Concursul judetean de limba romana „Mihail Andrei”, organizat de Asociatia Renasterea Buhusi, in parteneriat cu Scoala „Mihail Andrei”, Colegiul „Ion Borcea” si Consiliul Local, a fost o noua declaratie de dragoste adresata distinsului filolog bacauan. Aproape doua sute de elevi (clasele a VII-a – a XII-a) din toate orasele judetului si localitatile limitrofe targului Buhusi au participat la competitie. Teodora Irimia, Iuliana Tuscanu, Elena Cristiana Ciocanel (Colegiul „Gr. Moisil” Onesti, Colegiul „Ion Borcea” Buhusi) au ocupat podiumul la clasa a IX-a. Ana Maria Lucia Ignat, Ana Maria Vreme, Cristina Dochia (Colegiul „C. Negri” Tg. Ocna, Colegiul „Ion Borcea” Buhusi) au fost primele clasate la clasa a X-a. Maria Abaza, Madalina Botezatu, Irina Alexandra Capata n-au putut fi departajate, cucerind premiul I la clasa a XI-a, urmatoarele clasate fiind Ioana Bogatu, Andreea Denisa Modiga, Bianca Pavel, pe un podium „confiscat” de Colegiul „Gr. Moisil” Onesti si Colegiul „C. Negri” Tg. Ocna. La clasa a XII-a, partea „leului” a fost adjudecata de Colegiul „Ion Borcea” Buhusi si Colegiul „C. Negri” Tg. Ocna, prin Ioan I. Ivan, Violeta Apetrei, Roxana Ciobanu si Livia Rusu.
Mihai Daniel Dutu, Cosmina Ioana Teslaru, Oana Lavinia Tirdea si Elena Roxana Rusu (Scoala Nr. 1 Comanesti, Scoala “Mihai Eminescu” Buhusi, Scoala “Ion Rotaru” Valea lui Ion si Scoala “Mihail Andrei), la clasa a VII-a, Simona Georgiana Baciu, Ana Maria Magirescu, Ioana Anca Cada si Cristiana Stefania Colbu (Colegiul „Vasile Alecsandri”, Scoala „Mihai Eminescu” Buhusi, Scoala „Stefan Luchian” Moinesti ), la clasa a VIII-a, au fost cei mai buni gimnazisti. I-am remarcat printre organizatori si pe profesorii Ioan Ivan, Carmen Zaharia, Crenguta Mazilu, Nadia Munteanu, Ciprian Andrei, Mirela Bertia, Dan Grigore, Daniela Pascariu, Doru Drob. La festivitatea de premiere (au fost si bani in plicuri!). Presedintele Renasterii, prof. Petru Botezatu, a schitat portretul generos al viitoarei editii, a XV-a, in vreme ce universitarul Ioan Danila, presedintele acestei competitii, a spus: „Ma bucur pentru ca acest concurs exista. Sper ca el sa fie organizat si in urmatorii ani. Va rog sa fiti nu numai iubitori ai limbii romane, ci si aparatorii ei, intr-o vreme in care exista tendinta de a fi creat un limbaj paralel celui clasic. Sugerez ca anul viitor sa faca parte dintre subiecte, la toate clasele, si o proba de… foc: dictarea”. Spre deliciul asistentei, exigentul filolog a precizat: „Iata, am o contestatie depusa de un concurent. Are patru greseli de ortografie. De aceea pledez pentru dictare, pentru a evalua obiectiv si caracterul functional al limbii”.

In aceste vremuri cand medicii tineri cauta bunastarea peste hotare, pare incredibila povestea unei doctorite care a parasit Ardealul cu 33 de ani in urma pentru a se stabili intr-un sat izolat din Moldova. A devenit localnic, dar si-a pastrat felul de a fi. “Noua, ardelenilor, ne place sa facem mereu ceva, sa avem cu ce ne mandri.” Oamenii au luat exemplul si, poate, de aceea, Rachitoasa este mai altfel decat alte comune din stanga Siretului.

“Unde este cabinetul medical?” Intrebarea aduce zambetul pe fata femeii care sta la poarta unei case frumoase din Rachitoasa. “Mergeti inainte si o sa vedeti pe stanga, cea mai mandra cladire de pe aici”. Gasim usor cladirea, impunatoare, la care duce un lung sir de trepte. Carute artizanale incadreaza intrarea. Toata vara, din ele se vor revarsa rauri colorate si parfumate de flori. O gasim pe dr. Iudita Zorila in cabinet. De dimineata a avut 32 de pacienti. Nu este simplu sa aduci alinare atator bolnavi, insa efortul nu i-a sters zambetul de pe buze. Cei 33 de ani petrecuti la Rachitoasa nu au schimbat-o prea mult pe tanara ardeleanca venita sa faca apostolat intr-un sat izolat din Moldova. Este greu de crezut ca doctorita frumoasa si dintr-o familie instarita a putut sa doarma trei ani pe un pat de dispensar, sa fie zi si noapte printre bolnavii din sat, sa se marite in Rachitoasa, sa creasca aici trei copii si sa nu-si doreasca nicicand sa se mute la oras. Totusi, asa s-a intamplat. “In ’77 am venit aici, cu repartitie. Era dupa cutremur. Dispensarul fusese amenajat in cabinetul veterinar. Erau doua salite. Aveam o masa, doua scaune si stetoscopul. Asa am inceput sa fac medicina la Rachitoasa.” Multi nu i-au dat probabil niciun an pe post. “Primii trei ani nu-i voi uita niciodata. Traiam in conditii grele, munceam mult, dar ce ne mai distram!” Satenii aveau tot felul de boli, se nastea mult la domiciliu, mureau 5-6 copii pe an. “Ii pazeam pe nou-nascuti cu moasa. Veneau pe lume vineti si ne era teama sa nu-i pierdem. Ce emotii! Cu timpul, am redus decesele. De 12 ani nu a murit un copil!”

Acum, Dumnezeu cu mila!

Inainte de ’89, in acest colt al judetului, medicina se facea dupa un circuit bine pus la punct. La dispensar era si o farmacie. Pacientii primeau medicamentele din mana medicului. “Nu le dadeam doar reteta. Eram sigura ca bolnavul face tratamentul. Acum, le dau reteta si… Dumnezeu cu mila! Chiar daca e compensata, multi nu-si iau medicamentele fiindca nu au de unde pune diferenta de bani.” Schimbarile de acum din sistem nu suna bine in teritoriu. Medicii de familie nu au voie sa ofere decat 20 de consultatii pe zi si sa faca o singura deplasare la domiciliul unui bolnav. “Ce-ar fi trebuit azi sa fac, daca am avut 32 de pacienti? Sa trimit 12 acasa? Am inteles ca nu pot da mai mult de 20 de retete compensate pe zi. Ce ii spun celui care nu poate primi? Si el este asigurat.” Coplata este un alt subiect dureros. Dr. Zorila ingrijeste de sanatatea oamenilor din 16 sate. Joia, de exemplu, porneste la ora 7 din casa spre Buda. O asteapta potop de lume. Cand se intoarce la cabinetul din Rachitoasa gaseste holul plin. Pe cine sa refuze? Cui sa nu dea trimitere sau reteta? “Sistemul” nu stie ca pe unii i-a adus pe lume, pe altii ii cunoaste de zeci de ani.

Mandrie la puterea a treia

“Daca ii cer unui om 10 lei la o consultatie, i-am luat painea pe o saptamana. Daca nu-l taxez, ma ia Fiscul la rost. Nu ma crede ca fac munca voluntara. Imi cere chitantele.”

La Rachitoasa, medicina se face in familie, Sotul doctoritei, Ionel Zorila, fost primar al comunei, a ajutat-o sa amenajeze un cabinet cu care pot rivaliza putine din judet. “Eu doar execut ordinele, glumeste Ionel Zorila. Am facut tot ce a fost nevoie. Ba chiar am sI mosit. Intr-o iarna, cand drumurile erau blocate, eram singur acasa si a nascut o femeie in cabinet cu mine. Am facut totul ca la carte. Numai cordonul l-am lasat prea lung. A ras medicul de pe Salvare a doua zi, cand a ajuns.” Talentul si dorinta de a invinge suferinta s-au transmis in familie. Tereza Blanca, fiica sotilor Zorila, este medic, rezident in medicina de urgenta si vrea sa urmeze mamei sale in Rachitoasa. Robert este medic veterinar. Andrei a ales cariera de inginer. Copiii, cabinetul si comuna sunt mandria sotilor Zorila.

Razvan Huiban este elev in clasa a VIII-a la Scoala cu Clasele I-VIII Secuieni. El este de departe un elev model al clasei sale intrucat este un participant constant la olimpiadele nationale de fizica si chimie pentru gimnaziu. Pasiunea sa pentru aceste obiecte a fost incurajata de profesorul Lucica Dandu care i-a fost alaturi la fiecare competitie. Razvan a participat in clasa a VI-a pentru prima oara la nationala si a obtinut locul al 13-lea. Fara sa ramana descurajat, el a participat si in anul urmator, iar progresul s-a vazut: a ocupat locul 9. Pe 22 mai el va participa din nou, cu sperante mai mari, la aceeasi competitie. „Pana acum a fost foarte frumos. O competitie destul de grea si pentru elevii pregatiti, dar cred ca m-am descurcat destul de bine”, ne-a spus sincer Razvan Huiban. Aceste materii ii plac intrucat „inveti despre lumea inconjuratoare”. Cat despre faptul ca este elev intr-o scoala din mediul rural, Razvan este de parere ca elevii de la tara nu sunt cu nimic mai prejos decat cei din oras: „Cei de la tara au mai multe cunostinte pentru ca inteleg problemele vietii din acest mediu si anumite probleme le vezi practic in gospodarie, mai ales in legatura cu fizica”. Chiar daca laboratorul scolii nu beneficiaza de o dotare completa, elevul se straduieste sa inteleaga anumite fenomene macar in teorie. Munca sa este dublata de exercitiile pe care le face si acasa, in timpul liber. In plus, el isi ajuta parintii si la treburile din gospodarie si are grija de fratele mai mic care merge la gradinita.

Un viitor „vrancean”

Razvan este decis ca incepand de anul scolar viitor, numele sau sa se regaseasca pe listele celor admisi la Colegiul „Gheorghe Vranceanu”. Chiar daca va trebui sa faca naveta, nu vede in aceasta un impediment real. „O sa dau la matematica-informatica. Dupa aceea, nu m-am gandit. Oricum sunt pregatit sa merg la liceu”, ne-a spus decis si entuziast elevul. Deja de prima proba a Evaluarii Nationale a trecut cu brio, dupa cum apreciaza. Are putine emotii la matematica, dar este increzator ca viitorul ii va aduce sansa unui liceu bun, care sa-l ajute sa urce pe scara progresului.

Lacusorul, transformat in “punct de alimentatie publica”

Lacusorul din Parcul Cancicov, lasat in paragina de actuala administratie locala, va fi transformat intr-un birt cu mancare si bautura ieftina. Intentia actualei administratii a trezit nemultumirea consilierilor locali bacauani dar si a unor agenti economici.

La sfarsitul lunii aprilie, Consiliul Local Bacau a dezbatut un proiect de hotarare privind organizarea unui concurs de solutii pentru reamenajarea a peste 154 de metri patrati, in locul numit „Insula din Parcul Cancicov”. Arhitectii din cadrul Ordinului Arhitectilor din Romania, Filiala Bacau-Neamt, sau firme de arhitectura vor putea prezenta proiecte, pana in data de 7 iunie. Juriul va decide in data de 10 iunie care proiect este mai bun, iar solutia va fi premiata cu 5 mii de lei. Aceasta este doar prima etapa a „reamenajarii” Insulei de la Parcul Cancicov. Ulterior, administratia va incredinta terenul unei firme, care se angajeaza sa realizeze investitia. In contul „investitiei”, firma va primi spre inchiriere terenul pentru mai multi ani, pana la „amortizarea” investitiei si castigarea unui profit consistent.

Vocea consilierilor: „Fara mici, fara bere, fara prost gust”

Tema concursului de proiecte privind reamenajarea insulei din parcul central a nascut vii controverse in Consiliul Local. Edilul, initiatorul proiectului, a impus in proiectul de hotarare aprobat in data de 29 aprilie ca tema pentru studiu sa fie „o constructie ce va adaposti spatii de alimentatie publica, tip bar-bufet: servirea bauturilor alcoolice si nealcoolice, tutun, gustari), cu regim de inaltime recomandat de P+1 sau D+P+1, pentru aproximativ 100 de persoane”. Noul local din Parcul Cancicov va functiona tot anul calendaristic, fapt motivat in primul rand de recuperarea cat mai rapida a investitiei. Majoritatea consilierilor locali au protestat vehement fata de intentia primarului Stavarache de a aproba infiintarea unui nou punct de alimentatie publica in Parcul Cancicov, una din putinele oaze de verdeata si liniste din oras. Costel Dunava, ales local din partea PSD, a declarat ca unul dintre cele mai frumoase locuri din Parcul Cancicov ar fi putut deveni un loc de relaxare si de implinire spirituala. „Avand in vedere intentia actualei administratii de a construi in mijlocul parcului un spatiu comercial de P+1, noi ne-am opus. Propunerea noastra a fost ca in acel loc sa fie amenajat un spatiu adecvat in care sa aiba loc manifestari culturale, in care sa fie pusi in valoare elevii de la Liceul de Arte sau alte persoane talentate din oras. Din pacate, proiectul a ramas in forma actuala. Am ramas doar cu promisiunea verbala a primarului ca nu va aproba alimentatie publica”, a spus Dunava. Gabriel Axinte, consilier democrat-liberal, considera total inadecvata ideea unui nou spatiu destinat alimentatiei publice. „Nu e normal sa se aprobe asa ceva. Prin termenul de alimentatie publica se pot intelege multe. In acelasi timp, speram sa se realizeze o constructie usoara, din lemn, care sa nu afecteze stilul parcului”.

Muzica si mizerie langa bolnavii Spitalului Judetean

Realizarea unui nou punct de alimentatie publica in mijlocul parcului este dezaprobata si de managerii Restaurantului „Green Parc”, situat in Parcul Cancicov. Proiectul administratiei bacauane nu se adreseaza aceluiasi esantion de clienti, dar ar putea aduce cu sine manelizarea intregului parc. „Eu cred ca nu era nevoie de asa ceva. Nu era oportuna realizarea acestei bodegi. E spitalul aproape, iar aceasta locatie va aduce mizerie si zgomot in plus. Iar distributia produselor catre local va afecta parcul. Poate era necesara o dezbatere publica in acest sens”, ne-a declarat Gheorghe Dospinescu, administratorul Green Parc.
De cealalta parte, viceprimarul Roxana Mironescu a declarat ca localul care va functiona pe spatiul lacusorului va functiona tot anul. Mironescu a recunoscut ca nu stie care va fi valoarea totala a investitiei. „Nu stim la cat se va cifra investitia. Dar ca amortizarea sa fie mai rapida, este nevoie ca acest local sa functioneze tot anul. Terenul va fi dat in chirie si nu in concesiune, cu posibilitatea de reinoire a contractului”, ne-a declarat viceprimarul Mironescu.

„Sa nu fie transformata intr-o carciuma ordinara”

Consilierul liberal Cristian Cojocaru considera necesara doar reamenajarea „Insulei din Parcul Cancicov” si spera ca aceasta sa nu fie transformata intr-un balci ieftin, intr-o bodega. „ Lacusorul statea de pomana. Este bine ca va fi curatata albia, ca se va realiza o noua constructie. Pe vremea cand eram eu in liceu, lacusorul era un loc elegant. Stiu ca in proiect este stipulat sa se realizeze un spatiu pentru alimentatie publica. Speram ca aceasta sa nu fie transformata intr-o carciuma ordinara, ci sa fie un loc elegant care sa nu deranjeze”.

Deconcentrate si zbuciumate

Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionale patru dintre punctele articolului 1 din Legea de modificare si completare a Legii 188 privind Statutul functionarilor publici. Intre acestea, unele privesc functiile de conducere din institutiile deconcentrate. Legea de modificare si completare a Statutului functionarilor publici nu e prima incercare a Guvernului Boc de a crea temeiul legal pentru mentinerea in functie a directorilor propusi de PD-L. Dupa alegerile din 30 noiembrie 2008, pierdute de PNL, democrat-liberalii si social democratii si-au impartit functiile frateste, iar la iesirea PSD de la Guvernare, in toamna 2009, PD-L a luat si ce mai ramasese. In timpul acestor mutari, Guvernul Boc a emis doua ordonante aproape identice, 37 si 105, amandoua respinse de Curtea Constitutionala. Acum, e nelegala si modificarea Legii 188. Aceasta inseamna ca posturile de directori nu mai pot fi ocupate de personal contractual, ca in prezent, ci de functionari publici, asa cum spune Legea 188, nemodificata. Ceva tot s-a castigat: timp. Ministerele au pregatit concursurile pentru ocuparea posturilor de conducere, care vor avea loc intr-o saptamana-doua si la care se vor prezenta actualii directori, membri ai PD-L, si, bineinteles, vor castiga. "Pana la organizarea concursului toti directorii actuali sunt numiti interimari, ne-a spus Gheorghe Apostu, suspendat, in urma anularii celor doua ordonante, din functia de director coordonator al Agentiei de Prestatii Sociale. Eu sunt in corpul functionarilor publici si ma voi prezenta la concurs." Printre putinii sefi din institutiile deconcentrate care pot fi aproape siguri ca isi vor pastra locul se afla si dr. Marin Bustuc, de multi ani director adjunct al Directiei de Sanatate Publica Bacau. Schimbarile din institutie, de-a lungul timpului, nu l-au marcat si nici nu i-au dat emotii. “Nu prea are cine concura pentru acest post, fiindca se cere specialitatea sanatate publica. Am mai dat concurs pe postul acesta. Cand s-a cerut sa devin functionar public am dat examen. Am fost apoi transformati in personal contractual. Nicio problema! Acum se doreste sa redevenim functionari publici. Mai dau o data concurs peste 6 luni. Care e problema?” Si la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) lucrurile par a fi clare. Directorul coordonator a fost adus din afara si are statut de personal contractual, dar considera ca indeplineste conditiile prevazute de Legea 188. "Eu am fost parlamentar si aceasta demnitate este asimilata celei de inalt functionar public", sustine Cristian Cucuian, directorul ITM. La Casa Judeteana de Pensii, insa, cel care detine functia de director coordonator adjunct cu stabilirea si plata pensiilor nu este in corpul functionarilor publici. In agricultura bacauana, cu exceptia Oficiului Judetean al APIA, lucrurile sunt linistite. DADR, ORSA si OJPDRP au cate un singur director, care se va prezenta, probabil, la concurs, insa la APIA exista, in acest moment, doi sefi: directorul coordonator Nicolae Huiban, propus de PD-L si numit de minister, aflat in concediu, si Ioan Melinte, instalat in functie de catre instanta, care i-a dat castig de cauza.

Operatie fara anestezie

Angajatii din sistemul bugetar vor pierde 25 la suta din venituri, iar pensionarii si somerii, 15 la suta. Pretul crizei si al haosului economic va fi suportat, se pare, de cei mai amarati dintre romani. Daca pana acum acestia isi socoteau banutii de medicamente si intretinere, de acum nu vor mai avea ce socoti.

Functionarii din primarii si consilii judetene sunt stupefiati de masurile anuntate, joi, de presedintele Basescu. Acum, cel mai mic salariu este 705 de lei, insa dupa "amputare" va ajunge la 525 lei. Un angajat cu studii superioare, care ocupa postul de „asistent debutant” in CJ Bacau, are un brut de 878 lei, ceea ce inseamna 700 in mana, iar de la 1 iunie, doar 600 de lei. Un functionar cu 20 de ani vechime, care primeste acum 1400 lei brut, va pierde 350 de lei. Cea mai mare spaima a functionarilor e legata de banci: „Nu vom mai avea cu ce plati ratele, vom ramane si fara case, si fara slujbe…” Foarte nemultumiti sunt si asistentii sociali. „E cea mai mare gafa pe care o putea face Guvernul! Trebuia sa gaseasca alte solutii, nu sa actioneze in ultima clipa. Altfel stateau lucrurile daca actionau in 2009”, afirma Vasile Rosca, liderul sindicatului „Mens Sana”, aflat la Bucuresti, vineri, ca sa picheteze Guvernul. Alaturi de „Mens Sana” s-a aflat si „Familia”, celalalt sindicat din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau.

Asistentii din Bacau au pichetat Guvernul

Asistentii sociali au protestat, vineri, timp de doua ore impotriva reducerilor de personal si a grilei de salarizare din Legea 330, “care nu este echitabila”, dezavantajand unele categorii si omitand altele. Sindicalistii sunt furiosi pe masurile anuntate joi seara, mai ales ca angajatii DGASPC au, oricum, cele mai mici salarii. “Asistenta sociala e oaia neagra a sistemului bugetar. Suntem platiti foarte prost, se pleaca de la salariul minim pe economie si se ajunge, dupa ani de vechime, la 12-13 milioane, daca ai studii superioare”, arata Vasile Rosca, liderul sindicatului “Mens Sana”. Asistenta sociala presupune sa lucrezi cu adultii si copiii cu dizabilitati, cu varstnicii imobilizati la pat, cu minori traumatizati, abandonati sau delincventi. E o munca grea, platita prost, facuta cu sabia deasupra capului: “Vin reducerile!” Vestea micsorarii cu 25 la suta a veniturilor i-a socat pe bugetari. “Un asistent social cu studii superioare ia 900 de lei in mana, dar am colege cu 2 ani de vechime care iau 700 de lei. Sunt tinere, vor sa-si intemeieze o familie, sa-si cumpere o garsoniera, dar cu ce? Din 700 de lei abia te hranesti si te imbraci”, afirma presedinta Polixenia Oprisan, “Familia”. De la 1 iunie, asistentii mai tineri vor lua 525 de lei, in loc de 705.

Cu sabia deasupra capului!

Reducerea cu 15 la suta a pensiilor si cu tot atata a ajutorului de somaj va fi resimtita din plin de catre pensionari si someri. Si aceasta deoarece marea majoritate dintre ei au venituri foarte modeste. In judetul Bacau sunt peste 144.000 de pensionari iar pensia medie este de 729 lei. 15 la suta din aceasta suma inseamna 109,3 lei. Asadar, pensia va fi diminuata cu aceasta suma, adica pensionarul va lua 620 lei in loc de 729 lei. Pentru multi pensionari masura va fi si mai dureroasa. Este vorba despre persoanele care au pensie anticipata partiala sau de urmas, cele pensionate pe caz de boala si cele cu pensie minima garantata (sociala). In total, din aceste categorii sunt peste 70.000 pensionari, dintre care 22.600 au pensie sociala, de 350 lei. Pensia medie anticipata partiala este de 667 lei, de invaliditate-556 lei iar de urmas de numai 364 lei. In urma aplicarii masurii, persoana cu pensie anticipata partiala va lua 567 lei (cu 100 lei mai putin), pensionarul de invaliditate – 473 lei (minus 83 lei), iar cel de urmas – 309 lei (fara 55 lei). Pensia minima garantata va scadea la 298 lei. Somerii vor suferi si ei la fel de mult, deoarece indemnizatia (ajutorul) de somaj este foarte mica. In prezent indemnizatia de somaj este de 450 lei (75 la suta din salariul minim brut pe economie) la care se adauga, in functie de vechimea in munca, intre 3 si 10 la suta din media veniturilor salariale pe ultimele 12 luni.

Pensionarii se revolta

Pensionarii, la fel de afectati ca si bugetarii si somerii, se vor alatura si ei sindicatelor care vor organiza miscari de protest. "Luni (10 mai – n.r.) ne vom aduna conducerile tuturor organizatiilor pensionarilor si vom stabili ce vom face, ne-a spus Mihai Enache, vicepresedinte, Uniunea Judeteana a Pensionarilor. Este cert ca ne vom alia cu federatiile sindicale, pentru ca astfel vom avea o mai mare putere de convingere. Vom trimite si noi o delegatie la Bucuresti, miercuri, cand vom picheta Prefectura." Reprezentantul Uniunii Judetene a Pensionarilor a mai spus ca sefii asociatiilor acestora au fost contactati deja de catre cei din conducerea Blocului National Sindical (BNS) pentru a participa la proteste.

Calendarul grevelor se va decide marti!

Grevele, mitingurile si alte forme de protest, care ar fi trebuit sa inceapa din aceasta saptamana, primii care ar fi trebuit sa picheteze Guvernul fiind dascalii, au fost amanate. Liderii marilor confederatii sindicale din administratie, sanatate si invatamant s-au întalnit, ieri, cu presedintele Traian Basescu pentru a discuta despre scaderile salariale pe care Guvernul urmeaza sa le opereze. In cursul acestor discutii, s-a stabilit ca micsorarea cu 25 la suta a salariilor bugetarilor si cu 15 la suta a pensiilor si ajutorului de somaj sa se aplice numai pana la sfarsitul anului 2010. Sindicalistii au mai precizat, dupa intalnirea cu Traian Basescu, ca au solicitat ca toate masurile sa fie discutate cu federatiile pe ramura. Sindicalistii au amanat grevele programate, deoarece, maine, 11 mai, vor fi prezenti la Parlament, pentru o noua runda de negocieri. Dupa aceasta intalnire, vor decide daca vor mai intra in greva generala sau nu.

Procurorii anticoruptie ii inchid gura lui Stavarache

Prin Rezolutia nr. 65/P/2010, procurorii DNA au confirmat ca terenul de 3,4 hectare pe care si-a desfasurat activitatea Transport Public este proprietate a societatii. Rezolutia a fost intocmita in data de 3 mai si vine la mai bine de jumatate de an de la sesizarea efectuata de presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea. Pe 27 august 2009, Benea organiza o conferinta de presa in care facea publica intentia de a cere DNA sa verifice legalitatea certificatului de proprietate emis de CJ Bacau pentru Transport Public. Certificatul a consfintit faptul ca terenul de 3,4 hectare situat pe strada Narciselor 14 bis se afla in proprietatea societatii de transport in comun. Rezolutia emisa de DNA demonteaza punct cu punct intregul esafodaj croit in jurul terenului de la Transport Public de primarul Stavarache si acolitii sai. In plus, procurorii au subliniat ca municipiul Bacau nu a suferit niciun fel de prejudiciu in urma privatizarii societatii – asa cum eronat sustine Stavarache – si ca, inca din 2005, DNA s-a pronuntat asupra privatizarii Transport Public, concluzionand ca aceasta s-a facut conform legii.

Pe 27 august 2009, Dragos Benea – presedintele CJ Bacau – anunta intr-o conferinta de presa ca va cere DNA sa cerceteze legalitatea Certificatului de proprietate dat de CJ pentru societatea Transport Public. Documentul atesta, odata-n plus, faptul ca terenul de 3,4 hectare situat la adresa Narciselor 14 bis, in municipiul Bacau, apartine societatii de transport in comun. Certificatul a fost emis de CJ la data de 15 mai, starnind un imens scandal politic orchestrat de primarul Bacaului, Romeo Stavarache. Sesizarea DNA a fost efectuata de Benea la data de 4 septembrie 2009, la cateva zile dupa conferinta de presa.
Dupa mai bine de jumatate de an, procurorii DNA si-au concretizat cercetarile printr-o Rezolutie care dinamiteaza intregul jihad administrativ indreptat impotriva societatii de transport in comun si coordonat – la vedere – de actualul edil sef.

Valoarea terenului, inclusa in pachetul de actiuni

In Rezolutia amintita se arata ca valoarea terenului de 3,4 hectare pe care si-a desfasurat activitatea Transport Public a fost inclusa, la momentul privatizarii, in totalul valorii pachetului de actiuni. „Raportul de evaluare a stabilit si valoarea terenului de 34.662 mp, care a fost inclusa in totalul valorii pachetului de actiuni ce urma a se vinde”, au consemnat, in Rezolutie, procurorii DNA.
De-a lungul timpului, primarul Romeo Stavarache si-a facut un titlu de glorie din a ataca in permanenta actionariatul societatii Transport Public, sicanand in repetate randuri compania, unul dintre cei mai importanti platitori de taxe si impozite din municipiu.
In nenumarate intereventii publice, Stavarache a denaturat in mod voit realitatea economica a privatizarii societatii Transport Public, afirmand ca terenul de 3,4 hectare „a plecat” in mod ilegal din patrimoniul municipalitatii. Intr-o scrisoare recenta transmisa bacauanilor, edilul a precizat ca „familia Sechelariu si acolitii sai au luat in proprietatea lor, cu acte sau fara, (…) transportul public al orasului”. „Voi reda bacauanilor terenurile (!) de la Transport Public”, a promis Stavarache in epistola.
Primarul este contrazis, odata-n plus, de cercetarile efectuate – timp de peste jumatate de an – de catre procurorii DNA. Terenul de la Transport Public nu apartine municipalitatii, ci societatii de transport.

„Proprietate a cumparatorului“

In aceeasi Rezolutie se mai arata ca la data privatizarii proprietatea asupra terenului de 3,4 hectare se transfera cumparatorului: „In articolul 7.5. din contractul de vanzare-cumparare de actiuni, vanzatorul a atestat ca societatea are in folosinta suprafata de 33.433 mp, iar la data semnarii contractului proprietatea se transfera cumparatorului”.
Potrivit articolului 7. 5 – „Terenul” – din Contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr. 13093 din 17 aprilie 2002, „vanzatorul (n.r. – Consiliul Local Bacau) atesta ca Societatea are in folosinta suprafata 33.422 si la data semnarii prezentului contract intra in proprietatea acestuia”.
In editia de miercuri, 10 februarie 2010, Stavarache declara in oficiosul personal – Ziarul de Bacau – ca „orasul trebuie scapat de mafia terenurilor. Sechelariu si-a gasit acoliti si singura sansa pentru a opri aceasta mafie a terenurilor este ca institutiile statului sa-si faca datoria”. Institutiile statului si-au facut, pe buna dreptate, datoria. Nu insa in sensul abuziv dorit cu insistenta de actualul edil sef.

Prejudiciu inexistent

Mai mult, procurorii DNA recunosc in Rezolutie ca municipiul Bacau nu a fost prejudiciat in urma privatizarii societatii Transport Public si ca nu exista „temeiuri convingatoare” in acest sens. „Nu se poate aprecia ca exista temeiuri convingatoare referitor la existenta elementelor constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice (…) cu producerea unui prejudiciu in paguba municipalitatii Bacau, intrucat vanzarea-cumpararea de actiuni s-a facut la valoarea mai mare stabilita de evaluatori (…), conform legii”, se mai arata in Rezolutia intocmita de procurorii DNA.
Pe 19 decembrie 2009, primarul Stavarache declara oficiosului Ziarul de Bacau ca „Sechelariu vrea sa-i escrocheze pe bacauani cu circa sase milioane de euro”, prin vanzarea terenului de la Transport Public catre un tert. Declaratiile edilului sunt contrazise flagrant de Rezolutia DNA care precizeaza, in clar, ca municipiul Bacau nu a fost pagubit in niciun fel si ca terenul apartine societatii de transport, nefiind – prin urmare – al Primariei, asa cum inca mai sustine Stavarache.

Legalitate atestata inca din 2005

Rezolutia DNA se incheie prin recunoasterea de catre procurori a faptului ca privatizarea societatii Transport Public a fost cercetata inca din anul 2005, lucratorii anticoruptie dispunand, la acea data, scoaterea de sub urmarire a lui Dumitru Sechelariu.
La cinci ani, o noua serie de cercetari a procurorilor, reconfirma verdictul dat de acestia inca din 2005: privatizarea societatii de transport s-a facut conform legii, valoarea terenului a fost inclusa in valoarea actiunilor emise cu ocazia privatizarii, iar municipiul Bacau nu a inregistrat niciun fel de prejudiciu.

Subterfugii

Validitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de CJ Bacau pentru Transport Public face obiectul unui litigiu interminabil. Cu largul concurs al edililor, actiunea deschisa in instanta de municipalitate este taraganata nepermis si impotriva prevederilor legale. Legea 137 din 2002, privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii, precizeaza clar termenele pe care magistratii sunt obligati sa le aiba in vedere la judecarea unor cauze de acest fel. Astfel, la Articolul 40, legea sus-amintita prevede ca "cererile prin care se ataca o operatiune sau un act prevazut in prezenta lege (…), ori se valorifica un drept conferit de acestea sunt de competenta sectiilor comerciale ale tribunalelor si se judeca de urgenta si cu precadere".
Acelasi articol mai precizeaza ca "daca sunt motive intemeiate pentru care partile nu sunt in masura sa isi prezinte apararile (…) instanta va putea, in mod exceptional, sa acorde un singur termen in cunostinta de cel mult 5 zile pentru aceste motive". Alineatul 3 al aceluiasi articol prevede ca "instanta este obligata sa pronunte hotararea in termen de 3 zile de la inchiderea dezbaterilor si sa comunice partilor hotararea in cel mult 5 zile de la pronuntare".

Terenul de la Transport Public, un scandal fabricat politic si impotmolit in hatisul justitiei

Istoria “cazului" Transport Public (TP) este simpla. In intervalul 1999 – 2002, Consiliul Local Bacau a adoptat o suita de hotarari menite a pregati privatizarea TP. Circuitul documentelor administrative se finalizeaza cu insusirea de catre CL a privatizarii (in aprilie 2002), precum si cu Incheierea nr. 2302 pronuntata de Judecatoria Bacau la 10 februarie 2003, prin care se recunoaste dreptul de proprietate a TP asupra terenului de 3, 34 hectare pe care societatea isi desfasoara activitatea.
Lucrurile iau o turnura neasteptata odata cu accederea in functia de primar a lui Romeo Stavarache. Din 2005, acesta incepe sa hartuiasca sistematic TP, sub pretextul ca “terenurile trebuie sa revina la bacauani”. In 2007, primarul introduce mai multe actiuni in instanta prin care revendica dreptul de proprietate a terenului, sub argumentul ca in procesul de privatizare a TP, terenul nu a fost luat in calcul. Ultima actiune inaintata instantei de Stavarache dateaza din ianuarie 2008. De aici, cazul ia o turnura spectaculoasa.

A dat cu piciorul unei investitii Kaufland

In a doua jumatate a lui 2008, un dezvoltator de marca din industria hypermarketurilor (Kaufland) ia in calcul terenul de la Transport Public in vederea construirii unui magazin. Afland de litigiul in care se afla terenul, dezvoltatorul remite Primariei Bacau o serie de intrebari privitoare la statutul juridic al amplasamentului. Intr-un raspuns semnat de viceprimarul Dragos Luchian, la 16 ianuarie 2009, municipalitatea il asigura pe dezvoltator de “toata disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor cu care va confruntati". In decurs de numai patru zile de la raspuns, primarul Romeo Stavarache decide sa renunte la judecarea actiunilor formulate impotriva TP dar si la exercitarea cailor de atac, iar in ianuarie 2008 sa-si exprime acordul expres in vederea radierii litigiilor notate de municipalitate in Cartea Funciara. In lunile mai si iunie 2009, Primaria elibereaza doua certificate de urbanism prin care atesta ca regimul juridic al terenului de la TP este acela de “proprietate privata". Investitia de cateva milioane de euro intr-un hypermarket care ar fi creat sute de locuri de munca parea a fi o simpla formalitate.

PUD-ul, scanteia care a reaprins fitilul

Insa n-a fost asa. La sedinta Consiliului Local din 30 iulie 2009, majoritatea liberala controlata de Stavarache se suceste din nou si decide sa respinga Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) destinat SC Transport Public si necesar demararii lucrarilor la hypermarket. Prezenti la sedinta CL, cei 10 consilieri liberali s-au pronuntat impotriva proiectului de hotarare privind aprobarea PUD, desi in expunerea de motive, precum si in avizul de legalitate primarul Stavarache, respectiv secretarul municipiului, Ovidiu Popovici, avizasera favorabil propunerea. Pe 31 iulie, la o zi de la sedinta CL, primarul Stavarache introduce o noua actiune in instanta privind revendicarea dreptului de proprietate asupra terenului de la Transport Public, dupa ce cu jumatate de an in urma abandonase demersul in justitie din proprie initiativa.

Certificat contestat

In data de 15 mai 2009, Consiliul Judetean Bacau a eliberat societatii Transport Public un certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului de 3,4 hectare. Proiectul de hotarare a CJ a fost votat de 30 de consilieri din totalul de 37. Deci, inclusiv de alesi ai PNL, partidul lui Stavarache.
La sedinta Consiliului Local Bacau din 20 august 2009, Sechelariu si-a sustinut cauza in plen, reiterand faptul ca terenul apartine societatii de transport si ca este victima a unor abuzuri repetate comise de administratia Stavarache. Certificatul de proprietate emis de CJ Bacau a fost atacat in contencios administrativ de municipalitate, litigiul fiind castigat de societate in prima instanta, in prezent fiind la stadiul de recurs formulat de primar. Desi DNA a confirmat legalitatea certificatului emis de CJ Bacau, precum si faptul ca municipiul nu a fost prejudiciat in urma privatizarii Transport Public, primarul Stavarache continua sa hartuiasca societatea de transport in comun, privand-o de posibilitatea de a incheia tranzactii in interesul general al comunitatii (n.r. – investitia in hypermarket ar fi creat sute de noi locuri de munca, ar fi generat plata a zeci de miliarde la bugetul local si ar fi deservit din punct de vedere comercial o arie importanta din municipiu).

„Ranchiuna si ura, politica oficiala a administratiei Stavarache“

„In opinia mea, efectul logic al rezolutiei DNA este unul mai mult decat previzibil: actiunile in justitie reluate iresponsabil dupa renuntari succesive si recunoasteri exprese ale dreptului nostru de proprietate, declaratiile publice si luarile de pozitie ale toturor persoanelor care au uzitat de prerogativele puterii publice pentru desfiintarea clientilor mei ar trebui sa aiba, ca efect, tragerea la raspundere penala a acestora. Atat timp cat clientii mei nu au fost gasiti vinovati de comiterea vreunei ilegalitati, persoanele care s-au folosit de parghiile puterii publice pentru a-i distruge, invocand presupuse ilegalitati infirmate expres de institutia competenta, trebuie sa plateasca.“

In repetate randuri, oficiosul lui Stavarache – Ziarul de Bacau – i-a atacat pe alesii lcoali din opozitie care au incercat sa sustina proiectul unei investitii private pe terenul de la Transport Public. Acestia au fost facuti cu ou si cu otet in ziarul de casa al primarului. Totul a culminat in perioada campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din noiembrie 2009, cand in numele unor interese electorale obscure, consilierii locali neaserviti lui Stavarache au fost atacati zi-lumina.
Nicolae Zaharia, ales local din partea PSD, a declarat ca Rezolutia DNA vine sa confirme reaua-credinta ce a insotit – in permanenta – demersurile lui Stavarache. Zaharia, consilier atacat marlaneste in oficiosul primarului, a apreciat ca "ranchiuna si ura au devenit politica oficiala a administratiei Stavarache".
"Am declarat tot timpul ca acest primar este un mincinos si un las. Iata ca DNA imi confirma mai vechea banuiala. In plus, aceasta Rezolutie da la iveala si reaua-credinta a lui Stavarache. In loc sa dea drumul la o investitie importanta si sa faca ce e de facut pentru Bacau, primarul a preferat sa blocheze orasul din ratiuni si interese proprii. Nu e doar problema societatii Transport Public. Vorbim de apa scumpita bacauanilor, de taxe marite, de interese de grup. Ranchiuna si ura personala au devenit politica oficiala a administratiei Stavarache", a afirmat Zaharia.
De cealalta parte, Constantin Draganuta, liderul grupului PD-L din Consiliul Local, a opinat ca actualul primar este alergic la investitiile care nu-i trec prin mana. "Inca odata s-a dovedit ca am respectat legea si ca am avut dreptate sa sustinem o investitie care ar fi adus in Bacau bani si noi locuri de munca. Sa ne amintim ca in decembrie 2009 a existat o sedinta de Consiliu Local care nu s-a tinut pentru ca Stavarache a interzis consilierilor PNL participarea la sedinta. Daca investitiile sau licitatiile nu-i trec prin mana, nu este de acord cu ele. Cauta tot timpul nod in papura si, unde nu gaseste, fabrica, inventeaza", a afirmat Draganuta.

CL Comanesti a continuat, in aceasta primavara, proiectul “Romania prinde radacini” derulat de grupul Realitatea in parteneriat cu DS si CJ Bacau. In 2010, in aceeasi zona, mai exact pe dealul Laloaia, autoritatile au plantat 50.000 de puieti, fara sa cheltuiasca niciun leu din bugetul local.

Orasul Comanesti a fost grav afectat de inundatii in 2005, una dintre cauze fiind defrisarile masive din zona. Masurile de combatere cele mai importante vizeaza construirea de diguri si refacerea padurilor. In 2008 si 2009, Consiliul Local (CL) Comanesti a beneficiat de un parteneriat de exceptie cu organizatia “MaiMultVerde”, grupul Realitatea-Catavencu si RNP Romsilva, gratie caruia au fost impadurite 10 hectare de teren. Cum in 2010 Comanestiul a lipsit de pe harta campaniei “Romania prinde radacini”, Viorel Miron a decis sa continue proiectul pe cont propriu si a cautat noi colaboratori. “Anul acesta, printr-un parteneriar cu o fundatie din Olnda, HOEDT, si cu Romsilva Bacau, pe o suprafata de 10 ha au fost plantati 40.000 de puieti de pin silvestru si 10.000 de salcam”, arata Viorel Miron, primarul orasului Comanesti. Pinii au fost saditi pe deal, iar salcamii, pe langa albia paraului Laloaia pentru a asigura intarirea malurilor. Nici manopera nu a scos bani din visteria locala. Copacii au fost plantati printr-o ampla actiune de voluntariat, la care au participat toti angajatii Primariei, cei ai Politiei Comanesti, pompieri si jandarmi din Bacau si Comanesti, dascali si elevi. Si spatiile verzi din oras au beneficiat de atentie: au fost plantati 30.000 de arbori si arbusti, cumparati, nu donati, de data aceasta, de la Directia Silvica, si 1000 de trandafiri, panselute si magnolii.

In judetul Bacau exista un deficit de 60 de medici de familie. Cifra a fost stabilita de o comisie formata din reprezentanti ai Directiei de Sanatate Publica (DSP), ai Casei Judetene de Asigurari de Sanatate si ai Colegiului Medicilor. Normele din acest an ale contractului-cadru de acordare a asistentei medicale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate prevad ca trebuie sa existe un medic la 1800 de locuitori. Pana acum, limita era de 2000 de locuitori la fiecare medic. A rezultat astfel un deficit de zeci de medici de familie. “Avem un necesar de 60 de medici de familie, ne-a declarat dr. Aura Cretu, director adjunct al DSP Bacau. Din aceasta cifra, 35 reprezinta necesarul de medici din rural. Sunt comune in care numarul populatiei impune existenta a 3 sau 4 medici de familie si exista 1 sau 2.“ Pe de alta parte, dupa multi ani, se permite deschiderea unor noi cabinete in orase, care au fost pana de curand “inchise”. Cel mai mare deficit, de 8 medici de familie, este in municipiul Bacau. Deschiderea cabinetelor pare a fi cea mai simpla problema. Mai dificil este pentru un medic de familie sa constituie lista de asigurati. Pentru a incheia contract cu Casa de Asigurari de Sanatate trebuie sa aiba in evidenta cel putin 1000 de pacienti. Asiguratii au deja medic de familie, iar transferurile sunt rare. Chiar daca un medic de familie ar fi dispus sa-si cedeze asiguratii unui coleg nou-venit, nu o poate face fara acceptul acestora. Prin lege, asiguratul are dreptul de a-si alege medicul si nu poate fi constrans sa se inscrie pe o lista. Prin urmare, sunt slabe sanse ca in sistem sa intre prea curand noi medici.

Angajatii din sistemul bugetar vor pierde 25 la suta din venituri, iar pensionarii si somerii, 15 la suta. Pretul crizei si al haosului economic va fi suportat, se pare, de cei mai amarati dintre romani. Daca pana acum isi socoteau banutii de medicamente si intretinere, de acum nu vor mai avea ce socoti.

Functionarii din primarii si consilii judetene sunt stupefiati de masurile anuntate, joi, de presedintele Basescu. Acum, cel mai mic salariu este 705 de lei, insa dupa "amputare" va ajunge la 525 lei. Un angajat cu studii superioare, care ocupa postul de „asistent debutant” in CJ Bacau, are un brut de 878 lei, ceea ce inseamna 700 in mana, iar de la 1 iunie, doar 600 de lei. Un functionar cu 20 de ani vechime, care primste acum 1400 lei brut, va pierde 350 de lei. Cea mai mare spaima a functionarilor e legata de banci: „Nu vom mai avea cu ce plati ratele, vom ramane si fara case, si fara slujbe…” Foarte nemultumiti sunt si asistentii sociali. „E cea mai mare gafa pe care o putea face Guvernul! Trebuia sa gaseasca alte solutii, nu sa actioneze in ultima clipa. Altfel stateau lucrurile daca actionau in 2009”, afirma Vasile Rosca, liderul sindicatului „Mens Sana”, aflat la Bucuresti, vineri, ca sa picheteze Guvernul. Alaturi de „Mens Sana” s-a aflat si „Familia”, celalalt sindicat din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau.
Detalii pe Desteptarea.ro, in editia de luni, 10 mai.