marți, 23 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5201

Teatrele bacauane, intre drama culturala si comedia erorilor

Se implinesc in aceste zile sase luni de cand, cu fast si laude, s-a deschis fostul Teatru de Vara. Tansformat intr-o hala fara personalitate dupa o cheltuiala de aproximativ doua milioane de euro, vechiul simbol al Bacaului zace nefolosit. In ciuda cheltuielilor enorme de la bugetul local, sala are o acustica deplorabila, costurile de intretinere o fac nerentabila, iar exteriorul a inceput deja sa se degradeze. Sa ne mai intrebam cum a fost selectata si de ce a primit o caruta de bani firma care a executat lucrarea? Cladire simbol a Bacaului, imobilul care gazduieste Teatrul Municipal Bacovia este intr-o stare deplorabila. Chiar daca o parte apartine unei persoane private, este condamnabila lipsa demersurilor administratiei locale pentru readucerea la o stare decenta a cladirii.

Cand firma Dieffe Coperture din Torino, asociata cu societatea Fabroma din Pascani, a fost declarata castigatoarea licitatiei pentru refacerea Teatrului de vara, presa independenta a ridicat numeroase semne de intrebare. In primul rand, nu a existat un proiect arhitectonic clar dupa care sa se lucreze. Din aceasta cauza termenul de finalizare a fost depasit, costurile au crescut, iar rezultatul final este dezamagitor. Un spatiu neprietenos, cu o acustica deplorabila, care-l scoate din circuitul concertelor live sau al reprezentatiilor teatrale serioase, lipsa unei instalatii de sonorizare si absenta tehnoscenicii sunt argumente pentru a categorisi acest spatiu drept o hala cu pretentii culturale. Chiar daca au curs promisiunile despre extraordinarele concerte si minunatele manifestari ce vor avea loc aici, dupa inaugurare doar studentii Universitatii Vasile Alecsandri au mai fost oaspetii acestui spatiu. Nici macar premiile pentru elevii bacauani cu rezultate nu au fost inmanate in acest cadru, desi initial Ptrimaria il nominalizase. Si ca tabloul jalnic sa fie complet, odata cu incalzirea vremii, peretii exteriori au inceput sa se coscoveasca. Cativa muncitori si-au facut de treaba imprejurul cladirii, asa ca putem sa ne asteptam la un anunt despre inceperea lucrarilor de renovare la teatrul de vara. Nu ne-ar mira, asa cum nu ne mai mira nimic la administratia locala din Bacau.

„V-am dat teatrul sa-l paziti…”

"… Ca pe un lacas de muze. / Cu el curand veti fi vestiti / Prin vesi departe duse", scria Iancu Vacarescu, iar directorii Teatrului Municipal Bacovia nu rateaza vreun moment oficial pentru a-l cita pe unul dintre intemeietorii teatrului romanesc. Insa, preluarea formala doar a mostenirii culturale inseamna cel mult epigonism, nu respectarea inaintasilor. Nu facem vorbire deocamdata despre calitatea artistica, de la alegerea repertoriului la regizorii invitati sa monteze pe scena locala, dar starea jalnica a cladirii teatrului spune destule despre vocatia manageriala a conducerii, pe de o parte, si despre lipsa evidenta de respect a administratiei locale pentru patrimoniul Bacaului, pe de alta. Faptul ca o parte a imobilului este in proprietatea unei persoane private nu poate fi invocata drept scuza. Exista parghii legale, administrative prin care este obligat respectivul proprietar sa intretina un cladire simbol a Bacaului. Si cum nu avem foarte multe, bataia de joc din centrul orasului este cu atat mai evidenta. Ca sa nu mai vorbim ca exista si alte institutii ale statului care au obligatia sa vegheze la pastrarrea micii mosteniri culturale ce ne-a mai ramas.

Nelu Brosteanu

Minciuna de 84 milioane de euro

    Sefii municipalitatii isi bat singuri cuie in talpa. Intr-un raspuns la o sesizare consemnata pe situl domnuleprimar.ro, Romeo Stavarache pune traficul infernal din municipiu pe seama lipsei unei variante ocolitoare. In acelasi raspuns, edilul sef a acuzat „autoritatile competente” de neimplicare in sprijinirea proiectului unei sosele de centura, insa fara a le nominaliza. Asta in conditiile in care la alegerile locale din 2008, primarul bacauan afirma, in pliantele sale electorale, ca soseaua de centura se afla in constructie.

    Soseaua de centura a municipiului este un proiect de infrastructura care inca mai da fiori edililor bacauani. Dupa ce democrat-liberalii au promis ca vor incerca sa scoata de la naftalina proiectul „ucis” de birocratia din ministerul Transporturilor, primarul Romeo Stavarache a afirmat – intr-un raspuns formulat la o sesizare postata pe situl domnuleprimar.ro – ca traficul sufocant din Bacau este cauzat de lipsa unei variante ocolitoare a municipiului. Asta in conditiile in care la alegerile locale din 2008, cand a candidat pentru al doilea mandat, Stavarache confirma in pliantele electorale ca soseaua de centura se afla in lucru si ca banii necesari finantarii investitiei au fost deja atrasi.

    Linie de creditare inchisa

    In 2004, administratia Sechelariu ii lasa mostenire lui Stavarache un proiect la cheie: cel al soselei de centura. Alaturi de variantele ocolitoare ale altor patru orase din tara, centura Bacaului facea partea dintr-un program de investitii in infrastructura finantat de Banca Mondiala, in valoare de peste 220 de milioane de euro. Dupa trei ani, in 2007, C.P. Tariceanu, la acea data prim-ministru, afirma, in cor cu primarul Stavarache, ca soseaua de centura este in lucru. Dupa nici un an, Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, descindea in Bacau in plina campanie electorala pentru alegerile locale. Misiunea sa: „reinventarea” temei privind soseaua de centura. Din 2004 si pana in 2008, guvernantii nu au mutat nici macar o palma de pamant pentru a construi varianta ocolitoare. Proiectul a trenat si in 2009, in timpul guvernarii bicefale PSD – PD-L. In pofida unui demers comun efectuat in iulie 2009, sefii administratiei bacauane nu au reusit sa convinga Executivul sa urgenteze demararea lucrarilor, astfel incat pe 31 decembrie 2009 linia de creditare de la Banca Mondiala a fost inchisa fara ca autoritatile sa cheltuiasca vreun cent.

    Cauta fonduri europene

    Intr-o conferinta de presa recenta, conducerea PD-L Bacau afirma ca deblocarea proiectului soselei de centura este vitala in economia alegerilor locale din 2012. Mai mult, sefii PD-L declarau ca inspectorul guvernamental Constantin Scripat are ca tema de lucru reluarea documentatiei privitoare la finantarea variantei ocolitoare. „In 2004 s-a facut un proiect, iar in 2008 Stavarache spunea ca e in lucru. S-a dovedit ca nu era asa. Mergem pe doua variante: finantarea centurii din bugetul de stat in 2011 sau atragerea de fonduri europene pe infrastructura. Cel mai probabil se va merge pe aceasta a doua varianta. Eu voi initia un grup de lucru care sa vina cu propuneri concrete pentru ministerul Transporturilor. Sa nu se traiasca insa cu impresia ca Scripat va face centura”, a declarat inspectorul guvernamental.

    Isi recunosc vina

    De cealalta parte, Silviu Bondor (PD-L), vicepresedintele Consiliului Judetean, a afirmat ca democrat-liberalii puteau face mai mult pentru deblocarea proiectului. „Cand a venit premierul Boc in Bacau, in vara lui 2009, proiectul era ca si deblocat. Au urmat cateva saptamani in care birocratia din ministere si-a spus cuvantul. Din pacate pe 31 decembrie, linia de creditare s-a inchis. Oricum, in 3 saptamani nu se putea face ce s-a pierdut vreme de 3 ani de zile. Ne recunoastem o parte din vina pentru ca am ratat la mustata acest proiect, dar sa nu uitam ca proiectul era gata in 2004 si timp de trei ani Tariceanu si Stavarache nu au facut nimic pentru a urgenta demararea lucrarilor”, a spus Bondor.

    Oras sufocat

    Potrivit statisticilor, peste 60 la suta din masinile inmatriculate in judetul Bacau circula pe strazile municipiului de resedinta. Numarul autoturismelor din judet depaseste cifra de 86 de mii. La asta se adauga un rulaj de tranzit zilnic cifrat la aproximativ 15 mii de vehicule, in cea mai mare parte a lor vehicule de tonaj greu. In lipsa unei sosele de centura, rulajul de tranzit este preluat de o singura artera: E 85.

    Lucian Bogdanel

    Investitii la Slanic Moldova

    Bacauanii care ajung in statiunea balneoclimaterica de la poalele muntilor Nemira, Slanic Moldova, se pot bucura de frumusetea acestor locuri tot mai atragatoare, unde se realizeaza numeroase investitii. Consiliul Local Slanic Moldova a aprobat continuarea realizarii obiectivului investitional “Statie de vânzare carburanti auto si spalatorie auto”, care se va realiza pe strada Nicolae Balcescu, in punctul Paltinis. Reprezentanti ai Primariei Slanic Moldova au mentionat ca in acest an vor fi investite sume de bani in constructia unei sere floricole, in amenajarea de poduri si podete precum si in reparatii capitale la scoli. De asemenea, in atentia autoritatilor locale se afla modernizarea bazei sportive (in stadii finale fiind constructia unei moderne sali de sport), precum si in realizarea unui sistem informational geografic al fondului imobiliar edilitar din acest oras. Prin finantare in cadrul Programului national multianual privind reabilitarea termica a blocurilor de locuit multietajate se urmareste reabilitarea a cinci blocuri de locuinte din acest oras, in prezent definitivându-se documentatia tehnica. Andrei Serban, primarul orasului-statiune Slanic Moldova a mentionat ca prin investitii europene se va realiza in acest an pârtia de schi, proiectul acesteia fiind depus spre evaluare si finantare la Agentia Regionala de Dezvoltare Nord Est. Pârtia va avea 2 kilometri lungime, telescaun, tunuri pentru zapada artificiala si instalatie nocturna.

    Ion Moraru

    Fermierii bacauani descopera profitul


    Judetul Bacau nu are traditie in cresterea bovinelor si ovinelor de carne. Taranul tine vaci pentru lapte si pentru a le inhama la jug. Noutatea e ca interesul fata de carnea de vita si de oaie a crescut brusc. Cine vrea profit trebuie sa se reorienteze.

    Locuitorii din zona de munte au renuntat, dupa Revolutie, la cresterea animalelor si au trecut la exploatarea lemnului. Dupa ce au terminat de taiat padurile, s-au intors la vechea ocupatie. Din pacate, numarul animalelor este inca foarte mic. “De la Comanesti pâna la Ghimes, era traditionala cresterea animalelor. Acum, la 40.000 de exploatatii agricole, câte avem in judet, media este de 1,2 vaci”, arata Constantin Viziteu, directorul Oficiului pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (OJARZ). In judetul Bacau, rasele de carne abia au fost introduse. Taranii “tin” vaci pentru a le mulge si pentru a le pune la jug, iar oile, pentru lâna si lapte. Din cauza ca au disparut fabricile de stofe, lâna nu mai are cautare, iar laptele nu aduce mare profit. Noutatea e ca preferintele cumparatorilor s-au indreptat brusc spre carnea de vita si oaie. Pentru ca exista cerere si pentru ca rasele de carne asigura câstiguri mai mari, fermierii bacauani sunt ajutati de Guvern, prin Oficiul Judetean pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie (OJARZ), sa se dezvolte in aceasta directie. Comunele in care exista "izvor de lapte" sunt cele din jurul oraselor: Letea Veche, Negri, Margineni, Scorteni, Stefan cel Mare, Caiuti.

    Trecem la berbeci de carne

    In 2010, OJARZ va extinde populatia de vaci cu lapte din arealele respective, iar in zona P. Turcului si pe Valea Muntelui, va stimula cresterea vacilor de carne, ajutându-i pe gospodari cu informatii, material seminal si animale vii. "Pentru zona carnii, am luat in studiu 9 ferme pilot unde introducem material si juninci din rasa Limousin, arata Viziteu. Pentru crescatori, mai la indemâna e materialul seminal. O juninca Limousin costa 2000 de euro, in timp ce, la material, o doza costa 5 euro, iar manopera, 10 euro." Fermierii sustin ca nu trebuie ca rasele de carne sa le inlocuiasca pe cele pentru lapte. Dimpotriva, ultimele ar trebui "sa asigure consumul intern, plus macar 30 la suta", arata ing. Eugen Popa, AICBAC. La ora asta, 70 la suta din consumul de produse lactate e asigurat din import." Crescatorii afirma ca Guvernul nu are "nicio strategie pe termen mediu si lung pentru zootehnie" si ca "un program realizat prin consultari cu asociatiile de fermierii si cu sindicatele e o urgenta". Seful OJARZ spune, insa, ca exista un plan de actiune. Chiar in acest an, vor fi create microferme specializate de vaci, "ori pentru lapte, ori pentru carne", si se va actiona pentru imbunatatirea raselor de oi din P. Turcului, Dealu Morii, Stanisesti si Motoseni. "In 2009, s-au importat 10 berbeci de carne din Anglia, afirma seful OJARZ. Din cei aproximativ 300 de produsi, 100 vor fi masculi. Pe acestia ii vom aduce in Statiunea de ovine si ii vom folosi la insamântarea naturala. E doar inceputul pentru ameliorarea raselor Turcana si Tigaie."

    Silvia Patrascanu

    Somerii s-au ingramadit la bursa

      Peste 200 de someri s-au grabit sa fie primii la bursa generala a locurilor de munca in speranta ca isi vor gasi o slujba pe masura pregatirii lor profesionale si bine platita. S-au adunat vineri, 23 aprilie, inainte de 9.00, ora deschiderii bursei, la usile de la intrarea in Muzeul de Istorie "Iulian Antonescu". Si pâna la ora 13.00, când bursa s-a incheiat, holurile muzeului, locul de desfasurare a actiunii, desi imense, s-au dovedit a fi neincapatoare. Oameni in puterea vârstei dar si multi cu parul nins au venit cu inima strânsa, neincrezatori ca sansa le va surâde si, in sfârsit, vor avea un loc de munca. Paleta de meserii in care au fost ofertate locuri de munca a fost destul de diversa. Au fost 1.001 oferte in peste 80 de ocupatii. Pentru somerii cu studii superioare, insa, au fost vreo 20 de locuri de inginer sau economist iar firme de consultanta au avut 30 de locuri. Unii someri au avut noroc, altii, nu. Dar multi nici nu l-au cautat. Desi mai mult de un sfert dintre cei peste 20.000 de someri, câti sunt in judetul nostru, au pâna in 30 de ani, surprinzator, foarte putini tineri s-au aratat interesati de oferta de locuri de munca. Dovada este prezenta lor foarte slaba la bursa, ceea ce i-a surprins si pe angajatori. Unii dintre acestia s-au confruntat cu o cerere sub asteptarile lor. Aceeasi actiune a fost organizata si la Agentia Locala a Fortei de Munca Onesti. In total, au participat la aceasta bursa 1.058 someri, dintre care 819 din Bacau, mai putin decât anul trecut. In 2009, au fost prezenti 1.888 someri, din care 1.700, din Bacau. In schimb, anul acesta prezenta angajatorilor a fost mai numeroasa. Au venit cu oferte 117 agenti economici dintre care 61 au tinut sa medieze direct cu somerii locurile de munca disponibile pe care le-au avut. Ei au pus la bataie 1.000 locuri de munca si au selectat 684 someri in vederea incadrarii lor.

      Elena Tintaru

      Captura de 70.000 de euro

        Directia Judeteana pentru Accize si Operatiuni Vamale si Inspectoratul de Politie Judetean (IPJ) au finalizat joi o alta actiune in trafic, in urma careia au amendat cinci soferi care transportau 35.000 de pachete de tigari de contrabanda. “În cadrul actiunii, au fost depistati în trafic cinci conducatori auto, care transportau fara documente legale de provenienta peste 35.000 de pachete de tigari din Rusia, Republica Moldova si Ucraina. Tigaretele au fost ridicate în vederea confiscarii. Valoarea de piata a acestora depaseste suma de 70.000 de euro”, a declarat subinsp. Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt al IPJ. Fiecare sofer auto a fost amendat cu suma de 50.000 de lei, insa autovehiculele nu au fost confiscate intrucât nu prezentau modificari structurale. Masinile erau inmatriculate in Bucuresti si Suceava. Niciunul dintre soferi nu era din judetul Bacau. Actiunea face parte dintr-un plan strategic national de combatere a comertului ilicit cu tigarete, care pâna acum a condus la o diminuare a acestui fenomen. „De la inceputul anului si pâna in prezent au fost confiscate peste 187.000 de pachete de tigari”, a subliniat Valentin Grosu, dir. Directiei Vamale. Actiunile de verificare in trafic au avut loc pe toate caile rutiere. Se pare insa ca soferii au avut si un traseu predilect – drumul national 2 si isi perfectioneaza tacticile. Tocmai de aceea, politistii sustin ca astfel de actiuni vor continua. “Avertizam participantii la trafic ca in activitatile specifice pe care le desfasuram urmarim zilnic sa combatem traficul ilicit de marfuri si, de ce nu, si de persoane. Vom continua pe aceeasi linie”, afirma cms. sef Dorin Roman, Politia Rutiera.

        Andreea Lupascu

        Vacante reprogramate

          Bacauanii ale caror concedii au fost afectate de anularea zborurilor din cauza norului de cenusa care a acoperit România, nu vor ramâne fara vacante.
          Agentiile de turism vor sa reprogrameze sejururile afectate de anularea zborurilor din ultimele zile. Asta pentru ca varianta recuperarii banilor este destul de complicata, mai ales ca agentiile de turism nu sunt obligate sa restituie contravaloarea vacantei. Si companiile aeriene au abordat aceeasi strategie. In cazul in care nu se poate face o reprogramare, turistii au sanse sa-si recupereze banii. “In cazuri de forta majora, asa cum este cazul acesta, când din cauza norului s-a inchis spatiul aerian, agentiile sunt alaturi de turisti si prin eforturi proprii am incercat sa asiguram serviciile turistice pentru cei in cauza”, a precizat Dumitru Nanescu, director agentie de turism. Desi norul de cenusa nu mai reprezinta un pericol pentru România, bacauanii au preferat sa evite eventualele neplaceri si au ales sa plece in concediu in afara tarii in alta perioada. Majoritatea turistilor si-au reprogramat vacantele, intelegând ca vina nu apartine agentiilor de turism, fiind un caz de forta majora. Cei care si-au cumparat pe cont propriu biletul de avion, separat de costurile sejurului si vor sa le fie restituiti banii, trebuie sa stie ca acest lucru este putin posibil. In general, hotelierii nu accepta sa inapoieze banii, cel mult sa reprogrameze rezervarea. Agentiile de turism vin cu o solutie si ii sfatuiesc pe bacauani sa apeleze doar la serviciile unui agent de turism pentru a evita astfel de evenimente. “Recomandam turistilor ca la orice pachet de servicii turistice sa inchida asigurarea storno, care reprezinta o suma infima fata de pretul pachetului, numai 1,5%, dar care in asemenea cazuri le da posibilitatea sa-si recupereze banii platiti la agentie”, a mai adaugat Dumitru Nanescu. Din pacate, traficul aerian românesc a fost grav afectat de norul de cenusa. Numai in Bacau, zeci de curse spre Italia sau Anglia au fost anulate in acest sfârsit de saptamâna. Sute de bacuanii au fost nevoiti sa astepte pâna la reluarea zborurilor pentru a putea ajunge inapoi la munca.

          Sinziana Filimon

          Sarbatoare la Biserica Militara


            Biserica Militara “Sfântul Gheorghe si Eroii Neamului” din garnizoana Bacau si-a serbat patronul spiritual. Preasfintitul Ioachim Bacauanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, a savârsit Liturghia arhiereasca. Au urmat binecuvântarea asezamântului de pe lânga Biserica Militara si pomenirea preotului militar Pascariu Iordache, care s-a dedicat ridicarii sfântului edificiu.

            Sfântul Gheorghe a fost celebrat intr-o atmosfera de cucernica sarbatoare la Biserica militara din garnizoana Bacau. Lacasul, cu hramul “Sfântul Gheorghe si Eroii Neamului”, a gazduit o slujba arhiereasca oficiata de Preasfintitul Ioachim Bacauanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului, si de un sobor de preoti. “Astazi a fost o zi insemnata din calendarul bisericii noastre ortodoxe, al bisericii crestine in general, ne-a declarat PS Ioachim Bacauanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului. Sfântul Gheorghe, purtatorul de biruinta, este recunoscut atât in occidentul crestin, cât si in orientul crestin. Am tinut sa il sarbatorim la aceasta biserica, deoarece a fost adoptat ca sfânt protector al armatei române.”Biserica Militara din garnizoana Bacau isi are inceputurile in urma cu 11 ani. Credinciosii militari au pus umarul la ridicarea sfântului lacas, astfel ca in 2007, acesta a fost sfintit. Cei care s-au dedicat acestei lucrari, mai ales preotul Pascariu Iordache, chemat la Domnul mai devreme, au fost pomeniti si in slujba de Sfântul Gheorghe. “Am tinut sa multumim prin slujba de astazi tuturor celor care au sprijinit material si spiritual biserica militara, ne-a marturisit si preotul Lucian Butnaru. Bucuria zilei de astazi a fost intregita de participarea Preasfintitului Ioachim Bacauanul. Bucuria a fost indoita de sfintirea si binecuvântarea asezamântului de pe lânga biserica militara si de slujirea arhiereasca impreuna.” La eveniment au participat reprezentanti ai autoritatilor locale, fete bisericesti, militari si rude ale acestora.

            Doina Mincu

            Fotbal, Liga a II-a: Pericol de inec!

            FCM Bacau – FC Snagov (sambata, ora 11.00, stadion "Municipal")

            La 4 puncte de C

            Moment critic pentru FCM Bacau. Surclasata miercuri, la Ploiesti, cu scorul de 4-0 de catre Petrolul, echipa antrenata de Gheorghe Poenaru primeste sambata vizita unei alte candidate la promovarea in prima liga: FC Snagov. Cum ultimul loc retrogradabil se afla la numai patru puncte sub ei, "galben-albastrii" nu au spatiu de manevra: sunt condamnati sa invinga Snagovul.

            Dobos si Radu, refacuti

            In vederea confruntarii cu echipa patronata de Ana Maria Prodan, gazdele de sambata isi ling ranile si incearca sa stranga randurile. Dobos si Ionut Radu au fost recuperati dupa accidentarile suferite si sunt anuntati titulari. Campeanu, in schimb, continua sa simta dureri la picior si va ramane pe tusa, alaturi de francezul Vajou, suspendat dupa eliminarea de la Ploiesti si mai vechiul accidentat M. Munteanu.

            De la mijloc in sus

            Momentan, antrenorul Gheorghe Poenaru a intors spatele esecului de la Ploiesti. "E o infrangere dureroasa, dar nu avem acum timp de analize. Ne asteapta un meci cu o echipa foarte buna de la mijloc in sus, dar pe care trebuie sa o invingem obligatoriu. Altfel, situatia noastra se va complica si mai mult", a precizat tehnicianul bacauan.

            Formatii probabile
            FCM Bacau: Manea – Mihalachioaie, Spiridon, Carnariu, Dobarceanu – Radutoiu, Taban, Dobos, Boboc – I. Radu, Vraciu.
            FC Snagov: Irimia – Al. David, Zeciu, Ir. Voicu, M. Florea – R. Iancu, Al. Radu, Petrea, V. Dinu I – V. Dinu II, M. Radulescu.
            Arbitri: Claudiu Stefanuti (Bistrita) – Dragos Vlad si Petruta Iugulescu (ambii Targoviste).

            Dan Sion

            Oficial: Relu Auras, reinstalat la conducerea SCM Bacau

            Vehiculata revenire a antrenorului emerit Relu Auras in functia de director coordonator al SCM Bacau a fost oficializata. Indepartat de la conducerea clubului in octombrie anul trecut, in baza unei ordonante care ulterior a fost declarata neconstitutionala, Relu Auras si-a castigat in instanta dreptul de a fi reinstalat pe postul pe care l-a ocupat, prin concurs, in mai 2009. Dupa doua procese in care i s-a dat dreptate, fostul si noul director al SCM-ului a fost repus in drepturi de catre minister. "Hartia de numire a ajuns la club pe 20 aprilie, dar eu am fost plecat la o actiune a lotului national de box. De astazi (n.r. – joi, 22 aprilie) am intrat in paine. S-a facut dreptate. Sper ca vom reusi sa continuam munca pe care am inceput-o anul trecut", a declarat Relu Auras, care ieri a avut si o prima noua discutie cu antrenorii clubului bacauan. O mare parte dintre ei considera ca la SCM este acum din nou liniste, in conditiile in care directorul Ion Sarban anuntase de curand posibile disponibilizari pe motiv de criza financiara. Sarban va redeveni director coordonator adjunct.

            Dana Popa

            Un centru modern

              Un nou Centru de Documentare si Informare deschis cu sprijinul Casei Corpului Didactic (CCD) va functiona in incinta Gradinitei cu Program Normal nr. 8 din Bacau. Acest centru isi propune transformarea gradinitei intr-un nucleu de polarizare a activitatilor educationale si culturale la nivel comunitar. “Am ales aceasta gradinita pentru ca are performante deosebite, exista un colectiv foarte bun, iar in acest spatiu Ministerul Educatiei, prin Banca Mondiala, a investit in infrastructura, iar toate spatiile sunt dotate corespunzator”, a declarat prof. Gabriel Stan, director CCD.
              114 copii din cele 5 grupe vor beneficia de spatiul modern in care au fost aduse calculatoare si un fond de carte. “Noi am fost cooptati pentru a imbunatati activitatea pe care o desfasuram si ne bucuram sa gazduim acest centru de care va beneficia comunitatea in ansamblu”, a declarat Mila Ionita, directorul unitatii de invatamant. Centrul de documentare concentreaza în acelasi spatiu un fond documentar de actualitate, adaptat nevoilor utilizatorilor si specificului gradinitei, dar si mijloacele de documentare si informare, aparatura si echipamentele care vor permite exploatarea eficienta a fondului documentar. Acestea sunt organizate unitar, pentru întreaga institutie de învatamant si vor integra biblioteca scolara si structurile info-documentare existente la nivelul unitatii scolare. In acest moment, la nivelul judetului Bacau sunt functionale 24 astfel de centre.

              Andreea Lupascu

              Start la oferta educationala

                Ieri s-a deschis editia a VIII-a a Targului de oferte educationale, organizat de Camera de Comert si Industrie (CCI) in colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean Bacau (ISJ). 22 de licee si universitati au ales sa-si promoveze oferta pentru noul an scolar sau universitar, intr-un eveniment ce va dura pana pe 24 aprilie.

                Oferte in functie de tendinte

                Constiente de concurenta puternica, liceele si grupurile scolare se intrec in a oferi profiluri noi si cat mai interesante pentru viitorii elevi. “Pentru noul an scolar am schimbat optiunile si am mers pe stiinte sociale deoarece am observat ca exista cerere in acest sens si elevii nostri sunt implicati in activitati care tin de acest profil”, a explicat prof. Carmen Popa, directorul Colegiului “Henri Coanda”. La acesta absolventii claselor a VIII-a pot alege intre clasele de stiinte sociale, filologie, stiinte ale naturii si matematica-informatica. Aceleasi profile pot fi intalnite si in oferta Colegiului Ferdinand I (cinci clase de profil real, doua de profil uman, doua clase a V-a si o clasa I) sau “Gh. Vranceanu” (sase clase de profil real si doua de profil uman). Unele colegii au ales ca elevii sa fie promoterii ofertelor educationale. “Este cel mai bun liceu din judet. Eu sunt din Vrancea si am ales acest colegiu cu cea mai variata oferta si de succes”, ne-a convins Raluca Buroga, eleva a Colegiului “V. Alecsandri” care anul scolar viitor pune la bataie patru clase de profil uman si alte patru de profil real.

                Noi specializari pentru tehnicieni

                “Noutatile sunt doua profile mai rar intalnite: tipografie si tamplarie termopan, pe langa traditionalele de industrie alimentara pentru care suntem beneficiari ai unui grant european pentru dotare”, a explicat prof. Viorel Coseraru, directorul Grupului Scolar Industrial “Letea”, prezent cu numeroase oferte la targ pentru clase de tehnicieni automatizari, protectia mediului si industria alimentara. Pe langa ofertele pentru liceeni, in cadrul aceluiasi grup scolar functioneaza si Gradinita Letea, singura unitate de invatamant prescolar care se promoveaza la acest targ. “Gradinita noastra functioneaza cu program prelungit si in acest moment avem patru grupe de prescolari. Cadrele didactice sunt titulare, iar dotarea foarte buna. Ii asteptam cu mare drag pe parinti si bunici sa ne viziteze”, a subliniat prof. Violeta Coca. Si Colegiul Economic “Ion Ghica” a venit cu o paleta larga pentru formarea de tehnicieni in noul an scolar: cinci clase de tehnicieni in activitati economice, una in administratie, una in activitati de comert, doua in turism, doua in gastronomie, doua in organizator banqueting si o clasa de matematica-informatica.

                Oferte si pentru viitorii studenti

                La targ au venit sa se promoveze si cele doua institutii de invatamant superior din Bacau. Universitatea “V. Alecsandri” a schimbat strategia anul acesta. “Am preferat sa inlocuim cartile cu trofeele pe care le-au obtinut cadrele noastre didactice pentru ca performanta se exprima prin distinctii si diplome pe care viitorii nostri studenti trebuie sa le cunoasca”, a declarat cancelar Catalina Ababei, purtator de cuvant al Universitatii din Bacau. Cele cinci facultati vin cu nenumarate oferte pentru viitorii economisti, ingineri, profesori si kinetoterapeuti. Universitatea “G. Bacovia” vine anul acesta cu un nou program de master in Managementul Afacerilor, pe langa alte specializari pentru studii de licenta si master. “Oferta este variata si exista un atu major: obtinerea unei diplome acreditate. In plus, studentii pot opta pentru burse Erasmus si astfel pot studia in strainatate”, a explicat Ioana Blaj, studenta in anul II la Marketing. Si Universitatea din Bucuresti si Universitatea Romano-Americana pot pune la dispozitia elevilor pliante cu ofertele pentru noul an universitar. Colegiul Pedagogic “Stefan cel Mare”, Colegiul de Comunicatii “N.V. Karpen”, Colegiul “D. Mangeron”, Colegiul “A. Saligny”, Colegiul “M. Eminescu”, Colegiul Catolic “Sf. Iosif”, Grupul Scolar “Gr. Antipa” si Liceul Sportiv sunt si ele prezente la eveniment. Cu oferte au venit Scoala de Studii Comerciale Bucuresti si Corpul Expertilor Contabili si Auditorilor din Romania. Targul se poate vizita pana pe 24 aprilie, intre orele 10-18, la Central Plaza.

                Andreea Lupascu

                Greva din invatamant, a fost sau n-a fost?

                  S-au intrebat elevii care totusi au mers la scoala joi, 22 aprilie. Desi majoritatea unitatilor de invatamant bacauane au fost goale, bacalaureatul s-a suspendat doar in doua centre de examinare, din cele 31. Comisiile de bacalaureat au convins profesorii sa vina la supraveghere, astfel ca doar 112 elevi au fost reprogramati pentru alte zile.

                  Peste 70 la suta dintre profesorii din judetul Bacau, conform statisticilor sindicatelor din invatamant au participat la greva generala anuntata pentru ziua de 22 aprilie. Cu toate acestea, unele unitati de invatamant au fost deschise, chiar daca nu s-au tinut ore.

                  Au spus “nu” grevei

                  In municipiul Bacau au fost mai multe scoli care au decis sa nu intrerupa programul normal si profesorii au tinut ore cu elevii. Scolile “Alecu Russo”, “Dr. Alexandru Safran”, “Al.I.Cuza” (care a inlocuit greva cu manifestarile organizate cu prilejul “Zilelor Scolii”), “Nicu Enea” si “Octavian Voicu”, dar si cateva gradinite se afla pe lista celor “pe care nu putem conta pentru greva generala din iunie”, dupa cum affirma Iulian Oprisan, vicepresedintele Sindicatului Liber din Invatamant – filiala Bacau (SLI). Nici Colegiul Pedagogic “Stefan cel Mare” nu a fost in greva, pe motiv ca mai putin de 50 la suta din cadrele didactice au fost de acord cu aceasta forma de protest. In total, 69 de unitati de invatamant din judet au functionat ieri la parametri normali.

                  “Suntem multumiti de rezultate, desi deocamdata avem doar cifre partiale. Astazi vom trage linie si vom centraliza datele pe fiecare unitate de invatamant, din cel mai indepartat colt al judetului”.

                  Iulian Oprisan, vicepresedinte SLI
                  Greva nu a afectat BAC-ul

                  Proba D a examenului de bacalaureat, cea de competente digitale, s-a derulat conform programului in 29 din cele 31 de centre de examinare. “Proba s-a desfasurat in toate centrele, cu exceptia a doua unitati: Colegiul Tehnic de Comunicatii “N.V. Karpen” Bacau si Liceul “Spiru Haret”, Moinesti. In cele doua centre, probele au fost reprogramate pentru luni, 26 si respectiv marti, 27 aprilie. Fiecare unitate de invatamant a gasit formula potrivita pentru a inlocui profesorii care au tinut greva”, a declarat prof. Claudia Merticaru, inspector de specialitate. La Colegiul de Comunicatii, 74 din cei 113 membri de sindicat au fost in greva. “Elevii vor sustine proba de bacalaureat pe 27 aprilie. Ei au fost informati din prima zi ca pe 22 aprilie ar putea fi greva generala, asadar vestea nu a venit ca o surpriza”, a declarat prof. Gheorghe Ilcos, director adjunct al Colegiului de Comunicatii. “Am acceptat sa se asigure permanenta la examenul de bacalureat, fiind vorba de un numar restrans de cadre didactice”, a subliniat si Iulian Oprisan, vicepresedinte SLI. La unitatile de invatamant care administreaza cantine sau camine pentru elevi, personalul nedidactic a asigurat functionarea normala.

                  Au profitat de timpul liber

                  Victime colaterale ale conflictului dintre sindicate si minister, elevii au fost nedumeriti de greva de ieri. “Ne-am dus la scoala si nu era nimeni. Nu ma bucur neaparat de greva pentru ca am pierdut cateva ore”, a marturisit Radu Cretu, elev. “Am fost la scoala si profesorii ne-au spus ca nu facem ore. Mi-a prins bine o zi libera. Am iesit cu prietenii la un suc”, ne-a spus si Alexandra Farauanu. “E mai bine fara scoala, macar o zi pe saptamana”, a conchis Andrei Petenchi.

                  Andreea Lupascu


                  Putini grevisti in scolile din Onesti

                  Desi dascalii onesteni au multe nemultumiri legate de noile prevederi ale Legii Educatiei, la semnarea tabelului de greva pentru ziua de 22 aprilie multe cadre didactice s-au abtinut. “A fost dorinta multor cadre didactice de a nu adera la aceasta greva, unii convinsi, altii de frica”, ne-a declarat un profesor onestean. Astfel, in municipiul de pe Trotus numarul unitatilor de invatamant care au fost in greva a fost aproape egal cu cel al unitatilor de invatamant care nu au aderat la aceasta miscare sindicala. “Solidaritatea” cadrelor didactice onestene de a intra in greva pentru ziua de 22 aprilie a fost mai puternica in randul colegiilor si liceelor decat la scolile cu clasele I–VIII. In timp ce elevii de la colegiile tehnice “Gh. Asachi”, “Petru Poni” si de la colegiile nationale “Gr. Moisil” si “D. Cantemir” s-au aflat in greva, la Scoala nr. 1 si la alte cateva scoli orele s-au tinut normal, doar la Scoala “Sf. Voievod Stefan cel Mare” cadrele didactice fiind in greva. In aceasta situatie singurii care au fost suparati au fost elevii claselor I–VIII de la scolile in care s-a invatat ca intr-o zi obisnuita de studiu. (I.M.)

                  Ajutati-l pe Ovidiu sa invinga boala!

                    Ovidiu Claudiu Bulai are doar 14 ani si de 17 luni se zbate intre viata si moarte. La inceputul lui noiembrie 2008 s-a trezit cu pete rosii de sange pe sub pielea de pe gat. Cu doar 2 luni in urma, analizele medicale aratau ca era sanatos tun. De fapt, il macina o boala cumplita: aplazie medulara dobandita foarte severa. A fost internat la un spital din Iasi, unde pana la sfarsitul lui decembrie 2008 i s-au facut doar perfuzii, fara vreun tratament. Atunci cand parintii reuseau sa duca donatori, copilul lor primea sangele vital. Cand nu reuseau, Ovidiu primea doar vitamine. De Craciun, medicul i-a spus mamei ca fiul ei mai are de trait 2 saptamani, fiindca in Romania nu i se poate face tratament. Dupa sarbatori, sotii Bulai si-au dus copilul in Italia, la o clinica din Pavia. „Era mai mult mort, povesteste plangand mama lui Ovidiu. Pierdea sange si prin urina. I-am pus tampoane in nas, fiindca sangera mereu.” Baiatul a stat internat la Clinica San Mateo din Pavia de pe 15 ianuarie 2008 pana in iulie. A fost stabilizat si asteapta transplantul de celule stem. Donatorul poate sa apara maine sau peste 1 an. „Nu se stie cand i se va face transplantul, insa in aceasta perioada nu poate fi scos de sub tratament. Daca il aducem in tara il pierdem.” Ovidiu a fost externat, insa merge zilnic la tratament si la ore (este in clasa a VIII-a), in spital. El si tatal sau stau in gazda in Italia. Cheltuielile sunt peste posibilitatile familiei. „Sotul meu primeste salariul de insotitor, de 500 de lei, iar eu castig 800 de lei pe luna, intr-o fabrica de incaltaminte. Numai chiria si hrana lor in Italia ne costa 350 de euro pe luna. Acum chiar nu mai am bani sa le trimit. Sunt disperata. Am ajuns pana aici, ne-am salvat copilul de la moarte o data si mi se rupe sufletul, nu pot abandona. Macar pentru o luna, doua daca ne-ar ajuta cineva, pana gasim o solutie.” Aceasta familie greu incercata are nevoie de sprijinul semenilor. Dragostea nemasurata pentru copilul pe care aproape l-au pierdut nu merita infranta de greutatile materiale. Cine doreste sa-l ajute pe Ovidiu o poate contacta pe mama lui, la numarul de telefon 0747590413.

                    Doina Mincu

                    Handbal feminin / Liga Nationala: La alt nivel

                    HCM Stiinta Baia Mare – Stiinta Bacau (sambata, ora 11.00)

                    Dupa ce au reusit sa obtina cea de-a doua victorie a sezonului, 33-29 acasa cu penultima clasata Rapid Bucuresti, "studentele" au parte de o deplasare de calibru ridicat. "Avem de parcurs un drum lung, de vreo 600 km, asa ca nu ne va fi deloc usor. In afara de asta, echipa din Baia Mare este implicata in clasamentul de sus si nu ne asteapta cu bratele deschise. Noi mergem sa jucam", a spus antrenorul Ion Arsene. Acesta va fi ultimul drum lung al Stiintei in Liga Nationala, in conditiile in care pana la finalul campionatului "studentelor" mai au in program doua meciuri acasa si o deplasare la Galati.
                    Celelalte partide: HCM Roman – Cetate Deva, Tomis Constanta – HCM Buzau, Otelul Galati – Rulmentul, "U" Resita – HC Dunarea Braila, Rapid – "U" Cluj, HC Zalau – Oltchim. Aseara, intr-o restanta din runda a XXII-a, Cetate Deva – Oltchim 29-36.

                    Dana Popa

                    Volei feminin: Numa’ una

                    Greu, dar nu imposibil

                    Cu o singura victorie in cont, Stiinta Bacau se pregateste pentru ultimul turneu play-off al campionatului de volei feminin care incepe astazi, la Bucuresti. Obiectivul studentelor este ca succesul cu Metal Galati, din debutul Final Four, sa nu ramana unicul. "Ne dorim foarte mult macar inca o victorie. Stim ca e greu, dar nu imposibil", a anuntat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care nu poate conta pe Valentina Rusu si Andreea Nitulescu, ambele accidentate.

                    Metal, avans substantial

                    Primul meci al bacauancelor in cel de-al patrulea turneu Final Four al Diviziei A1 este programat azi, de la ora 15.00. Adversara: lidera Metal, care se prezinta cu doua puncte avans fata de cuplul urmaritoarelor format din Tomis si Dinamo. Misiunea Stiintei se anunta insa dintre cele mai dificile. Si asta pentru ca, dincolo de plusul de valoare al lotului, galatencele au si o super-motivatie: daca inving, se incununeaza campioane pentru a patra oara consecutiv.

                    Vacanta lunga

                    La sfarsitul acestei saptamani se va stabili, deci, campioana sezonului 2009-2010. Totodata, campionatul va da si celelalte verdicte: ordinea finala, echipa care va reprezenta Romania in Cupa Balcanica, dar si formatia care o va insoti pe "lanterna rosie" CSM 2007 Focsani in liga secunda. Apoi va urma o pauza de aproape jumatate de an, timp in care Divizia A1 va putea asimila toate modificarile de punctaj care vor deveni operabile din editia 2010-2011.

                    Dan Sion

                    In vizita la Soacra

                    Se spune ca doua intalniri sunt inevitabile in viata: cu Fiscul si Moartea. Aiurea! In acest weekend, iata ca pentru unii a devenit inevitabila si intalnirea cu Soacra (s majuscula, sic!) sau viitoarea soacra. Nu-i asa ca ati amanat cat ati putut aceasta vizita? Condamnat sa-si petreaca in acest mod placut sfarsitul de saptamana, un amic ne-a scris, spunandu-ne ca s-a documentat o luna intreaga, pentru ca nu cumva sa faca vreo gafa fatala. In rezumat, inteleptii ar trebui sa tina seama cel putin de sfaturile care urmeaza…
                    Soacra este, scuzati pleonasmul, de stil vechi, adica iubitoare de cultura. In aceste conditii, neaparat trebuie sa ai in bagaje ceva care s-o impresioneze si din aceasta perspectiva. Aruncati in valiza clasica Soacra cu trei nurori, dar insotiti volumul de niste cronici literare incropite ad-hoc, masluite vreau sa zic, din care rezulta ca numitul Creanga era un misogin pur; mai mult chiar: un misosocrin sadea. Nu uitati de Soacra Sfantului Petru, pe care Liviu Rebreanu ne-o face cunoscuta prin 1916, februarie. Evitati, daca e posibil, ca aceasta placuta lectura sa fie inserata in volumele de nuvele Rafuiala sau Golanii – caci niste editori au fost prost inspirati in acest sens – ca nu cumva sa se creada ca ati sosit cu ganduri razboinice sau ca, Doamne fereste, exista si golani de genul feminin. Daca vi se tine scai de bagaj Soacra-mea Fifina (O soacra), farsa intr-un act a lui Caragiale, explicati-i soacrei ce mentalitati aiurea existau in anul de gratie 1883, cand a avut loc premiera. In situatia in care aveti garantia ca soacra este normala – adica face parte dintre acei profunzi oameni de cultura care citesc doar titlurile cartilor si sunt experti in design de coperta – va sugeram s-o impresionati si cu aparitia de la Polirom (2004), Eu si soacra-mea, semnata de frantuzoaica Jane Green. Coperta si titlul sunt pasnice, dar interiorul este un pericol public (Ellie, protagonista romanului, si-a gasit, in sfarsit, jumatatea ideala. Ce pacat insa ca Fat-Frumos are o mama de cosmar care isi rezerva dreptul de a fi pe primul loc in viata lui, preia dictatorial controlul in privinta casniciei celor doi; etc). Daca vreti sa demonstrati ca soacra este o fiinta de anvergura, musai puneti la mare vedere Jurnalul Reginei Maria, volum semnat de Al Sandulescu, la Editura Albatros, in care sunt prezente insemnarile celei care a fost supranumita „soacra Balcanilor”, fiinta dominatoare, plina de initiativa, care recunoaste ca ea „ da tonul, iar Nando (Ferdinand) ii da curs intocmai”. Pasajul acesta i-l puteti citi soacrei, dar smulgeti cu nemila din carte alte pasaje precum cele in care „soacra Balcanilor” apare, ca mama si soacra, in postura de nefericita (Ciudata Elisabeta va divorta de regele George, care a domnit numai 15 luni, flusturatecul Carol se va desparti peste cativa ani de Elena de Grecia, mama lui Mihai, renuntand inca o data la tron, acum, pentru Elena Lupescu, buna si dragalasa Mignon va ramane vaduva in 1934, cand sotul ei, regele Alexandru, a fost asasinat la Marsilia, impreuna cu ministrul francez Louis Barthou). Intelegeti ce vreau sa spun: trebuie sa pastrati sfanta ideea ca soacrele pot fiinta doar fericite. Incurajati-o sa creada ca seamana leit cu Regina din clipele acelea in care zicea: „Cand sunt bine dispusa sunt in stare sa spun orice!”
                    Aveti o mica problema daca soacra este un cinefil inrait (scuzati sintagma). Daca vreti sa-i duceti un DVD, cu siguranta n-o sa faceti gafa cu Alo, aterizeaza strabunica! Luati in calcul faptul ca soacra este un produs al influentelor culturale frantuzesti si oferiti-i DVD-ul tematic Monster-in-Law, cu Jenifer Lopez si Jane Fonda in rolurile principale. Sa nu va puna insa Nenumitul sa-i traduceti titlul englezesc – Soacra mea e o scorpie – pentru ca v-ati putea pierde titlul de ginere/nora, v-ati linge pe bot de mostenirea care va asteapta, dintr-un moment in altul, la cotitura. Filmul e clasic. Dupa ani de cautare a partenerului perfect, Charlotte „Charlie” Cantilini (Lopez) il gaseste, in sfarsit, pe barbatul visurilor sale, Kevin Fields (Vartan), insa descopera ca mama acestuia, Viola (Fonda) este femeia cosmarurilor sale. Viola, o prezentatoare de stiri pe postul national, concediata de curand, care se teme ca isi va pierde fiul asa cum si-a pierdut slujba, este hotarata sa o alunge pe noua logodnica a fiului ei, devenind cea mai ingrozitoare soacra din lume. Cu alte cuvinte, nu v-am sfatui sa riscati cu acest DVD, decat daca v-ati hotarat, in sfarsit, sa legalizati legatura cu amantul/amanta. Daca nu aveti aceasta solutie de rezerva, lasati balta pasiunea de cinefil.
                    Amicul meu mai zice ca, sosit acasa la soacra, trebuie sa-ti cenzurezi cu mare grija comportamentul. De pilda, soacra sa, un fel de Maica Tereza a cartierului, ii ajuta pe toti saracii locului. La prima sa vizita, ca proaspat ginerica, amicul isi aminteste de faptul ca, auzind soneria de la usa apartamentului soacrei, a sarit iute din fotoliu si s-a repezit la usa, ca s-o scuteasca pe soacra de corvoada plimbarii ridurilor si reumatismelor. La usa era un amarat imbracat ca vai de lume, care l-a intrebat daca n-are cumva vreo vechitura de care s-ar putea lipsi. Milostiv din fire, a comis-o, fara sa vrea: „Stai un pic, s-o chem pe soacra-mea!” A fost prima data cand Soacra a vrut sa-l vaduveasca de titlul de ginere.

                    Ion Fercu

                    Protopopiatul Buhusi a fost sfintit

                      Targ cu o veche traditie religioasa, manastireasca si bisericeasca, Buhusi revine in centrul atentiei prin reinfiintarea Protopopiatului. Manastirea de maici Ciolpani fiinta aici inca din secolul al XII-lea, in vreme ce manastirea Runc este zidita in vremea domniei lui Stefan cel Mare. Biserica „Sf. Inviere”, ultima ctitorie moldava construita in stil medieval, se apropie de sarbatorirea a 200 de ani. Desfiintat in 1968, pe cand protopop era preotul Nica, Protopopiatul Buhusi a fost reinfiintat incepand cu 1 aprilie, 2010. Sediul Protopopiatului, care apartine de Arhiepiscopia Romanului si Bacaului, se afla la biserica „Sf. Nicolae” Buhusi, intr-o cladire recent renovata, unde isi vor desfasura activitatea cinci salariati. Protopop a fost numit parohul bisericii Buda-Blagesti, preotul Vasile Cozma.

                      Oaspeti din toate zarile

                      Ieri, la biserica „Sf. Nicolae” fost mare sarbatoare. In cadrul unei impresionante ceremonii religioase, a fost instalat protopopul Vasile Cozma iar sediul a fost sfintit. Din partea Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului a participat P.S. Episcop Ioachim Bacauanul. Aproape o suta de preoti din localitatile bacauane Buhusi, Racova, Blagesti, Garleni, Itesti, Filipesti, dar si din asezarile nemtene Romani, Bahna si Moldoveni – care fac parte din structura Protopopiatului Buhusi – au participat la aceasta ceremonie. Printre invitati prezenti la ceremonie s-au numarat stareta manastirii Ciolpani, Lucia Chirvase, Tudorita Lungu, subprefect, Dumitru Braneanu, vicepresedinte al Consiliului Judetean, senatorul Elena Mitrea, primari, enoriasi.

                      Slujba emotionanta

                      P.S. Episcop Ioachim Bacauanul a fost intampinat, la intrarea in curtea bisericii „Sf. Nicolae”, de soborul de preoti, cu „Pe arhiereul nostru il pazeste”. Emotionanta slujba a culminat cu instalarea protopopului. In cuvinte alese, PS Ioachim Bacauanul a vorbit nu doar despre misia bisericii, in general, ci si despre rolul protopopului Vasile Cozma, al tuturor enoriasilor. A urmat sfintirea sediului Protopopiatului, care deja a devenit functional. „Infiintarea Protopopiatului Buhusi este de bun augur, ne-a spus preotul paroh al bisericii «Sf. Nicolae», Puiu Breahna. Ne-am bucurat mult pentru aceasta initiativa a P.S. Episcop Ioachim Bacauanul si am oferit, ca sediu, casa parohiala pe care am renovat-o impreuna cu mai multi oameni”. „Credem ca infiintarea acestei institutii este benefica si din perspectiva faptului ca vom economisi timp, sediul fiind acum mult mai aproape de parohiile noastre”, a adaugat parohul bisericii Valea lui Ion, preot Ioan Lupan.

                      Beneficiu spiritual si de imagine

                      Emotionat, protopopul Vasile Cozma ne-a spus: „Ma onoreaza aceasta sarcina. Impreuna cu toti preotii si slujitorii manastirilor din zona, voi conferi acestei institutii nobilul sau statut. Protopopiatul Buhusi va coordona activitatea administrativa, religioasa si filantropica a 40 de parohii si manastiri”. „A fost o manifestare impresionanta astazi. De vreo patru ani intreprindem demersuri pentru reinfiintarea Protopopiatului, ne-a declarat primarul Ionel Turcea. Pentru Buhusi vom avea nu doar un beneficiu de imagine, ci si unul social, de natura spirituala”.

                      Ion Fercu

                      Soarta spitalelor, decisa in pripa

                        Graba cu care Ministerul Sanatatii vrea sa treaca spitalele din administrarea sa in cea a autoritatilor locale nu este vazuta cu ochi buni de cei implicati in acest proces. La recenta intalnire a managerilor de spitale publice din toata tara, acesta a fost principalul subiect de discutie. Opinia generala este ca descentralizarea trebuie amanata pentru anul 2011 dupa aprobarea unui buget care sa sustina autoritatile locale in administrarea spitalelor.

                        De la 1 iulie, spitalele publice vor trece in administrarea consiliilor judetene si a celor locale. In judetul Bacau, doar Spitalul Judetean de Urgenta va fi preluat de Consiliul Judetean. Celelalte vor fi administrate de consiliile locale. Consiliul Local Bacau va prelua Spitalul de Pediatrie si Spitalul de Pneumoftiziologie. Administratiile locale vor numi managerii si vor asigura fondurile pentru functionarea unitatilor sanitare, de la cele necesare pentru plata utilitatilor, la bugetul pentru investitii. Fiecare administratie va fi nevoita sa infiinteze o directie medicala. “Pentru primarii va fi dificil sa infiinteze servicii medicale, in conditiile actuale (cand li se cere sa restranga cheltuielile, n.r.), ne-a declarat dr. Adrian Cotarlet, managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti. Parerea mea, pe care o voi transmite ministerului, este ca descentralizarea trebuie sa demareze la 1 ianuarie 2011, dupa ce s-a alocat un buget administratiilor locale pentru functionarea spitalelor. Aceasta parere este impartasita si de managerii altor spitale publice cu care am discutat la ultima intalnire a asociatiei noastre.”

                        “Ma astept sa ne sprijine si Consiliul Local Bacau”

                        Desi asigura asistenta medicala pediatrica de urgenta pentru intreg judetul, Spitalul de Pediatrie va trece in subordinea Consiliului Local al municipiului Bacau. Pe deplin justificat, vechea conducere a spitalului a solicitat cu mai bine de un an in urma ca acesta sa fie ridicat la rang de unitate medicala judeteana. Dar Ministerul Sanatatii nu a aprobat acest lucru. Cu toate acestea Consiliul Judetean (CJ) a finantat an de an o serie de lucrari de investitii in Spitalul de Pediatrie. Si pentru acest an CJ a prevazut sa aloce pentru spitalul de copii 100.000 lei. In conditiile in care de la 1 iulie spitalul va trece la Consiliul Local Bacau, se pune intrebarea daca unitatea va mai primi suma respectiva. Conducerea actuala a spitalului spera ca nu se va renunta la acest lucru. “Este posibil sa se ajunga la o intelegere intre cele doua consilii, nu cred ca acesta este un impediment, opineaza Gabriel Drug, managerul Spitalului de Pediatrie. Eu ma astept sa ne sprijine si Consiliul Local, ca si Consiliul Judetean. Cu siguranta, vor fi gasite solutiile care sa se plieze pe necesitatile spitalului.” Cat despre faptul ca un spital care acorda asistenta medicala de urgenta pentru intreg judetul este trecut la un consiliu local, managerul unitatii nu a vrut sa comenteze. A precizat doar ca este convins ca “hotararea a fost luata cu intelepciune”.

                        “Am pierdut unul dintre potentialii finantatori”

                        Noile reglementari nu schimba cu nimic statutul Serviciului Judetean de Ambulanta (SJA). Aceasta unitate ramane in subordinea Ministerului Sanatatii. Faptul ca printr-un act normativ nou a fost intarit acest statut al Serviciului de Ambulanta constituie, insa, un motiv de dezamagire pentru conducerea unitatii medicale. “Nu este o veste buna pentru noi, ne-a spus dr.Sorin Enescu, managerul SJA. Pana acum mai aveam o speranta ca vom primi sprijin financiar de la Consiliul Judetean. Cu noile reglementari, pierdem unul dintre potentialii finantatori.” Conducerea Serviciului de Ambulanta isi punea nadejdea in Consiliul Judetean ca o va ajuta sa reabiliteze sediul Statiei centrale de ambulanta Bacau, aflat intr-o stare avansata de degradare, sau sa construiasca altul nou. Acum sperantele i s-au spulberat. “Ce sa ma duc la Minsiterul Sanatatii sa cer bani pentru sediu? Ma duc acolo doar sa «vorbim» discutii!”, a conchis managerul de la Ambulanta.

                        Si Sanitas cere amanare

                        Amanarea descentralizarii este ceruta si de Federatia Sanitas, a angajatilor din sistemul sanitar. “Daca descentralizarea se va realiza in pripa, ne vom trezi cu spitale inchise, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul bacauan al Sanitas. Sunt administratii care nu-si permit sa le intretina. Un exemplu este Buhusiul, al carui buget este depasit de cateva ori de bugetul necesar spitalului din localitate.”

                        Elena Tintaru
                        Doina Mincu

                        Artistul este mare in salile de expozitii

                        Interviu cu Ilie Boca, artist plastic

                        – Ilie Boca vine dintr-o zona interesanta, destul de bogata in mituri, in legende, fabulosul parca s-a nascut acolo, in Nord, la Botosana de Suceava, care pastreaza neatinse de timpuri istoria si legenda.
                        – De acolo, din Nord, vin eu. O lume mirifica, curata. Ma trag dintr-o familie de agricultori. Insa in familie, un unchi al tatalui meu a fost prefect de Storojenet, unul a fost avocat, un altul a lucrat la Biblioteca Fundatiilor Regale. Familiile Boca ocupa cam jumatate din sat. Copilaria mea a fost marcata de obiceiurile si traditiile din acea vreme. Pentru mine era o lume fabuloasa, extraordinara.
                        – Acest lucru se vede si in pictura dumneavoastra, este o pregnanta, mai ales in lucrarile din tinerete…
                        – Probabil ca m-a marcat si dainuie inca si astazi si incearca sa iasa la suprafata, sa prinda forma in imagini, in pictura, in aceasta facere a vizualului. Este baza, asternutul pe care se cladesc celelalte, se adauga si se raporteaza mereu la ele.

                        In pictura nu este importanta povestea

                        – Criticul Maria Magdalena Crisan spunea despre arta lui Ilie Boca: “De pictura lui Ilie Boca nu te poti bucura decat daca esti atras de ceea ce se petrece dincolo de ordinea imediata a realitatii”.
                        – Lucrurile trebuie sa se aseze, sa se sedimenteze, sa scape de acumulari adminrative prin aceste sedimentari, care se impreuneaza din scoala, din cultura, de la intanlirile cu artele lumii, cu marile civilizatii, civilizatiile antice, orientale, cu marii artisti, si cu aceasta zestre faptuiesti ceea ce se vede. In pictura nu este importanta povestea. Eu, astazi, nu pot scapa de partea narativa, desi ma straduiesc destul de mult, ea ramane undeva. Sigur ca abstragi, sunt niste reguli dupa care organizezi spectacolul plastic, in care mereu vrei sa faci armonii, sa dai importanta petelor, nu vin toate de-a valma, nu se bat intre ele, ele trebuie sa stea cuminti acolo, este o zbatere, o lupta cu tine, cu amintirile, cu memoria, apoi omul trebuie sa descopere spectacolul singur, sa se bucure de culoare, de ritm, de forme, iar tu ca artist incerci, in masura posibilului, sa te infaptuiesti intr-un mod singular de a fi, sa-ti gasesti drumul tau, cum ne spunea marele profesor Ciucurencu.
                        – Maestre, critica v-a luat in condei inca de la inceputul carierei, cum v-ati pozitionat fata de ceea ce s-a spus, mai ales ca fiecare artist este foarte sensibil atunci cand vine vorba de arta lui.
                        – Criticul este un om avizat, care isi exprima o opinie…
                        – Este avizat de fiecare data?
                        – Sigur, sunt si invatacei, sunt si unii care au ajuns acolo nu stiu cum, ocazional, insa, in general, am avut parte de critici extrem de avizati, oameni cu o cultura dincolo de orice indoiala. Petre Comarnescu, Ion Frunzetti, care este din Tg. Ocana, un om de o mare cultura si rafinament. Apoi, despre mine a scris Argintescu-Amza, Constantin Prut, Dan Haulica, Andrei Plesu, Virgil Mocanu, Susara, Maria Crisan si multi altii, critici foarte importanti, oameni cultivati, cu un statut bine definit.
                        – Nascut la Suceava, liceul la Cluj, facultatea la Bucuresti, apoi stabilit in Bacau. Cum a fost drumul?
                        – N-a fost chiar asa simplu. Am inceput la Campulung cu o scoala medie tehnica, apoi un stagiu de trei ani la Hunedoara la o scoala profesionala, dupa care cinci ani Liceul de Arta din Cluj, urmat de Institutul de Arte Plastice si Decorative « Nicolae Grigorescu » din Bucuresti sase ani, la clasa profesorului Alexandru Ciucurencu, si, iata, ca la 30 de ani, am ales, la repartitie, Bacaul, la Scoala Populara de Arta. Asa mi-am gasit si eu Bacaul, insa ma intorc mereu la origini, in satul meu, unde ma incarc cu prospetime, imagini, refac copilaria…Concetatenii m-au declarat Cetatean de Onoare, la fel cum au procedat si bacauanii mai tarziu.

                        Am incercat sa adun in jurul meu talente

                        – Maestre, in timp ati creat in Bacau o scoala. Au venit in jurul dumnravoastra foarte multi tineri. V-au urmat sau doar v-au admirat?
                        – Eu stiu… Nu pot sa zic o scoala, fiecare e in felul lui, doar ca eu am incercat sa adun din cei care erau talentati, chiar daca erau din alte parti si doreau sa vina in Bacau. Aici erau deja cinci ateliere, cele de pe Neagoe Voda, apoi s-au construit altele pe Ion Luca, in ’80 a aparut si magazinul uniunii, cu sediu, spatiu pentru expunere. S-au creat niste conditii. Din 1970 am inceput taberele de cretie, la Berzunti, Bacau si Tescani, cu un mare impact si beneficiu pentru artistii profesionisti si amatori din Bacau si din tara.

                        Suntem in centrul culturii nationale

                        – Am ajuns la Tescani. Ce reprezinta Tescaniul pentru artistii plastici, pentru scriitori, pentru oamenii de cultura din Bacau?
                        – Noi am plecat in 1976 spre Tescani. Acolo tot complexul era in reparatie, s-a reconstruit acolo un loc foarte frumos. Este un spatiu cu traditie culturala, unde artisti importanti au venit si s-au simtit bine, au creat, au atras mereu alti pictori, sculptori din tara si, mai tarziu si din strainatate. Au urmat expozitii, donatii de lucrari. Era important pentru noi sa fim in legatura spirituala cu tara, cu artistii mari ai Romaniei. Era important ca fapta. Se intampla ceva, eram si noi in centrul culturii nationale.
                        – Ce s-a intamplat cu tabara de la Berzunti?
                        – Ea a functionat pana prin ‘88. A venit o data prim-secretarul Baluta acolo, era o tabara de amatori. A vazut acea lume, care nu era lumea lui, s-a speriat, nu stiu ce s-a intamplat, a chemat securitatea, a luat lumea la intrebari si a dat ordin sa se inchida. In acea perioada am reusit sa infiintam in locul cofetariei Scala, unde este acum Casa Casatoriilor, Cafeneaua artistilor. Era dupa modelul occidental, acolo organizam expozitii, dezbateri, era un loc numai al nostru, puteai primi un prieten, nu era boema, era un loc de creatie, de schimbat idei. Au fost si cetateni care nu au agreat acest lucru si au reclamat. Normal, cum era normal atunci, Cafeneaua s-a inchis, ceea ce dupa mine a fost o pierdere. Am fost in Italia, am avut o bursa de trei luni, am fost in documentare si in alte tari, peste tot artistii sunt apreciati, stimulati, sprijiniti, sunt atrasi la viata comunitatii.

                        Nimeni nu se mai gandeste la frumos

                        – Dumneavoastra sunteti si initiatorul, luptatorul pentru infiintarea unei facultati, a unei catedre, a unui institut de arta in Bacau. Ce s-a intamplat intre timp?
                        – Am incercat, am vrut sa avem in Bacau o asemenea institutie. Am considerat ca avem potential, avem cadre. A functionat aceasta sectie sase ani. Greutatile au fost imense, nu aveam un sediu stabil, ne-am mutat din loc in loc, nu aveam ateliere. Asa ca am renuntat. A fost apoi o discutie cu Universitatea Bacau, insa nu s-a finalizat. Orasul este in continua transformare, insa nimeni nu se mai gandeste la frumos, la estetica, construim de-a valma, fara stil, fara o conceptie care sa tina seama de traditii, de normele moderne. Mai tarziu, poate fi prea tarziu. Bacaul, daca vrea sa se dezvolte are nevoie de specialisti, designeri, graficieni, fotografi, operatori video, scenografi, istorici ai artelor, restauratori, pictori murali, arhitecti etc. De ce sa nu-i pregatim aici?
                        – Domnule Boca, Uniunea Artistilor Plastici din Bacau, al carei presedinte ati fost multi ani, este una foarte bine reprezentata, este puternica, insa nu-i liniste.
                        – Filiala are 70 de membri, este o miscare puternica, formata din pictori, sculptori, graficieni. Sigur, sunt tot felul de orgolii, de personalitati, care se considera importante, unele chiar mai importante si au aparut nelinisti, turbulente. Au fost alegeri acum patru ani, si de atunci dateaza nemultumiri, o anumita scindare. Pacat. Miza? Miza nu exista. Este vorba de un spatiu, de un sediu, care apartin tuturor. Eu cred ca nu conteaza cine le gestioneaza momentan, daca o face in folosul obstei si nu in unul particular. Am incredere in discernamantul fiecaruia, in controlul orgoliilor, astfel ca fiecare sa se intoarca la sevalet, in ateliere, acolo unde este locul artistului. Artistul se expune, iese in piata cu opera, restul nu conteaza. Locul lui este in ateliere. Cu cat existenta, preocuparile colaterale ii ia mai mult timp, cu atat aloca mai putin timp creatiei.
                        – Va place, v-a placut boema?
                        – Ce-i boema? Imi amintesc ca in facultate, erau studenti in anul intai, care stateau la crasma mai mult decat in ateliere, isi lasau barbi, purtau costumatii fistichii, insa spre anul sase deveneau din ce in ce mai modesti, alegeau atelierul ca spatiu de manifestare. Boema este o poveste frumoasa. Este pitoreasca, este un spectacol. Pictorul este mare in salile de expozitii, nu in crasme, pe bulevard.

                        M-am straduit sa ajung la un nivel de perfectiune

                        – Exista in Bacau un extraordinar potential, avem artisti consacrati, insa orasul este sarac in reprezentari, in lucrari artistice, doua-trei statui, niste busturi si cam atat.
                        – Aici un rol important il are Primaria, sectorul cultural, care ar trebui sa se consulte cu artistii, sa se intalneasca periodic cu ei, sa comande lucrari. Japonezii au in consiliul lor de conducere al orasului si artisti, psihologi, arhitecti etc., ei sunt cei care aproba lucrarile care vizeaza estetica unui oras, afisaj, decoratii vitrine, imobile. Sunt lucrari ale unor artisti bacauani care nu-si gasesc locul in peisajul si asa sumbru al orasului, stau aruncate, dosite prin tot felul de unghere, nu sunt valorificate. Depinde insa de administratie, daca doreste sau nu ca orasul nostru sa arate modern, frumos, ancorat in tendinta vremii.
                        – Maestre, artistul lucreaza cu imagini, cu anumite categorii ale esteticii, face legatura intre traditie si modernitate, care este mesajul pictorului Ilie Boca?
                        – Eu m-am straduit, de la primul meu desen, de acum 60 de ani, sa ajung la un nivel de perfectiune in a compune formele in suprafata, a le colora si a ajunge la un echilibru expresiv. Restul, formele, simbolurile se tot aduna in timp, nu sunt foarte multe, nu-i o poveste foarte complicata. In principal, lupta mea a fost ca lucrarea sa aiba expresivitate, sa se constituie intr-o opera care sa faca placere omului cultivat, sa gaseasca acolo mutata starea mea de bucurie, de tristete, de optimism, redate prin mijloacele specifice artei. Sunt o fire optimista si cred in puterea oamenilor ce locuiesc in Bacau ca vor face un oras frumos si atractiv impreuna cu artistii sai, sa se poata mandri cu el cand il adauga numelui sau.

                        Gheorghe Baltatescu