duminică, 28 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5177

Volei feminin: Stiinta intalneste campioana Germaniei

Rote Raben Vilsbiburg

Misiune dificila pentru Stiinta Bacau in viitoarea editie a Cupei CEV la volei feminin. Tragerea la sorti desfasurata sâmbata, la sediul CEV din Luxemburg a facut ca studentele bacauane sa o aiba ca adversara in saisprezecimile de finala ale competitiei pe campioana Germaniei, Rote Raben Vilsbiburg. Prima mansa se va desfasura in Sala Sporturilor din Bacau, pe data de 7 noiembrie, returul fiind programat o saptamâna mai târziu, la Vilsbiburg.

Doua titluri

In ultimii trei ani, Rote Raben Vilsbiburg a cucerit de doua ori titlul in Bundesliga. Dupa succesul din 2008 a venit si reusita din aceasta primavara, atunci când formatia pregatita de argentinianul Gallardo a avut câstig de cauza in fata celor de la Wiesbaden. Vilsbiburg a mizat in sezonul trecut pe trei jucatoare din nationala Germaniei (Lenka Durr, Sarah Petrausch si Lena Mollers) si pe patru straniere: nord-americanca Sheila Shaw, argentinianca Paula Yamila Nizetich, brazilianca Daniela Lanner Mapeli si pe… românca de 21 de ani Ioana Nemtanu.

Posibila revansa

In cazul in care va trece de Vilsbiburg, Stiinta va intâlni in "optimi" pe câstigatoarea dintre LP Salo (Finlanda) si Valeriano Alles Menorca (Spania). Altfel spus, o posibilitate pentru bacauance de a-si lua revansa in fata lui LP Salo dupa surprinzatoarea eliminare de anul trecut, din Challenge Cup. Spre deosebire de Stiinta, cealalta reprezentanta a României in CEV Cup, Tomis Constanta are parte de un start european mult mai accesibil. In "saisprezecimi", Tomis o va intâlni Anorthosis Famagusta, echipa eliminata fara probleme de Stiinta in urma cu trei sezoane.
Dan Sion

Concert de concerte

Duminica, 20 iunie, de la ora 19, dupa slujba Sfintei Liturghii, la Catedrala romano-catolica "Sf. Petru si Paul" din Bacau, Orchestra "Mihail Jora" a sustinut un concert de concerte, la pupitru fiind dirijorul Ovidiu Balan. "Conducerea Filarmonicii ne-a propus, dupa ce a concertat in mai multe asemenea catedrale din Italia si Germania, sa sustina si aici, pentru credinciosii din Bacau, un concert de muzica clasica. Ne bucuram ca lucrarile interpretate au adus un mesaj religios, unul inaltator, dezvoltand astfel gustul pentru muzica buna la copii, tineri, dar si maturi", a spus in incheierea concertului preotul Isidor Dasca, decanul Parohiei. Concertul a cuprins lucrari de Vivaldi, Leclair si Neruda, solisti fiind Nicusor Mardarescu, la oboi, Mihai Badiu – fagot si Cristian Iulian Chiperi la trompeta. "Suntem in timpul unui curs international pentru dirijori si in aceasta seara ne-am mutat de la sala Ateneu in aceasta minunata catedrala, care ne ofera conditii acustice excelente. Muzica este una preclasica si ne-am bucurat ca am avut o audienta minunata", ne-a spus si maestrul Ovidiu Balan. Cei peste 500 de spectatori, iubitori de muzica, au rasplatit cu aplauze prestatia orchestrei si a solistilor.

Gheorghe Baltatescu

Automobilism / Formula GP3: Teste reusite

Evolutii bune in testele oficiale de la Valencia. Dupa ce in prima zi a inregistrat al patrulea timp absolut, Doru Sechelariu a continuat sa se mentina in Top 5. In reuniunea de vineri, bacauanul s-a aflat in permanenta intre cei mai rapizi piloti din GP3, reusind la un moment dat sa fie chiar al treilea. Spre sfarsitul testelor desfasurate pe circuitul "Ricardo Tormo" a inceput sa ploua, iar Doru Sechelariu a mai pierdut cateva locuri, terminand al 10-lea, la cinci zecimi de primul timp si in conditiile in care nu mai putin de 20 de concurenti s-au clasat intr-o secunda.
Daca ar fi iesit pe pista cu cateva minute inainte sa vina ploaia, pilotul bacauan ar fi putut realiza o performanta si mai buna, fiindca avea rezerva de doua seturi de cauciucuri noi din care nu a putut sa utilizeze decat unul, si acela pe jumatate. Prestatiile de la Valencia, unde au luat startul toti cei 30 de participanti in campionat, ii confera incredere si ii dau sperante in vederea curselor care vor avea loc la sfarsitul acestei saptamani, demonstrand totodata in mod definitiv ca Doru Sechelariu isi are locul in aceasta formula extrem de selectiva, GP3.
Dupa testele oficiale din Spania, bacauanul isi va completa pregatirea in Italia, la Modena, unde va exersa astazi si maine pe simulatorul echipei Ferrari, pentru a se acomoda cu caracteristicile circuitului stradal de la Valencia, pe care este programata etapa a treia a campionatului 2010 din Formula GP3, in paralel cu Marele Premiu de Formula 1 al Europei.

Dan Alexandrescu, comentator Formula 1

Coltul tinerelor talente: De (nota) 10

Este cea mai lunga zi din an. Solstitiul de vara, inceputul verii astronomice si momentul in care soarele se ridica deasupra orizontului la unghiul maxim. O zi deosebita si totodata o zi speciala pentru cea mai bine clasata junioara III din tenisul bacauan. Pe 21 iunie 2010, Mara Sechelariu implineste 10 ani. Aniversare rotunda, care o gaseste pe sarbatorita… la fileu. Mara concureaza la Cupa "Kym Star" de la Piatra Neamt, unde cauta sa ajunga cat mai sus. Cadoul si l-a facut deja singura, ca o suma a evolutiilor pe care le-a avut pe terenul de tenis pana acum. Turneele castigate si celelalte faze inalte atinse la alte concursuri s-au transformat in puncte si intr-o ascensiune meritorie in clasamentele Federatiei Romane de Tenis. Inainte de ziua ei, Mara Sechelariu a avansat pana la un singur pas de podiumul national al grupei 10 ani. Tenismena bacauana a urcat pe locul al IV-lea in tara, cea mai buna pozitie ocupata de un sportiv de la cluburile locale in topurile interne ale categoriilor 10-16 ani. Un loc de nota 10, in dar la 10 ani!

Dana Popa

Tenis / CN 18 ani: Perechi de medalii

Doua de aur, doua de argint, doua de bronz. Medaliile obtinute de tenismenii de la SCM Bacau la Campionatele Nationale U18 de la Medias au fost impartite in mod egal pentru fiecare culoare. La capatul unui turneu desfasurat sub semnul averselor de ploaie, delegatia condusa de antrenorul coordonator Mihai Ciuntea a urcat pe toate treptele a podiumului de premiere.
La simplu, cel mai bun tenismen din tara a devenit Sebastian Ionescu (foto, sportiv cu dubla legitimare SCM-Venus Braila). Cap de serie nr. 7, Ionescu l-a eliminat in sferturi pe Razvan Dumitrescu, 6-2, 6-1, in semifinale a trecut cu 3-6, 6-3, 6-0 de Sergiu Rogoveanu (Timisoara), iar titlul national si l-a ajudecat dupa 6-3, 6-4 cu Lucian Gheorghe (Pamira Sibiu, favorit nr. 3). Gheorghe l-a invins in sferturi pe Dragos Ignat (SCM), 6-2, 6-2, faza in care s-a oprit si Georgian Patrasc (4-6, 0-6 cu Raluca Platon, Bucuresti, castigatoarea medaliei de aur).
In echipa cu Ciprian Porumb (Brasov), Sebastian Ionescu s-a impus si in proba de dublu. In finala, cei doi au castigat cu 6-0, 6-4 in fata perechii bacauane medaliata cu argint, Sebastian Erimicioiu / Teodor Marin (SCM). Cu bronz in aceasta proba s-a ales Dragos Ignat (SCM), alaturi de Silviu Mistreanu (Iasi), care au cedat in semifinale cu 3-6, 3-6 in fata favoritilor nr. 1 invingatori.
Bilantul SCM Bacau a fost completat la mixt. Georgiana Patrasc si Dragos Ignat au beneficiat in sferturi de abandonul echipei Enache / Vinti, iar in semifinale si-au adjudecat in tie-break duelul cu Sebastian Ionescu / Sabina Lupu (Galati): 7-6 (8), 3-6, 16-14. In finala, Patrasc / Ignat au pierdut cu 5-7, 7-5, 10-5 la Ioana Ducu (Sportul) / Ciprian Porumb (Dinamo Brasov).

Rezultate:
locul I: Sebastian Ionescu (simplu), Ionescu / Porumb (dublu masculin);
locul al II-lea: Erimicioiu / Marin (dublu masculin), Patrasc / Ignat (mixt)
locul al III-lea: Ignat / Mistreanu (dublu masculin), Ionescu / Lupu (mixt).

Dana Popa

Karting / Campionatul National: Bacauanii, la putere

Pe podium

Cea de-a treia etapa a Campionatului National de karting, desfasurata duminica, pe circuitul de la Targu-Secuiesc, i-a avut ca protagonisti pe reprezentantii Selenei Motor Sport Bacau. La clasa Mini, Denis Marcu, pilot asistat din punct de vedere tehnic de clubul bacauan si-a consolidat primatul in clasamentul general, in timp ce Alexandra Marinescu a reusit sa-si treaca in cont primul podium din cariera la capatul unor evolutii foarte bune. In ceea ce priveste clasa Pufo, Mihailov Paskar si-a adjudecat prima dintre cele doua runde pe care le-a comasat intrecerea de la Targu-Secuiesc.

Lider detasat

Revenit din Italia, unde a cucerit "Cupa Vezuviului" si s-a aflat la un pas de podium in Open Master-ul peninsular, Denis Marcu si-a reconfirmat candidatura la titlul national la clasa Mini. Ca si in precedentele doua runde ale campionatului, Denis a terminat pe primul loc, impunandu-se in mansa de debut si clasandu-se pe locul doi in mansa secunda, pe care a castigat-o fostul sau cooechipier de la Selena Motor Sport, Petrut Florescu. Aflata la primul sau sezon oficial, Alexandra Marinescu a impresionat in etapa de la Targu-Secuiesc, pozitionandu-se pe locul trei in ierarhia generala.

Tur de forta

Spre deosebire de colegii lor de la clasele mai mari, pilotii de la Pufo au fost supusi unui adevarat tur de forta. Ei au bifat doua etape pentru a reface astfel terenul pierdut in urma cu o luna si jumatate, la Bucuresti, atunci cand ploaia a impedicat desfasurarea curselor. Pilotul Selenei Motor Sport, Mihailov Paskar a triumfat in prima etapa de la Targu-Secuiesc, pentru ca in cea de-a doua sa fie descalificat. "Per total, rezultatele ne multumesc", a concluzionat directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov. Urmatoarea runda a Campionatului National va avea loc pe 11 iulie, pe circuitul "Selena Motor Sport" din Bacau.

Dan Sion

Datorii de 11 milioane lei pentru un strat de asfalt

    Primaria comunei Sascut are de achitat o datorie de 11 milioane de lei (110 miliarde lei vechi), dupa ce fostul primar Ion Rauta a incheiat un contract inainte de alegerile locale din 2008 cu o firma pentru asfaltarea drumurilor din comuna. Acestea au fost reabilitate, insa doar pe jumatate, fiind turnat doar primul strat, ce reprezinta jumatate din valoarea contractului, respectiv 55 miliarde lei vechi. Cristinel Bostan, actualul primar arata cu degetul spre fostul edil si spune ca “a reabilitat drumurile comunale fara sa achite nici un ban constructorului, fara sa dispuna de o Hotarare de Consiliu Local si fara sa fi prins suma respectiva in bugetul local din acel an”. Cei aproximativ 20 de km de drumuri asfaltate au ramas asa, doar cu primul strat. Primaria a incercat sa achite datoria, insa din cauza faptului ca bugetul este limitat, au fost achitate doar 15 miliarde de lei vechi din datoria de 110 miliarde. Problema este ca “pana vom achita integral datoria fata de constructor, cel mai probabil vom fi nevoiti reasfaltam si asta din cauza ca stratul turnat nu este cel de uzura si cel mai probabil se va degrada”, a mai declarat Cristinel Bostan, primarul comunei Sascut. Cu cele 3 miliarde lei vechi primiti de la Guvern dupa alegerile din 2008, primaria a asfaltat toate cele sapte strazi din localitatea Sascut.

    Proiecte noi de drumuri

    In 2009 acutualul edil al comunei Sascut a depus un proiect european integrat pe masura 322 care cuprinde si reabilitarea unor drumuri comunale: Pancesti – Sascut Sat, Pancvesti – E 85 si drumul din Valea Nacu Sat si Dj Sascut pana in satul Urechesti. Valoarea proiectului pentru reabilitarea acestor drumuri se ridica la aproximativ 1 milion de euro. Desi este eligibil, acesta nu a primit finantare, asa ca primaria a depus contestatie si urmeaza ca peste aproximativ zece zile sa primeasca un raspuns. “Asteptam aprobarea proiectului. Am facut contestatie pentru ca nu era alta cale de a obtine finantare”, a precizat Cristinel Bostan. Singurul proiect care pare sa prinda contur in acest moment este cel depus pe masura 125, ce are ca scop astfaltarea drumurilor forestiere si agricole, respective a drumurilor Sascut – Contesti si Schineni – E 85. Valoarea proiectului este de aproximativ 1 milion de euro. Acesta afost deja depus si a obtinut punctaj maxim. “Saptamana aceasta vor fi trimisi oameni in teren pentru a verifica situatia la fata locului”, a mai adaugat primarul comunei Sascut.

    Sinziana Filimon

    Miroase a faliment in bazar

    Doar hotii de buzunare nu se dau batuti

    „Bazarul rusilor“ este una dintre atractiile principale ale orasului in zilele de duminica. Desi nu mai prinzi pe aici nici picior de rus, mai bine spus de moldovean de peste Prut, numele nu i s-a schimbat. Bacauanii cauta chilipiruri, marfa mai ieftina decat in magazine, maruntisuri pe la negustorii de vechituri sau chiar un animalut de casa. Comerciantii sunt tristi in perioada aceasta, desi vara era, cu ani in urma, sezonul bun.

    Aglomeratie incredibila in zona bazarului din cartierul Letea. Lupta pentru un loc de parcare este stransa, iar prin zona nu se vede niciun politist comunitar care sa puna ordine in trafic. Sute de bacauani se perinda printre tarabe. Cea mai mare atractie o reprezinta, insa, animalutele expuse spre vanzare in masini sau pe trotuare. Un tanar, Dan, vinde pui de ciobanesc german, superbi si adormiti in talas. Langa masina, cateaua latra la fiecare client. O adolescenta a pus ochii pe un catel si nu-l mai lasa din brate asteptand sa-i vina parintii sa-l plateasca. Vanzatorul este foarte suparat pe organizarea bazarului: „Am fost luat la rost fiindca am oprit masina in strada, dar nu gasesti un loc in parcare. Sa creeze conditii, apoi sa te ia la intrebari!”

    „Vinzi, nu vinzi, negustor te numesti”

    Tarabele gem de marfa. La prima vedere, pare ca afacerile infloresc, oferta fiind foarte variata. De la banalele cuie, la utilaje agricole si mobilier, in bazar se poate gasi tot ce este nevoie pe langa casa. Impresia de bunastare este falsa. Comerciantii nu mai ruleaza marfa ca altadata. Seara de seara inchid in dughene kilometri de cablu sau furtun si tone de fier ramase nevandute. Sute, poate mii de articole sunt expuse dimineata, poate chiar degeaba. „Sunt zile cand nu se face nici safteaua, ne-a spus I. Dumbrava. Cu toate acestea, platesc pentru chiosc anticipat chiria, iar daca il deschid, mai dau 3-4 lei pe zi. Avem marfa de sezon, dar vanzarea e tare proasta. Doar slapi de plastic si cateva palarii mai vindem.” Andrei Calapaci vinde „de toate pentru toti”, ca sa nu le spuna vechituri. Desi este dispus la discount, abia castiga 20-30 de lei pe zi. Ion Rosca a expus pe taraba ingrijita putine articole. „Nu e vanzare. Oamenii mai mult se plimba pe aici. Taxa insa o platesc, stiti cum se zice: vinzi, nu vinzi, negustor te numesti.” Printre comercianti, multi sunt pensionari care nu se mai puteau descurca de la o luna la alta. „Acum, daca se mai taie din pensii si salarii, si noi vom avea mai putin, si clientii vor fi mai rari.” Toti cei care au afaceri in bazar se gandesc la ziua cand nu vor mai avea nici din ce plati chiriile. Doar pentru cei care ne „pazesc” posetele si buzunarele, vremurile nu se anunta triste. In timp ce discut cu unul dintre negustorii de vechituri, simt cum o mana imi „aranjeaza” fermoarul. Zaresc peste umar o fata care ranjeste cu tupeu. Nici macar nu incearca sa se ascunda. Cat este bazarul de mare, nici urma de politist. As fi vrut sa targuiesc ceva, dar renunt si plec. Ma lipsesc de chilipiruri, decat sa-mi caut telefonul „la oferta” in Piata Centrala sau chiar aici, in bazar.

    Doina Mincu

    Specula cu certificat

      Producatorii de branza, sufocati de ciobanii de oras

      Producatorii de branza patrund tot mai greu in pietele bacauane. Este vorba, evident, despre adevaratii producatori, cei care detin oi, prepara casul si urda, investesc in nutret si se trezesc in miez de noapte pentru a ingriji animalele, nu despre speculantii cu certificat de producator. „De la ora 3 dimineata am stat la usa pietei pentru a prinde un locla o masa, sa-mi vand casul, ni s-a plans un producator din satul Slobozia, comuna Stanisesti. De ieri am plecat de acasa, am trecut dealul sa ies la sosea, sa prind o ocazie, sa vand si eu n iste branza, ca din ceea ce producem traim. Cand s-a deschis usa pietei, nu gaseam o masa. Ne impingeau de colo-colo cei care sunt toata ziua aici. De unde au cas sa vanda zilnic?” N. Cretu, din Oncesti, ne-a spus ca el are 500 de oi si vine la piata de 2 ori pe saptamana. „Cei care stau zilnic aici, la tarabe, cu sute de kilograme de cas, ar trebui sa aiba mii de oi. De ce nu ii verifica nimeni? Ne preseaza sa le vindem lor casul cu 6 lei, ca sa-l dea cu 12. Ei castiga sute de milioane pe luna, iar noi, cei care muncim la oi, abia ne ducem zilele.” Producatorii spun ca speculantii au prioritate la mese, fiindca stiu sa „unga” pe cine trebuie. „Eu muncesc zi si noapte, cu nevasta si copiii, nu-mi vine sa le dau lor casul ca spaga. In piata asta, pe un rand intreg de tarabe, doar 3 suntem producatori. Restul iau de la cei care produc si vand dublu.” Producatorii din toate zonele judetului au aceasta problema cand incearca sa patruda in piete. Chiar si viceprimarul comunei Colonesti a fost asaltat de speculanti. „Am oi si am vrut sa vand casul in Piata Centrala din Bacau. Nu puteam scapa de asa-zisii producatori care fac legea in piete. Ce sa faca un biet taran care vine cu cateva kilograme de cas cand il inconjoara o droaie si ii iau marfa?” Conducerea Administratiei Pietelor promite sa faca ordine. Noul director, Vasilica Busuioc, ne-a declarat ca a luat certificatele de producator la puricat. Pentru ca si spilcuitii care sunt zi de zi in piata si nu au muls in viata lor o oaie au astfel de certificate. „Am simtit si eu, de cum am venit in functie, ca nu-i in regula sa vinzi zi de zi cas in piata. Pana acum nu s-a recurs la asa ceva, dar am facut un registru in care fiecare este trecut zilnic exact cu cantitatea vanduta. La finalul unei luni vreau sa vad cine depaseste cantitatea trecuta in certificat. La fel vom proceda in toate pietele. Cat despre adevaratii producatori, ii astept la birou cu toate nemultumirile lor si vom incerca sa le facilitam accesul la vitrinele frigorifice, mai ales celor care vin o data sau de doua ori in piete.”

      Doina Mincu

      Au completat fisele si stau cu emotii

        Absolventii claselor a VIII-a au inceput deja completarea fiselor de inscriere la liceu, dupa o programare facuta la nivelul fiecarei unitati de invatamant. Alaturi de elevi au fost parintii si dirigintii claselor care au avut rolul de a le explica tuturor importanta completarii cat mai multor optiuni asta si in functie de media obtinuta la tezele unice, testarea nationala si media generala a anilor de gimnaziu. Elevii pareau destul de increzatori si decisi cu privire la optiuni. „Vreau sa intru la Colegiul Vranceanu, la matematica-informatica. Ma pasioneaza matematica si am multi colegi care au aceeasi optiune. Pe foaie am completat sase optiuni. Pe langa «Vranceanu» am mai scris «Ferdinand I», «Vasile Alecsandri», Colegiul Padagogic”, ne-a spus Razvan Balan, viitor elev de liceu. „Am optat in primul rand pentru stiinte ale naturii la Colegiul «Vasile Alecsandri». Daca nu aici la «Vranceanu», «Ferdinand I» – zece optiuni in total. Daca nu sunt sigur, este bine sa trec cat mai multe, ca sa nu raman pe dinafara”, ne-a spus si George Zaharia, care a venit insotit de tatal sau la intalnire. Factorii decisivi in exprimarea optiunilor au fost atat pentru elevi, cat si pentru parintii lor, media de admitere si optiunea copilului. „Prima optiune pentru George este Colegiul «Alecsandri». Am ales in functie de media lui si media de admitere de anul trecut. Este o marja in care cred ca s-ar incadra pentru a reusi. 80 la suta a contat alegerea lui, pe care o respect”, a subliniat tatal, Lucian Zaharia. „Este o decizie dificila, mai ales pentru ca este pentru prima data si nu ai vrea sa dai gres, pentru binele copilului tau. Am decis in functie de cum si-a dorit ea”, ne-a spus si mama, Maria Florescu. Prima repartizare computerizata va avea loc pe 2 iulie 2010. Pe 5 iulie, fiecare liceu va afisa lista candidatilor repartizati in unitate, iar o a doua etapa a repartizarii computerizate este programata pe 12 iulie.

        Andreea Lupascu

        Reuniunea fiilor risipitori dupa 40 de ani

          Au fost fix 49 in 1970, dupa citirea listei de admitere la Institutul Pedagogic de 3 ani din Bacau, Facultatea de Filologie, Sectia Franceza. Erau toti si toate tineri, frumosi si entuziasti. Tot 49 au fost si in 1973 la absolvire, la Cursul festiv. 40 de ani au ratacit prin lume, in cautarea visului, ghidati de zicerea lui Andre Malroux: "Une vie mais rien ne vaut rien vaut une vie". Cei mai multi au reusit, fiind acum, la randul lor dascali, plamaditori de alti dascali, ani si ani de-a randul. Sase luni au durat cautarile pe internet si s-au regasit, surprinsi, pe 19 iunie 2010, la de acum Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacau. Au venit din Slobozia, Braila, Galati, Bucuresti, Brasov, Buzau, Tg. Mures, Bucuresti, de acolo pe unde viata si cariera le-au purtat pasii.
          Au fost si absenti "nemotivati", dar si "motivati". Pentru sase dintre ei s-a pastrat un moment de reculegere, la fel si pentru 7 dintre profesorii lor. N-au lipsit lacrimile, emotiile, amintirile, surprizele, florile. “Mai emotionante trairi nu ne-au fost satisfactiile de dupa examenele luate. Mai emotionante chiar decat iubirile varstei, au fost despartirile… Punct culminant – banchetul final, pozele de rigoare, legamant de neuitare, de revedere… Tabloul promotiei noastre, de-l mai aveti – marturie”, le-a spus organizatorul si initiatorul acestui proiect, prof. Ioana Ganciarov. “Au trecut 40 de ani de cand am inceput aceasta facultate. Ideea a pornit mai de mult, insa nu a fost momentul, nu a fost timpul necesar. Acum cand multi dintre noi sunt deja pensionari, am gasit clipa si pentru acest eveniment. Din pacate, din 49 cati am fost, astazi suntem prezenti doar 25. Noi le-am pregatit un program interesant, diplome, flori si un banchet, asa cum am avut la finalizarea facultatii”, ne-a spus prof. Ioana Ganciarov. Ca si acum 40 de ani, florile au fost daruite cu dragoste fostilor profesori, indrumatorilor de an si de grupe. Gazda evenimentului, prof.univ.dr. Adriana Gertruda Romedea, decan al Facultatii de Filologie a Universitatii "Vasile Alecsandri", studenta a promotiei 1970-1973, le-a urat bun venit, i-a imbratisat pe toti, dupa care a prezentat evolutia fostului IP3 si pana astazi, cu precadere a Facultatii de Filologie. “In 1973 am plecat niste copii, iar acum ne-am revazut oameni maturi, realizati profesional, unii chiar bunici. Ne-am imprastiat in toata tara, colegii mei sunt acum profesori de franceza la universitati, colegii, sunt directori, inspectori, autori de manuale, cursuri si carti. Sunt mandra de ei, sunt mandra ca am terminat IP3 Bacau”, a declarat emotionata prof.univ.dr. Adriana Gertruda Romedea.
          S-a strigat catalogul: „Prezent” au raspuns doar 25, o parte a fost de negasit, cu tot premiul de 5000 de dolari pus pe capul lor. Fiecare a primit o Diploma de Excelenta, la fel si profesorii lor, ca semn al revederii si un angajament pentru urmatoarea intalnire.
          “In fiecare an ne incarcam si ne descarcam cu emotiile unei noi promotii, dumneavoastra sunteti dascali si stiti ce inseamna acest lucru. 40 de ani la catedra nu este putin lucru si vreau sa va felicit pentru munca dumneavoastra, pentru faptul ca ati reusit sa va revedeti astazi si imi place sa cred ca sunteti fiecare dascal, nu numai profesor, eu fac aceasta distinctie, deoarece sunt multi profesori, dar putini dascali”, le-a spus la finalul Cursului festiv actualul rector al Universitatii prof.univ.dr. Valentin Nedeff. Au fost momente unice, traite la fel ca atunci cand au cantat pentru prima data Gaudeamus Igitur, repetat si acum cu aceeasi emotie, urmat de o cupa de sampanie, sorbita cu bucuria implinirii visului de a fi dascali multor generatii de elevi si studenti. La multi ani, dragi magisteri!

          Gheorghe Baltatescu

          Sistemele de irigatii sunt la pamant

          Terenurile agricole din judetul Bacau trebuie irigate! Si asta in ciuda faptului ca in sol mai exista rezerve de apa, aproximativ 900-1.000 mc la hectar. Pretul pe care fermierii trebuie sa-l plateasca este insa prohibitiv.

          Au fost abandonate, furate bucata cu bucata, iar acum segmentele care au mai ramas stau si ruginesc. Sistemele de irigatii din judetul Bacau sunt departe de a satisface nevoile de apa. Din mai multe motive. Daca nu au fost vandalizate, costul intretinerii lor este urias pentru fermieri. Din cele 8 asociatii ale utilizatorilor de apa existente, la care se adauga si una privata, numai trei sunt fuctionale: Letea, Pancesti si Gh. Doja.

          Gata cu subventiile!

          Incepand cu anul 2010, nu mai exista niciun fel de subventie pentru apa utilizata in irigatii si intretinerea sistemelor. “Celelalte siteme de irigatii nu sunt functionale in momentul de fata. Iar sansele de a fi repornite sunt foarte mici. Astfel, an de an, situatia culturilor este incerta”, ne-a declarat Ioan Chiriac, director Directia Agricola Bacau. Sute de hectare de culturi risca sa fie distruse de seceta. Daca inainte de anul 1989 suprafata agricola pe care erau amenajate sisteme de irigatii se ridica la 6.000 de hectare, acum aceasta a scazut vertriginos. Atat pe hartie cat si pe teren. “Din cele opt Organizatii ale Utilizatorilor de Apa din judet, numai patru au incheiat contracte de irigare si numai pentru o suprafata de 3.400 de hectare. Asta nu inseamna ca se vor si realiza”, a afirmat George Ifrim, ANIF Bacau. Si totul se intampla din cauza lipsei banilor.

          Sub 1.000 de hectare vor fi irigate

          Daca in Occident guvernul subventioneaza aductiunea de apa pana la parcela care este irigata, la noi situatia este total diferita. Fermierul plateste tot. Lucru care descurajeaza orice incercare de investitie in domeniu. “Daca in 2009 au fost irigate aproape 1.500 de hectare, prognozez ca anul acesta vor fi sub 1.000. Iar fara apa nu poti face performanta in agricultura”, a mai spus George Ifrim. Situatia nu ar fi una noua in judetul Bacau. In 2008, peste 100.000 de hectare au fost aproape distruse de seceta, iar unele zone ale judetului au fost declarate calamitate. Specialistii se tem ca nenorocirea s-ar putea repeta. Acest lucru reiese si din prezentarea facuta judetului pe site-ul Directiei Agricole. “Clima judetului este temperat continentala, cu numeroase nuante locale. Temperaturile extreme se situeaza iarna pana la –29 de grade Celsius si vara pana la +39 de grade Celsius. Precipitatiile variaza intre 500 si 1100 mm/an.” Dar, in ciuda tuturor avertizarilor transmise la nivel guvernamental de catre reprezentantii DADR Bacau si ANIF Bacau, raspunsul este acelasi: nu sunt bani.

          Alexandra Zaharia

          Bacaul exporta: Ciresele de la Itesti, pe mesele rusilor

          Dis-de-dimineata, zeci de bacauani coboara in halta Itesti, unde trenul personal opreste pret de cateva minute. Cu mainile ocupate de caldari, bat drumul pietruit pana la livada de ciresi si visini aflata la mai bine de un kilometru. In unele zile din iunie, numarul celor care vin in Itesti, la cules de cirese, se apropie de 200. Dupa o zi de munca, cei mai multi pleaca acasa cu 30 de lei si o burta plina de cirese, mari, de Itesti.

          De cateva zile a inceput culesul cireselor la Itesti. Peste 50 de hectare cu ciresi trebuie culese urgent si valorificate pentru a se evita degradarea lor. Zilele ploioase din aceasta saptamana i-au tinut departe de cules. Constantin Teodorescu, administratorul societatii ce detine livezile, ne-a explicat: “Ciresele trebuie culese intr-o saptamana, maxim. Ele sunt deja coapte. Am incepu culesul de cateva zile. Intr-o zi au venit vreo 180 de oameni la munca. Dar a inceput sa ploua, iar ciresele nu pot fi culese pe umezeala. Vom vedea cum va fi maine, daca iI chemam la treaba”, ne-a explicat Constantin Teodorescu.

          Relaxare, aer curat si ceva bani

          Vineri, 18 iunie, la ora 7.20, aproximativ 40 de bacauani coboara din tren in halta Itesti. Vremea este buna pentru culesul cireselor. Desi oraseni, muncitorii cu ziua de pe plantatia de ciresi de la Itesti au venit imbracati in haine de lucru. Costica este din Bacau, din zona Mioritei. Putin sprituit, cu o caldare in mana dreapta, trece agale peste liniile ferate. “Merg la cirese. Iau un ban, o gura de aer curat. 3 lei primim pentru o ladita. Acum doua zile am strans opt ladite”.
          In jurul orei opt, culegatorii au ajuns la sediul societatii care administreaza livada de la Itesti. Sefii de echipa, care au fost instruiti anterior, si-au intocmit liste cu cei care au venit la munca. Impreuna pornesc in livada, in zone indicate de conducerea societatii. “Vin la Itesti de multi ani. E frumos, aer curat, cirese. Fac miscare. Sunt sef de echipa, eu le pontez numarul de lazi stranse”, ne-a zis Alexandru C., sef al unei echipe de culegatori. Zenovia Constantinescu are vreo 50 de ani. Subtire, stransa la brau cu o bluza, de pe scara, ne cantareste din ochi. “Ati venit sa faceti reportaj… Eu stau prin zona Garii, m-am urcat in tren si am venit aici, sa fac un ban, sa nu stau in casa. Cam 10 lazi poti strange intr-o zi. Daca esti intr-o parcela noua, cu ciresi plini de cirese coapte, strangi mai mult, poate 12 lazi”.

          Disciplinati si suspiciosi

          La sediul societatii suntem priviti cu suspiciune. “Cine sunteti? Nu aveti cu cine sa vorbiti. Ati cerut voie domnului Teodorescu? Asteptati-l sa vina”, ne intreaba taios inginerul Gelu Strugaru, foarte ocupat, inca de la primele ore ale diminetii cu o piesa stricata a unui tractor. Suntem lasati balta vreo ora. Acelasi inginer, anuntat de seful unei echipe, ne escorteaza din livada. “Cine v-a dat voie sa veniti aici? Va trebuie acordul sefului”. Desi ii spunem de mai multe ori ca avem acest acord, Strugaru nu se lasa induplecat. Afam ca in livada au fost gasite mai multe persoane straine, ca ciresele sunt pentru export si ca regulamentul este strict. Ne intoarcem la sediu, unde discutam cu un sahist, membru al Asociatiei Nevazatorilor din Bacau, care a venit sa ofere la schimb maturi confectionate de nevazatori contra unor cirese.

          Exporturi in Rusia si Italia

          In cele din urma, administratorul Constantin Teodorescu ajunge la sediu. Aflam ca livada are aproximativ 110 hectare, din care 63 de hectare sunt cu visini. Proprietari peste livada sunt persoane din Itesti, care primesc anual 360 de lei la hectar. Constantin Teodorescu ezita atunci cand vine vorba de cantitati. “Anul asta avem o productie mai slaba la cirese, cam la 60% fata de 2009, cand am facut 150 de tone”. In proportie de peste 70%, ciresele de la Itesti ajung la export. Principalii parteneri de afaceri ai societatii sunt din Rusia, dar ciresele ajung acolo prin intermediari moldoveni. “Sunt cautate ciresele noastre. 80% din ciresele pentru export merg in Rusia, iar restul in Italia”.
          Livada din Itesi ofera o buna productie de visine. Potrivit estimarilor, productia ar putea ajunge in acest an chiar la 300 de tone. Cea mai parte ajunge in tari din Europa (Italia, Spania), dar si in est, in Rusia. “Dupa ce terminam culesul cireselor, ne apucam de visine”, a mai spus Teodorescu.
          Mircea Merticariu

          Mame de liceu

            De pe bancile scolii, la maternitate

            Desi au la indemana tot felul de metode contraceptive, pentru a se feri de o sarcina nedorita, unele adolescente raman gravide de pe bancile scolii. Cele mai multe dintre ele trec la seral, dar sunt si cazuri de mame care isi intrerup scoala. Medicii specialisti spun ca o sarcina la varsta pubertatii si a adolescentei reprezinta un risc destul de mare pentru sanatatea mamei si a copilului.

            Cand marea majoritate a colegelor lor de generatie inca se mai joaca cu papusile, unele fete aduc pe lume copii, pe care ii cresc impreuna cu parintii lor ori ii dau spre adoptie. Si chiar daca nu isi iau pe umeri ele ori familia lor responsabilitatea de a se ingriji de copil, tot traiesc o adevarata drama. Devenite mult prea devreme mame, copilele cu copii trec prin traume psihice si fizice greu de inchipuit. Unele dintre ele sunt eleve, astfel ca aparitia unui copil in viata lor le schimba definitiv destinul. E.B. este eleva in clasa a XI-a la un liceu din Bacau. Are 16 ani, locuieste numai cu mama ei si s-a indragostit de un coleg de clasa, ai carui parinti sunt plecati de multa vreme la munca in Italia, el ramanand in grija bunicilor. Eleva si-a inceput viata sexuala cu un an in urma si este bine informata cu privire la metodele contraceptive prin care poate fi evitata o sarcina nedorita. De la prima relatie sexuala foloseste anticonceptionale. Cu toate acestea, in urma cu mai bine de trei luni a aflat cu stupoare ca este insarcinata. A uitat o data sa-si ia pastila si neglijenta o costa acum scump. “Nu a crescut numarul cazurilor si marea majoritate a lor sunt accidente, ne spune dr. Doina Sargu, medic primar, seful sectiei Obstetrica-Ginecologie II din cadrul Maternitatii Spitalului Judetean de Urgenta. Toate au luat viata sexuala ca o joaca. Cele mai multe dintre ele stiu despre metodele contraceptive, le folosesc, dar uita uneori sa-si mai ia pastila. Asa s-a intamplat si cu eleva din clasa a XI-a. Dar au nascut si fete de 14 sau 15 ani, in general, din familii destramate.“

            Studii la seral

            Ramase gravide la o varsta imatura, unele se prezinta la cabinetele de obstetrica-ginecologie pentru a li se face avort. Altele, insa, de teama parintilor ori din lipsa de educatie, se adreseaza prea tarziu medicului obstetrician., la peste trei luni si jumatate de sarcina, cand avortul este interzis, din considerente medicale si morale. Multe, dupa ce il nasc, renunta la copil. Il infiaza unei familii sau il dau la un centru de ingrijire. Dar sunt si mame eleve care isi iau pe umeri greaua povara de a-si creste copilul. “In prezent, in evidenta institutiei noastre sunt 10 eleve care beneficiaza de indemnizatie de crestere a copilului, pana ce acesta implineste doi ani, ne-a spus Gheorghe Alexe, fost director interimar al Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS). Sase dintre ele au deja 18 ani, dar celelalte patru sunt minore.” In fiecare zi, pana spre seara isi onoreaza obligatiile de mama, dupa care se aseaza in banca si devin, din nou, eleve. “Unele adolescente, care au nascut in timpul scolii, au ales sa-si continue studiile la seral, a mai spus dr.Doina Sargu. Dar altele isi intrerup anul de invatamant deja din timpul sarcinii.”

            Probleme de sanatate, toata viata

            Dar dincolo de dificultatile vietii de mama, minora isi risca sanatatea ei si pe cea a viitorului copil pe care l-a conceput. “Cele mai multe au uterul infantil, cu probleme in timpul sarcinii cat si al nasterii, mai declara dr.Doina Sargu. Ele trebuie sa nasca prin cezariana, astfel ca uterul este taiat. Pentru ca el se maturizeaza mult mai tarziu, dupa cezariana, ramane un uter cicatrial si apar tot felul de probleme. Apoi, cei mai multi copii sunt nascuti prematur si trebuie sa fie tinuti mult timp in spital. Dar la varsta minora si avortul este traumatizant atat fizic cat si psihic. Si avortul, si nasterea trebuie facute la maturitate, nu la pubertate.”

            Elena Tintaru

            „Nu mai puteam ascunde sarcina”

            A.S. este eleva in acest moment in clasa a XII-a la un liceu cu profil tehnic din Bacau. Spre deosebire de alte eleve de varsta ei, A.S. stie deja cum este sa fii mama la doar 18 ani. A dat nastere unei fetite anul trecut, desi parintii au ramas muti de uimire la aflarea vestii ca a ramas insarcinata. Despre tatal copilului a refuzat sa ne vorbeasca, desi recunoaste ca nu este cu mult mai mare decat ea. Cat despre colegii de clasa, „la inceput am spus numai unei colege apropiate. Dar, de la cateva luni nu mai puteam ascunde sarcina. Profesorii au aflat, la fel si dirigintele. Colegii ma priveau cu mila, parca si imi dadeam seama ca vorbeau despre mine in pauze”, ne-a spus eleva. Aceasta a marturisit ca nimic nu se compara cu sentimentul ca „in tine se formeaza un copil”, dar ca adesea s-a gandit ca viata ei ar fi putut lua o alta turnura daca nu ar fi fost acest copil. Parintii sunt acum cei care s-au angajat sa-si creasca nepoata, pentru ca A.S. sa mearga mai departe si sa-si termine scoala. Ce se va intampla dupa, ramane sa decida, insa nu pentru un viitor singura, ci alaturi de copilul ei. (A. Lupascu)

            Noul Touareg a fost lansat in Bacau

              Caracter ecologic, consum redus, motoare cu tehnologie de viitor si inovatoare, siguranta, putere dar si eleganta! Acesta este noul Touareg, lansat in Bacau de Cybernet Auto Center!
              “Noul Touareg aduce in premiera un sistem Hybrid care are doua motorizari distincte. Vorbim despre o motorizare TSI de 3 litri, o motorizare supraalimentata cu injectie directa de benzina, de 330 CP si un motor electric de 47 CP astfel incât puterea lor insumata ajunge undeva la 390 CP. Masina este capabila sa functioneze doar cu motorul pe benzina sau cu ambele motoare in acelasi timp. Ca design, noul Touareg are proportii atractive, este o masina din clasa premium, iar ca sisteme de siguranta aduce foarte multe noutati”, a declarat Mircea Placinta, director general Cybernet Auto Center Bacau. Bacauanii sunt invitati sa faca cunostinta personal cu noul Touareg vizitând sediul Cybernet Auto Center Bacau, situat pe Calea Moldovei, nr. 239. (N.T.)

              Mai putine paturi, mai putini bani

                In perioada imediat urmatoare, reprezentantii spitalelor publice si cei ai Casei Judetene de Asigurari de Sanatate se vor aseza din nou la masa negocierilor. Aceasta, deoarece contractele pe care spitalele si CJAS le-au incheiat pentru anul 2010 trebuie rediscutate. Dupa reducerea numarului de paturi din spitale cu 15% pe judetul Bacau, se modifica si finantarea. “Numarul de paturi este unul dintre indicatori la impartirea bugetului pentru asistenta spitaliceasca, ne-a declarat Viorica Draganuta, director general al CJAS Bacau. Nu vom lua din banii spitalelor, dar suma alocata initial va acoperi, in acest caz, o perioada mai lunga din an, probabil pâna in noiembrie.” Aceasta inseamna, evident, ca suma lunara pentru fiecare spital va fi mai mica. Angajatii asteapta cu teama modificarea schemei de personal, in functie de numarul de paturi. “Unele spitale sunt intr-o situatie tragica, a declarat Aurel Cretu, lider al Sindicatului Sanitas. La Spitalul de Pediatrie, de exemplu, dupa o reducere cu 33% a paturilor, bugetul s-ar putea reduce cu 25%. Va intra in colaps.” Singura categorie profesionala care nu este afectata de reducerea numarului de paturi este cea a ingrijitorilor din spitale, care sunt normati la suprafata spitalelor.

                Doina Mincu

                Pe fondul actiunilor speculative, SIF Moldova isi creste lichiditatile

                Costel Ceocea, presedintele Societatii de Investitii Financiare (SIF) Moldova, considera o actiune speculativa reducerea participatiei Fondului de Investitii IKANO (Eastern Europe Equities Pool), de la 1.09% la 0.99% din SIF. “Reducerea participatiei Fondului IKANO nu ne afecteaza in niciun fel. Este doar o actiune speculativa, nimic mai mult. SIF merge foarte bine, suntem pe locul doi la lichiditati, dupa SIF Oltenia”, ne-a declarat Costel Ceocea. La Bursa, actiunile SIF-urilor din tara au cunoscut o crestere importanta a valorilor, in ultimele zile, cu peste 5%. Tot in ultimele zile, SIF Moldova si-a vândut participatia la Raiffeisen Strategii Valutare, rascumparând unitati de fond in valoare totala de 2,230 milioane de lei. “Aceste unitati de fond si-au atins maturitatea, iar noi am considerat oportuna rascumpararea lor”, a mai precizat Costel Ceocea.
                In primele trei luni ale lui 2010, SIF Moldova a realizat un profit net de 10,55 milioane de lei (2,5 milioane de euro), de peste 2,5 ori mai mare decât in aceeasi perioada a anului 2009. Totusi, societatea si-a bugetat un profit mai mic decât in 2009, cu peste 40 de procente. Rezultatele de pâna in acest moment sunt incurajatoare pentru actionari. Capitalul social subscris al SIF Moldova este de 51,9 milioane de lei, impartit in actiuni cu o valoare nominala de 0,10 lei. Valoarea reala a companiei de investitii se cifreaza la peste 511 milioane de lei, la o valoare a cotatiei de 0,985 lei pe titlu. “Suntem in grafic cu rezultatele financiare din acest an. Cred ca vom respecta previziunile bugetare”, ne-a mai declarat Costel Ceocea.

                Mircea Merticariu

                Povestea infiintarii Judecatoriei Buhusi

                In culisele politicii sunt purtate uneori lupte interesante pentru câstigarea unor dispute. Prin 1992, de pilda, când democratia avea aer de inocenta, guvernantii, anticipând, parca, potopul de dispute în instanta, au hotarât sa mareasca numarul de judecatorii. În judetul Bacau trebuiau înfiintate înca doua. Disputa a fost angajata între orasele Moinesti, Comanesti si Buhusi. Criteriul adjudecarii Judecatoriei a fost unul cât se poate de terestru: existenta unui imobil necesar functionarii acestei instante. Moinestenii si buhusenii s-au miscat mai repede, propunând doua imobile interesante în acest sens. Comanestenii nu s-au lasat însa pâna în ultima clipa, încercând sa câstige ei disputa. Prof. Petru Botezatu, care era în acel an primar de Buhusi, povesteste: „Am propus ca sediu pentru Judecatorie imobilul în care functiona Clubul Elevilor. Imediat am fost acuzat de faptul ca, fiind profesor, tradez, cumva, învatamântul. Dar pentru Clubul Elevilor am avut alta varianta interesanta. Cei din Comanesti au fost mai putin inspirati si au propus ca sediu actualul imobil care este supranumit Dallas, o fosta cabana a minerilor, aflata acum într-o stare jalnica si locuita de persoane defavorizate. Cei de la Ministerul Justitiei ne-au preferat pe noi”.

                Comanestenii, cu asul… Dallas, au sperat în zadar

                Dupa ce buhusenii au predat, prin protocol, imobilul amintit Ministerului Justitiei, pentru a începe reabilitarea, atmosfera nu s-a calmat. Povesteste fostul primar Petru Botezatu: „Primarul de atunci al orasului Comanesti, dl Chelaru, si deputatul Nicolae Ciocan – viceprimarul de astazi al orasului Comanesti – au venit la Buhusi si au încercat sa ne convinga sa renuntam la Judecatorie, în favoarea lor. Evident, n-am cedat. Viceprimar de Buhusi era pe atunci ing. Gheorghe Apostu, care a sprijinit eficient acest efort. Într-un timp scurt, am si primit Ordinul privind înfiintarea Judecatoriei la Buhusi”.
                Lucrarile de reabilitare/amenajare a imobilului au durat vreo patru ani. Judecatoria Buhusi si-a început activitatea în ziua de 17 aprilie 1996. Cochet, functional, noul sediu avea sa devina însa obiectul unei dispute. Fostul proprietar a revendicat în instanta o parte a acestui imobil. Procesul dureaza de ceva vreme. Litigiul este greu de solutionat din cauza faptului ca Ministerul Justitiei a investit aici mult pentru reabilitare. Daca proprietarul va câstiga, este posibil ca Ministerul Justitiei sa fie nevoit sa gaseasca un nou sediu sau sa construiasca o anexa a partii nerevendicate.

                Curtea de Apel infirma decizia „ctitoriei”

                Astazi, prof. Petru Botezatu, considerat un fel de ctitor al Judecatoriei Buhusi, se amuza povestind cum a pierdut un proces în ctitoria sa: „Într-o cauza care ma privea indirect, am fost prezent ca intervenient. Am adus probe complete, documente de toate felurile. Era clar ca lumina zilei ca adevarul este cel argumentat de mine si de partea pe care o sustineam. Am pierdut însa procesul. E drept ca nu am fost asistati de un avocat. Am câstigat însa recursul la Tribunalul Bacau, ne-a dat dreptate si Curtea de Apel. Atunci am cam facut haz de necaz, spunând: «Uite, domnule, eu am înfiintat Judecatoria si pierd cu dreptatea în brate!» Dar n-am privit cu patima acea decizie a Judecatoriei Buhusi. Puteam sa acuz… ctitoria mea?”

                Ion Fercu

                PNL se vinde cu 400 de euro pe metru patrat

                  340.000 de euro valoreaza imobilul in care liberalii au facut campanie electorala la alegerile locale din 2008.

                  Fostul sediu nr. 2 al organizatiei municipale a PNL, din strada I.S. Sturza nr.51, este scos la mezat de câteva saptamâni. Acesta a fost folosit in timpul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2008, dupa care a fost dat uitarii.
                  Potrivit reprezentantilor PNL, sediul nu ar apartine partidului, ci unor persoane fizice care s-au declarat simpatizanti ai formatiunii politice. "Cladirea nu a fost a PNL. Este o persoana fizica acolo, niste simpatizanti ai partidului", a afirmat Dragos Luchian, viceprimar.

                  850 de metri patrati

                  Reprezentantii societatii care intermediaza afacerea au declarat ca pretul unui metru patrat porneste de la 400 de euro. "A fost un sediu de campanie electorala a PNL, dar apartine unei persoane fizice. Sunt 850 de metri patrati, cu deschidere de 11 metri in fata si 22 de metri in spate. Pretul este de 400 de euro pe mp", a dezvaluit un angajat al societatii imobiliare. Desi pe teren se afla un imobil vechi, acesta a apreciat ca "oricine ar cumpara s-ar uita la teren nu la casa".

                  Cine sunt simpatizantii?

                  Potrivit informatiilor de la Oficiul de Cadastru si Publicitate imobiliara, simpatizantii PNL sunt… trei doamne – Adela Popa, Maria Burghelea, respectiv Adriana Ariton. Acestea sunt proprietare in baza unui certificat ce dateaza din 2006.

                  Berca: "Nu stiu nimic de sediu"

                  Senatorul Gabriel Berca, plecat din PNL in PD-L si acuzat de oficiosul lui Stavarache ca a cerut spatiu pentru amenajarea unui cabinet parlamentar, a declarat ca nu este tentat sa cumpere fostul sediu nr. 2 al municipalei liberale. Berca a afirmat ca nu stia de existenta unui astfel de imobil. "N-am stiut niciodata de un asemenea sediu si nici nu ma intereseaza sa-mi fac cabinet de parlamentar. E o aberatie, cabinetul meu senatorial se afla la sediul PD-L. Oamenii vin la partid sa faca sesizari, nu in alta parte. S-au julit la genunchi ziaristii lui Stavarache scriind despre sediul pe care, vezi Doamne, l-as fi cerut", a declarat Berca.

                  Lucian Bogdanel

                  O viata in slujba copiilor

                    41 de ani in care a fost in slujba copiilor si in care si-a dedicat viata celor care vor deveni adultii de maine. Directorul gradinitei Agricola Bacau, educatorul Maricica Diamant, a sarbatorit ieri iesirea la pensie. Intr-o intalnire de suflet si emotie, de la care nu au lipsit actuali si fosti colegi de breasla, doamna director a depanat amintiri pretioase. Acum, dupa o cariera de succes si impliniri, paraseste catedra, cu amintiri deosebite pe care le va purta mereu in suflet. „Cea mai frumoasa amintire este lucrul cu copiii. Le multumesc pentru ca mi-au transmis puterea de viata prin ochii limpezi pe care i-am adorat. Multumesc parintilor care au fost alaturi de mine in toata cariera didactica. Nu realizez inca faptul ca plec din unitate. Oricum, plec cu ganduri optimiste. La mine, speranta moare ultima!”, a subliniat Maricica Diamant. Doamna director recunoaste norocul de a fi avut un colectiv unit care a lucrat intotdeauna ca o echipa, totul pentru binele copiilor. „Am avut alaturi un colectiv deosebit care mi-a fost alaturi la bine si la greu si le multumesc si as dori in continuare sa fie unite, sa lupte si sa existe solidaritate ca sa duca fraiele unitatii”, a adaugat doamna director. De la intalnirea de suflet nu a lipsit fostul director al unitatii de invatamant, doamna director Placinta, care a dorit sa ii faca urarile de sanatate si viata frumoasa in acest moment important. In mod firesc, stacheta conducerii este predata unui alt cadru didactic care va avea dificila misiune de a mentine standardele de calitate a invatamantului din Gradinita Agricola. „A pregatit o echipa serioasa si ne mandrim ca suntem aici. Am convingerea ca totul va merge bine in continuare si speranta ca ma voi ridica la nivelul dumneaei”, a declarat inv. Marga Ciurea, viitor director. Colegele i-au urat inainte de toate sa „sa aiba timp pentru viata si sa ofere tandrete celor dragi”, dupa cum spunea scriitorul Octavian Paler. Doamna Maricica Diamant a debutat ca educator la prima Gradinita cu Program Prelungit din Sascut si din 1996 lucreaza in cadrul Gradinitei Agricola.

                    Colectivul Gradinitei cu program saptamanal "Agricola" Bacau o felicita pe doamna director Maricica Diamant, cu ocazia pensionarii sale. Dupa o cariera de 41 de ani in slujba invatamantului prescolar, iata ca a venit timpul sa predea stafeta mai tinerei generatii de educatoare. Spiritul sau de echipa, atasamentul si respectul fata de meseria de dascal, dinamismul cu care a manageriat timp de 14 ani activitatea colectivului nostru, ii vor fi un model bun de urmat. Ii dorim sa duca cu sine amintirile frumoase traite impreuna cu noi, succesele obtinute impreuna si magia acestui loc binecuvantat.
                    Fie sa aiba o pensie lunga, cu sanatate si bucurii, alaturi de familia care acum poate beneficia, in exclusivitate, de devotamentul si atentia domniei sale!

                    Andreea Lupascu