De cateva zile sud-estul Romaniei este amenintat de codul rosu de radiatii solare. Acest fenomen se dovedeste a fi extrem de periculos pentru sanatatea noastra. El afecteaza atat pielea, cat si ochii. Cu toate acestea, putini sunt cei care iau in serios sfaturile medicilor si continua sa se expuna chiar si la orele amiezii pericolelor cauzate de vremea caniculara. “Cele mai nocive pentru piele sunt razele ultraviolete, in special intre orele 10-16, pentru ca au un efect de imbatranire a pielii, determinand anumite modificari sub forma de hiperpigmentatie, cruste, care in evolutia lor determina modificari ce pot duce la cancere cutanate”, a declarat dr. Nicolae Apetroaie, medic dermatolog.
Tocmai din acest motiv medicii ne sfatuiesc sa ne protejam pielea cu lotiuni speciale si sa evitam fumatul, dar si bauturile alcoolice. Modificarile care se produc la nivelul pielii apar in special in zonele expuse, pe fata, pe brate si chiar in zona gatului. Vestea buna este ca, depistate la timp, acestea pot fi tratate.

Fara corturi de prim-ajutor

Desi judetul Bcaau a iesit de sub avertizarea codului galben de canicula, temperaturile se mentin ridicate in special la orele pranzului, cand se inregistreaza temperaturi de 32 de grade Celsius. In orasele din tara au fost amplasate corturi de prim-ajutor dotate cu aer conditionat, apa si personal care poate masura tensiunea arteriala a persoanelor doborate de caldura. In Bacau situatia este alta. Din pacate pentru bacauanii care se aventureaza pe strazile din oras la orele amiezii, cand temperaturile sunt insuportabile, nu vor gasi nici un cort de prim ajutor unde sa se racoreasca. In aceasta perioada caniculara nu doar pielea este afectata, ci si vederea, asta daca nu invatam sa o protejam cu o pereche de ochelari de soare. “Din pacate, cantitatile mari de ultraviolete pot produce arsuri la nivelul ochilor si pot afecta vederea. Recomandabil este sa ne protejam cu ajutorul unei perechi de ochelari de soare polarizati sau cu protectie UV, astfel incat ochii nostri sa nu aiba de suferit”, a precizat Mirela Berescu, consilier optica medicala. De cele mai multe ori suntem tentati sa ne cumparam ochelarii in functie de aspectul lor si nu in functie de gradul de protecttie. “Foarte gresit!” spun medicii. Asta pentru ca o pereche de ochelari de soare care nu respecta anumite caracteristici tind sa modifice vederea si de foarte multe ori acestia nu confera mai deloc protectie impotriva razelor solare. “Ochelarii mi-i cumpar in general pentru protecttie. Nu sunt de firma. Sincer, nu-mi dau seama cat de eficienti sunt”, a spus Raluca Mihalache. “Incerc sa gasesc ochelari de soare care sa ma protejeze. Trebuie sa recunosc ca nu sunt foarte buni si nu cred ca respecta normele. Din pacate, eu conduc foarte mult si-mi sunt de mare ajutor. De obicei cumpar ce gasesc. O pereche de ochelari buni, care sa ma protejeze, nu-mi permit, pentru ca sunt destul de scumpi”, ne-a spus Claudia Andrei. In aceasta perioada magazinele de optica practica reduceri pentru ochelarii de soare, iar medicii ne recomanda sa investim banii intr-o pereche de ochelari buni, care sa ne protejeze.

Spitalele bacauane sangereaza

Numarul de paturi din spitalele publice bacauane s-a redus drastic. Ministerul Sanatatii a dat afara din saloane 419 paturi. Aceasta miscare se produce cu doua saptamani inainte ca unitatile sanitare sa fie preluate de Consiliul Judetean si Consiliile Locale. Inca nu se stie cum va fi afectata finantarea spitalelor dupa aceasta masura si nici daca se va ajunge la concedieri. Cele mai multe paturi le-a pierdut Spitalul de Pediatrie, unde reducerea a fost de 33%.

Spitalele publice din Bacau au pierdut 419 paturi dupa ce Ministerul Sanatatii a pus in practica ceea ce anunta de mai multe luni: reducerea numarului de paturi. “In urma cu cateva luni a venit de la minister o comisie de evaluare, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica Bacau. In urma evaluarii, pe baza indicatorilor raportati si a gradului de utilizare, s-a decis reducerea acestor paturi. In continuare, spitalele trebuie sa-si organizeze activitatea din sectiile care nu au avut adresabilitate corespunzatoare”

Ministerul Sanatatii a decis ca in spitalele publice bacauane sa se aplice o reducere cu 14% a paturilor (din 3067 raman 2648):
• Spitalul Judetean de Urgenta Bacau – pierde 120 de paturi, raman 1062;
• Spitalul de Pediatrie Bacau – pierde 96 de paturi, raman 199;
• Spitalul de Pneumoftiziologie – pierde 10 paturi, raman 170;
• Spitalul Municipal Onesti – pierde 105 paturi, raman 537;
• Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti – pierde 14 paturi, raman 388;
• Spitalul Orasenesc Comanesti – pierde 40 de paturi, raman 120;
• Spitalul Orasenesc Buhusi – pierde 34 de paturi, raman 173.

Spitalul de Pediatrie, "micsorat" cu 33 la suta

Cel mai afectat de masura ministerului este Spitalul de Pediatrie, unde reducerea este de 33% din paturi. Aici a fost desfiintat compartimentul de oftalmologie, iar cel de anestezie si terapie intensiva a fost mult restrans. “Intr-adevar, se desfiinteaza compartimentul de oftalmologie si ramane doar cabinetul din ambulatoriu, ne-a declarat Gabriel Drug, managerul spitalului. Nu cred ca ne va scadea bugetul alocat de Casa de Asigurari. In ceea ce priveste personalul, vom face o analiza. Luni voi convoca un consiliu medical si vom discuta aceasta problema.”

Managerul SJU a castigat peste 70 de paturi

In Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) vor fi cu 120 de paturi mai putine, iar compartimentul de alergologie nu mai exista. Initial, SJU era vizat de minister cu o cifra mai consistenta pe lista reducerilor de paturi. “Intr-o prima propunere a comisiei de evaluare pierdeam 191 de paturi, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, managerul SJU. Cand am aflat aceasta cifra am plecat la Bucuresti, in audienta la ministrul Atilla Cseke”. Negocierile au fost dure, insa argumentele prezentate de Popescu au schimbat situatia. “Principalul argument a fost numarul mare de medici: 230. I-am spus ministrului ca Bacaul a dat multi doctori care s-au intors acasa. E pacat sa-i pierdem. Am aratat apoi ca spitalul este foarte bine utilat, ca a fost reabilitat, ca in 2011 ar trebui sa obtina statut de clinica, exista un numar mare de externari, 54.000 pe an, iar indicele de utilizare a paturilor este peste media pe tara. “ Daca s-ar fi pastrat intentia initiala de reducere, maternitatea bacauana, unde au loc peste 4000 de nasteri pe an, ar fi putut pierde gradul III, de maternitate regionala, iar sectii unice in judet sau cu mare adresabilitate ar fi putut deveni compartimente.

S-a taiat de unde trebuie?

Din Spitalul Municipal Onesti s-au “taiat” 105 paturi. Este foarte mult, iar conducerea unitatii sanitare reproseaza factorilor decizionali ca nu au discutat cu medicii din spital, cu echipa manageriala. “A fost doar o evaluare pe baza de indicatori, ne-a declarat dr. Iuliu Ionas, director medical. Nu am purtat nicio discutie cu comisia. Intrebarea este daca s-au redus paturi de unde trebuie. Sunt spitale in judet umflate cu pompa, unde pe afara e vopsit gardul, iar inauntru…” Dr. Ionas spera ca dupa 1 iulie, cand spitalul va trece in administrarea Consiliului Local Onesti, sa aiba loc o schimbare in bine.

Lasat sa moara

La Spitalul Buhusi se reduc 34 de paturi. Primarul orasului, Ionel Turcea, este indignat de aceasta masura a Ministerului Sanatatii. “Au taiat paturile ca sa-i coste mai putin plata serviciilor din spitale, ne-a declarat primarul Buhusiului. Nu e normal sa faca acest lucru. Ne predau spitalele, dar taie paturile ca sa ia acestea mai putini bani de la Casa de Asigurari de Sanatate. Fara paturi si, prin urmare, fara servicii, spitalele nu vor putea castiga bani pentru a-si plati personalul si utilitatile”. Ionel Turcea recunoaste scenariul de la predarea scolilor catre administratiile locale. “Ni le-au pasat in 2000. De 10 ani nu se mai uita inspre scoli. Asa vor face si cu spitalele. Noua ne trebuie 320 de miliarde sa punem la punct spitalul. De unde?”. In urma cu cateva luni, spitalul Buhusi era dat drept candidat la desfiintare.

“Reducere convenabila”

Prefectul judetului crede ca reducerea de paturi din spitalele publice era necesara. “S-au comis niste abuzuri, cu pensionari anticipate, concedii medicale, ne-a declarat Claudiu Balan. Nu se justifica existenta atator paturi. Din cate stiu eu, starea de sanatate a populatiei nu s-a inrautatit. Decizia de reducere nu s-a luat dupa ureche. Au fost comisii de evaluare. S-a discutat cu managerii spitalelor mai mari. S-a decis o cifra mai mare, dar am negociat si am obtinut o reducere convenabila. Daca ne gandim ca la Buhusi si Comanesti nu sunt cadre medicale suficiente, sa internezi pacienti numai ca sa stea pe un pat de spital?”. Prefectul Balan crede ca aceasta masura va eficientiza activitatea si ii va responsabiliza pe manageri.

Urmeaza reducerea bugetului?

Contractele dintre spitale si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate nici nu s-au uscat dupa ce au fost semnate (in mai) si trebuie renegociate. Anul acesta, bugetul spitalelor este cu 6,40% mai mare decat anul trecut. Cu toate acestea, banii alocati de CJAS abia asigura fondul de salarii si ceva peste acesta, pentru aprovizionarea cu medicamente. Dupa negocierile cu spitalele, conducerea CJAS ne-a declarat ca la alocare s-au avut in vedere, printre altele, numarul de paturi si adresabilitatea. “Noi nu asiguram salarii si fonduri pentru medicamente, ci platim servicii, declara Viorica Draganuta, director general al CJAS. S-a convenit, totusi, sa se asigure salariile si un minim pentru medicamente. In unele spitale fondul de salarii este de 60% din buget, iar in altele, ineficiente, de 90%. Nu e normal sa se aloce banii dupa salarii, ci dupa numarul de paturi. Daca se reduc paturi, se rediscuta contractul.”

Parcarea publica, cu plata, invecinata cu Hotelul Moldova si Parcul Catedralei, va fi transformata de Primaria Bacau, in cadrul unui parteneriat public privat, “intr-o afacere prospera”.
2183 de metri patrati vor fi concesionati unui agent economic, dispus sa investeasca acolo cel putin 2 milioane de euro intr-o parcare subterana si intr-un spatiu de alimentatie publica si servicii, cu regim de inaltime P+1. Cine va castiga licitatia si va realiza aceasta investitie va beneficia de profitul obtinut timp de jumatate de secol. Consilierii locali bacauani ne-au declarat ca nu au aprofundat suficient hotararea de CL pentru care au ridicat mana in data de 27 mai 2010. Conducerea municipalitatii afirma cu inocenta ca aceasta concesiune s-ar baza doar pe nevoia de locuri de parcare si ca nu au cunostinta de existenta unui proiect realizat de o firma din Spania, dupa care ar fi scris proiectul de Hotarare de Consiliu Local. Potrivit altor declaratii, firma “Aranade” s-a angajat pe propria cheltuiala sa realizeze proiectul parcarii subterane, sa gaseasca investitor, iar conducerea Primariei, sa mimeze organizarea unei licitatii.

Un proiect care nu a ridicat semne de intrebare

Consiliul Local Bacau a aprobat in data de 27 mai concesionarea parcarii publice din fata Hotelului Moldova. 2183 de metri patrati vor reveni celui care va construi o parcare subterana cu trei nivele, cu 200 de locuri de parcare si un spatiu de P+1, cu profil de activitate alimentatie publica si alte servicii. Investitorul va avea toata afacerea cel putin 49 de ani cu posibilitate de prelungire. Pentru fiecare metru patrat va plati catre municipiu cate 82 de lei, anual, pentru fiecare metru patrat de parcare si 107 lei pentru metrul patrat ocupat de cladirea cu activitate de alimentatie publica. Consilierii locali ne-au declarat ca nu cunosc amanuntele acestei concesiuni. “Stiu ca s-a aprobat concesionarea acelei parcari. E vorba de un parteneriat public privat. Mai multe, nu stiu”, ne-a declarat democrat-liberalul Gabriel Axinte. Nici Costel Dunava de la PSD nu stie ce ascunde proiectul, sau de ce au fost impuse anumite conditii in caietul de sarcini. “Vom vedea ce va fi acolo. Deocamdata s-a aprobat organizarea licitatiei. Nu stiu cand va fi”, ne-a spus Dunava.

“Concesionarea parcarii este o mare greseala”

Consilierul PSD George Bogatu a depus ieri la Primaria Bacau un proiect privind realizarea unei parcari cu patru etaje, din care unul la demisol, in locul actualului sediu al Ambulantei, aflat vizavi de Piata Centrala. George Bogatu considera ca realizarea unei parcari cu doar 200 de locuri nu justifica concesionarea unei suprafete de peste 2000 de metri patrati in centrul orasului. Asta in conditiile in care in locul actualei parcari va fi realizat un restaurant si mai multe birouri. In acelasi timp, alesul a venit cu mai multe propuneri vehiculate in Consiliul Local Bacau. O parcare subterana ar fi putut fi construita in locul actualului Parc al Catedralei. “O zona extraordinara, care se preta la o astfel de parcare era Parcul Catedralei, care a fost realizat din motive electorale. Eu nu sunt de acord cu concesionarea acelei suprafete. E o mare greseala, dupa mine. Sunt sigur ca o astfel de investitie putea fi realizata de primarie, cu bani de la oameni, care ar fi fost interesati sa aiba un loc de parcare permanent”, ne-a declarat George Bogatu.

Iulian Burghelea, consilier judetean PNL: „S-au semnat contracte cu Aranade”

In cursul anului 2009, firma spaniola Aranade a fost introdusa de consilierul liberal Iulian Burghelea la mai multe primarii din judet. In urma cu un an, reprezentantii acestei firme ne-au declarat, in cadrul unei conferinte care a avut loc la Directia Agricola Bacau, ca se ocupa de proiectare, implementare si chiar de obtinerea de fonduri pentru obiectivele de investitii ale autoritatilor locale. Reteta firmei este una sigura: Aranade realizeaza proiecte de interes local, pe care le prezinta apoi autoritatilor. Firma cauta apoi finantare pentru proiect. Daca autoritatile inteleg avantajele realizarii investitiei, licitatia pentru concursul de proiecte sau pentru lucrari devine practic o formalitate, deoarece in caietele de sarcini se solicita chiar ceea ce a realizat anterior societatea. Modalitatea agresiva de impunere pe piata a societatii da rezultate, deoarece aduce autoritatilor investitii pe tava, contra unor beneficii, dar intra in contradictie cu Ordonanta 34/2006 privind achizitiile publice, cu normele in vigoare pentru organizarea licitatiilor. Consilierul judetean Iulian Burghelea (PNL) ne-a declarat faptul ca intre firma Aranade si Primaria Bacau au fost deja semnate unele precontracte. “Au realizat doua proiecte de parcari subterane. Una la Moldova si cealalta la Policlinica Veche. Au semnat niste contracte cu Primaria, acum sunt in stadiul de a gasi o banca dispusa sa finanteze. Ei vor superviza proiectul. Pana acum au fost de vreo trei ori la Primaria Bacau. Cei de la primarie s-au angajat sa faca totul pentru ca aceasta concesiune sa fie legala. Din acest proiect, toata lumea va avea de castigat”, ne-a declarat consilierul penelist.

„Totul va fi legal”

Reprezentantii municipalitatii au negat existenta unor intelegeri intre municipalitate si societatea spaniola sau o alta firma interpusa. Viceprimarul Dragos Luchian ne-a declarat ca sunt necesare doua parcari subterane, una la Policlinica Veche si alta la Hotel Moldova. (Exact cum prevede studiul celor de la Aranade, conform spuselor consilierului Burghelea – n.r.). “A fost aprobata organizarea licitatiei pentru concesionare. Doua parcari ar asigura necesarul de locuri de parcare pentru bacauani. Eu nu am auzit de nicio firma spaniola care sa fi facut proiectul, desi sunt zilnic la primarie. Oricum, totul va fi legal. Caietul de sarcini poate fi consultat, iar licitatia va fi anuntata pe SEAP”, a afirmat edilul. In momentul de fata, terenul care urmeaza sa fie concesionat este o parcare cu 44 de locuri. Acestea se vor pierde odata cu construirea imobilului-restaurant. In acelasi timp, la subsol se va realiza o parcare, pe trei nivele, cu 200 de locuri de parcare.

Puncte termice, uitate-n paragina

In 2006, CET Bacau returna Consiliului Local mai multe imobile care nu mai erau necesare prestarii serviciului de termoficare. Pe fondul modernizarii Punctelor si Centralelor Termice (PT; CT) din municipiu, peste 50 de astfel de cladiri au facut obiectul unei reorganizari: cele mai multe au fost desfiintate, iar spatiile au fost preluate de catre municipalitate in vederea valorificarii lor prin vanzare/inchiriere. La patru ani de la „marea trecere“, PT-urile aflate in patrimoniul institutiei edilitare se afla intr-o stare de avansata degradare. Cateva cladiri au facut obiectul unor jocuri politice, ajungand pe mana clientelei municipalitatii, in timp ce grosul imobilelor zace nefolosit, in conditiile in care bugetul local ar fi putut fi serios rotunjit prin vanzarea lor.
De cealalta parte, CET Bacau, societatea care a cedat respectivele PT-uri, a inregistrat numai in ultimii doi ani pierderi de peste 540 de miliarde lei vechi, aflandu-se, practic, in buza falimentului.

Prin Hotararea nr. 287 din 30 octombrie 2006, consilierii locali au aprobat preluarea de catre municipalitate a 53 de imobile in care au functionat Puncte si Centrale Termice apartinand furnizorului de agent termic, CET Bacau. Preluarea cladirilor s-a facut prin intermediul Directiei de Patrimoniu din subordinea Primariei, in baza unui protocol de predare-primire intocmit si semnat de catre doua comisii infiintate prin HCL nr. 223 din 31 august 2006. In acelasi an, alesii locali au aprobat (prin HCL nr. 112 din 31 mai) suplimentarea fondurilor destinate modernizarii a 34 de PT-uri din municipiu de la 160 de miliarde lei vechi la 222 de miliarde.

Se puteau obtine bani

Valorificarea spatiilor ramase in urma modernizarii PT-urilor nu a avut efectul scontat. La patru ani de la trecerea acestora in patrimoniul Primariei, majoritatea imobilelor sunt in paragina, doar o mica parte fiind inchiriate sau vandute. Mai mult, ceea ce s-a dorit a fi o afacere imobiliara de dimensiuni a sfarsit intr-un esec de proportii, in conditiile in care spatiile ramase in PT-uri nu au atras prea multi doritori. Petrica Munteanu, fost consilier local si membru intr-una din comisiile infiintate prin HCL nr. 223/2006, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca ideea de valorificare a PT-urilor i-a apartinut primarului bacauan. "Stavarache a venit cu propunerea de valorificare a PT-urilor, mai ales ca ele nu aveau niciun viitor fiind scoase din circuitul de termoficare. S-a sperat ca se vor obtine bani. Din cate stiu vreo doua s-au vandut cu peste 100.000 de euro, dar cam atat. Oricum acele PT-uri produceau pierderi si au fost modernizate cu banii CL", a afirmat Munteanu. Din comisie a mai facut parte si Roxana Mironescu, fost consilier local si membru in AGA de la CET. Aceasta, ajunsa intre timp viceprimar, nu a putut fi contactata pentru a exprima un punct de vedere in pofida repetatelor incercari ale jurnalistilor.

Investitii nerentabile

In martie 2007, consilierii au aprobat o hotarare (HCL nr.71 din 7 martie 2007) privind reamenajarea a 13 PT-uri si realizarea unor goluri de acces catre spatiile care nu mai erau folosite in procesul de termoficare si urmau a fi scoase la mezat. Potrivit Anexei ce a insotit proiectul de hotarare, suprafata inchiriata la cele 13 imobile depasea 1280 de metri patrati. Cele mai mari suprafete supuse inchirierii se gaseau in PT 69 (str. Garii) – 151 mp, PT 5 (Aleea Ghioceilor) – 133 mp, respectiv PT 97 (str. Nordului) – 130 mp. In acelasi an, prin HCL nr. 349 din 28 septembrie, alesii bacauanilor au decis trecerea in domeniul privat a 4 PT-uri si 2 CT-uri disponibilizate in urma modernizarilor, in vederea scoaterii acestora la licitatie. Seful comisiei de licitatie a fost Constantin Scripat, fost viceprimar, actual subprefect. Comisia era intregita de Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, Gavril Pircu, seful Directiei Patrimoniu, Leonard Padureanu directorul economic de la acea data al Primariei, precum si de doi consilieri locali liberali… Roxana Mironescu, respectiv Ilie Birzu. "Noi eram doar executanti. Trebuia sa se scoata bani pentru bugetul local din valorificarea PT-urilor. Posibilele investitii imobiliare au fost incurcate de faptul ca imobilele nu au fost degajate in totalitate. Ulterior, nimeni nu a mai platit chirie pe suprafetele contractate cu Primaria. Toti priveau doar terenul, dar in interiorul PT-urilor mai ramasesera un cazan, o conducta etc. Nu se putea construi in ele mare lucru", a declarat Scripat.

Puncte pentru Palar

Una dintre cele mai ravnite centrale termice, cea de la Piata Centrala, a fost scoasa la licitatie in primavara lui 2008. Prin HCL nr.161 din 17 aprilie 2008, Consiliul Local aproba scoaterea la vanzare a imobilului prin licitatie publica deschisa. Seful comisiei de licitatie a fost acelasi viceprimar Scripat. Potrivit unui Raport de Evaluare intocmit de Sierra Quadrant si anexat la proiectul de hotarare, CT-ul de la Piata Centala avea o valoare de peste 130.000 de euro. Scripat a declarat ca, initial, centrala dezafectata a fost castigata de societatea Luxor, apartinand deputatului penelist Ionel Palar. In prezent, imobilul se afla intr-o stare de avansata degradare. "Cladirea cade langa mine. Din cate stiu Primaria dorea sa faca ceva acolo. Primaria nici nu vinde, nici nu inchiriaza. Cine se baga cu ei, nu castiga nimic", a declarat pentru cotidianul Desteptarea Constantin Gradinaru, afacerist bacauan care a preluat fosta spalatorie a Oficiului Judetean de Turism, situata in imediata vecinatate a CT-ului de la Piata Centrala.
Pe 21 ianuarie 2005, AGA de la CET Bacau a decis sa inchirieze spatiul de 150 de metri patrati existent in PT 117 din str. Slanicului catre aceeasi societate Luxor detinuta de penelistul Ionel Palar. Pretul de inchiriere stabilit la acea data a fost de 0,5 euro pe metru patrat. In prezent, in incinta PT-ului functioneaza un depozit.
Vasile Dragusanu, fost manager al CET Bacau, a declarat ca valorificarea PT-urilor a cazut in sarcina exclusiva a CL. Dragusanu a opinat ca acestea ar fi trebuit vandute si nu date in chirie. "Treaba asta mi-a adus un disconfort. Nu m-a pasionat cine ia spatiul, cine-l inchiriaza. Dintr-o problema de eficienta financiara, toata chestiunea s-a transformat in altceva. Consiliul Local s-a ocupat de acele spatii. Eu nu-mi mai amintesc prea multe detalii. Oricum, cred ca s-a scapat din vedere de catre CL valorificarea rapida a spatiilor. Vanzarea lor era cea mai buna solutie in opinia mea", a afirmat Dragusanu.

Pircu tace malc

Gavril Pircu, seful Directiei de Patrimoniu, a refuzat sa faca publice datele privitoare la situatia PT-urilor din municipiu. Pe un ton iritat, acesta i-a indemnat pe jurnalistii Desteptarii sa-l caute pe purtatorul de cuvant al Primariei. Asta, in conditiile in care Directia de Patrimoniu s-a ocupat integral de preluarea spatiilor in administrarea municipalitatii. "Exista un purtator de cuvant platit pentru a da informatii. Eu n-am ce sa va spun", a declarat Pircu.
De cealalta parte, viceprimarul Dragos Luchian a apreciat ca valorificarea PT-urilor ar fi inoportuna in plina criza imobiliara. Luchian a afirmat ca acestea ar putea fi vandute, daca vor exista oferte ferme de cumparare. "Ele au fost retehnologizate si o parte a fost scoasa din uz. Daca se va manifesta un interes din partea cuiva vom organiza licitatie. Din cate imi amintesc, PT-ul de langa magazinul Luceafarul a fost vandut recent. Nici nu e momentul acuma. Sunt spatii ulracentrale care stau pe loc pentru ca e criza", a declarat viceprimarul.

CET Bacau, gaura neagra

Societatea de termoficare este o adevarata gaura neagra pentru buzunarele contribuabililor bacauani. Aceasta a inregistrat pierderi colosale in ultimii ani, pe fondul debransarii tot mai multor apartamente de la reteaua publica de termoficare. Pasivele CET Bacau au crescut progresiv in intervalul 2003-2009. Astfel, daca in ultimii doi ani ai administratiei Sechelariu, datoriile CET au fost de doar 33,8 miliarde de lei vechi (2003), respectiv 44,5 miliarde (2004), in ultimii doi ani ai actualei administratii datoriile CET au „explodat” literalmente: 380 miliarde de lei vechi (2008), 165 miliarde (2009). Asta, in timp ce numarul clientilor CET s-a diminuat vertiginos, acesta depasind de putin cifra de 20.000.
Din afacerea PT-urilor, societatea de termoficare s-a ales cu modernizarea a 34 de puncte, realizata pe banii Consiliului Local. Municipalitatea, de cealalta parte, sta cu mortul in casa, aceasta nereusind sa valorifice in adevaratul sens al cuvantului patrimoniul imobiliar dobandit in octombrie 2006, prin HCL nr. 287.

Incredintate cu titlu gratuit

De-a lungul timpului, municipalitatea a dat in folosinta, cu titlu gratuit, mai multe puncte termice. Astfel, in PT 2 din Aleea Ghioceilor Primaria a amenajat un club pentru pensionari, un al doilea club urmand a fi edificat pe spatiul fostei CT din strada Soimului. Prin HCL nr.488 din 28 decembrie 2007, alesii au aprobat infiintarea unui "punct eco" in spatiul PT 63 din strada Calugareni. Doua PT-uri, 19 si 64, vor fi transformate in puncte de incasare a impozitelor si taxelor locale (HCL nr.118 din 29 aprilie 2010), in timp ce HCL nr.117 din 29 aprilie 2010, stipuleaza ca PT 37 urmeaza a fi inchiriat – prin contract de comodat – catre Asociatia Nevazatorilor. De asemenea, un spatiu situat in incinta PT 31 din strada Bucegi a fost incredintat Sport Club Municipal Bacau (HCL nr.51 din 25 februarie 2010), in timp ce PT 5 situat pe Aleea Ghioceilor a fost incredintat, prin contract de comodat, catre Asociatia Judeteana de Fotbal (HCL nr.9 din 23 februarie 2010). Primaria insasi vrea sa amenajeze, intr-unul din PT-urile aflate pe strada Ana Ipatescu, o arhiva proprie.

Perspectiva trecerii spitalelor în administrarea comunitatii locale îi îngrijoreaza si pe buhuseni. Exista si aici teama ca onor guvernantii nu cultiva autonomia/descentralizarea decat pentru a crea, eventual, vinovati si de a gasi noi motive pentru desfiintarea unor spitale. La Buhusi, un calcul sumar arata ca facturile pentru utilitatile spitalului au, pentru un an de zile, o valoare de 7 miliarde de lei vechi. În plus, se adauga, firesc, si cheltuielile de reabilitare a retelei termice, a instalatiilor sanitare etc. Spitalul buhusean are o vechime de vreo patruzeci de ani si cere reabilitari mari. Va putea sustine firavul buget buhusean acest efort? “Veniturile noastre anuale sunt de aproximativ 22 de miliarde de lei vechi. O treime din aceste venituri ar trebui cheltuita pe relatia spitalului. Tot cam aceeasi valoare vor avea facturile achitate pentru scoli. Mai ramane o treime pentru rezolvarea celorlalte probleme. Va fi foarte dificil, spune primarul Ionel Turcea, dar…” Primarul evidentiaza si un aspect al finantarii pe care guvernantii îl ignora, de ani de zile: “Spitalul Buhusi deserveste si aproximativ 20 000 de cetateni din alte localitati. Firesc ar fi ca aceste localitati sa participe, proportional, cu resurse financiare necesare pentru functionarea institutiei. De ce sa purtam noi povara altora? Firesc ar fi ca legislatia sa aiba în vedere acest aspect. Acelasi lucru este valabil si pentru liceele care scolarizeaza elevi din alte localitati. Fiecare comunitate ar trebui sa participe la asigurarea finantarii acestor institutii. Si mai e ceva: problema restructurarii spitalelor este aruncata acum în sarcina noastra. Este clar ca guvernantii vor sa transforme multe spitale în centre sociale”.
Desi preluarea spitalului este privita ca o noua povara pe vechile suferinte bugetare, administratia locala buhuseana crede ca viata spitalului va continua sa palpaie decent, daca administratia centrala va tine seama si de propuneri precum cele de mai sus.

La Scoala „Mihai Eminescu” Buhusi, timp de sase luni, coordonati de profesoarele Tinca Varlan si Andreea Paduraru, mai multi elevi îndragostiti de mama-natura au zamislit proiectul „Somnul ratiunii naste gunoaie”. Încercand sa-i educe pe copii în spiritul cetateniei active, proiectul si-a propus ca tinta si influentarea pozitiva a mentalitatii colective. Copiii au realizat interviuri, au curatat o portiune din albia paraului Bodesti, au împartit „fluturasi”, au scris compuneri, au desenat, au facut fotografii, au protestat decent în strada, au oferit solutii pentru ca buhusenii sa evadeze din universul gunoaielor agresive. Recent, cu un public din care n-au lipsit nici reprezentanti ai autoritatilor locale, copiii si-au prezentat proiectul, într-o forma elevata, cu tenta… artistica. „Sacra frumusete a naturii”, „Ruga pentru natura”, „Adultul moralist”, „Buhusi, file de poveste”, „Balada bidonului” au fost titluri de eseuri, parodii sau prezentari power point realizate cu talent de catre Cosmina Teslaru, Iulia Caprioara, Patricia Anghelina, Elena Zaharia, Georgeta Pepeneata, Bianca Telita, Beatrice Drugescu. N-a lipsit dansul tematic. Elevii Ionut Ursache, Irina Lazar, Georgiana Stoica si Milena Placinta au evidentiat alte tinte pragmatice ale proiectului. Eleva Cosmina Teslaru zice: „Prin proiectele pe care le-am initiat ani de zile, am reusit sa influentam pozitiv administratia locala. Acum, viceprimarul Vasile Zaharia ne-a promis ca va actiona în directia unirii eforturilor mai multor institutii pentru a face din Buhusi un oras mai curat. Cred ca si acest proiect si-a atins scopul”.
Pe strazile buhusene, prezenta gunoaielor este un fel de a doua natura. Primarul Ionel Turcea zice: „E o problema de educatie, de mentalitate. Acum facem curatenie si peste o ora gunoaiele te asalteaza”. Gunoiul menajer este gestionat de firma SC Gindany SRL Company, administrata de Dumitru Buzila. Firma a investit în europubele, a amenajat spatii pentru depunerea/preluarea separata a gunoiului menajer, materialelor reciclabile, peturilor etc. Am realizat, în doua randuri, un experiment interesant cu administratorul firmei Gindany. Dupa ce a fost preluat gunoiul menajer, realizandu-se o curatenie de invidiat în zona, am revenit peste doua ore. Totul, în jur, era asediat de gunoaie. „Asa se întampla mereu. Unii se comporta de parca în acest oras ar locui nu ei, ci dusmanii lor cei mai mari”, ne-a spus Dumitru Buzila. Daca numai tancii vor sta în avangarda protejarii mediului în care supravietuim, somnul ratiunii va naste, mult timp, gunoaie…

Vor musai la "tribunel"

Este sublima, plina de bune intentii dar, asa cum ne-am obisnuit, lipseste cu desavarsire. Este vorba despre institutia medierii. In ciuda faptului ca legea medierii a aparut inca din anul 2006, aplicabilitatea ei a fost din anul 2008. Asta teoretic, pentru ca practic, numarul bacauanilor care apeleaza la mediere in vederea solutionarii unor conflicte este nesemnificativ. In Bacau exista 47 de mediatori, dar numarul medierilor nu depaseste cifra 30.

Conflictele sunt parte a vietii. Totul depinde de noi, de cum gestionam aceste probleme. Cand partile doresc solutionarea pe cale amiabila, fara a apela la instanttele de judecata, ele de fapt negociaza. Astfel se face apel la Mediere. Legea 192 din 16 mai 2006 privind medierea, in capitolul I, art.1, al.1 da urmatoarea definitie: “Medierea reprezinta o modalitate facultativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila, cu ajutorul unei terte persoane specializate in calitate de mediator, in conditii de neutralitate, impartialitate si confidentialitate.”

Legiferata in 2006, aplicabila din 2008

Desi a existat dintotdeauna, a fost legiferata abia in anul 2006. Chiar si inainte de anul 1989 exista o institutie similara: cea a judecatorului de pace. Institutia functioneaza insa abia din 2008 sI doar pe hartie. In Bacau, sunt inregistrati in momentul de fata 47 de mediatori. Numai jumatate dintre ei pot desfasura activitatea de mediere intr-un cadru adecvat. “Am colegi care au avut medieri finalizate cu incheierea unui proces verbal si implicit concilierea partilor. Dar acestea sunt numai de ordinul zecilor”, ne-a declarat Gigi Candet, mediator. Pentru degrevarea instantelor, judecatorii au inceput sa recomande medierea. Si asta pentru ca ultimile modificari ale Legii 192 prevad ca magistratii trebuie sa puna in vedere partilor ca pot apela la mediator in vederea stingerii litigiului pe cale amiabila. “La judecatoria din Mangalia, pe citatiile trimise este trecut si un text in care se spune ca partile pot apela la mediere in vederea stingerii conflictului. Daca se va proceda asa peste tot, situatia se va schimba radical”, ne-a declarat Adrian Ionescu, mediator.

Divorturi si partaje

Prin mediere pot fi solutionate dispute din orice domeniu, mai putin drepturile strict personale, cum sunt cele privitoare la statutul persoanei, precum si orice alte drepturi de care partile, potrivit legii, nu pot dispune prin conventie sau prin orice alt mod admis de lege. “Cei mai multi bacauani sunt reticenti la ideea de mediere. Probabil ca este si obisnuinta ca orice conflict sau neintelegere sa fie rezolvata in instanta. Cei care apeleaza insa la mediere au facut deja un pas important in solutionarea pe cale amiabila a diferendului”, a afirmat Mihai Negrii, mediator. Din cele cateva zeci de medieri inregistrate anul acesta, cele mai multe au fost in materie de divorturi si partaje. Daca apeleaza la instanta de judecata, unde, in baza legii, se da o solutie, intotdeauna va exista o parte care pierde si una care castiga. Nu acelasi lucru se intampla in cazul medierii, unde partile negociaza si, in final, nimeni nu pierde.

Lacune in lege

Legea 192/2006 are insa si lacune. Una dintre acestea, spun mediatorii este aceea ca acordul de mediere nu are titlu executoriu. Daca ar avea un astfel de titlu, exceptand cazurile cand acordul trebuie supus controlului judecatoresc si notarial, s-ar apela mult mai des la mediere. Acordul de mediere ar putea fi pus in practica fara a mai trece printr-o faza de judecata preliminara. In anul 2009 nu a fost inregistrata nicio mediere. Dupa rezultatele inregistrate pana in momentul de fata putem spune ca institutia medierii s-a nascut moarta.

Criminalii se scolesc in Penitenciar

Viata dincolo de poarta Penitenciarului Bacau se desfasoara intr-un alt ritm. Fiecare zi care trece inseamna un pas mai aproape de eliberare. Putini stiu insa ca si in detentie functioneaza o scoala, o biserica si chiar si un atelier de tamplarie. Condamnati la ani grei de puscarie pentru omor sau talharie invata sa scrie si sa socoteasca la varsta la care cei din libertate au deja o vechime respectabila in munca.

Scoala de Arte si Meserii nr. 22 din Bacau a fost infiintata in anii ’80 si in prezent, in clasele I-X, sunt inscrisi 62 de detinuti de toate varstele, 19 fiind in programul „A doua sansa”, adica alfabetizare. La inceputul anului, 130 de persoane erau inscrise pentru cursuri, dar o parte au fost transferate. 21 de cadre didactice asigura orele pentru persoanele private de libertate si dintre acestea, doar trei sunt titulare. Predarea se face pe baza unei curriculum adaptat la capacitatea elevilor. „Scoala noastra necesita vocatie. Fara vocatie este foarte greu aici. Profesorii trebuie sa le arate elevilor respect si acceptare, mai ales ca au o anumita varsta”, a subliniat prof. Dan Frateanu, directorul Scolii nr. 22.

"Aici am facut torturi"

Desi are 32 de ani, Virgil Curteanu a incheiat anul acesta clasa a V-a. Inchis pentru omor, acesta are de ispasit o pedeapsa de 15 ani si pentru a avea mai multe sanse la eliberare este decis sa mearga inainte si sa finalizeze studiile pana la clasa a X-a. „Am considerat ca mi s-a dat o sansa. E jenant sa faci scoala la varsta asta, stiu, dar nu dau inapoi. Mi-am dat interesul si vreau sa merg pana in clasa a X-a, pentru ca in viata de afara nu am avut sanse sa invat”, ne-a spus Virgil Curteanu. Acesta isi doreste ca dupa incheierea pedepsei sa se angajeze, fiind convins ca orice calificare va fi de ajutor. De aceeasi parere este si Dorel Spridon. Inchis tot pentru crima, detinutul are 36 de ani si anul viitor se va elibera. A urmat cursurile claselor a IX-a si a X-a si a obtinut o calificare in alimentatie publica. „Am intalnit oameni la 50 de ani care nu stiu sa citeasca si sa scrie. Acum oriunde te duci iti cere o diploma, o calificare. Iar mie nu-mi este rusine sa muncesc”, ne-a marturisit Dorel Spridon care spera sa se angajeze ca bucatar sau ospatar. Are doua fetite de intretinut odata revenit in sanul familiei, una de opt si alta de zece anisori. Pentru ele se straduieste sa fie cat mai bine pregatit. Perioadele de practica sunt de departe cele mai interesante, mai ales pentru ca detinutii invata propriu-zis sa prepare mancaruri din cele mai diverse si sa serveasca. „Mi se pare usor. Gateam si acasa, dar aici am facut si prajituri, torturi si preparate mai complicate”, a adaugat Dorel Spridon.

Vrea la greci, ca la noi e criza

Benone Chiriac, originar din Vaslui, si-a ispasit o parte din pedeapsa de noua ani pentru furt in penitenciarele din Focsani, Galati, Vaslui si Bacau. Pentru a se reintegra in societate, acesta a urmat numeroase cursuri de calificare, asta dupa ce in libertate a terminat profesionala de mecanici auto. „Am vrut mai mult sa-mi improspatez memoria. Am cautat cursuri si am facut despre TBC, SIDA si chiar drept penal. Scoala e buna pentru oricine”, a spus Benone Chiriac. Acesta este constient de faptul ca traversam o perioada de criza si intentioneaza sa plece pana in Grecia, pentru un loc de munca mai bine platit. Pentru a reusi, el este inscris in clasa a X-a de alimentatie publica, adaugand astfel pe lista de calificari si cursuri si cel facut la Scoala nr. 22 Bacau.

De 26 de ani dascalul puscariei

Daca detinutii trebuie sa isi ispaseasca pedeapsa, invatatorul Ion Serban este o prezenta constanta in scoala din penitenciar de 26 de ani. A venit la putin timp dupa infiintarea scolii si a ramas pana acum. L-am gasit incheind mediile din acest an. „Spre deosebire de cei de afara, acestia nu au avut posibilitatea de a invata. I-am invatat lucrurile de baza: scris, citit si socotit. Isi imbogatesc cunostintele si isi schimba atitudinea”, a explicat dascalul. L-am intrebat daca s-a temut vreodata sa lucreze in acest mediu. Raspunsul a fost prompt: „Nu mi-a fost frica. Suntem in relatii foarte bune si am incercat sa fiu tolerant, rabdator pentru ca fiecare are problemele sale”, a subliniat Ion Serban.

Pentru fiecare an scolar, in baza Legii nr. 278/2006, detinutii primeau o suma de bani si 60 de zile erau scazute din perioada de detentie. Prin Legea 83/2010 s-au operat insa o serie de modificari. Pentru fiecare an scolar se scad 30 de zile din pedeapsa si nu se mai acorda beneficii de ordin financiar. Diplomele pe care detinutii le primesc sunt egale cu cele obtinute de elevii de la alte scoli, fiind recunoscute de Ministerul Educatiei.

Amenzi cu binecuvantare de la Primarie

Politia Primariei da o mana de ajutor bugetului local. Sumele impresionante „colectate“ in ultimii ani s-au transformat intr-un real ajutor pentru vistieria goala a municipialitatii. Banii sunt scosi din orice: sunt taxate tulburarea linistii publice, consumul de alcool in spatii publice, gunoaie aruncate pe spatiile publice, sanctiuni aplicate transportatorilor.

La moda sunt acum blocarile de roti. In anul 2009 au fost aplicate nu mai putin de 744 astfel de amenzi, cu o valoare totala de 74.400 lei. O suma frumusica am putea spune. Vizavi de aceste blocari de roti au existat insa numeroase controverse. Nu putini au fost cei care acuzau de abuz atat Primaria, pentru ca banii merg in visteria municipalitatii, cat si Politia Primariei. Rationamentul era urmatorul: autoturismul este proprietate personala. Daca cineva vine si blocheaza rotile, asta inseamna ca nu ma mai pot folosi de bunul respectiv. Disputa a fost insa aplanata, iar Politia Primariei si-a continuat treaba. La aceasta suma (obtinuta din blocari) se adauga nu mai putin de 1.490.220 lei, bani obtinuti din 9.390 de sanctiuni. Alte venituri considerabile provin din confiscarea unor bunuri. Printre acestea se numara si tigarile de contrabanda. Sute de pachete au fost confiscate in nenumarate randuri. Nici aceasta chestiune nu a trecut total neobservata. Lucratorii de la Politia Primariei au fost acuzati in nenumarate randuri de faptul ca ei sunt cei care faciliteaza contrabanda cu tigarete si joaca un rol important in ceea ce se intelege, in mod generic, prin “mafia pietelor” (adica permit speculantilor sa achizitioneze marfa la un pret modic de la producatori si sa o vanda pe tarabe).

2010, recolta promitatoare

Cheta care se face insa pentru bugetul local nu a existat numai in anul 2009. In 2008, regasim o situatie similara. Valoarea bunurilor confiscate a depasit 14.000 lei, iar cea a sanctiunilor aplicate 1.625.300 lei. Deci, suma adunata in 2008 este chiar mai mare decat cea din 2009. Analizand aceste date putem crede ca Politia Primariei a fost transformata intr-un department al Directiei de Taxe si Impozite, sau, cine stie, al DGFP Bacau. Anul 2010 se anunta la fel de promitator. De la inceputul anului si pana acum s-au dat 3.739 de sanctiuni si s-au adunat 875.165 lei. La aceasta suma adaugam deasemenea 2.800 lei rezultati din deblocarea a 28 de autoturisme si valoarea bunurilor confiscate. Si trebuie sa tinem cont ca este an de criza iar bacauanii sunt mai atenti la ce fac cu banii lor. Daca facem un simplu calcul si adunam toate aceste sume, constatam cu stupoare ca o parte semnificativa a bugetului local este constituita din acesti bani stransi de Politia Primariei: 4.067.905 in numai 2 ani si 5 luni.

15 agenti au fost sanctionati in 2009

Anul trecut, 15 angajati ai institutiei au fost sanctionati pentru neindeplinirea sarcinilor de serviciu si abateri disciplinare. In momentul de fata, la Politia Primariei sunt 329 de salariati dintre care 8 au functii de conducere, 181 – personal contractual si 40 – functionari publici. Salariul mediu net in cadrul acestei institutii este de 781 lei, iar fondul de salarii pentru luna mai a fost de 479.515 lei.