In perioada 11-17 iulie se desfasoara in Bacau editia a XI-a a festivalului de teatru in limba engleza pentru tineri „Ingenious Drama Festival”. 40 de adolescenti curajosi, de la liceele bacauane se afla in culisele organizarii evenimentului, care va aduce in orasul nostru aproximativ 200 de tineri actori. Noua trupe au fost selectate sa prezinte spectacole de 30-45 de minute pe scena Teatrului Bacovia, partener al evenimentului. Acestea sunt: A.R.T. Bacau, In the Spot Bacau, Nobody’s Group Bacau, Hooleelogans Timisoara, Heavenly Hell Timisoara, Morphia Craiova, The Knockers Suceava, Atelierul de Teatru Botosani si Brainstorming Bucuresti. Moto-ul de anul acesta este „Transform and Perform”, iar in cadrul reprezentatiilor, actorii sunt invitati sa evidentieze ideea de energie, umor si frumusetea varstei. In paralel cu spectacolele, se vor organiza si ateliere de teatru pe teme precum improvizatie, creatie, miscare ritmica, comunicare si team-building, la care au acceptat sa participe sapte traineri, absolventi sau masteranzi la facultatile de teatru din tara. Doua dintre spectacolele prezentate la Teatrul Bacovia vor fi profesioniste. Ele reprezinta de fapt examenele absolventilor de teatru: „Asa sau asa” si „American Buffalo”. „Ne asteptam ca anul acesta sa fie marcat de o mai buna calitate a spectacolelor. Speram ca prin intermediul festivalului sa se creeze o legatura foarte stransa intre adolescentii care indragesc aceeasi forma de arta si ne propunem sa intrecem editiile de pana acum”, a subliniat Raluca Rosu, P.R.-ul evenimentului. Din juriu vor face parte Coca Bloos, actor, Stefan Peca, dramaturg si Mihaela Radescu, actor. Atelierele de lucru si cazarea participantilor se va face la Colegiul „Ferdinand I”. Intrarea la spectacole este libera.
Festivalul Ingenious Drama incepe in iulie
Automobilism / Formula GP3: Etapa stradala
Valencia devine centrul automobilismului mondial. In paralel cu Marele Premiu de Formula 1 al Europei, orasul spaniol gazduieste in acest weekend a treia etapa a campionatului Formulei GP3. In Spania, Doru Sechelariu s-a pregatit pe aparatele din dotarea circuitului, alaturi de toti cei 30 de piloti inscrisi in campionat. Totodata, bacauanul a parcurs pista pe jos de mai multe ori, alaturi de inginerul sau de la Tech 1, pentru a observa la fata locului toate particularitatile acesteia.
Pe parcursul anului, circuitul stradal de la Valencia este deschis traficului local. Doru Sechelariu este familiarizat cu acesta din 2008 si 2009, cand a concurat in Formula BMW, iar in vederea curselor de la finalul acestei saptamani spera intr-un rezultat cat mai bun. "Ostilitatile" vor demara vineri dupa-amiaza, cu antrenamentele libere (ora 17.50), si vor fi urmate de calificarile de sambata dimineata (ora 09.45), cursa de sambata dupa-amiaza (ora 18.20) si mansa de duminica dimineata (ora 10.25). Etapa GP3 de la Valencia va fi transmisa de Eurosport 2, duminica de la ora 10.00.
Fotbal / Liga a III-a: Marea bulibaseala
O singura certitudine
Vara fierbinte si plina de incertitudini pentru fotbalul bacauan. Singurul lucru cert il reprezinta faptul ca, pentru prima oara in istoria sa de 60 de ani, FCM Bacau este nevoita sa coboare in liga a treia. Trimisa in C de hotararea municipalitatii de a o retrage din campionat cu doua etape inainte de final, echipa-fanion a judetului isi va relua pregatirile pe data de 5 iulie. Obiectivul "galben-albastrilor" este de a reveni cat mai rapid in esalonul secund.
SCM Bacau, incotro?
In rest, o multime de necunoscute. Cea mai mare vizeaza viitorul structurii sportive controlate de municipalitatea bacauana. Dupa toate probabilitatile, SC FCM Bacau SA se va transforma in Sport Club Municipal Bacau, insa liga in care va evolua aceasta echipa si, mai ales, in locul cui, raman aspecte neclarificate. "Pana la inceputul lui iulie vom sti ce si cum", s-a marginit sa declare presedintele clubului, Relu Damian.
Din nou bani publici
Avand in vedere ca, din aceasta vara, Federatia permite din nou tranzactionarea de locuri sub aspectul mutarii sediului unui club in alta localitate, SCM Bacau cocheteaza cu un salt peste noapte in B. Autoritatile locale negociaza achizitionarea unui loc de liga secunda cu mai multe formatii, printre care si Sageata Stejaru. Ramane de vazut doar cum va fi motivat acest demers, dupa ce in sezonul trecut au fost rispite aproape 40 miliarde de lei vechi din banii publici pentru a o "ingropa" pe FCM Bacau.
Victime colaterale
Incertitudinile cu care se confrunta Sport Club Municipal Bacau paralizeaza si celelalte doua echipe de C care conteaza pe sprijinul municipalitatii: FC Willy si nou promovata Mesagerul. Motivul este simplu: daca nu va sari direct in esalonul al doilea, SCM Bacau va juca in liga a treia, fie in locul lui Willy, fie al Mesagerului, o fuziune intre cele doua grupari fiind exclusa. Pentru fotbalul bacauan, vara nu se anunta doar fierbinte, ci si lunga.
Bautura – sport national
Toata lumea se plange de faptul ca nu mai sunt bani. “Nu am bani sa-mi platesc intretinerea!” sau “Nu am bani sa-mi iau de mancare!” sunt chestiuni pe care le auzim la fiecare colt de strada, in fiecare zi. Pana aici nu ar fi nimic iesit din comun. Paradoxul apare in momentul in care privesti cu atentie barurile, birturile sau bodegile din orice localitate. Sunt pline. La ora 8 dimineata, intr-o zi de lucru, cand, teoretic toata lumea trebuia sa fie la munca, terasele gemeau de clienti. De la tineri pana la batrani toti erau preocupati de bautura de la micul dejun: o cafea, o bere, un lichior sau, de ce nu, un coniac. Pai… sunt sau nu sunt bani? In acest caz, sunt indreptatita sa cred ca sunt. Dar munca?! Ce ne facem cu ea? Daca intr-o zi frumoasa de vara, barurile din satele si comunele judetului erau neincapatoare inca de dimineata, atunci de ce ne plangem ca nu avem cu ce plati utilitatile sau ca nu avem ce manca?! Numarul localurilor este de-a dreptul impresionant. La fiecare colt de strada este aproape imposibil sa nu gasesti macar o maghernita de cativa metri patrati. Privirile celor care ies dintr-un local, numai pentru a intra in altul, sunt incetosate. Siluetele abia daca se disting printre aburii de alcool si tutun. Pentru unii dintre ei, cafeaua de dimineata sau o scurta vizita la piata reprezinta doar motive pentru a-si satisface inca o data nevoia creata de viciu. Te uiti in jur si nu-ti vine sa crezi. Si cainii parca se uita ciudat la tine. Ai senzatia ca si ei sunt afectati intr-o oarecare masura de aburii alcoolului. Care este motivatia sau mai bine-zis scuza celor care sunt “prinsi” dis-de-dimineata intr-un astfel de loc? “Daca ati sti cate probleme am… Nu pot sa fac nimic altceva decat sa-mi inec amarul. Doar asa ma mai pot consola. Nu am bani, nu am masa, nu am casa, nu am cu ce sa-mi tin copiii la scoala sau cu ce sa-i trimit in tabara.” Pai… ce ati spune daca ati incerca sa munciti! Indiferent unde. Poate ca asa o parte a acestor probleme vor fi rezolvate. Nu contest faptul ca situatia economica este una foarte dificila, dar, in acelasi timp, a munci nu este o rusine. Si nici nu are efectele secundare ale unei boli contagioase. Munca nu doare si nu a omorat pe nimeni. Dar este mult mai usor sa stai cu mana intinsa dupa vreun ajutor de moment, sa astepti cu nerabdare alocatia copiilor doar pentru a mai bea un paharel, sau sa ramai pe vecie la mila statului. Un stat care in momentul de fata este si el saracit si nu mai poate avea grija nici de cei care au muncit sau muncesc ori si-au castigat drepturile de multa vreme.
Retete culinare si tehnici de supravietuire
La Arad, un ghiftuit de pensionar a fost surprins si filmat de un cameraman în vreme ce, prefacandu-se ca hraneste porumbeii din piata publica, a prins cativa, i-a ascuns sub haina si dus a fost. Va imaginati ca omul nu era un columbofil împatimit. Legiuitorul roman, cel care a impus peste o suta de taxe si impozite pe suferinta de locuitor, intrand în Cartea Neagra a Recordurilor, cat de mintos este el la inventii ticaloase, n-a avut inspiratia sa prevada ca, dupa ce s-a hranit cu lebede austriece, romanului îi va trece prin cap sa se ghiftuiasca si cu porumbel de agora. Motiv pentru care bugetarii si pensionarii loviti în moalele capului de catre buturuga (ni)mica boc ar putea sa se dedulceasca si folosind reteta de preparare a porumbelului comunitar. Harsiti întru gastronomie, înca de pe vremea lui Ceausescu, cei mai multi dintre romani asteapta cu interes – conform site bocagoniafoame.ro – manualul de tras cu prastia dupa muste voinicoase si cartea de bucate de criza „Nu doar ce creste langa casa / Poate sta la noi pe masa”. Se crede ca vom apela, în curand, la delicatese precum mici de arici, pupaza din tei cu mujdei, ciocanitoare cu anghinare, dihor à la Bihor, barza pe varza, viezure cu piure, sticleti cu pufuleti etc. Pentru ca vin vremuri mai grele decat cele pe care le puteau anticipa chiar si pesimistii profesionisti, va prezentam cateva reflectii care vizeaza tehnicile de supravietuire. Serban Derlogea, de pilda, publica „Manual de supravietuire” (Editura Amaltea, 2007). Un capitol special, Foamea, face toate paralele. Iata cateva repere: unde mai poti gasi de-ale gurii, mananca tot ceea ce gasesti; hrana vegetala si pescuitul, vedete ale supravietuirii. Setea, folclorul de supravietuire si scoala de supravietuire sunt alte teme captivante. Daca sunteti o fire speciala, continuati studiul cu „Manual de supravietuire pentru cei sensibili. Remedii naturiste si tehnici de meditatie” (Kyra Mesich, Editura Polirom, 2003). Cartea arata adevarata cauza a depresiilor, a hipersensibilitatii, dezvaluind existenta unei capacitati empatice care, o data ignorata, poate provoca dezechilibre psihice cu urmari grave. Remediile naturiste, tehnicile de meditatie, studiile de caz si explicatiile oferite de Kyra Mesich ne ajuta sa n-o luam razna de tot în Basescia. Nu ratati, pe Discovery, emisiunile lui Bear Grylls despre tehnicile de supravietuire. Pentru a supravietui, Bear Grylls bea lichidul din fecalele gasite în pantecul unei camile moarte, îsi consuma propria urina, mananca un boa constrictor urias etc. Chiar daca n-avem camile si serpi boa decat prin circuri, cu putina imaginatie ne putem adapta în orizontul carpato-danubiano-pontic. Avem stiinta despre faptul ca, într-o sedinta extraordinara, Consiliul Suprem de Aparare a tarii va hotarî editarea, în regim de urgenta, pe banii statului, a unor lucrari de referinta care vizeaza retetele culinare la vreme de mare restriste si tehnicile mioritice de supravietuire în vremuri de boc.
Tati de weekend
Armonia in care se dezvolta un copil si personalitatea sa depind in mare masura de mediul familial in care acesta traieste, dar si de implicarea ambilor parinti in viata lui. Intr-un secol in care nimic nu mai este la locul lui, certurile conjugale sunt la ordinea zilei. Parintii care au adus pe lume cea mai mare “comoara” pot deveni, inconstient, cei mai mari dusmani ai propriului copil.
Daca divortul este singura solutie salvatoare, atunci viata puiului de om se va schimba radical. Lipsa unui parinte din viata lui se transforma intr-un “handicap”. Mediul in care traieste devine un haos general, in care nimic nu mai are sens. In cele mai multe cazuri cel care-l “paraseste” este tatal. Acesta fie uita copilul lasat in urma si pleaca spre alte orizonturi, fie vegheaza de la distanta si continua sa se implice in viata mostenitorului. In ambele cazuri, copilul se transforma in victima colaterala. Putini sunt parintii care incearca sa se inteleaga de dragul copilului, dupa divort. Neintelegerile imediat urmatoare il transforma pe cel mic intr-o “minge de tenis” servita dintr-o parte in alta. Relatia subreda cu partenerul din timpul casatoriei il poate face pe tata sa ramana un “parinte de weekend”. Acest statut al tatalui poate fi determinat si de mama celui mic, in cazul in care aceasta refuza sa mai medieze relatia dintre cei doi. Exista insa si cazuri frecvente in care tatal prefera o distantare nu doar fata de mama, ci si fata de copil, indiferent daca aceasta se straduieste sa-l implice pe tata in viata celui mic. Pentru a intelege mai bine aceasta situatie am gasit doi reprezentanti ai parintilor: o mama care-si creste singura baiatul, fie ca primeste sau nu ajutor din partea tatalui, iar de cealalta parte este un tata, care in urma divortului de sotie a continuat sa se implice activ in viata fiicei lui. Am decis ca identitatea lor sa ramana ascunsa, asa ca am numit cele doua personaje Ioana si Sorin.
O mama model
Ioana are un baietel de aproape cinci ani. Tatal a preferat sa se indeparteze, asa ca mama isi creste acum singura baietelul.
“Este foarte usor pentru mine sa-l cresc singura mai ales pentru ca-l iubesc, dar este si foarte greu atunci cand cel mic vrea sa joace fotbal si mama este cea care trebuie sa-i dea pasele. In momentul in care asteapta sa vina tata acasa si el nu vine, sau cand asteapta sa-l sune si el nu suna, copilul vine si spune: «Tata m-a mintit! Tata nu are cuvant!». Acestea sunt cele mai grele momente. Copilului ii lipseste foarte mult tatal si isi doreste sa-l vada, mai ales de cand era mic si a constientizat ca are un tata. Dupa ce trec anii si copilul vede ca parintele nu-si respecta cuvantul dat, in final abandoneaza ideea si incepe sa devina oarecum indiferent. Eu nu am o relatie rea cu tatal. Nu suntem certati, doar ca lipseste. Eu niciodata nu am incercat sa-l indepartez pe copil de tatal lui. Dimpotriva! Dorinta copilului de a-l vedea pe tatal lui se datoreaza faptului ca permanent i-am vorbit de el. I-am creat cultul pentru tatal sau, desi poate acesta nu merita. Ceea ce face tatal cu aceasta bogatie pe care a primit-o, respectiv dragostea pe care i-o poarta copilul, ramane la latitudinea lui”, ne-a povestit Ioana.
A ramas un tata exemplar
Sorin a devenit tata de weekend dupa divortul prin care a trecut, fiica sa ramanand cu mama. Evenimentul s-a petrecut cand fata era deja la o varsta in care unii considera ca acceptul vine mult mai usor din partea copilului. Uneori dimpotriva. La varsta adolescentei ti-e mult mai usor sa intelegi ce urmeaza sa se intample asa ca socul despartirii este mai mare. Pentru Sorin, divortul nu l-a impiedicat sa fie un pion important in viata fiicei lui. “Nu mi se pare mai greu sa fii un tata de weekend decat un tata de toate zilele, pentru ca grija fata de copil functioneaza permanent, nu doar duminica. Desi a fost un soc dureros despartirea noastra, a ramas o relatie civilizata, iar dragostea de copil poate ca a crescut. In timpul liceului ne vedeam saptamanal, iar acum ca este la facultate vorbim zilnic la telefon. Ne intelegem bine si incerc sa-i ofer tot suportul necesar. Ma multumesc sa-i fiu un prieten sincer si intelegator. Nu m-a acuzat niciodata pentru faptul ca am plecat. A inteles, s-a acomodat si cu intelepciune si detasare culege de la doua «oi», nu doar de la una. Este de dorit sa fie o relatie civilizata intre cei doi parinti pentru ca raman in urma ani buni de trai si chiar daca «derapajele» sunt inevitabile este bine sa ne amintim ce a fost frumos”, a povestit Sorin.
Psihologii recomanda parintilor sa nu-si neglijeze copiii indiferent de relatia pe care o au cei doi adulti. “Copilul este un barometru al echilibrului familial. Orice lipsa se rasfrange in dezvoltarea personalitatii lui. Tatii trebuie sa faca diferentierea dintre iubirea care exista sau nu fata de sotie si iubirea care trebuie sa ramana permanenta pentru copil. Statutul de tata nu-l pierzi niciodata!”, a declarat Anca Stamatache, psiholog. Tati care dispar din viata copilului fac asta “probabil pentru ca aceeasi eticheta pusa pe casatorie o pun si pe relatia cu copilul. Un divort apare ca si un divort de propriul copil”. Lipsa unui parinte, respectiv a tatalui, poate determina aparitia unor schimbari in comportamentul copilului, de la timiditate excesiva, pana la agresivitate.
„Trebuie sa eliminam rezistenta la schimbare”
Interviu cu Adrian Fuioaga, inspector general al Inspectoratului Scolar Judetean Bacau
– Domnule inspector general, sa incepem cu… incheierea anului scolar. Cum il apreciati dupa datele preliminare si din desfasurarea activitatii pe intreg anul?
– Tot in aceasta perioada mi s-a incheiat si un an de mandat. Am venit aici acceptand o provocare. Anul acesta care se incheie a fost unul normal, cu succese si insuccese, cu framantari interne, cu greve, cu rezultate la olimpiade. Dar ce este foarte important: eu am gandit atunci, gandesc si acum ca trebuie operate multe schimbari in sistem. Mai intai trebuie schimbata rezistenta la schimbare, exista, ca peste tot, o anumita rezistenta la schimbare. Noi, ca institutie, trebuie sa fim in mijlocul evenimentelor, sa fim mult mai prezenti in scoli decat am fost pana acum, sa ne indeplinim mai bine menirea. Ritmul este altul, invatamantul, ca orice alt domeniu, extirpa si opereaza continuu, uneori pe cord deschis. A fost un an greu, iar schimbarile care se intrevad in anul urmator ne va solicita si mai mult, va fi nevoie de competenta si curaj.
– De 20 de ani tot schimbam. Atunci sa vorbim despre ce nu s-a schimbat.
– Eu cred ca pe unele segmente nu s-a schimbat nimic, iar pe altele nu s-a schimbat suficient, dorinta de schimbare nu a mers pana unde trebuia. Am fost mereu preocupati de cotidian, ne place sa spunem ca suntem foarte ocupati si uitam ca impingem la o caruta cu franele trase, uitam obiectul schimbarii, copilul, elevul, cel care, in final, ne asigura chiar o pensie, ca sa merg cu rationamentul pana la capat. Sigur ca si profesorul este in ecuatie, insa vremurile s-au schimbat. Acum vorbim si comentam modul de titularizare, ca acest lucru ar putea sa dispara, poate ca este necesara o fluctuatie a cadrelor in sistem. Sa vedem cum va fi forma finala a Legii Educatiei, insa nu trebuie sa ne speriem, avem exemplu din mediul privat. Acolo nu esti legat de un post pana la adanci batraneti, este si la noi nevoie de o anume mobilitate, de un transfer mai consistent de competenta. Nu are ce cauta teama la schimbare. Este nevoie doar de prudenta.
Invatamant centrat pe elev
– Pentru anul scolar 2010-2011 titularizarea respecta aceleasi norme ca anul trecut?
– Da. Examenele vor fi tot centralizat, ca si anul trecut. Pana ne vom obisnui cu descentralizarea, titularizarea va fi cu examene, cu subiecte de la minister, in doua centre. Eu sper, cred, ca aceste examene vor fi sustinute pe viitor in scoli, dupa o alta metodologie. Ideea este ca totul sa se faca transparent, cu seriozitate, sa fie eliminate suspiciunile, care au existat dintotdeauna. Important este ca directorul, conducerea scolii vor lucra cu cel care a castigat concursul. Eu, care am fost multi ani si director, m-am lovit de oameni veniti pe baza examenelor centralizate si nu-si aveau locul in scoala, si chiar in sistem.
– De cand va trece clasa a IX-a la gimnaziu? Este o modificare foarte importanta, de structura, cu implicatii majore in configuratia corpului profesoral, al nivelului de adaptare si finalitate.
– Da. Aici beneficiarul este elevul. Se doreste ca elevii sa plece in viata cu o experienta mai mare, cu o seama de cunostinte mult mai solide. S-a pus problema elevilor din mediul rural care vin in urban pentru continuarea studiilor, sa fie mai bine pregatiti pentru impactul cu exigentele din licee si colegii. Acesta este punctul de vedere al initiatorilor, cum va fi, ce va fi, vom avea timpul necesar sa evaluam. Aceasta modificare se va petrece in doi-trei ani, asa ca vom avea timpul necesar sa pregatim din timp logistic si organizatoric noua prevedere a legii. Insa va spun, s-au adus numeroase “amendamente” la lege, unele extrem de bine argumentate, altele exagerat politizate.
Examen de admitere in licee
– Am vorbit despre ce va fi, sa incercam o incursiune si in ce este acum, ce arde la nivelul invatamantului bacauan.
– Continua Bacalaureatul, cu toate disfunctionalitatile de organizare si desfasurare, este pacat ca formele de protest ale cadrelor didactice s-au suprapus pe calendarul examenului, insa pana la urma acea proba s-a desfasurat bine, cu exceptia despre care se stie deja.
– Putem spune ca in 2011 examenul de Bacalaureat se va desfasura pe aceeasi structura?
– Nu, eu nu pot spune acest lucru. Eu am rezerve, la fel ca si multi colegi, cu privire la proba de Competente la calculator. Nimeni nu te va angaja ca ai un certificat pentru asemenea competente, proba de baza, in opinia mea, este practica in acest domeniu. Pregatirea pentru aceasta proba a ocupat destul timp din pregatirea elevilor pentru probele „serioase”, sa le zicem.
– Este posibil ca la anul sa se schimbe iar probele la BAC…
– Eu sper ca Bacalaureatul sa fie gandit altfel, sa cuprinda probe mai complexe, care ar face ca elevii sa se pregateasca la aproape toate materiile, sa devina mult mai serios, cu mai putine probe. Cat priveste evaluarea elevilor din clasa a VIII-a, sunt convins ca in anii urmatori se va reveni la vechea forma, cea cu examene. Fiecare scoala isi stie interesul, batalia fiind pentru fiecare elev daca doreste sa fie la un anumit liceu. Ideea, pe care am sesizat-o si in discutiile de la minister, este sa facem admitere. Cred ca si la facultati ar trebui introdus examenul, sa nu mai primeze interesul, numarul de studenti, ci competenta. Si aici este o mare rezistenta, facandu-se apel la autonomie si este un mare deranj cand intervine ministerul. Spun acest lucru si din prisma beneficiarului de asemenea absolventi. Devine chiar hazliu cand te uiti pe cererile depuse, pe lucrarile date de o parte din acesti „absolventi”, mai ales a celor de la ID. Dar nu numai. Este, vedeti, o problema de sistem, de schimbare.
Sufletul dascalului face minuni
– Ce lipseste acum in invatamant, pe langa multe disfunctionalitati de care am vorbit?
– Sufletul. Vedeti, eu am o problema aici, eu as vrea ca la catedra sa fie cat mai multi dascali, sunt prea multi profesori si prea putini dascali. Si nu o spun numai eu. Este nevoie si de suflet pentru a-i modela, pentru a-i pregati pe elevi. Si sufletul nu face parte din probele la examenele de titularizare, de grad. Este adevarat ca sunt probleme, toti le avem, insa nu trebuie ca acestea sa omoare, sa dispara la noi tocmai ceea ce este foarte important, care ne defineste pe noi: sufletul nostru, al dascalului.
– Stam bine la teorie si stam prost la practica in scoala romaneasca, toate liceele au acelasi profil; nu-i rau, insa societatea, economia au nevoie si de oameni cu pregatire tehnica.
– Vorbim mereu de invatamant centrat pe elev. Spunem ca il facem, dar nu prea avem datele necesare sa vedem cum ajungem acolo. Acum este nevoie si de disciplinele de care vorbeati, copilul poate alege, insa dirigintele, parintele au si ei un cuvant de spus. Se face multa teorie in scolile noastre si cred ca este nevoie de o noua orientare, catre concret, catre viata, catre ceea ce se vede in economie. De la 1 septembrie vom avea o alta retea scolara, se lucreaza la comasarea unor scoli, ideea este ca la nivelul unei comune sa functioneze una sau doua scoli puternice, numai cu cadre didactice calificate. In anul scolar 2010-2011 vom reduce 60 de scoli si, implicit, un anumit numar de cadre didactice, atat in mod natural, cat si prin detasari sau desfacerea contractului de munca. O problema va fi totusi, cea a transportului elevilor, insa aici vor trebui sa se implice mai mult si comunitatile locale.
– Liceele, colegiile, inspectoratul scolar se uita in strada cand isi stabilesc structura anului de studiu?
– Sigur, ideal ar fi sa-ti stabilesti discipline, specializari care sa atraga, care sa fie in consesns cu realitatea de langa, de dincolo de gardul institutiei, astfel ai putea sa acoperi si nevoia comunitatii. Cand eram director la Colegiul „Anghel Saligny”, cel putin 20 la suta din absolventi se puteau angaja deja in unitati industriale din judet. Sigur ca ar trebui sa se puna mai mult accent pe pregatirea practica, profesionala a elevilor, insa, mai discut cu prietenii mei, cu o parte din colegi, ii pregatim profesional, dupa care le oferim liceul, perioada in care se uita tot ce au acumulat in timp, pentru ca liceul a devenit visul fiecarui copil, al parintilor. Ar fi nevoie ca si invatamantul profesional sa fie privit cu foarte mare seriozitate. Nu ar mai trebui sa ne fie rusine ca avem numai scoala profesionala, dar aceste modificari presupun timp, schimbare de mentalitate, interventia comunitatii, a mediului economic.
Lectii color
– Ce se mai aude de acele campusuri scolare, de care s-a facut mare vorbire prin campaniile electorale?
– Se lucreaza acum la Parincea si Podu Turcului. Acolo vor exista camine, cantine, locuinte pentru profesori, conditii pentru a sustine un invatamant de calitate, la care vor accede elevi din zonele adiacente. Se doreste infiintarea unor centre puternice de invatamant, cu dotari corespunzatoare, in asa fel incat sa nu mai intalnim cazuri in care laboratoarele de informatica, calculatoarele, materialul didactic sa fie tinute sub cheie, acasa la profesori. S-au platit bani multi pentru programe, sunt donatii substantiale pentru ca o parte din procesul de invatamant sa se deruleze cu aceste mijloace moderne. Foarte putine sunt folosite. Sunt hotarat sa pun ordine aici, iar cine nu vrea va fi nevoit sa plece din sistem. Este asa o lene didactica, daca ma pot exprima asa. Iar noi nu mai suntem dispusi sa platim lenea. Copiii sunt deschisi si atrasi de calculatoare, nu inteleg de ce unii profesori nu vor sa deschida un calculator, pentru a face “lectii color”. Este fascinant, este atragator, elevii vin la ore, invata, inteleg mai bine. Poate am diminua si abandonul scolar, care tinde sa devina un fenomen. La nivelul invatamantului primar avem 136 de cazuri, la gimnaziu 293, iar la licee 241, la care adaugam si 235 in invatamantul profesional. Daca luam situatia la nivelul semestrului I, din 89.000 de elevi inscrisi, 4207 aveau situatia scolara neincheiata. Dintre acestia, cu siguranta, sunt si elevi care au abandonat scoala, restul fiind corigenti si alte cazuri speciale.
– Si in plan politic, dar si institutional se vorbeste mereu de asigurarea egalitatii de sanse pentru toti elevii, mai ales pentru cei din mediul rural. Din moment ce vorbim, inseamna ca ea nu exista?
– Da, exista o oarecare inegalitate in pregatire, in conditiile asigurate. De ce, ma intrebati? Din cauza lentorii de care v-am vorbit, din cauza climatului caldut mentinut la nivelul unor scoli, a dezinteresului multor cadre didactice. Mai adaugam nefolosirea metodelor si tehnicilor moderne, a abandonului exigentei la ore, nepotisme si mai stiu eu ce se mai intampla prin scoli in mediul rural. Vin copii din rural cu medii mari si dupa ce intra la liceu vezi ca nu sunt de acel nivel. Este inacceptabil si va trebui sa facem mult mai mult in aceasta directie. Avem cadre didactice pregatite, cu grade, specializari, cu vechime, cu salarii, sunt centre de documentare, laboratoare si, totusi, aceste diferente, uneori suparatoare, se observa. Eu cred ca aici directorul, Consiliul de administratie au responsabilitatea actului educational de valoare, sa readuca exigenta in scoli, astfel ca oamenii, parintii, comunitatea sa-si ridice palaria in fata dascalului, asa cum se intampla acum 20-30-40 de ani.
Balan ramane prefect pana saptamana viitoare
„Greu de ucis”
Rocada la conducerea Prefecturii Bacau a fost amanata pentru saptamana viitoare. Claudiu Balan, actualul prefect, va ramane in functie pana la urmatoarea sedinta a Executivului, cand va fi inlocuit cu Neculai Olaru, fostul presedinte al PD-L Bacau.
Motivul amanarii numirii lui Olaru in functia de prefect il constituie intentia guvernantilor de a reorganiza prefecturile din tara, in sensul reducerii cheltuielilor angajate de administratia publica. Astfel, din organigrama Prefecturii Bacau urmeaza sa dispara o functie de subprefect. Gabriel Berca, presedinte interimar al PD-L Bacau, a dezvaluit ca schimbarile vor fi operate in cursul saptamanii viitoare. „Se vor reorganiza prefecturile si va fi desfiintata o functie de subprefect. Ramane sa vedem hotararea de guvern de saptamana viitoare, pentru ca toate aceste reduceri vor intra in vigoare prin HG. Numirea lui Olaru se facea si miercurea asta. Am vorbit cu Blaga (n.r. – Vasile Blaga, ministrul de Interne), dar am zis ca Bacaul sa nu faca nota discordanta pentru ca nu e cazul. Personal, nu am nimic cu nimeni”, a opinat Berca.
„Am mai jucat in filmul asta”
In privinta posibilitatii de a parasi functia de subprefect, Constantin Scripat a afirmat ca "daca se va aplica principiul ultimul venit, primul plecat situatia e clara". Scripat a precizat ca este pregatit pentru orice decizie. "Daca plec eu, plec eu. Stiu la ce m-am inhamat cand am venit in Prefectura. Am luat in calcul si plecarea. Stiti ca eu am mai jucat intr-un astfel de film cand eram viceprimar", a declarat Scripat.
Lungu, in pericol?
Surse apropiate PD-L Bacau au lasat de inteles ca subprefectul la care se va renunta este Tudorita Lungu, Constantin Scripat fiind cunoscut drept un apropiat al senatorului Gabriel Berca. De altfel, Scripat a mai fost sustinut de Berca in 2008, cand a preluat functia de subprefect pentru o scurta perioada de timp, dupa ce fusese indepartat de Romeo Stavarache din functia de viceprimar. Lungu face parte din anturajul gruparii Draganuta din PD-L Bacau, tot mai marginalizata in interiorul partidului. Tendinta ar putea genera o adevarata razmerita in sanul PD-L, Berca parand a folosi indemnurile prezidentiale ("fara nepotisme, cumatreli si rubedenii in administratie") pe post de catalizator al "curatarii" organizatiei democrat-liberale. Prefectul Claudiu Balan a refuzat sa comenteze perspectiva inlocuirii sale, mentionand ca nu a avut niciun fel de comunicare cu actuala conducere a filialei. El a lasat de inteles ca, potrivit actualei organigrame, se poate renunta la subprefectul care se ocupa de serviciile si institutiile deconcentrate (n.r. – Constantin Scripat), acestea putand fi preluate in sarcina chiar de prefect. Balan a mentionat ca problemele de fond funciar impun existenta unui subprefect specializat pe astfel de probleme.
Functionarii primariei se premiaza intre ei
Stimulente din buzunarele bacauanilor in plina criza
In Primaria Bacau mocneste un scandal, legat de sume importante de bani care ajung in buzunarele angajatilor din aparatul de specialitate al primarului. Este vorba de suplimentele care se cuvin doar angajatilor Directiei de Taxe si Impozite Locale, drepturi care au fost extinse si asupra altor categorii de angajati ai primariei. In Hotararea nr. 28 din 29.01.2010 sunt precizate categoriile de persoane care „beneficiaza“ de astfel de stimulente. Prin HCL amintita sunt abogate prevederile HCL nr. 47 din 2009, unde erau stipulate alte categorii de persoane beneficiare ale acestor drepturi salariale, desi legislatia fiscala a ramas nemodificata. Stimulentele cu care s-au procopsit oamenii din anturajul primarului variaza intre 600 si 1200 lei.
Angajatii primariei s-au dovedit a fi prudenti si suspiciosi. Desi toti stiu ca se dau suplimente financiare si altor categorii care nu ar avea acest drept, conform legislatiei fiscale, ei stiu ca pot sa-si piarda locul de munca daca vorbesc prea mult. “S-au facut niste liste, care sunt in primarie. Nu o sa vi le dea nimeni!”, ne-a avertizat un salariat. “In primarie se intampla ceva ilegal. Actele care ar trebui sa fie semnate de angajatii de la Taxe si Impozite, citatii, adrese sau somatii de plata sunt semnate de oamenii din aparatul de specialitate al primarului. La sfarsitul lunii, acesti angajati primesc in plic suplimente de 6 sau chiar 10 milioane de lei, pentru contributia lor la colectarea de taxe si impozite, desi nu au nicio treaba cu asa ceva”, a dezvaluit un angajat al primariei, care a tinut sa-si pastreze anonimatul, din motive lesne de inteles. Angajatii de la Directia Taxe si Impozite Locale din cadrul Primariei Bacau ne-au confirmat insa obiceiul incetatenit in municipalitate. “Asa este. Primarul a vrut sa-si premieze subordonatii directi. Listele cu beneficiari sunt secrete. Au dat o hotarare de Consiliu Local in care au extins categoriile de angajati care primesc aceste suplimente. S-au cheltuit foarte multi bani”, a declarat o salariata de la ghiseul taxelor si impozitelor locale.
Milioane pentru aparatul de specialitate
Administratia Stavarache s-a plans, la inceputul anului 2009, de diminuarea salariilor, urmare a masurilor impuse de Guvernul Boc. Practic, subordonatii primarului, sefi ai directiilor primariei, care realizau venituri intre 50 si 90 de milioane de lei si-au vazut injumatatite veniturile. Edilii au gasit insa o modalitate, imorala si la limita legii, pentru acordarea de suplimente, din banii incasati de la contribuabili, din taxele si impozitele locale si din incasarea altor datorii. 15 la suta din aceste sume formeaza “Fondul de Stimulente”, care este impartit lunar, conform HCL 28/2010.
La inceputul acestui an a fost anulata HCL 47/2009, privind Regulamentul de acordare a suplimentelor si persoanele indreptatite sa ia suplimenele, care pot ajunge la cuantumul de doua salarii minime pe economie. Conform vechii hotarari, 47/2009, “este indreptatit sa primeasca stimulente personalul incadrat in compartimentele care isi desfasoara activitatea de stabilire, constatare, impunere, urmarire si executare silita, inspectie fiscala si incasare de impozite si taxe locale, precum si a altor venituri la bugetul local. Vor fi asimilatI personalului indreptatit sa primeasca stimulentele informaticienii, care administreaza baza de date, consilierii juridici care au activitate pe fiscalitate”.
Doar 67 de beneficiari de drept
Marius Slatinaru, loctiitorul lui Bogdan Nestian la conducerea DTIL, a explicat ca raspunsurile le putem obtine de la purtatorul de cuvant al primariei. “Nu va pot spune prea multe. Acele liste nu sunt la mine. Directia de Taxe si Impozite Locale are 67 de salariati, care beneficiaza de aceste drepturi, in baza articolului 227 din OG 92/2003”, a precizat Slatinaru.
Camera de Conturi, verificari doar in 2011
Legislatia ii leaga de maini si de picioare pe inspectorii Curtii de Conturi, care realizeaza controale doar in functie de programul stabilit la nivel central, nu si in urma sesizarilor. Tot Curtea de Conturi a bagat Primaria Bacau in instanta, pentru alte drepturi salariale necuvenite acordate in cursul anului 2007. Procesul se afla acum la Tribunalul Bacau, sectia Contencios Administrativ si Fiscal. “Noi nu putem verifica acum modul in care s-au acordat aceste stimulente. Avem un program de control aprobat de plenul Curtii de Conturi de la Bucuresti. In luna octombrie vom verifica Primaria Bacau pentru anul 2009. Abia la anul vom lua la verificat aceste stimulente”, a declarat Costel Gherasim, directorul Curtii de Conturi Bacau.
Autonomia locala, gaura de scurgere a banului public
Mircea Muntean, seful Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Bacau, este de parere ca aceste stimulente fac parte “din bucataria proprie a fiecarei primarii”, tot in baza autonomiei locale, consfintita prin Legea 215/2001. “Angajatii de la Finante primesc aceste drepturi in baza unui ordin al Ministerului Finantelor. Unitatile administrative isi au propriul regulament, au buget propriu, sunt autonome”, ne-a declarat Muntean.
Potrivit HCL 28, “beneficiaza de stimulente, in baza regulamentului, personalul cu functie de executie si de conducere, implicat direct sau indirect, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Bacau, cu atributii in activiatea de administrare si recuperare a crentelor bugetului local, respectiv in stabilirea, constatara, comunicarea, transmiterea, impunerea, urmarirea si executarea silita, control inspectie fiscala si incasare a impozitelor si taxelor locale, a amenzilor sI a altor venituri ale bugetului local, inregistrarea contabila a veniturilor, la recuperarea sumelor incasate in cadrul procedurii insoventei prin competenta de a verifica, aviza si contrasemna din punct de vedere a legalitatii,…cei care asigura gestionarea programelor informatice si a bazelor de date privind transmiterea datelor de inregistrare a bunurilor imobile supuse impozitarii si personalul care realizeaza gestionarea hotararilor adoptate de consiliul local si a dispozitiilor emise de primar, denumite generic structuri “.
Automobilism / Formula GP3: Valencia, alta provocare
La sfarsitul saptamanii trecute, cei 30 de piloti din Formula GP3 au efectuat teste oficiale pe circuitul "Ricardo Tormo" din Valencia. Cu totii revin acum in metropola spaniola pentru a treia etapa a campionatului 2010, care nu se va desfasura insa pe pista pe care s-au antrenat, ci pe circuitul stradal. Amplasat in jurul zonei portuare din Valencia, acesta a fost inaugurat in 2008 si gazduieste Marele Premiu de Formula 1 al Europei.
Inconjurat de ziduri, circuitul din Valencia prezinta un grad ridicat de periculozitate. Orice greseala ar echivala, in proportie de 90%, cu iesirea din cursa. Spre deosebire de "fratele" din Monaco, acesta este extrem de rapid, cu linii drepte lungi si viraje de viteza. Monoposturile ating 300 km/h, iar cele 25 de viraje (11 la stanga si 14 la dreapta) ii solicita la maximum pe concurenti. Este cel mai dificil circuit din tot campionatul, unul care ii va pune la grea incercare pe toti pilotii si indeosebi pe cei tineri si fara multa experienta.
Doru Sechelariu s-a acomodat cu caracteristicile pistei stradale de la Valencia dupa ce a exersat pe simulatorul de la Modena (Italia) al echipei Ferrari, unde a reusit sa stabileasca, in conditii specifice, un record al acestui circuit cu o lungime de 5.419 km. Incurajat de Anton Stipinovici, inginerul care a creat mecanismul de simulare, pilotul bacauan s-a intors la Valencia optimist si cu ganduri mari in vederea etapelor care vor avea loc la finalul acestei saptamani. Startul va fi dat vineri, de la ora locala 16.50 (17.50 in Romania), cand sunt programate antrenamentele libere. Sambata va fi o zi plina, care va incepe cu sesiunea de calificari (ora 09.45 in Romania) si se va incheia cu prima cursa (ora 18.20). Cea de-a doua mansa va avea loc duminica (ora 10.25).
Volei feminin: Metal topit
Campioana ultimelor patru editii s-a retras din Divizia A1
Ceea ce se anunta drept probabilitate a devenit din aceasta saptamana certitudine: campioana Romaniei la volei feminin, Metal Galati nu s-a inscris in Divizia A1. Ramasa fara bani si ignorata de oficialitatile locale, echipa care a castigat ultimele patru titluri de campioana s-a dezintegrat, urmand sa evolueze, in cel mai fericit caz, in liga secunda. Locul sau in Divizia A1 va fi luat de CSM Lugoj, in timp ce dreptul de participare in Liga Campionilor va reveni lui Dinamo Bucuresti.
Lupta in doi
Retragerea Metalului Galati duce la o schimbare a raportului de forte in campionatul primei divizii. Astfel, titlul va ramane doar o afacere in doi, intre Dinamo si Tomis Constanta, in timp ce lupta pentru locul trei ar urma sa se dea intre Stiinta Bacau si revelatia ultimului sezon, SCMU Craiova. De urmarit care va fi viitoarea destinatie a jucatoarelor campioanei, ele avand oferte atat din Divizia A1, cat si de la echipe din strainatate.
Intra Lugojul
Asa cum aminteam, principala beneficiara a abandonului inregistrat de Metal Galati este CSM Lugoj. Formatia banateana a raspuns invitatiei adresate de Federatie de a umple golul lasat de galatence in Divizia A1. Tinand cont ca sezonul va incepe de-abia in octombrie, conducerea CSM Lugoj intentioneaza sa intareasca lotul de jucatoare, descompletat prin plecarea a patru voleibaliste, astfel incat obiectivul, ramanerea in prima liga, sa fie unul realizabil.
Averile la vedere la institutiile Muncii
Desi a trecut peste un an de cand au afisat pe site-ul lor declaratiile de avere din 2008 ale salariatilor care ocupa o functie publica, nu toate institutiile bugetare s-au grabit sa le actualizeze. Dintre cele patru institutii judetene ale Ministerului Muncii, una are la zi doar 14 declaratii de avere din peste 75. Este vorba despre Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) ai carui angajati trebuiau sa afiseze declaratiile de avere pe 2009 in data de 3.06.2010. Dar nu s-au conformat acestei obligatii nici macar cei din conducere. In schimb, la Casa Judeteana de Pensii au fost postate pe site inca din mai, la fel si la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau. In ce priveste veniturile salariale nete obtinute anul trecut, acestea sunt putin mai mici decat au fost in 2008. Veniturile salariale ale directorului coordonator al Casei Judetene de Pensii, Liviu Cretu, s-au ridicat la 57.508 lei. La acestea se adauga suma de 1.633 lei realizata din activitati didactice. Si tot in 2009 directorul Casei de Pensii si-a deschis, totusi, active financiare in valoare de 45.000 lei. In plus, are un apartament si un autoturism Opel Vectra, bunuri dobandite in anii anteriori. Prin comparatie, directorul coordonator, interimar, al AJOFM, Octavian Ticau, pare a avea o situatie mult mai modesta. A castigat anul trecut 46.778 lei (venituri salariale), dar are de achitat la banci 118.000 lei. Terenuri si cladiri nu are. Nu detine nici macar un apartament, dupa cum rezulta din declaratia de avere. Are doar un autoturism Volkswagen Passat, cumparat in 2008, prin credit. Veniturile salariale ale directorului AJOFM sunt aproximativ egale cu cele ale unui inspector de munca, asa cum rezulta din putinele declaratii publicate pe site-ul ITM. La ITM unul dintre inspectorii de munca a obtinut 44.951 lei, iar un sef de birou – 49.622 lei. Inspectorii de munca au castigat anul trecut intre 32.832 lei si 45.000 lei. Dar, de departe, cel mai mare castig in 2009 l-a avut directorul financiar-contabil al Casei de Pensii. Cel care ocupa aceasta functie, Vasile Magirescu, a avut un venit salarial de 44.475 lei. Pe langa salariu a mai luat in mana 38.000 lei de la Casa de Ajutor Reciproc al Pensionarilor Bacau, pentru munca de referent, 5.000 lei din pensie si 1.200 lei din servicii profesionale prestate. Asadar, in 2009 directorul financiar-contabil de la CJP a castigat, in total, nu mai putin de 88.675 lei, adica 886.750.000 lei vechi, din care 380 milioane de la CARP Bacau. Rezulta un venit mediu net lunar de 73,3 milioane lei vechi. Dar are de rambursat pana in 2022 un credit de 28.000 euro, deschis in 2007.
Bolnavi, la munca pe camp
O comisie formata dintr-un medic de la Directia de Sanatate Publica, un inspector social al Inspectoratului Teritorial de Munca si un salariat al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului efectueaza o verificare amanuntita a certificatelor de handicap. Controlul nu se limiteaza doar la verificarea documentelor din dosarul fiecarui beneficiar de drepturi de handicap. Comisia se deplaseaza la domiciliul persoanei cu dizabilitati pentru a vedea daca starea ei de sanatate corespunde gradului de handicap in care este incadrata. „Unde avem suspiciunea ca nu exista concordanta intre starea de sanatate si gradul de handicap, trimitem persoanele respective la reevaluare”, ne-a declarat dr. Sorin Stancea, medic la DSP. Nu putine persoane care au fost supuse deja controlului vor trebui sa se prezinte la comisia de expertiza medicala pentru reevaluarea starii de sanatate. „Am constatat multe deficiente, declara Cristian Cucuian, director coordonator, ITM Bacau. Multe persoane au fost incadrate eronat in gradul de handicap mentionat pe certificat. Ele au fost trimise la comisia de expertiza pentru a fi reexaminate medical.“ Comisia a constatat ca sunt frecvente cazurile in care persoane cu handicap efectueaza diverse munci grele. Este vorba mai ales despre multe dintre cele care traiesc in mediul rural si muncesc la camp. „Am ajuns la un caz si nu am gasit persoana vizata acasa, ne-a relatat dr. Stancea. Am asteptat putin si am vazut-o venind de la camp cu caruta.”
Predomina handicapul grav si accentuat
Dar nu toate persoanele cu handicap vor intra in vizorul comisiei. „Rolul reprezentantului Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului este acela de a sprijini membrii echipei de control in vederea selectarii dosarelor ce vor fi verificate, in functie de incadrarea in grad de handicap, cu preponderenta grav si accentuat, ne-a spus Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC. Totodata, reprezentantul nostru sprijina comisia pentru a se deplasa in teritoriu si a verifica in teren concordanta dintre ancheta sociala si situatia reala de la domiciliul persoanei in cauza. Controlul este in plina desfasurare. A demarat in data de 9 iunie si se va incheia in 10 iulie“. La sfarsitul lunii mai, in evidenta DGASPC erau 16.409 persoane cu handicap. Dintre acestea, 14.375 sunt adulte. Mai mult de o treime dintre ele, respectiv 5.074 au handicap grav, 8.086 sunt incadrate in handicap accentuat si numai 1.015 au certificat de handicap mediu.
Doina Mincu
Naveta, din toamna, cu ghiozdanul in spate
62 de unitati de invatamant preuniversitar vor fi comasate prin absorbtie incepand cu 1 septembrie 2010. Peste 1.200 de elevi vor face naveta pe jos sau cu microbuzul, daca acesta exista sau are sofer, pana la scolile cele mai apropiate sau cele de centru in noul an scolar.
Potrivit inspectorului scolar general adjunct, prof. Nicu Harasemciuc, decizia de a inchide aceste unitati se datoreaza faptului ca „nu se incadrau ca numar de elevi pe clasa, in cadrul legal”.
Si cu scoli inchise, si fara microbuz
La Poduri, situatia este foarte grava. Pe langa faptul ca este comuna cu cele mai multe unitati de invatamant care se vor comasa (sapte), primaria nu are nici macar un microbuz pentru transportul elevilor. “Nu ni s-a repartizat niciodata o masina, ne-a declarat primarul Ioan Dobrovat. In 2009 ni s-au inchis scolile din Negresti si una din Valea Sosii. Copiii bat zilnic mai multi kilometri pe jos. Am fost anuntati ca din toamna acestui an, se inchide scoala de la Cornet, cu 16 copii in clasele I-IV. Mai port negocieri cu Inspectoratul Scolar, fiindca este numar suficient de elevi, dar se invata simultan.” Pe lista neagra se mai afla scolile din Buleni si Cernu, precum si a doua scoala din Valea Sosii. Inspectorul adjunct sustine ca „am solicitat ministerului 60 de microbuze. Cand le vom primi, le vom repartiza”. Primarul este suparat si pentru ca nu a fost pus in garda din timp. “Daca am fi stiut ca se inchid unele scoli, nu le-am fi renovat. La Buleni, de exemplu, am investit in 2009 in jur de 200.000 de lei. Am refacut acoperisul, peretii si tamplaria.” Dupa suspendarea cursurilor, cladirile vor intra in conservare. Primarul din Poduri s-a gandit sa infiinteze centre de zi pentru copiii ai caror parinti sunt plecati in strainatate. “Ne-ar fi utile, dar cu ce sa le intretinem?”, se intreaba Ioan Dobrovat.
Ce se intampla cu imobilele?
Si in Sascut, elevii de la Scolile Contesti, Beresti si Pancesti 2 vor fi transferati la alte unitati mai mari. 16 copii de la Contesti vor face naveta la Sascut Sat, cei din Beresti, cu exceptia prescolarilor, vor merge la scoala de centru, iar copiii de la Scoala cu Clasele I-IV Nr. 2 Pancesti vor merge la Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 1 Pancesti. Spre bucuria lor, elevii vor dispune de cele trei microbuze scolare ca sa ajunga zilnic in banci. Chiar daca nu s-au facut investitii majore in aceste cladiri, dupa mutarea copiilor, acestea vor trebui totusi pastrate pentru ca sunt in patrimoniul comunei. Cu toate acestea, „nu exista posibilitate de a pune paza. Totusi, baza materiala va fi mutata in scolile mai mari, acolo unde pleaca si elevii”, a explicat primarul Cristinel Bostan. Cel putin in cazul cladirii de la Contesti, se va incerca infiintarea unui cabinet medical pentru locuitorii de acolo. „Am vorbit cu medicul din Sascut Sat care incearca sa ajunga acolo zilnic. Intentionez sa ii ofer un spatiu pentru a se desfasura”, a mai spus primarul. In comuna Tirgu Trotus, toamna ar putea aduce inchiderea scolii din Viisoara. “Nu se intruneste numarul de elevi pentru clasele I-IV, ne-a declarat viceprimarul Ionel Ababei. Din acest motiv, s-ar putea sa nu mai ramana doua posturi de invatator si sa nu se poata tine nici macar ore simultane. Numarul de copii este tot in scadere, Viisoara fiind un sat imbatranit. Tinerii nu s-au mai intors aici. Cine a invatat un pic de carte a plecat prin alte parti.” Elevii de gimnaziu din Viisoara au facut si pana acum naveta la Tirgu Trotus. Daca li se vor alatura si colegii din ciclul primar, cursele se vor dubla. Aceasta inseamna un efort financiar suplimentar pentru primarie. “In fiecare luna platim salariul 800 de lei, iar combustibilul ne costa inca 600 de lei, a spus viceprimarul comunei. Daca dublam cursele, cresc toate cheltuielile.”
Lista oraselor si comunelor in care se vor inchide unitati de invatamant: Comanesti, Tirgu Ocna, Tirgu Trotus, Moinesti, Ardeoani, Asau, Balcani, Birsanesti, Blagesti, Bogdanesti, Brusturoasa, Caiuti, Casin, Colonesti, Corbasca, Dealu Morii, Filipeni, Filipesti, Helegiu, Horgesti, Huruiesti, Itesti, Letea-Veche, Margineni, Motoseni, Nicolae Balcescu, Odobesti, Oituz, Oncesti, Orbeni, Parava, Pincesti, Parjol, Poduri, Podu Turcului, Racova, Rosiori, Sascut, Secuieni, Vultureni, Zemes.
Doina Mincu
Drumul gunoaielor, incurcat de groapa ecologica
Amanarea darii in folosinta a gropii ecologice de gunoi din Bacau creeaza nenumarate probleme in judet. Toate localitatile care sunt arondate Bacaului, in ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilor, trebuie sa se descurce cum pot.
In Sascut, resturile menajere sunt colectate o data pe saptamana cu ajutorul celor care beneficiaza de ajutor social conform Legii 416. Pentru rezolvarea problemei, la nivelul judetului s-a ajuns chiar la un compromis. “Gunoiul este dus la groapa noastra de gunoi. Cei de la Mediu au acceptat. Ne-au dat un fel de derogare, chiar daca groapa noastra de gunoi trebuie inchisa”, ne-a declarat primarul Cristinel Bostan. La momentul potrivit se va face si alegerea cea mai buna. O alta groapa ecologica de gunoi va functiona si in Adjud. “Il voi duce acolo unde este mai ieftin. Atat din punctul de vedere al transportului cat si din punctul de vedere al depozitarii. Nu vreau ca cei din Sascut sa plateasca 5-6 lei de persoana”, a mai afirmat primarul Bostan. Acum fiecare familie plateste 1 leu pe luna pentru colectarea deseurilor.
Alternativele lipsesc
Si la Racaciuni administratia locala se confrunta cu aceeasi problema. Mai mult decat atat, gropile de gunoi din localitate au fost inchise inca de anul trecut printr-un program ISPA. Tot prin acelasi program, au fost deschise 7 platforme de colectare selectiva a deseurilor. “Anul trecut am avut 986 tone de gunoi. Avem un contract de delegare a gestiunii unei firme de salubritate. Practic, gunoiul nostru va merge unde il va duce operatorul”, a afirmat viceprimarul Ionut Ciciu. La Racaciuni gunoiul este destul de scump: nu mai putin de 2,5 lei lunar pentru fiecare membru al familiei. La Faraoani, gropile de gunoi s-au inchis in luna iulie anul trecut. Acum, resturile sunt carate de o firma specializata in Bacau. “Vom mentine in continuare contractul cu firma de salubritare. Oricum nu avem o alternativa. Acum, fiecare persoana plateste o taxa de 30 de lei pe an”, a afirmat primarul din localitate, Adrian Solomon. Lunar, firma colecteaza peste 40 de tone de gunoi. O afacere banoasa si sigura in acelasi timp am putea spune.
Ping-pong cu cabinetele medicale
Mai putin de un sfert din medicii de familie din judet sunt proprietarii cabinetelor in care lucreaza. Acolo unde medicul este proprietar, se cunoaste interesul pentru investitii. Restul spatiilor sunt la mana consiliilor locale, care le renoveaza “dupa buget”. Intr-o situatie speciala sunt medicii din Bacau. Acestia negociaza zilele acestea redeventa.
Medicii de familie care isi desfasoara activitatea in spatii apartinand Consiliului Judetean Bacau trec din nou prin emotii, asa cum se intampla de 6 ani. Ba li se aproba sa cumpere cabinetele si le sunt evaluate spatiile, ba se blocheaza totul pe perioada nedeterminata. De un an, medicii si-au luat gandul de la acest subiect. “Acum se redeschide, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, presedintele filialei bacauane a Patronatului National al Medicilor de Familie. Am fost convocati saptamana aceasta sa semnam noi contracte si sa negociem redeventa. Ni s-a spus sa venim si cu stampila, adica sa semnam pe loc.” Medicii au semnat in 2005 un contract de concesiune si au platit un euro/metru patrat/an pentru cabinete. Potrivit legii, contractul era valabil 5 ani, urmand ca apoi sa li se perceapa tariful pietei. In luna aprilie, s-au aprobat tarifele pentru redeventa. “De fapt, contractele le-am semnat in august 2005, asa ca ar trebui sa fie valabile pana in august 2010, a mai spus dr. Caliman. Stiu sigur ca de la 1 iulie trecem la Consiliul Local Bacau. Cred ca CJ Bacau vrea sa ne mai ia niste bani din urma.” Silviu Bondor, vicepresedintele CJ, ne-a declarat ca nu se confirma informatia pe care o au medicii cu privire la preluarea spatiilor de catre CL Bacau. “Ar fi trebuit sa le scoatem noi din patrimoniul CJ intai. Nu s-a aprobat asa ceva. In niciun caz nu poate fi vorba de 1 iulie. Tot ce se intampla acum este sa negociem noile tarife de redeventa. Sunt minime, dar vom incerca la negociere un pas in plus.” Medicii de familie spera sa treaca la CL si sa cumpere spatiile.
Unii au vrut, altii nu
In evidenta Directiei de Sanatate Publica apar 60 de cabinete pe care consiliile locale le-au vandut medicilor de familie. “Au devenit proprietari medici din Agas, Ardeoani, Beresti Tazlau, Brusturoasa, Buhusi, Comanesti, Cotofanesti, Filipesti, Magiresti, Moinesti, Onesti, Rachitoasa, Racova, Sarata, Scorteni, Secuieni, Stanisesti si Strugari, ne-a declarat dr. Aura Cretu, director adjunct al DSP. In unele localitati s-a aprobat vanzarea dar s-a intrerupt procesul, in altele consilierii locali au decis vanzarea, insa medicii nu au fost interesati. Mai sunt si localitati in care consilierii au votat impotriva vanzarii, cum ar fi Bacaul.” Acolo unde nu s-au vandut spatiile, consiliile locale au obligatia de a investi in ele, astfel incat sa le aduca la standardele europene pentru cabinete medicale.
Spatii moderne, chirii mai mari
Dofteana este una dintre localitatile in care medicii ar fi putut deveni proprietari daca ar fi vrut. “In 2008 au zis ca sunt interesati sa cumpere, ne-a declarat primarul comunei, Ioan Bujor. Am facut expertiza, cabinetele fiind evaluate la sume intre 270 si 300 de milioane de lei vechi. Deodata, medicii au refuzat sa mai cumpere. Noua ne-ar fi convenit sa vindem. Ne-am apucat de reabilitarea spatiilor, dispensarul fiind construit in 1970. Am investit peste 40.000 de lei in sarpanta, termosistem si tamplarie. Urmeaza interioarele.” Dupa modernizarea cladirii, a crescut si chiria pe care medicii o platesc pentru cabinete. “Dau pe luna 2,5 milioane de lei vechi, de 10 ori mai mult decat inainte de renovare”, ne-a declarat dr. Alexandru David.
Nici nu vand, nici nu investesc
“Eu am vrut sa cumpar spatiile, atat cabinetul din Tirgu Trotus, cat si punctul de lucru din Viisoara, ne-a declarat dr. Cosmin Constantin Marcu. S-au opus consilierii. Am investit la Viisoara, unde cabinetul era intr-o gradinita dezafectata, 10.000 de euro. Cu drag si entuziasm am facut asta.“ Cabinetele medicale din Tirgu Trotus se afla intr-un imobil degradat. Primaria nu a reusit sa investeasca nimic aici. Nici macar gardul nu este intreg. “Macar acoperisul daca l-ar face, fiindca la vant zboara tigla”, a spus dr. Roxana Puscalau. Viceprimarul comunei, Ionel Ababei, ne-a declarat ca se va incerca “ceva, in functie de bani, fiindca arata rau cladirea.” Desi legea obliga administratiile locale sa renoveze spatiile medicale nevandute, totul depinde de fonduri. Si cum e criza…
Pasajul subteran produce primele victime
Lucrarile de la pasajul suberan din municipiul Bacau pun in pericol integritatea imobilelor din jur. Motivul? Santurile sapate in dreptul trotuarului pietonal, dar si ploaia torentiala din ultimele zile, au dus la surparea malului de pamant. Odata cu solul, a cazut si jumatate din calea de acces a trecatorilor.
Viorel Ursache a lucrat multi ani in strainatate pentru a strange bani cu scopul de a-si deschide o afacere in orasul Bacau. Dupa multe sacrificii, afacerea mult visata se duce la vale. La propriu. Restaurantul pe care-l detine este situat chiar in dreptul santierului deschis cu ocazia inceperii lucrarilor la pasajul subteran din municipiul Bacau. Odata cu santurile sapate de lucratori, jumatate din trotuarul pe care circula trecatorii s-a surpat. Ursache arata cu degetul spre constructori, spunand ca malul de pamant nu a fost consolidat asa cum ar fi trebuit si ca lucrarile au fost realizate dupa ureche.
Constient de pericolul ce-l paste, acesta a incercat sa se adreseze responsabililor cu lucrarile. Din pacate nu a fost luat in serios. “Dupa ce i-am contactat telefonic au venit aici niste reprezentanti ai primariei. Cand au aflat ca sunt cu televiziunea au disparut, nu mai erau aici”, a relatat proprietarul.
Lucratorii Primariei nu au plecat inainte de a transmite un mesaj catre patronul de carciuma. “Cei de la primarie au spus ca daca domnul Ursache vine cu cei de la presa va avea probleme mai tarziu. Dupa asta au plecat imediat”, a povestit Ciprian Bojoga, angajat al restaurantului.
Nemultumirile patronului nu se opresc insa aici. Acesta a dezvaluit ca odata cu inceperea lucrarilor la pasaj, numarul clientilor care-i trec pragul a scazut cu 80%. “Nu mai vine aproape nimeni din cauza conditiilor. Am avut noua nunti si cateva petreceri programate si clientii au renuntat din cauza mizeriei care s-a facut aici. Acum ploua si este noroi. Cand e cald afara, praful care se ridica in aer se aseaza tot in curtea restaurantului”, opineaza Ursache.
Vecini la fel de nemultumiti
Nu doar afaceristul este nemultumit de situatie. Si vecinii acestuia au de suferit. Ei se plang de faptul ca au ajuns sa fie sechestrati in propriile locuinte din cauza lucrarilor la pasaj. “Nu putem sa stam asa. Trotuarul se prabuseste, mizeria este de nedescris. Am stat doua saptamani cu gunoiul in casa pentru ca nu mai vine nimeni sa ni-l ia. Nu au pe unde, nu au o cale de acces”, a spus Gheorghe Paris, locatar.
Reprezentantii primariei sunt de parere ca nu exista niciun pericol ca trotuarul sa se surpe. Mai mult, acestia sunt convinsi ca pietonii au cai de acces si trecere.
“Am fost sunat de domnul Ursache si cand a sesizat aceasta problema, dirigintii de santier s-au dus la fata locului si s-au luat masuri pentru a proteja acest canal. Nu exista riscul ca acel trotuar sa se surpe. Am fost personal la santier si trotuarul nu s-a surpat. Santierul este asigurat din acest punct de vedere. El este la limita trotuarului catre strada, astfel ca circulatia nu este in pericol”, a declarat Ciprian Pistea, seful Unitatii de Implementare a Proiectului. Situatia de la fata locului il contrazice insa pe Pistea, semn ca lucratorii Primariei au efectuat verificari, dar din… birou.
„Vom cauta o forma de despagubire“
Vizibil iritat, viceprimarul Dragos Luchian a declarat ca investitia este necesara pentru municipiu si ca un proiect finantat din fonduri europene e mai important decat un trotuar. Luchian a afirmat ca edilii vor cauta o solutie pentru a-l despagubi pe patronul nemultumit ca afacerea ii intra in faliment. „Trebuie facuta o evaluare in instanta sa vedem care este valoarea despagubirilor. Noi il putem despagubi pe baza unei expertize. E vorba, in primul rand, de vadul comercial pe care l-am periclitat“, a recunoscut Luchian.
Pasajul… electoral
Realizarea pasajului subteran este in intarziere dupa ce santierul a fost deschis abia la inceputul acestei primaveri. Investitia este finantata din fonduri europene si va avea un cost total de peste 8 milioane de euro. Lungimea pasajului va fi de 260 de metri si va traversa 14 linii de cale ferata. Lucrarile se asteapta a fi finalizate in preajma alegerilor locale din 2012.
Cine e Pistea?
Managerul proiectului este Ciprian Pistea, inspector in cadrul Serviciului Implementare Programe din Primaria Bacau. Pistea are o „vasta“ experienta in lucrul cu fondurile europene si proiectele de infrastructura. Potrivit CV-ului sau, experienta sa se rezuma la „functia“ de sef de raion in Metro, sef de tura la Sofert (n.r. – fostul CIC), tehnolog la acelasi CIC, precum si functia de director zona in cadrul Kober SRL.
Lucian Bogdanel
Tenis / Cupa Kym Star: A castigat Manole
Turneul de categoria a IV-a de la Piatra Neamt s-a incheiat sub amenintarea codului galben de ploi torentiale. Din cauza vremii nefavorabile, finalele au intarziat si au fost mutate in sala. La 14 ani, Alexandru Manole (SCM Bacau) si-a adjudecat trofeul dupa ce l-a invins cu 6-3, 6-2 pe Ionut Babusanu (Atletic Roman). Ceilalti tenismeni bacauani finalisti au ocupat pozitia secunda. La 10 ani, Mara Sechelariu a pierdut cu 1-6, 0-6 la Andreea Prisacariu (Iasi), iar la 12 ani, Andrei Serbanescu a cedat cu 6-7, 5-7 la Nicolae Baciu (Piatra Neamt). La 14 ani, in sistem sah, Ioana Porcos (TC Bistrita) a pierdut cu 2-6, 3-6 la castigatoarea turneului, Alexandra Neamtu (Piatra Neamt), terminand astfel a treia; Karina Constantin (CSS) nu s-a mai prezentat si a incheiat ultima. Pe locul al III-lea au terminat Stefan Costea, Vlad Draghici (12 ani), Alexandru Pal si Sabin Saveluc (14 ani).
Romania poate scapa de incalzirea cu gaze!
Cel mai eficient sistem de incalzire brevetat de romani!!! Inventia fratilor HORNET revolutioneaza sistemele de incalzire cu biomasa granulara sub forma de pelete. Caravana mobila ecoHORNET va prezinta in functiune in Bacau la Targul Expo Casa 2010 din 24-27 iunie, desfasurat la Central Plaza Bacau, cele mai eficiente sisteme de incalzire, produse de SC HORNET GRUP SRL.
Dupa 4 ani de cercetare si experimentari,cu eforturi financiare majore,se poate afirma ca fratii Aurel si Iuliean HORNET au realizat cea mai moderna tehnologie de producere a energiei termice folosind biomasa granulara sub forma de pelete prin implementarea in fabricatie (CE nr 044B1-584/EC/2010) a inventiei proprii”Arzator gravitational si procedeu de ardere a biomasei sub forma de pelete” Brevet de inventive A2008/00996.
SUNT MAI BUNE PRODUSELE ecoHORNET ? Sistemele de incalzire ecoHORNET realizeaza arderea completa a peletelor, in urma arderii neexistand fum in gazele arse, depuneri de cenusa sau creozot (gudron), utilizato-rul devenind un participant activ al diminuarii efectului de sera si a incalzirii globale a planetei. Aceasta noua tehnologie produce o energie termica ecologica, economica, inteligenta si aduce utilizatorilor reale avantaje.
MOTTO-UL "NE SCAPA DE STRES" EXPLICABIL? DA! DORMI FARA GRIJI, PROTEJEZI PLANETA, VIATA, TE SIMTI CURAT !
Confort si usurinta in exploatare!
a) Se elimina operatiunile de curatire frecventa a arzatorului, a schimbatorului de caldura.
b) Buncarul se dimensioneaza in functie de ritmul dorit pentru alimentare, cat si de spatiul disponibil
c) Evacuarea cenusii se face o data pe luna daca nu se doreste automatizarea operatiuni.
Siguranta maxima !
Automatizarea totala a centralei ecoHORNET,functionarea in sistem ON-OFF comandata de termostatul ambiental de camera, controlul total al producerii energiei calorice cat si al agentului termic, asigura o exploatare fara riscuri, deci fara a fi necesara supravegherea acesteia.
O energie termica curata !
Arzatorul gravitational si noul procedeu de ardere a biomasei granulare sub forma de pelete, asigura functio-narea cu o dinamica constanta a arderii in urma careia rezulta: arderea completa a peletelor, cantitate minima de cenusa (minerale), arderea fumului rezultat in urma procesului combustiei primare. Se realizeaza astfel arderea fara noxe si cu poluare atmosferica minima.
DE CE PLATESC MAI PUTIN FOLOSIND ecoHORNET?
Randament arderii si al cazanului sunt varful eficientei datorita inventiei.Noul procedeul de ardere ridica randamentul arderii pina la 98% optinand peste 5 kw/1Kg pelete. Prin arderea completa a peletelor,arderea fumului din gazele arse si lipsa creozotului pe schimbatorul de caldura , se pastreaza un randament ridicat constant al centralei de 93% pe toata perioada anului. Randamentul centralelor nu este influentat de calitatea peletelor. Un continutul mai mare de praf sau nisip mareste doar cantitatea de cenusa .
Avantajele utilizarii centralei termice ecoHORNET Automatizarea totala a centralelor ecoHORNET ridica confortul si siguranta in exploatare la nivelul centralelor pe gaze, asigurand multe avantaje:eliminarea spatiului vitrat( obligatoriu la centralele pe gaze), diminuarea poluarii si a incalzirii globale, eliminarea pericolului de explozie, eliminarea costisitorului cos de fum, poate fi montata in toate zonele unde exista o sursa de curent electric de minim 200 wati, economii financiare de la 30% pina la 80% in raport cu alti combustibili, consum redus de combustibil,de maxim 40 grame/1kwh instalat, perioada de exploatare indelungata.
CUI SE ADRESEAZA CENTRALELE TERMICE ecoHORNET ?
Centralele termice ecoHORNET produc energiea termica necesara incalzirii si producerii apei calde menajere atat pentru utilizatorii casnici ( case, vile) cat si pentru marii utilizatori ( hoteluri, pensiuni, scoli, spitale, sedii institutii). Deosebit de avantajoasa este utilizarea centralelor ecoHORNET pentru incalzire si producere apa calda la blocuri de locuinte. Costurile cu investitia initiala sunt reduse (circa 16 euro/mp), mult mai mici decat in cazul instalarii unei centrale pe gaze de apartament, apoi cheluielile anuale cu energia termica sunt de doar 4 euro/mp.
ATI INVETAT SI TUBURI RADIANTE? NU, AM APLICAT ARZATORUL IN PREMIERA LA ACESTE TUBURI ( incalzim hale, sali de sport, biserici, piscine, sere etc.). Incalzirea cu tuburi radiante este cea mai eficienta varianta pentru spatiile inalte deoarece se obtine incalzirea obiectelor, a persoanelor aflate in aria de acoperire a radiatiilor infrarosii trasmise de tuburile radiante, identica cu incalzirea produsa de razele solare, si nu a unui volum de aer imens. Arzatoarele ecoHORNET cu pelete pentru tuburi radiante ofera acestor mari consumatori posibilitatea obtinerii unei energii termice ieftina, ecologica si eficienta.
CE SUNT CONVECTOARELE? Convectoarele pe pelete asigura incalzirea spatiilor de 12-600 mp producand aer cald Acestea sunt solutia ideala pentru incalzirea rapida si cu costuri foarte mici a spatiilor de pana la 600 m² (birouri, magazine, show-room-uri, case de vacanta) simplu de instalat si nu necesita montaj autorizat.
CE PUTETI SPUNE CITITORILOR DESPRE COMBUSTIBILUL UTILIZAT? Combustibilul utilizat de produsele ecoHORNET este peletele. Materia prima necesara fabricarii peletelor este practic inepuizabila si pe langa resursele naturalel existente (rasinoase, foioase, resturi vegetale etc.), producatorii romani au inceput plantarea pe arii extinse a salciei energetice de inalta productivitate. DE UNDE CUMPAR O CENTRALA ecoHORNET? De la distribuitorul unic sau dealerii autorizati de acesta, accesand site-ul www.ecohornet.ro.
Reteaua de dealeri este in formare, firmele de profil pot solicita reprezentare teritoriala.
Cu multa caldura, Aurel si Iuliean Hornet
Automobilism / Formula GP3: Simulare cu succes
Pregatirile in vederea curselor de la Valencia s-au incheiat. Aflat in Italia, la Modena, Doru Sechelariu a exersat la simulatorul echipei Ferrari, unde s-a antrenat doua jumatati de zi pe configuratia circuitului stradal din metropola spaniola. Dupa o perioada in care a asimilat subtilitatile acestei piste, pilotul bacauan a dat intreaga masura a motivatiei sale obtinand la sfarsitul zilei de ieri un timp excelent, 1 minut 59 secunde si 640 miimi, care reprezinta un record al acestui circuit pe simulator.
Anton Stipinovici, inginerul de geniu al acestui mecanism ultraperformant, s-a aratat foarte multumit de evolutia lui Doru Sechelariu, pe care l-a incurajat si caruia i-a transmis ca il asteapta un rezultat bun la Valencia, remarcand ca are toate calitatile pentru a reusi si recomandandu-i sa fie cat se poate de calm si de concentrat.
De astazi, Doru Sechelariu ajunge la Valencia, unde vineri, sambata si duminica au loc antrenamentele libere, calificarile si cele doua curse din etapa a III-a a Formulei GP3. Ca de obicei, competitia se desfasoara intr-o companie selecta, alaturi de 30 de piloti din 18 tari si in paralel cu Marele Premiu de Formula 1 al Europei.
