Vara fara tratament balnear pentru pensionari

In lunile iulie si august nu se va acorda niciun bilet la tratament, subventionat. Pensionarii vor trebui sa suporte integral costul sejurului intr-o statiune. Pana in septembrie, va mai fi doar o serie de bilete subventionate, in 10 iunie.

Pensionarii care vor sa mearga la tratament balnear in lunile iulie sau august vor trebui sa scoata din buzunar mult mai multi bani. Si aceasta deoarece, potrivit Legii bugetului asigurarilor sociale pe 2010, in lunile mentionate nu se mai acorda bilete la tratament subventionate. Prin urmare, pensionarii si asiguratii care au nevoie de tratament balnear si vor sa beneficieze de acesta vara trebuie sa suporte costul integral al sejurului. "Cei care isi permit, vor merge pe cont propriu, ne-a spus Liviu Cretu, directorul coordonator al Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau. Unele firme ne-au trimis si noua cate o oferta pentru a o face cunoscuta pensionarilor. Ele promit o reducere a preturilor. La Caciulata, de exemplu, pachetul de servicii, incluzand si trei proceduri de tratament si ape minerale, costa 65 lei pe zi de persoana. Sejurul pentru care opteaza nu poate fi mai mic de sapte zile." Asadar, pentru un sejur de o saptamana in iulie ori august pensionarul va trebui sa achite cel putin 455 lei. La prima vedere suma nu pare mare, totusi, este comparativ cu banii pe care trebuie sa-i dea din pretul unui bilet subventionat.

Jumatate din pensie pentru 18 zile de tratament

In celelalte luni ale anului biletele de tratament subventionate sunt pentru 18 zile. Costul real al sejurului de 18 zile este de cel mult 1.800 lei. Dar pensionarul si asiguratul cu venit mai mic suporta o parte din acest pret. Pensionarul trebuie sa achite 50 la suta din cuantumul venitului total net din luna anterioara. Astfel, cel care are o pensie sociala de 350 lei va da numai 175 lei. Asiguratul va plati 50 la suta din pretul biletului, daca are un venit salarial mai mic sau egal cu salariul mediu brut pe economie (1.836 lei). Restul, suporta integral costul. Dar tot din acest an, pe langa faptul ca nu se mai dau bilete subventionate in iulie si august, distribuirea lor in restul lunilor anului catre pensionari si asigurati nu se mai realizeaza in functie de numarul de inregistrare a cererii, ci de criterii speciale. Se tine cont daca solicitantul a beneficiat de un bilet in ultimii doi ani si se au in vedere categoria lui de pensie si cuantumul acesteia. Toate acestea sunt notate cu un anumit punctaj. Persoana care nu a mers niciodata in statiune in ultimii doi ani, este pensionara de limita de varsta si are o pensie mai mica de 400 lei va avea punctajul maxim si, astfel, cele mai mari sanse de a obtine un bilet. Cei care au beneficiat in 2008 si 2009 de un bilet in sezon, sunt pensionari de limita de varsta cu stagiu incomplet de cotizare si au o pensie mai mare decat salariul mediu brut pe economie vor fi notati cu zero puncte. Pana in septembrie, pensionarii si asiguratii vor mai avea acces la bilete subventionate pentru o singura serie, al carei sejur va incepe in data de 10 iunie.

Mai putini bani pentru pacientii cu HIV/SIDA

Pacientii cu HIV/SIDA din judetul Bacau stau cu grija tratamentului, pe care subfinantarea programelor de sanatate il pune in pericol. “Fila de buget lunara este mai mica decat necesarul, ne-a declarat Ana Vatavu, presedintele Asociatiei Lizuca, a persoanelor afectate de HIV/SIDA. S-au alocat 5 miliarde lei veci pentru o luna, dar necesarul este de 6. Banii se primesc de pe o luna pe alta. Inca nu s-a ajuns la sistarea tratamentului, dar suntem ingrijorati. Dupa ce ai luptat 10 ani sa aduci pe linia de plutire un pacient, sa-i intrerupi tratamentul este ingrozitor. O luam de la capat, ca in anii ’90. Atunci nu era vointa politica pentru a-i trata pe pacienti, acum nu sunt nici bani, nici vointa politica.” Saptamana trecuta, asociatiile pacientilor cu HIV/SIDA din peste 15 judete au anuntat ca spitalele au epuizat stocul de medicamente. “Subfinantarea programului de tratament, intarzierea cu peste o luna a fondurilor, procedurile foarte grele de achizitie, lipsa de responsabilitate fata de pacienti au condus la cea mai mare criza a tratamentului pentru acesti bolnavi din ultimii 8 ani, se arata intr-un comunicat al UNOPA, Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA. Continuitatea tratamentului este vitala pentru persoanele seropozitive. Intreruperea tratamentului inseamna pierderea sansei unor ani dintr-o viata oricum scurtata de boala.”

„Nu se intrerupe tratamentul“

La Spitalul Judetean de Urgenta, bugetul alocat pentru tratamentul antiretroviral al persoanelor cu infectie HIV este mai mic fata de anul 2009. Cu toate acestea, conducerea spitalului considera ca bolnavii nu trebuie sa se teama ca vor ramane fara tratament. "Ni s-a dat 85 la suta din suma obisnuita, dar bolnavii nu trebuie sa se ingrijoreze pentru ca nu se va intrerupe tratamentul niciunuia dintre ei, afirma Natalia Jicmon, director de ingrijiri medicale al spitalului. S-a facut achizitionarea de medicamente pe baza negocierii directe cu distribuitorii si am reusit sa obtinem un pret mai mic. Astfel, ne vom putea incadra in suma repartizata." Pentru ultimul trimestru al anului, insa, nu se stie ce va fi, deoarece "sumele sunt sensibil mai mici". Daca in 2009, lunar, in medie, a fost alocata o suma de 570.000 lei, anul acesta in ianuarie si februarie s-au repartizat 520.000 lei, pentru ca in martie sa se rezerve numai 340.000 lei. Pentru a asigura tratamentul tuturor seropozitivilor eligibili, conducerea sectiei de Boli Infectioase Adulti a spitalului a fost nevoita sa utilizeze o parte din stocul de medicamente, care reprezinta rezerva de produse farmaceutice pe o luna. Dintre cele 343 persoane diagnosticate cu virusul HIV din judet, 275 urmeaza de multi ani tratamentul antiretroviral, restul neacceptand ori nefiind eligibile din punct de vedere medical. Lor li s-au adaugat alte 28, care au fost depistate seropozitive pe parcursul anului 2009. In primele trei luni din 2010, au fost diagnosticate inca sapte cazuri noi.

La Vama, DGFP si Garda s-au intors „fostii”

La sedinta Comisiei de dialog social care s-a desfasurat, ieri, la sala mica a Prefecturii Bacau, s-a prezentat Romeo Fratila (foto) in locul lui Dinu Romascanu, ca sef al Garzii Financiare. Motivul e simplu: directorii, comisarii sefi si inspectorii care au fost schimbati din functie dupa alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008, mai exact in primavara si vara 2009, dupa ce PSD si PD-L si-au propulsat propriii oameni, au dat in judecata ministerul si au castigat. Temeiul legal a fost decizia Curtii Constitutionale a Romaniei, care a declarat Ordonantele 37 si 105 ca fiind neconstitutionale. "Sunt doua decizii ale Curtii Constitutionale si m-am intors in functia de comisar sef al sectiei Bacau a Garzii Financiare. Dinu Romascanu va reveni pe postul detinut anterior, acela de comisar. E normal sa se intample asa", a declarat Fratila, care a precizat ca directorii de divizie – Eugen Stefanescu, respectiv Ionel Catalin – vor ramane in continuare pe functii.
Primul intors in functie a fost Ioan Melinte, director al APIA Bacau, care l-a inlocuit Nicolae Huiban, urmat de Mirel Miclaus, director al Comisariatului Judetean de Protectia Consumatorului, care a revenit in functie pe 5 mai, si de Romeo Fratila, intors in postul de comisar sef pe 26 mai. Schimbarile de ieri au vizat institutiile subordonate Ministerului de Finante, mai exact, Garda Financiara, Directia Vamilor si Directia Generala de Finante Publice (DGFP). Astfel, Vasile Soiman l-a inlocuit pe Valentin Grosu, iar Mircea Muntean pe Cornel Asandei, care a devenit director adjunct. “De astazi, Vasile Soiman este director executiv, Pericle Sava, director adjunct, iar eu revin in functia de coordonator al Compartimentului de Echipaje Mobile. Cei doi sunt imputerniciti in aceste functii, iar mie mi se intrerupe contractul de management si revin in functia avuta anterior”, explica Valentin Grosu, de la Directia Judeteana de Accize si Operatiuni Vamale. Ieri, Claudiu Balan, prefectul judetului, le-a sugerat sefilor institutiilor publice sa-l anunte cand se intorc in functie. “I-am rugat sa ne informeze cand apar astfel de modificari, arata Claudiu Balan. Nu exista prevazut undeva ca au obligatia sa ne anunte, dar avand atributii de coordonare a institutiilor deconcentrate e firesc sa stim cine le conduce.”

Fostul director economic de la Agentia de Somaj, in proces cu Ministerul Muncii

La institutiile judetene ale Ministerului Muncii doar directorul economic al uneia dintre acestea ar putea sa se teama pentru scaunul pe care il ocupa. Cel care a fost pana acum un an director economic din partea PNL la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) a atacat atunci in instanta decizia de eliberare din functie. Deocamdata, insa, la cunostinta conducerii AJOFM nu a fost adusa o hotarare judecatoareasca definitiva in baza careia sa fie repus in functie cel revocat. In rest, niciunul dintre cei detronati de la Casa Judeteana de Pensii, Inspectoratul Teritorial de Munca si Agentia Judeteana de Prestatii Sociale nu a dat in judecata ministerul pentru decizia sa.

Angajatii din sistemul bugetar se pregatesc de greva generala, programata pentru 31 mai. Sanitas, sindicatul angajatilor din Sanatate, nu se va limita insa la acest protest. In ziua in care parlamentarii vor discuta motiunea de cenzura, sute de angajati din Sanatate vor forma un lant uman in jurul Palatului Parlamentului.

Sindicalistii Sanitas pregatesc doua greve generale. Una dintre acestea va avea loc pe 31 mai. A doua actiune se va desfasura in ziua in care parlamentarii vor vota motiunea de cenzura impotriva Guvernului Boc. Sute de angajati din spitale vor bloca atunci una dintre portile Palatului Parlamentului si vor forma un lant uman in jurul cladirii. Sindicalistii protesteaza in primul rand impotriva reducerii salariilor cu 25%. Multi dintre angajati au venituri derizorii, iar masura anuntata ii lasa muritori de foame. “Vor fi grave implicatii sociale, ne-a declarat Marin Vlad, liderul sindicalistilor din Spitalul de Pneumoftiziologie. Ne-au fost taiate si tichetele de masa. Spitalele nu mai reusesc sa-si achite facturile, banii de la Casa de Asigurari vin tot mai tarziu si tot mai putini.” Unii salariati sunt in situatii disperate. “Multi au angajat credite, bazandu-se pe salariul pe care il aveau,ne-a spus si Dorica Serban, lider de sindicat la Spitalul Onesti. Poate 25% era cat le mai ramanea pentru mancare. Daca li se taie acesti bani, ce vor face?” Angajatii din unitatile sanitare de stat vor munci mai mult, pe bani mai putini. “Unii dintre noi au plecat in strainatate si suntem in mare deficit, ne-a declarat Iulia Dobritoiu, lider de sindicat, Spitalul Comanesti. Este bataie de joc. O infirmiera castiga 560 de lei, o asistenta cu vechime, 1200 de lei, desi lucreaza noaptea, sambata, duminica, de sarbatori. Daca intra si in banutii astia, nu stiu cum ne vom descurca.”

Asistenta medicala de urgenta se asigura

Potrivit legii, in caz de greva in sistemul sanitar, o treime din angajati trebuie sa ramana la posturi si sa asigure asistenta de urgenta. “Sub nicio forma nu vom face ca in alte tari UE, da asigurari Aurel Cretu. In Franta, s-au inchis spitalele si au murit oameni. Noi vom face doar ce trebuie pentru a atrage atentia decidentilor politici ca ei trebuie sa aiba grija de noi, nu populatia de guvern.” Vor fi inchise policlinicile, iar in spitale se vor face doar internarile si interventiile de urgenta. Desi vor intra in greva generala si angajati ai statiilor si substatiilor de ambulanta din judet, nicio persoana care va avea nevoie de interventia unui echipaj de la aceste unitati medicale nu va fi afectata. Toate solicitarile adresate statiilor si substatiilor de ambulanta vor fi rezolvate ca in orice zi de lucru. "La noi nu este voie sa se faca greva in timpul programului, ne-a spus dr. Adrian Colibaba, directorul medical al Serviciului Judetean de Ambulanta. Legea nu ne permite sa intrerupem activitatea, sub niciun motiv." Liderul organizatiei sindicale "Ambulanta" confirma ca la statiile si substatiile de ambulanta nu va inceta lucrul. "Vor fi prinsi in greva numai membri de sindicat care, in ziua de 31 mai, sunt liberi, ne-a spus Nicu David, liderul de sindicat. Acum (ieri, ora 15.00 – n.n.) intocmim lista cu sindicalistii care accepta sa participe la greva. Vor fi, sigur, de acord cu aceasta toti cei care au liber."

Functionarii publici fac “greva de solidaritate”

Functionarii publici din administratie si institutiile deconcentrate se vor alatura bugetarilor din educatie, pe 31 mai, “intr-o greva de solidaritate, arata Razvan Bordeianu, vicepresedintele SED LEX la nivel national. Si din Bacau am primit instiintari privind participarea la actiune, de la CJ, Prefectura, primarii, ITM etc. Toate sindicatele si federatiile sindicale afiliate la SED LEX, adica peste 80.000 de persoane, vor fi luni in greva generala.” Lor li se vor alatura functionarii afiliati la FNSA si cei din Cartel Alfa. Aceasta e prima actiune de protest dupa semnarea acordului cu FMI privind masurile de reducere a cheltuielilor bugetare. E posibil ca in ziua in care PSD+PC si PNL vor depune motiunea de cenzura, sindicatele sa o sprijine cu o noua greva.

Pe soseaua care desparte targul Buhusi de Blagesti cresc pericolele precum ciupercile de roua. Au inceput sa creasca gropile din asfalt, cu toate ca niste carpeli mioritice au fost efectuate in urma cu vreo luna. E drept ca drumarii n-au peticit si gropile cele mari, ca nu cumva sa le piara samanta. Acum a aparut un nou pericol. Va prezentam aceasta panarama fara egal pe meridianele lumii, la acest gen de comedie. Peste acest drum sunt aruncate, in zona albiei raului Bistrita, trei poduri. Primul – construit peste un firicel nabadaios de apa – are vreo douazeci de metri lungime, al doilea, de vreo patruzeci de metri, este podul de peste canalul Bistrita si are vreo patruzeci de metri, in vreme ce ultimul, de peste 150 de metri, este construit peste vechea albie a Bistritei. Toate au un numitor comun: de mai mult timp, vandalii au furat o mare parte din grilajul/balustradele de protectie. Pe primul pod, grilajul ramas nu mai are sase metri lungime. Pe podul cel mai lung, la ambele capete ale podului, dar si pe la mijloc, vandalii si-au facut treaba cum se cuvine. Am lasat la urma podul de peste canal, pentru ca aici panama este fara egal. O foarte mare parte a balustradelor/grilajelor a fost furata. O alta parte, taiata la un capat, este pregatita pentru „recoltare”. Povestea vandalizarii a inceput, de mai mult timp, dar nimeni nu misca un deget. Totusi, ca sa fim drepti, cineva a dat semne de viata si a agatat, in loc de balustrada, doua fire de sarma ghimpata! Este, fara indoiala, vorba despre o fiinta inspaimantata de ce s-ar putea intampla daca un autoturism sau un om ar putea ajunge, din pacate, intr-o situatie limita, langa marginea podului. Jos e haul sub care asteapta canalul foarte adanc. Este interesant de urmarit spectacolul rutier de pe cele trei poduri. Conducatorii auto care cunosc zona circula pe aici cu o viteza de melc ramolit, cu mare spaima. Podurile, ca si soseaua amintita, nu sunt gestionate de comunitatile locale, ci de cele judetene si nationale. Facand haz de necaz de aceasta premiera mondiala cu sarma ghimpata in loc de balustrada, buhusenii se amuza si propun ca pe fiecare pod sa fie prezente non-stop echipe de scafandri. Ar fi mai pitoresc, mai altfel. Pana intr-o zi, cand o eventuala drama va ne va schima perceptia despre aceasta nesimtita lipsa de respect si grija fata de oameni.

Bacauanii se tem ca nu mai prind „compensate”

Tot mai multi bacauani accepta sa primeasca retete compensate pentru 3 luni, de teama ca nu vor mai prinde medicamente. Aceasta situatie a pus farmaciile in dificultate: cu cat onoreaza mai multe retete, cu atat rezista mai greu pe piata. Farmaciile isi primesc banii pentru medicamentele compensate la aproape 7 luni de la eliberarea lor catre pacienti. Cel mai greu rezista farmaciile din mediul rural, unde se cumpara foarte putine medicamente cu banii jos.

De la inceputul acestei luni, in farmaciile bacauane a crescut cantitatea de medicamente compensate eliberate pacientilor. Aceasta este urmarea unor zvonuri si a noului sistem de consultatii impus medicilor de familie si specialistilor din policlinici. Initial a fost doar un zvon ca bugetul pentru medicamente compensate a fost epuizat. Saptamana trecuta, Ministerul Sanatatii a anuntat oficial ca s-a ajuns la fundul sacului, iar casele de asigurari de sanatate din judete au primit dezlegare sa recurga la angajamente de plata. “Pacientii s-au speriat, ne-a declarat farm. Luana Grigoras, presedintele Colegiului Farmacistilor Bacau. A fost o avalansa de retete. Foarte multe retete pe 3 luni am primit. Chiar daca pacientii trebuie sa faca un mare efort financiar pentru a le lua, au vrut sa-si asigure tratamentul. Sunt si zvonuri ca de la 1 iulie se modifica lista de medicamente compensate.” Avalansa de retete compensate a fost provocata si de noul sistem de consultatii din cabinete. Pentru a se incadra in limita de 20 de consultatii pe zi, medicii sunt nevoiti sa-si primeasca mai rar pacientii. De aceea, pacientii aflati in evidenta cu boli cronice primesc reteta pentru tratamentul pe 3 luni.

Medicamente cu jumatatea de flacon

A scazut, in schimb, vanzarea de medicamente cu banii jos. “Avem clienti care cumpara cate o jumatate de flacon de medicamente sau o folie”, a mai spus presedintele Colegiului Farmacistilor. Aceasta situatie a afectat drastic starea financiara a farmaciilor din mediul rural. “Se cunoaste ca s-au scumpit medicamentele, ne-a declarat Matilda Isac, de la farmacia din comuna Rachitoasa. Ne este teama sa nu ne blocheze retetele acestea multe pentru cronici. Am retete pe luni de zile in urma nedecontate de Casa de Asigurari. As renunta la contract, dar ce se intampla cu pacientii?” Situatia dificila conturata de farmacisti nu se regaseste si in raporturile cu Casa de Asigurari. La contractarile de luna trecuta s-au prezentat la CJAS reprezentantii a 3 noi farmacii, iar in mediul rural s-au infiintat 20 de puncte farmaceutice. “Au intrat in contract cu casa fiindca nu se poate rezista pe piata, mai ales in mediul rural, fara a elibera retete compensate, a explicat farm. Luana Grigoras. Este adevarat ca primim bani conform legii, la 210 zile de la eliberarea retetei, dar primim. Pe 13 mai ni s-au decontat retete eliberate pe programe, compensate obisnuite si cele pentru pensionarii cu venit sub 700 lei/luna.” In situatia in care puterea de cumparare a populatiei este tot mai scazuta, farmaciile prefera sa crediteze sistemul sanitar, asteptand mai bine de jumatate de an banii pe retete, decat sa traga obloanele.

Matematicienii, de la cei mai mici la cei mai mari, au fost rasplatiti ieri de Inspectoratul Scolar Judetean Bacau (ISJ) cu diplome, pentru rezultatele deosebite pe care le-au obtinut in urma participarii la olimpiadele si concursurile judetene din acest an. „Aproximativ 300 de elevi de la clasele de gimnaziu si liceu care au participat la concursurile judetene de matematica au primit diplome”, a subliniat prof. Cristian Merticaru, inspector de matematica.

Tudor Padurariu – cel mai bun elev

Dintre cei premiati, Tudor Padurariu, de la clasa a XI-a, din Onesti, a fost desemnat „Elevul anului”, intrucat pe langa medalia de aur de la Olimpiada Nationala de Matematica si cea de argint de la Balcaniada, el s-a calificat la Internationala de Matematica. Acesta a marturisit ca este pasionat de acest obiect din clasa a V-a, de cand a inceput sa participe la olimpiade si ca si-a depasit propriile asteptari. „Nu am crezut ca ma voi califica la nationala si am reusit acest lucru in clasa a IX-a. Cu atat mai putin am crezut ca voi lua aur la nationala si argint la balcaniada si am reusit sa ma calific si la internationala mai devreme decat am anticipat”, a marturisit acesta in fata colegilor mai mici. Alaturi de el a fost timp de trei ani profesorul de matematica Gheorghe Sorta, care i-a observat inclinatia spre acest obiect si il ajuta permanent: „Tudor este un copil foarte educat, cu aptitudini si atitudini deosebite, dispus la efort, dispus sa invete, sa se perfectioneze. Lucreaza mult si e pasionat. Sper sa obtina medalia de aur la internationala pentru ca are sanse. Trebuie sa mai lucram la emotiile pe care le are. Probabil din dorinta de a fi cel mai bun si de face totul se grabeste cateodata”. Dincolo de pregatirea pentru aceste competitii, Tudor isi face timp si pentru pasiunile sale: „Imi place pictura, sa ascult muzica, sa ma uit la filme si la evenimente sportive”. Pentru talentul si perseverenta de care da dovada, el a primit si un premiu din partea UPC Romania, un laptop performant care sa il ajute in pregatirea sa.

Locuitorii din Serbesti l-au chemat pe Scripat

In acest weekend, locuitorii din Serbesti au stat iarasi de paza, noaptea, pe malul Siretului. Din cauza precipitatiilor abundente, apa a crescut cu 70-80 cm si a mai rupt o halca de pamant. In dreptul cotului, raul a ajuns la 50 de metri de case. Oamenii sustin ca, din 2007, Siretul le-a injumatatit gradinile si musca in fiecare zi din proprietatile lor. In plus, “daca vine mare, ne ia cu totul!”. In zona Serbesti, Siretul face o bucla care creste mereu, apropiindu-se de locuinte. De cate ori se simt in primejdie, oamenii il anunta pe primar si ii cer “sa faca ceva, sa ia o masura!” Edilul, la randul lui, solicita sprijinul institutiilor care pot decide solutia si pot aloca fonduri. De cand a fost ales, Costinel Manea scrie tidule, telefoneaza la DAS si la Prefectura, revine cu adresele, da explicatii cetatenilor. A apelat si la Constantin Scripat, intors in functia de subprefect al judetului. Oamenii sunt de-a dreptul iritati: s-au saturat de vorbe, vor sa vada utilajele lucrand! Saptamana trecuta, subprefectul promitea ca va veni la fata locului, impreuna cu specialistii de la “Ape”. S-a tinut de cuvant: marti, Constantin Scripat si Mircea Olaru, directorul Sistemului de Gospodarire al Apelor (SGA) Bacau, s-au dus in zona expusa erodarii insotiti de primar, politist si responsabilul cu interventiile in situatii de urgenta din Saucesti. “Ne asteptau acolo vreo 20 de cetateni, neincrezatori si foarte indignati ca de vreo trei ani poarta corespondenta cu institutiile dar, concret, nimic nu s-a intamplat”, arata Scripat. Oamenii au adus si hartiile trimise Primariei Saucesti, Prefecturii, DAS, ministerului etc. “Cauza este, se pare, pe malul celalalt al Siretului, in comuna Negri, afirma Constantin Scripat. Ne-am dus acolo si am gasit o balastiera in plina functiune.” E posibil ca excavatiile facute de firma respectiva sa fi deplasat albia Siretului, adancind bucla si apropiind-o de Serbesti. “Se vede ca albia veche e pe mijlocul insulei. Solutia este taierea cotului. S-a propus si stramutarea a 5-6 familii din zona, dar eu nu am fost de acord, deoarece asa nu se rezolva problema.” Daca bucla va fi retezata cu un sant sapat in linie dreapta, apa isi va face singura loc. DAS a amanat aplicarea acestei solutii deoarece, la minister, exista un plan de anvergura ce vizeaza Siretul. Oamenii nu mai pot insa astepta. “Am stabilit cu primarul sa gaseasca niste firme care sa execute lucrarea, iar cu DAS sa ne sprijine din punct de vedere tehnic”, afirma subprefectul. Cat priveste balastiera din Negri, lucrurile se vor lamuri intr-o zi – doua: “Patronul era acolo, dar nu avea niciun document la el. L-am chemat azi, la Prefectura, cu autorizatia de functionare, avize, facturi, tot. Vom vedea cum stau lucrurile!”

Peste 230 de elevi de clasa a XII-a de la Colegiul „Gheorghe Vranceanu” au marsaluit ieri in semn de bucurie si mandrie ca au absolvit liceul. Alaturi de colegi, profesori, prieteni si parinti, ei au uitat macar pentru o zi de exercitii si probleme, chiar daca pana la probele scrise ale bacalaureatului mai este mai putin de o luna.

Elevii au asistat apoi la cursul festiv organizat la Sala Ateneu, care a debutat, cum era de asteptat, cu traditionalul Gaudeamus Igitur. A fost un prilej potrivit pentru tineri sa isi aminteasca de clipele pe care le-au petrecut impreuna, dar si de profesorii lor. „Liceul este cea mai frumoasa perioada din viata unui elev, este etapa care te formeaza. Cred ca toti se intorc la liceu dupa incheierea facultatii, cu gandul de a-si revedea profesorii. Toti cei care pleaca de la Colegiul Vranceanu ajung la facultati foarte bune si au un viitor”, a explicat Alexandra Pascaru, eleva in clasa a XII-a H. „Mi-am facut prieteni. Plec cu amintiri din excursii, din timpul anului, pe care le voi pastra intotdeauna. Nu regret nici o clipa, desi a fost dificil si a trebuit sa ne ridicam la nivelul asteptarilor”, ne-a spus si Andrei Varnav, din clasa a XII-a A.

„Vivant profesores”

Prin emotii au trecut si dascalii lor, cei care i-au indrumat nu doar sa invete, ci si sa se bucure de viata si de aceasta varsta care este cea mai frumoasa. „Ma bucur pentru ei, desi ceea ce ii asteapta nu va fi usor. Cred ca se vor descurca pentru ca sunt foarte bine pregatiti”, a declarat prof. Gabriel Andrei, directorul Colegiului Vranceanu. Pentru prof. Paul Deboveanu, aceasta a fost ultima generatie alaturi de care a „marsaluit”, a 47-a la numar. „Foarte multe lucruri s-au schimbat. Copiii au ramas aceeasi, dar viata s-a schimbat de la un an la altul. Noi, Vranceanu, am mers totusi spre mai bine mereu. Acum 45 de ani cand a fost infiintat, Colegiul Vranceanu era nimeni, astazi suntem pe locul opt in tara din toate punctele de vedere, ceea ce este formidabil”, a exclamat dascalul.

„Trebuie sa isi cunosti prioritatile”

Festivitatea a avut o insemnatate aparte pentru sefa de promotie, eleva de la clasa a XII-a A, Miruna Girtu, care a incheiat liceul cu media generala 10. Daca ceilalti ar spune ca e dificil sa ajungi la asa o performanta, nu de aceeasi parere este si Miruna. „Nu m-am gandit ca este greu. Pur si simplu am mers inainte si m-am concentrat pe ce aveam de facut, incercand sa ma descurc cat mai bine. Desi nu exista o reteta a succesului, cred ca este nevoie de multa munca, sa iti cunosti prioritatile si sa le pui in ordine si sa existe un echilibru intre invatat si timp liber”, a marturisit eleva. Cat despre planurile de viitor, acestea sunt bine conturate pentru Miruna: va studia stiinte sociale in Londra, unde a fost deja acceptata. Marsul absolventului si cursul festiv ale promotiei 2006 – 2010 vor fi urmate de banchetul de absolvire, care se va tine joi seara.

Arcadie Septilici, un dezastru de strada

Coloane lungi de masini, capace de roti sarite prin santuri, nervi, pietoni prafuiti. Cam asa arata strada Arcadie Septilici, una dintre cele mai circulate artere ale municipiului Bacau. Soferii nu stiu cum sa mai ocoleasca gropile si de unde sa mai scoata bani pentru repararea masinilor. In incercarea de a ocoli craterele din carosabil, masinile urca pe trotuare. Locatarii din zona se tem ca se vor trezi cu vreo basculanta rasturnata peste casa.

Strada Arcadie Septilici, din cartierul CFR, a devenit una dintre cel mai circulate din oras, dupa ce s-a restrictionat traficul pe strada Constantei, pentru construirea unui pasaj. Autoritatile nu par sa vada ca aceasta artera ocolitoare a Bacaului arata ca dupa bombardament. Soferii fac slalom printre gropi si ajung tot mai des cu masinile in service. “Ne rupem masinile in doua, ne-a declarat Petru Andronache. Platim degeaba o gramada de taxe.” Ion Nemes face zilnic drumul din zona Narcisa pana pe strada Arcadie Septilici. Efectele asupra masinii sale nu au intarziat sa apara. “Mi-am stricat telescoapele de la masina. Nu au pus nimic pe strada asta, decat niste pietris. Ar fi trebuit sa acopere macar gropile astea cu bitum.” Nu doar soferii sunt indignati fiindca sunt pagubiti la buzunar. Locatarii din zona sunt la fel de suparati. “Cand trec masinile noaptea, se zguduie casa de ma trezesc din somn, ne-a marturisit Victor Dodan. O parte din strada asta tine de Bacau, alta de comuna Margineni. Parerea mea este ca primarii nu-s buni de nimic.” Locatarii din zona nu cred ca lucrurile se vor imbunatati vreodata si rezuma situatia intr-un cuvant: dezastru. “Abia merg pe jos pe strada asta, ne-a spus si Vasile Ungureanu. Nici daca as avea masina nu as merge pe aici.” In planul administratiei locale de investitii pentru acest an, artera ocolitoare a orasului nu a fost inclusa.
Valentin Palea, sef al Serviciului Public Judetean de Drumuri din subordinea Consiliului Judetean Bacau, ne-a declarat ca “85% din aceasta strada este in administrarea Consiliului Local Bacau, iar 15%, in administrarea Primariei Magura.”