachete de tigari. Valoarea fiscala a cestora este de 115.000 de euro, iar valoarea de piata se ridica la peste 10 miliarde de lei vechi. Aceasta este cea mai mare captura din acest an, din Moldova. „Marfa a fost confiscata. Mai mult, tirul a fost retinut deoarece a fost folosit in vederea savarsirii infractiunii de contrabanda. Asupra soferuilui s-a dispus continuarea varificarilor, in faza de cercetare penala”, a declarat Valentin Grosu, directorul Vamii Bacau. Captura de 115.000 de pachete de tigari vine dupa ce, pe data de 22 aprilie, IPJ Bacau inpreuna cu lucratorii Vamii Bacau au organizat o actiune asemanatoare. Atunci au fost depistati in trafic cinci soferi, care tranportau peste 35.000 de pachete de tigari din Rusia, Republica Moldova si Ucraina, fara a detine documentele de provenienta. Valoarea totala a marfii depaseste 70.000 de euro.

Aniversarea celor 150 de ani de la infiintarea Scolii „Al.I.Cuza” a oferit ocazia elevilor sa il intalneasca personal pe academicianul Solomon Marcus. Acesta a revenit „acasa”, dupa cum a recunoscut intr-un interviu acordat redactorilor DESTEPTAREA.

Solomon Marcus se inscrie in galeria marilor pesonalitati romanesti care au copilarit si au studiat in Bacau. Vineri el a revenit acasa, intr-o intalnire inedita cu elevii Scolii „Al.I.Cuza”. El insusi fost elev al institutiei de invatamant bacauane, Solomon Marcus a venit emotionat la intrevedere: „Revin cu sentimentul clar ca ma intorc acasa, pentru ca Bacaul, in mare, a fost pentru mine acasa. Aici am copilarit, aici m-am nascut si scoala aceasta, mai mult decat orice alta scoala pe care am urmat-o dupa aceea, m-a marcat foarte puternic”.

Un amfiteatru plin

Amfiteatrul care poarta numele unui alt fost elev al scolii, Radu Beligan, s-a dovedit a fi neincapator pentru elevii curiosi veniti sa il asculte pe marele academician. Chiar daca pentru unii Solomon Marcus nu este foarte cunoscut, elevii stiau totusi ca a invatat in aceleasi banci in care stau ei acum. „Mi se pare ca este o persoana care incearca sa se apropie cat mai mult de elevi. Am citit ca regretul lui cel mai mare este ca nu a avut destul timp, ca au trecut prea repede anii”, ne-a spus Ioana Plesca, acum eleva la Colegiul „Gheorghe Vranceanu”. La intalnire au revenit si fosti elevi ai scolii, acum realizati profesional, pentru care o astfel de ocazie a trezit numeroase amintiri frumoase. „Daca o personalitate precum Solomon Marcus a gasit timp in agenda sa vina in Bacau, asta inseamna in sufletul dumnealui scoala inseamna foarte mult si a contribuit la realizarea sa profesionala. Si eu revin aici cu nostalgie, cu tristete dupa anii trecuti, cu amintiri. Ma revad in postura elevului care il astepta pe vremea aceea pe Radu Beligan si pe Emanuel Elenescu”, a marturisit lect.univ.dr. Ramona Florea, de la Universitatea „George Bacovia”.

„Nu ma ocup de regrete”

Solomon Marcus a implinit pe 1 martie frumoasa varsta de 85 de ani. Academicianul roman se arata increzator in ceea ce ìi rezerva soarta. „Am multe proiecte, nici nu stiu cu ce sa incep. Acum cel mai apropiat e sa depun a doua editia a cartii mele „Timpul”. Mai sunt multe altele”, a replicat Solomon Marcus. Cat despre regrete cu privire la trecut: „Nu ma ocup de regrete. Eu nu sunt obsedat de regrete, ma intereseaza mai mult ce am de facut decat ce am de regretat”. Aflat in mijlocul tinerelor generatii, profesorul doctor a marturisit ca nutreste un soi de invidie fata de cadrele didactice mai tinere. „O invidiez pe profesoara Doinita Sarbu ca traieste zilnic intr-un mediu ca o apa cristalina de munte cu acesti copii de care se ocupa. Cat timp am stat aici am avut impresia ca am scapat si eu de o lume smintita, cum bine spune prezentatorul unei emisiuni”.
Din galeria fostilor elevi ai Scolii Cuza, astazi mari nume, fac parte Radu Beligan, actor si director al Teatrului National Bucuresti, Ovidiu Genaru, poet, prozator si dramaturg, George Balaita, prozator, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor, Eugen Uricaru, scriitor, redactor la revista „Steaua” din Cluj-Napoca, Florin Blanarescu actor la Teatrul Bacovia si Constantin Andone, presedintele Filialei Neamt a Societatii de Stiinte Medicale.

Ieri s-au implinit 24 de ani de la accidentul de la Cernobîl. Dezastrul nuclear a fost comemorat si in Bacau de voluntarii Green Peace, care au strans semnaturi in centrul orasului pentru a opri constructia a doua noi reactoare nucleare la Cernavoda, amintind cetatenilor ca la explozia din 1986 aproximativ 90.000 de oameni au decedat.

“Am strans semnaturi deoarece exista aceste planuri de a construi reactoarele nucleare Cernavoda 3 si 4. Deja avem doua reactoare si nu vedem sensul unui astfel de proiect, mai ales ca banii ar putea fi investiti in energia regenerabila”, ne-a spus Andreea Rujan, voluntar. Un studiu al Institutului pentru Studierea Resurselor si Securitatii din Statele Unite arata faptul ca reactoarele care urmeaza sa fie construite in tara noastra sunt de acelasi tip cu cel care a provocat explozia de la Cernobil. Actiuni de comemorare similare au avut loc simultan in alte sase orase ale tarii: Bucuresti, Alba-Iulia, Iasi, Bistrita, Arad si Cluj-Napoca. Se pare ca bacauanii au rezonat la initiativa tinerilor. “Au fost foarte receptivi. Unii ne-au abordat chiar ei ca sa semneze petitia. Am ramas surprins dar tinerii sunt mai bine informati”, ne-a spus si Vlad Vrinceanu, voluntar. Pentru a opri lucrarile, voluntari din toata tara au strans 20.000 de semnaturi. De la bacauani s-au strans ieri aproximativ 300 de semnaturi.

Efecte nebanuite

Pe 26 aprilie 1986, reactorul numarul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, din nordul Ucrainei, a explodat, contaminand o mare parte a Europei. Incendiul la reactor a fost stins abia dupa zece zile, timp în care a fost eliberata în atmosfera o cantitate foarte mare de material radioactiv, cu o concentratie de peste 100 de ori mai mare decat bombele atomice de la Hiroshima si Nagasaki. Sapte milioane de oameni sufera înca în fiecare zi de pe urma tragediei nucleare.

Umbrele impotriva radiatiilor

Dintre angajatii Directiei de Sanatate Publica Bacau, pe baricade dupa explozia de la Cernobil, doar doi mai sunt in activitate. Unul dintre acestia, Petru Irimia, isi aminteste ca lucra pe atunci la serviciul Igiena Mediului din DSP. “Cea mai mare incarcatura de radiatii s-a inregistrat in depresiunea Slanic Moldova. Am recoltat atunci probe din aer, apa si alimente. La vremea aceea nu aveam o baza de referinta. Nu mai fusesera astfel de evenimente. Imi amintesc ce incarcatura radioactiva mare aveau alimentele, in special laptele, leusteanul si nucile. Am luat o bucata de cas, cu o mare incarcatura radioactiva. Am pus-o la congelator.” Radioactivitatea a scazut la jumatate dupa 19-20 de zile. Petru Irimia o masura periodic. “Pe atunci au venit sa lucreze la noi fizicieni de la URA. Nu erau speriati de radiatii. Au zis ca daca am o bucata de paine mananca tot casul.” Dintre masurile profilactice, specialistii de la DSP isi amintesc despre administrarea pastilelor cu iod la copii, de spalarea strazilor de praf. “Pentru a nu se depune substanta radioactiva pe praf si sa fie apoi inhalata, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Eu nu lucram pe atunci aici, dar un fost director al DSP spunea ca au fost trimisi sa se apere de radiatii cu umbrelele.” In lunile de dupa accident, laboratorul de radiatii din DSP a fost luat cu asalt de bacauani. Nu se mai gasea loc pentru depozitarea alimentelor. Oamenii aduceau la analize tot felul de alimente. Carnea de miel si de oaie erau cele mai contaminate. Dupa 2-3 luni, nivelul radiatiilor scazuse mult, iar lumea s-a linistit. O angajata care a iesit la pensie povestea ca se lucra in 3 schimburi. Nici de Paste nu a plecat acasa. I-au gatit vecinii. In cele din urma a clacat. A fost transportata la Iasi cu hemoragie pe nas si gura.

Infectiile de spital, un subiect tabu

Infectiile intraspitalicesti sau nosocomiale au fost dintotdeauna un subiect incomod pentru personalul medical si autoritatile sanitare. Ele sunt considerate inevitabile in alte tari, insa la noi se prefera atitudinea strutului. Din cand in cand, un microb de spital face victime. Daca acestea sunt bolnavi obisnuiti, cazul este clasat si etichetat drept “complicatie”.

Nu exista spitale in care sa nu apara infectii de interior (nosocomiale), spun specialistii. La nivel national sunt inregistrate anual in jur de 12.000 de cazuri. Cu mult sub numarul de infectii din tarile dezvoltate. Nu inseamna ca “dicolo” nu se respecta normele pentru evitarea acestor infectii. Explicatia este ca la noi se ascunde adevarul. O recunosc autoritatile sanitare. Pana in 2006, spitalele nu raportau aproape deloc astfel de cazuri. Directia de Sanatate Publica a facut analize periodic in sectii pana in 2007. Ritmicitatea lor supara. “Noi nu le mai controlam, ne-a declarat dr. Anca Dancau, sef al compartimentului Epidemiologie din DSP. Autocontrolul este responsabilitatea lor.” Infectia nosocomiala este o boala ce poate fi recunoscuta clinic si/sau microbiologic si pentru care exista dovada epidemiologica a contractarii ei in timpul spitalizarii, al actului medical sau al manevrelor medicale. Infectie nosocomiala este considerata si boala provocata in aceleasi conditii si care se manifesta ulterior externarii.

“Nu se poate sa nu fie infectii de interior in spitale. Cine trimite buletin de analize si spune ca sunt zero infectii minte. In spitale sunt germeni. Nu se poate fara. Acum, dupa ce s-a intamplat in Bucuresti, facem o verificare la toate spitalele. Luam probe de pe suprafete, instrumentarul sterilizat, echipamente. De la personal luam exudat faringian si tampon nazal. Am inceput cu Spitalul Onesti. Asteptam rezultatul de laborator.”

Cazul cel mai dramatic de infectie nosocomiala din judetul Bacau s-a inregistrat la inceputul anilor ’90, la Spitalul Comanesti. Dupa cum isi amintesc inspectorii de la DSP, stafilococul auriu, ascuns sub linoleum, a facut mai multe victime printre nou-nascuti. Stafilococul auriu este cel mai frecvent intalnit. Printre masurile de preventie a infectiilor se numara: dezinfectia zilnica, cea terminala, triajul personalului si existenta unui salon tampon. Anul trecut, Maternitatea Onesti a fost inchisa din cauza stafilococului auriu.

“Sectiile cu cel mai mare risc sunt cele pentru extremele de varsta, cum ar fi nou-nascutii, si cele cu profil chirurgical. Printre factorii favorizanti se afla manevrele invazive, imunitatea scazuta a pacientilor si apartinatorii. Cu cat sunt vizitele mai accesibile, cu atat creste riscul.”

Chiar daca in numar extrem de mic in comparatie cu cel al cazurilor rezolvate, unii pacienti ai Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) s-au pricopsit cu o infectie nosocomiala (intraspitaliceasca). In cursul primului trimestru din acest an, in Spitalul Judetean de Urgenta s-au inregistrat 21 cazuri de infectii intraspitalicesti la un numar de 13.542 pacienti externati, respectiv 0,15 la suta. In 2009 au fost 77 cazuri la 58.084 pacienti, iar in 2008 – 89 la 56.623. Astfel, anul trecut a rezultat o rata de 0,13 la suta, pe cand in 2008 a fost de 0,15 la suta. Si in 2007 au fost 81 la un numar de 54.831 pacienti spitalizati, deci o rata tot de 0,15 la suta fata de 0,4 la suta, cat a fost prevazut in contractul de management, privind indicatorii de performanta. Cele mai multe cazuri in fiecare an sunt in sectiile Neonatologie si Prematuri. Urmeaza sectiile Chirurgie Plastica, Urologie, Obstetrica-Ginecologie, Ortopedie, Chirurgie Generala, in general cele cu profil chirurgical. Reducerea la zero a numarului de infectii nosocomiale este imposibila sustin conducerea spitalului si medicii epidemiologi. "Medicii curanti isi protejeaza pacientii unul fata de celalalt, ii consiliaza pentru prevenirea infectiilor nosocomiale, dar oricat s-ar stradui ei, tot nu se poate elimina total riscul, afirma Natalia Jicmon, directorul de ingrijiri al SJU. La Neonatologie si la Prematuri sunt mai multe cazuri, pentru ca aici sunt pacientii cu riscul cel mai crescut, care sunt mai receptivi. Receptive la asemenea infectii sunt si persoanele in varsta, cu multiple afectiuni cronice, a caror rezistenta la boli este mai scazuta." Conducerea SJU mai afirma ca in unitate se respecta un program riguros de combatere a infectiilor nosocomiale si de identificare a cazurilor de imbolnavire, dar ca este imposibil ca intr-un spital sa fie eliminat total un asemenea risc.

Interese imobiliare sau necesitate administrativa?

Dupa ce a tergiversat timp de mai multi ani restituirea posesiunilor catre fostii proprietari, conducerea municipalitatii s-a gandit sa accelereze ritmul retrocedarilor prin desfiintarea a 15 hectare de pasune si trecerea lor in domeniul privat al municipiului Bacau. Acestea sunt situate in imediata vecinatate a statiei de epurare, intr-o zona insalubra si greu practicabila. Surse apropiate Primariei spun ca edilii au ofertat deja patru fosti proprietari insa acestia au refuzat sa ia in posesie terenuri pe pasune, preferand alte forme de despagubire. La nivelul comisiei locale de fond funciar exista in lucru peste 2600 de dosare privind reconstituirea fostelor proprietati, totalizand mai bine de 1000 de hectare revendicate.

Izlazul Bacaului va deveni istorie daca alesii locali vor aproba un proiect de hotarare vizand trecerea in domeniul privat al municipiului a 15 hectare de pasune. Scopul declarat al initiativei il reprezinta crearea unei rezerve de terenuri prin care Primaria sa solutioneze cazurile de revendicari de foste proprietati care nu mai pot fi reconstituite pe amplasamentul initial. Potrivit expunerii de motive a proiectului amintit, la Primarie sunt inregistrate aproximativ 800 de cereri pentru acordarea de teren in conformitate cu legislatia ce reglementeaza fondul funciar.

„Nu e un tun imobiliar”

Dragos Luchian, viceprimar al municipiului Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca cererile fostilor proprietari sunt numeroase si ca municipalitatea nu dispune de suficiente terenuri pentru a le satisface in conformitate cu prevederile legale. "Nu este un tun imobiliar. Cererile sunt foarte multe. Ne mai trebuie pamant pentru a solutiona retrocedarile. Izlazul nu-si mai avea rostul. Ceva trebuie sa oferi oamenilor. Daca nu accepta, merg la Fondul Proprietatea", a afirmat Luchian.
Loghin Achilov, lucrator in cadrul serviciului de restituire a proprietatilor din cadrul Primariei, a precizat ca pasunea era in degradare si ca terenul trebuia preluat, mai devreme sau mai tarziu, de catre municipalitate. "Respectivul teren era in degradare si eu zic ca este normal ca el sa fie preluat de catre municipalitate. Mai ales ca starea lui poate fi imbunatatita in timp, odata cu reabilitarea statiei de epurare", a subliniat Achilov.
Surse apropiate Primariei au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca in urma cu mai mult timp un investitor privat a dorit sa ridice pe terenul respectiv o fabrica de textile, insa afacerea a cazut in cele din urma.

„Nu pot rezolva dosarele cu 15 hectare de teren”

Reprezentantii Prefecturii nu vad cu ochi buni trecerea celor 15 hectare in domeniul privat al municipiului. Subprefectul Tudorita Lungu, sefa comisiei judetene de fond funciar, a declarat ca edilii nu pot rezolva problema retrocedarilor cu doar 15 hectare de teren.
"La cate dosare au, e clar ca cei de la municipiu nu au cum sa solutioneze problema retrocedarilor cu acest teren. Este o varianta de lucru pentru a li se face oferte vechilor proprietari, dar din punctul meu de vedere cu 15 hectare nu poti solutiona cazurile de retrocedari. Sunt mult prea multe", a afirmat Lungu.
Edilii au ofertat deja patru fosti proprietari, insa acestia au refuzat sa ia in primire terenuri amplasate pe pasune. Perspectivele nu sunt nici ele mai imbucuratoare, in conditiile in care cele 15 hectare de teren sunt situate intr-o zona insalubra si greu practicabila.

„Aur pentru functionari” in loc de retrocedari

Litigiile privitoare la retrocedarea de proprietati au fost la originea faimosului scandal de coruptie "Aur pentru functionari", care a tinut capul de afis al presei in toamna anului trecut. In dosarul lucrat de procurorii DNA apareau mai multe nume de functionari din Primaria Bacau: Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, Silvian Cortez, fost arhitect sef, respectiv Cristinel Anghel, functionar in cadrul serviciului cadastru, respectiv Corneliu Gavrilescu, seful serviciului juridic contencios din cadrul Primariei. Cortez si Anghel au fost acuzati ca ar fi primit foloase necuvenite din partea unor afaceristi bacauani pentru a li se solutiona favorabil un litigiu imobiliar. La finalul lui 2009, DNA i-a trimis in judecata pe Cortez si afaceristi, ceilalti functionari scapand basma curata.

Peste 1000 de hectare revendicate

Conform datelor oficiale, la comisia locala de fond funciar exista peste 2600 de dosare de retrocedare. Dintre acestea, aproximativ 1100 sunt la Legea 247 si peste 1500 la Legea 10, legi care au reglementat in timp problemele de fond funciar. Suprafata totala de teren revendicat se cifreaza la peste 1000 de hectare, in conditiile in care municipalitatea dispune de mai putin de 700 hectare de teren liber de sarcina. Desfiintarea izlazului bacauan nu ar rezolva, nici pe departe, aceasta spinoasa problema.

Timp de trei zile, orasul Comanesti a fost ravasit sublim de vizita a peste cinci sute de elevi si profesori indragostiti de matematica. Acestia au participat la cea de a VI-a editie a concursului national Sperante, gestionat de Colegiul „Dimitrie Ghika”, Scoala Nr. 7, Primarie si Filiala locala a Societatii de Stiinte Matematice din Romania. Concurentii, de la picii de clasa a III-a si pana la adolescentii clasei a clasa a XI-a, au sosit din Bistrita-Nasaud, Vatra Dornei, Campulung Moldovenesc, Suceava, Gura Humorului, Botosani, Roman, Iasi, Tg. Neamt, Focsani, Sibiu, Tulcea, Bacau, Buhusi, Onesti, Moinesti, Tg Ocna, Piatra Neamt, Palanca, Darmanesti… Scoala Nr. 7, unde s-a desfasurat concursul, a fost o gazda admirabila (cazare, masa, premii, atmosfera europeana de concurs). E de poveste aceasta deschidere a comanestenilor catre cultivarea valorilor autentice, intr-o vreme in care unii, aratand cu degetul numai spre mastera Criza, nu mai sprijina concursurile scolare. Coordonat de universitarii Dan Branzei si Cornel Berceanu, concursul, dedicat Anului matematicii in scoala romaneasca, a fost un succes. Organizatorii – profesorii Florin Popa, Robert Laic, Toma si Lucian Gloambes – au fost din nou la inaltime.

Am vazut matematicieni… zambind

De regula, de la asemenea concursuri, copiii ies cu figuri sobre, grave. Acum i-am vazut zambind. „Vinovati” sunt cei doi universitari, Cornel Berceanu si Dan Branzei, care au insotit toate subiectele pe care le-au elaborat cu un moto sau cu un desen care cochetau cu umorul de multe carate. Iata cateva exemple: „Recurenta sarita”, „Cosmetizati ecuatia!”, „Va trebuie un 10?”, „Piramida ZOO”, „Borcanul rasturnat”. Sunt interesante si comentariile elevilor… „Recurenta nu era sarita, ci sarita de pe fix, foarte dificila, dar frumoasa de tot!” „Mama, ne-a dat subiect de coafeze („Cosmetizati ecuatia!”) si nici asa nu prea am reusit sa rezolvam!”. „Auzi, cica daca iti trebuie un 10? Adica, vrei calule ovaz?” Iata unul dintre subiectele de la… «Piramida ZOO», clasa a III-a, pe care vi-l propunem pentru rezolvare: „Un purcelus sta cu cate un piciorus pe cate o gaina, o gasca, un iepuras si un catel. Cate picioare sunt pe pamant?” Universitarul Cornel Berceanu zice: „Cu aceste subiecte am dat drumul la o… moda. Veti vedea ce va urma, in scurt timp…” Universitarul Dan Branzei, bucuros de reactia elevilor, priveste catre subiecte si exclama: „Uluitor de fain!”

Premierea cu surprize

La emotionanta festivitate de premiere, pe langa parinti, elevi, profesori si staful competitiei au participat primarul si viceprimarul orasului, ec. Viorel Miron si ing. Nicolae Ciocan. Valoarea premiilor a fost de aproape o suta de milioane de lei vechi, primaria alocand 70 de milioane. Am asistat la placute surprize. Pe locul I s-au clasat copii din Bacau, Focsani, Moinesti, Comanesti, Onesti, Darmanesti, dar si din Scorteni. Unii au obtinut punctajul maxim. Am vazut pusti de clasa a III-a numarand, cu lacrimi in ochi, primii lor bani castigati. Vom reveni, cel putin cu ocupantii locului I, dar si cu marile/placutele surprize ale concursului.