Prin renuntari repetate la actiunile in instanta in intervalul 2006-2009

Risipirea unui milion de euro din bugetul local pentru asa-zisa finantare a clubului FCM Bacau nu este singurul derapaj administrativ al actualei conduceri a municipalitatii. Desi in urma cu un an au promis sa finanteze performanta sportiva la echipa fanion a orasului, edilii au facut ce-au facut si au reusit contraperformanta de a toca 37 de miliarde lei vechi, retrogradand – concomitent – echipa in Divizia C. Duplicitatea municipalitatii nu e singulara. In urma cu doi ani, conducerea acesteia a incurajat construirea unui hypermarket pe terenul societatii Transport Public, pentru ca in anul imediat urmator sa demareze mai multe actiuni in instanta vizand revendicarea dreptului de proprietate asupra respectivului teren. Asta in conditiile in care pe parcursul perioadei post-privatizare, municipalitatea a emis mai multe certificate de urbanism si a incasat taxe si impozite aferente terenului de la societate, aceasta avandu-l in proprietate.

Privatizarea

In intervalul 1999-2002, Consiliul Local a adoptat o suita de hotarari in baza carora societatea Transport Public a fost privatizata (prin HCL 215/2001, terenul a fost trecut din proprietatea publica a municipiului in cea privata, in vederea privatizarii). Circuitul documentelor administrative se finalizeaza cu insusirea de catre Consiliul Local a privatizarii (in aprilie 2002), precum si cu Incheierea nr. 2302 pronuntata de Judecatoria Bacau la 10 februarie 2003, prin care se admite intabularea dreptului de proprietate a Transport Public asupra terenului de 3,34 hectare in Cartea Funciara.
Lucrurile au luat o turnura neasteptata odata cu accederea in functia de primar a lui Romeo Stavarache. In 2007, primarul decide sa introduca mai multe actiuni in instanta prin care revendica dreptul de proprietate a terenului, sub argumentul ca in procesul de privatizare a societatii, terenul nu a fost luat in calcul. Ultima actiune inaintata instantei de Stavarache dateaza din ianuarie 2008. In a doua jumatate a lui 2008, un dezvoltator de marca din industria hypermarketurilor a luat in considerare terenul de la Transport Public in vederea construirii unui magazin. Afland de litigiul in care se afla terenul, dezvoltatorul remite Primariei Bacau o serie de intrebari privitoare la statutul juridic al amplasamentului. Intr-un raspuns semnat de conducerea Primariei, la 16 ianuarie 2009, municipalitatea il asigura pe dezvoltator de „toata disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor cu care va confruntati”. In decurs de numai patru zile de la „fabricarea” raspunsului, primarul Romeo Stavarache decide sa renunte in mod expres la judecarea actiunilor formulate impotriva societatii Transport Public, in ianuarie 2008.
In lunile mai si iunie 2009, Primaria elibereaza doua certificate de urbanism prin care atesta ca regimul juridic al terenului este acela de „proprietate privata”.
Mai mult, la propunerea primarului Stavarache, Consiliul Local supune la vot emiterea unui Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) pentru societatea Transport Public, in vederea construirii hypermarketului (vezi facsimil). La sedinta Consiliului Local din 30 iulie 2009, majoritatea liberala se suceste din nou si decide sa respinga PUD-ul destinat SC Transport Public. Prezenti la sedinta de CL, cei 10 consilieri liberali s-au pronuntat – in corpore – impotriva proiectului de hotarare privind aprobarea PUD, desi prin expunerea de motive, precum si prin avizele de legalitate si oportunitate, primarul Stavarache, respectiv secretarul Ovidiu Popovici avizasera favorabil propunerea.
Pe 31 iulie, la o zi de la sedinta CL, primarul Stavarache introduce o noua actiune in instanta privind revendicarea dreptului de proprietate asupra terenului de la Transport Public, dupa ce cu jumatate de an in urma abandonase demersul in justitie din proprie initiativa. In plus, dupa impiedicarea deliberata a demararii investitiei prin intermediul majoritatii PNL din CL Bacau, edilul sef ataca in instanta si validitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de CJ Bacau pentru Transport Public, pe 15 mai 2009, prin HCJ 77.

Nemultumirea Primariei

Principala critica adusa de Primarie in litigiul privitor la validitatea certificatului emis de CJ Bacau se refera la faptul ca certificatul ar fi trebuit emis numai institutiilor cu capital de stat si ca CJ nu avea competenta emiterii unui astfel de certificat dupa privatizarea societatii. In repetate randuri, Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, a declarat ca daca societatea ar fi fost proprietara terenului, nu mai era nevoie de emiterea unui certificat care sa ateste acest lucru.

Juristii CJ ii dau in cap lui Stavarache cu deciziile Inaltei Curti de Casatie

Potrivit Intampinarii nr. 6308 din 14 iulie 2010, formulata de juristii CJ in Dosarul 3505/110/2010, consiliul a emis in deplina legalitate certificatul contestat de Primarie. Mai mult, se arata in documentul amintit, conform Legii 137/2002 “toate societatile comerciale, indiferent de structura capitalului social (n.r. – privat sau de stat), carora nu li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, vor intocmi si vor inainta institutiilor indreptatite sa emita certificate de atestare (…) documentatiile necesare in vederea eliberarii acestora”. Argumentul forte al juristilor Consiliului Judetean il reprezinta o Decizie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, similara ca substanta cu cea a societatii Transport Public. Astfel, se precizeaza in Intampinare, prin Decizia nr. 5733/29 noiembrie 2009, Inalta Curte a respins actiune in contestare a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra respectivului teren. “Prin certificatul de atestare a dreptului de proprietate nu se dobandeste un nou drept de proprietate, ci se constata doar ca societatea a devenit proprietar in baza Legii nr. 15/1990 pe un teren pe care l-a avut in administrare”, se precizeaza in Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In concluzia Intampinarii, juristii CJ Bacau conchid ca institutia “nu a improprietarit SC Transport Public SA cu niciun teren, acest lucru fiind facut cu mult inainte chiar de catre reclamant (n.r. – Primaria Bacau)”, la data privatizarii societatii.

DNA: Prejudiciu inexistent la privatizarea Transport Public

Pe 27 august 2009, Dragos Benea – presedintele CJ Bacau – anunta intr-o conferinta de presa ca va cere DNA sa cerceteze legalitatea certificatului de atestare a dreptului de proprietate dat de CJ pentru societatea Transport Public. Certificatul a fost emis de CJ la data de 15 mai, starnind un imens scandal politic orchestrat de primarul Bacaului, Romeo Stavarache. Sesizarea DNA a fost efectuata de Benea la data de 4 septembrie 2009, la cateva zile dupa conferinta de presa.
Dupa mai bine de jumatate de an, procurorii DNA si-au concretizat cercetarile printr-o Rezolutie care a dinamitat intregul jihad administrativ indreptat impotriva societatii de transport in comun si coordonat – la vedere – de actualul edil sef.
In Rezolutia amintita se arata ca valoarea terenului de 3,4 hectare pe care si-a desfasurat activitatea Transport Public a fost inclusa, la momentul privatizarii, in totalul valorii pachetului de actiuni. „Raportul de evaluare a stabilit si valoarea terenului de 34.662 mp, care a fost inclusa in totalul valorii pachetului de actiuni ce urma a se vinde”, au consemnat, in Rezolutie, procurorii DNA. In acelasi document se mai arata ca la data privatizarii societatii, proprietatea asupra terenului de 3,4 hectare se transfera cumparatorului: „In articolul 7.5. din contractul de vanzare-cumparare de actiuni, vanzatorul a atestat ca societatea are in folosinta suprafata de 33.433 mp, iar la data semnarii contractului proprietatea se transfera cumparatorului”.
Mai mult, procurorii DNA confirma in Rezolutie ca municipiul Bacau nu a fost prejudiciat in urma privatizarii societatii Transport Public si ca nu exista „temeiuri convingatoare” in acest sens. „Nu se poate aprecia ca exista temeiuri convingatoare referitor la existenta elementelor constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice (…) cu producerea unui prejudiciu in paguba municipalitatii Bacau, intrucat vanzarea-cumpararea de actiuni s-a facut la valoarea mai mare stabilita de evaluatori (…), conform legii”, se mai arata in Rezolutia intocmita de procurorii DNA.

Ambulanta are datorii cu carul

Banii, salariile taiate si sediul aflat intr-o stare avansata de degradare sunt doar cateva dintre problemele cu care se confrunta Serviciul Judetean de Ambulanta. Facturile neplatite catre furnizori se aduna in sertar in asteptarea fondurilor de la Casa de Asigurari. Angajatii pierd din aceasta luna 25% din salariu, iar statia centrala, de pe strada 9 Mai, pare ca se darama.

In comparatie cu anii trecuti, finantarea Serviciului Judetean de Ambulanta (SJA) Bacau este ceva mai buna “pe hartie”, dupa cum a precizat managerul acestuia, dr. Sorin Enescu. In realitate, sumele lunare pe care le primeste prin contractul incheiat cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) nu ajung pentru acoperirea cheltuielilor. Cea mai mare parte a bugetului de aproximativ 1,3 milioane lei se consuma cu plata salariilor, care sunt intre 1 si 1,1 milioane lei/luna. Combustibilul “inghite” 120.000 de lei in fiecare luna. SJA mai plateste si chirie pentru birourile din Bacau si substatiile din Onesti, Comanesti, Buhusi si Podu Turcului. Cand se trage linia sub cheltuieli se constata ca banii de la CJAS nu ajung. S-ar putea spune ca, in conditiile in care CJAS cumpara de la Ambulanta servicii, exista o solutie pentru imbunatatirea situatiei financiare: sa presteze mai multe servicii. “In primul rand, noi suntem un serviciu in asteptare, ne-a declarat dr. Adrian Colibaba, directorul medical al SJA. Daca ai solicitari, te deplasezi. Daca nu, nu, dar tot trebuie sa platesti salariile oamenilor, chiria, utilitatile. Pe de alta parte, noi facem in fiecare an mai multe servicii decat contractam cu Casa. Deja avem servicii peste contract de 300.000 de lei. Nu stim cand vor fi decontate.”

Restante si taieri

In aceasta privinta, conducerea CJAS nu da sperante SJA. “In anii trecuti se decontau o parte din serviciile efectuate peste contract, ne-a declarat Viorica Draganuta, directorul general al CJAS. Anul acesta, se specifica si in contractul incheiat cu furnizorii medicali, depasirile de servicii nu se mai deconteaza obligatoriu.” CJAS are dificultati si la platile curente, recunoscand restanta pe care o are catre SJA. “Daca mai primim luna aceasta bani de la Casa Nationala, mai decontam Ambulantei din servicii, a explicat directorul institutiei. In ultima perioada ne-am axat pe plata catre spitale, in contextul preluarii lor de catre autoritatile locale.” Cu acest buget de supravietuire, investitiile importante si achizitiile sunt excluse. “Nu ne permitem o dezvoltare conforma cu 2010 si cu politica in domeniul medicinei de urgenta”, a precizat dr. Adrian Colibaba. Din aceasta luna, personalul SJA mai are un motiv de suparare: fiecare angajat pierde 25% din salariu. Daca suma “taiata” ar ramane in bugetul serviciului, ar fi poate mai suportabila masura de austeritate. Faptul ca banii trebuie depusi intr-un fond “cu care nu stim ce se va face la Bucuresti” li se pare o a doua impozitare.

Pompierii bacauani continua sa ajute sinistratii din comuna Saucesti, afectati de inundatiile de la sfarsitul lunii trecute. Zilnic, echipaje de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta se deplaseaza in diferite locatii din comuna pentru a distribui apa menajera. Pentru 19 familii din satul Saucesti, dar si pentru alte peste 60 de gospodarii din satele Siretu si Serbesti s-au transportat peste 8.000 de litri de apa, numai intr-o singura zi. Transporturile au continuat pe tot parcursul week-end-ului trecut, pe total fiind asigurati peste 15.000 de litri de apa. In paralel, tot pompierii au fost solicitati sa intervina si pentru a descarca ajutoare constand în detergenti si haine, la sediul filialei Bacau a Crucii Rosii. Cele 26 baxuri de detergent si 40 baxuri de îmbracaminte vor ajunge tot in familiile sinistrate. ”Si cadrele din Penitenciarul Bacau, precum si persoanele private de libertate s-au alaturat, cu bunuri materiale, campaniei umanitare organizata persoanelor greu încercate de furia apelor din regiunea de nord a Moldovei”, a precizat insp. Madalina Matasaru, purtatorul de cuvant al unitatii. In acest sens, în Penitenciarul Bacau s-a organizat o actiune de strangere de produse sau fonduri destinate familiilor afectate de inundatii. Lucratorii de penitenciar au donat alimente, articole de îmbracaminte, încaltaminte, paturi, precum si sume de bani, iar persoanele private de libertate si-au manifestat disponibilitatea de a dona o parte din ratia de alimente si de participa la actiuni de prevenire sau limitare a pagubelor produse de inundatii.

Alesii locali bacauani au aprobat in unanimitate preluarea Spitalului de Pneumoftiziologie in cadrul sedintei extraordinare de Consiliu Local Bacau, care s-a desfasurat ieri, in sala de sedinte a Palatului Administrativ din Bacau. Managementul asistentei medicale al Spitalului de Pneumoftiziologie Bacaau a fost transferat de la Ministerul Sanatatii la municipiul Bacau, in conformitate cu prevederile Hotararii de Guvern 529 din 2010. Unitatea medicala va fi finantata va fi finantata din bugetul local. Edilii bacauani au refuzat in sedintele anterioare ale Consiliului Local preluarea spitalului, pe motivul existentei unor datorii curente, inca neachitate de Casa de Asigurari de Sanatate (CAS) Bacau. Planul strategiei din domeniul sanatatii cuprins in Programul de guvernare prevede ca autoritatile locale sa primeasca atributiile si competentele necesare, pentru ca, odata cu finantarea adecvata a unitatilor spitalicesti sa poata lua decizii pentru ingrijirea populatiei din zona, consolidandu-se astfel descentralizarea decizionala din acest domeniu. In scurt timp, intre reprezentantii Spitalului de Pneumoftiziologie Bacau si reprezentantii Primariei va avea loc semnarea unui protocol de predare-primire a bunurilor spitalului. Autoritatile bacauane au promis investitii in spital, pentru imbunatatirea actului medical. Unitatea spitaliceasca, cu competente zonale, va oferi servicii pentru bolnavii de plamani din Bacau si imprejurimi.

Subfinantate si cu posturile blocate

De la inceputul acestui an, Directia de Sanatate Publica Bacau (DSP) a solicitat de nenumarate ori acordul Ministerului Sanatatii (MS) pentru incadrarea de medici in spitalele publice din judet. De fiecare data, raspunsul a fost negativ. Doar daca isi dau demisia sau se pensioneaza 7 angajati, poate fi incadrat un medic sau un asistent in spitale sau la Serviciul de Ambulanta.

Lipsa de personal din unitatile sanitare este o realitate la fel de cruda a sistemului ca si subfinantarea. In spitalele publice bacauane sunt sectii utilate modern care stau incuiate fiindca nu au specialisti. Cu toate acestea, MS se incapataneaza sa mentina posturile blocate pana la 31 decembrie. “Avem nevoie de anestezisti, pentru sectia de chirurgie infantila, ne-a declarat dr. Aurelia Taga. Din cauza ca nu avem anestezisti in aceasta sectie, avem indicatori prosti pe asistenta chirurgicala si ne afecteaza finantarea. Avem promisiuni ca ni se va aproba incadrarea, dupa sesiunea din septembrie-octombrie, cand au loc examenele finale de specialitate.”

Munca suplimentara fara bani

La Serviciul Judetean de Ambulanta, deficitul de personal s-a mai redus fata de anii trecuti, cand se lucra cu 7 medici din 20-25, cati ar fi fost necesari. Acum, sunt la post 12 medici. Eforturile de completare a echipei raman fara succes. “Exista solicitari, sunt medici care doresc sa lucreze la Ambulanta, dar posturile sunt blocate, ne-a declarat dr. Sorin Enescu, managerul SJA. La asistente, situatia este si mai grava. Stam atat de prost cu personalul, incat nu am putut lasa asistentele sa plece in concediu de odihna. Fac munca suplimentara pe care nu ne permitem sa o platim.” Si personalul auxiliar s-a subtiat, prin pensionari.

1 la 7

Pe tot parcursul acestui an, DSP Bacau a primit solicitari de la unitatile sanitare pentru incadrare de nou personal. Cererile, insotite de o fundamentare ca la carte, au fost inaintate catre MS. Nu s-a primit insa niciun raspuns pozitiv, cu exceptia unuia foarte recent. “S-a aprobat scoaterea la concurs a doua posturi la Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti, ne-a declarat Adam Jofa, sef resurse umane la DSP. Este vorba de un specialist obstetrica-ginecologie si un specialist chirurgie generala. In rest, niciun succes, desi am fundamentat foarte bine solicitarile.” Conform legislatiei in vigoare, spitalele pot angaja in limita a 15% din posturile care se vacanteaza. Aceasta inseamna ca abia dupa eliberarea a 7 posturi poate fi ocupat unul. Nici macar in aceste conditii, MS nu a aprobat incadrarea de personal nou. Chiar si dupa trecerea spitalelor in administrarea consiliilor locale, regulile de personal trebuie respectate de ordonatorul principal de credite, adica primarul. Singura schimbare a intervenit in traseul documentelor. Pana acum, spitalele transmiteau solicitarea la DSP, iar institutia cerea aprobarea MS. Din aceasta luna, spitalele se vor adresa primarilor, iar acestia vor trebui sa obtina acordul MS pentru a face incadrari.

Note mici la titularizare

Candidatii inscrisi in acest an la titularizare au aflat duminica noaptea rezultatele pe care le-au obtinut la examenul ce a avut loc pe 14 iulie. Doar 30 la suta din profesorii care au dat examen au reusit sa obtina nota necesara pentru a fi eligibili pentru un post titularizabil.

Din cei 1.414 profesori care s-au inscris la concurs, 250 au absentat sau au decis sa paraseasca sala inainte de inceperea examenului. 1.040 de lucrari au fost supuse corectarii in cele 11 centre de evaluare fixate la nivel national, iar opt au fost anulate – una la chimie, una la romana, trei la invatatori si alte trei la educatoare. Statistica rezultatelor obtinute la nivelul judetului Bacau nu este insa una incurajatoare. 319 profesori au obtinut note peste 7, 441 note cuprinse intre 5 si 6.99, iar 280 nu au reusit sa obtina nici macar nota 5.

Procente mai mici

Daca anul trecut, 35% dintre candidati obtineau minim nota 7, anul acesta procentajul a scazut cu cinci procente. In paralel, doar 42% dintre cei peste 1.000 de candidati au luat note intre 5 si 6.99, cu trei procente mai putin decat anul trecut. In schimb, a crescut numarul celor care nu reusesc sa rezolve subiectele cat sa obtina nota 5: de la 20% in 2009 la 26,92% in 2010. „Situatia este echilibrata. Totusi, subiectele de anul acesta au fost putin mai grele decat anul trecut. Rezultatele sunt un indicator atat al slabei pregatiri, cat si al cresterii gradului de dificultate a subiectelor”, a explicat Nicu Harasemciuc, inspector scolar general adjunct.

Doua sesiuni de repartizare

Cei 280 de profesori „repetenti” nu vor mai ocupa anul acesta nici un post in invatamant. Acestora li se anuleaza si notele peste 5 obtinute in anii anteriori. Singura lor optiune este de a participa pe 6 august la un nou examen. Intre timp, cei care au luat note de 7 sau mai mari sunt programati in sedintele publice de repartizare a catedrelor titularizabile – 338, dintre care numai 67 in mediul urban – ce vor avea loc in zilele de 22 si 23 iulie. Locurile ramase neocupate vor fi repartizate ulterior catre cei 441 de profesori care au obtinut note cuprinse intre 5 si 6.99 la aceasta editie, dar si celor care au obtinut note peste 5 in ultimii trei ani, la acelasi examen. Aceasta repartizare are loc in intervalul 26-27 iulie.

Codasi versus premianti

Dintre participantii de anul acesta la titularizare, cele mai mici note si le-au adjudecat profesorii de educatie fizica: 36 de candidati au luat note sub 5, iar doi chiar au reusit „performanta” de a lua 1 la examen. Note de 1 si 2 s-au luat si la engleza, matematica, romana, informatica, religie ortodoxa sau educatie muzicala. La polul opus se afla educatorii si invatatorii cu rezultate bune: 62 cu note peste 7, 69 cu note intre 5 si 6.99 si 4 cu note sub 5 la educatori si 37 cu note peste 7, 46 cu note intre 5 si 6.99 si 12 cu note sub 5 la cei din urma. Cel mai bine s-au prezentat cadrele didactice de biologie. Raportat la numarul de candidati, 25 au luat note de 7 sau mai mari, 22 intre 5 si 6.99 si doar 13 au luat note sub 5. Cinci profesori bacauani au obtinut nota maxima, unul la filosofie, logica si argumentare si alti patru de religie romano-catolica. Printre acestia se numara si preotul Anton Sabaoanu, directorul Colegiului Catolic „Sf. Iosif” Bacau. „Cum am reusit? Invatand. Subiectele au fost vaste, iar dincolo de teorie, metodica a facut diferenta. Trei saptamani am stat numai pentru a ma pregati pentru acest examen”, ne-a spus profesorul.

Ieri pana la ora 16 profesorii nemultumiti de rezultate au avut posibilitatea de a depune contestatii. Conform datelor, 197 de cadre didactice au inaintat contestatii. Acestea vor fi solutionate pana pe 21 iulie, cand sunt asteptate si rezultatele finale.

Utilitati cu iz politic

Cei doi conducatori din administratia bacauana au stabilit care vor fi sefii asociatiilor de dezvoltare intercomunitara, ADIS (salubrizare), respectiv ADIB (utilitati). Dragos Benea a pariat pe Bogdan Seto si Maricica Luminita Cosa, ales judetean din partea PC, in timp ce Romeo Stavarache a decis sa-l scoata de la naftalina pe Nicolae Onica, fost viceprimar al Bacaului.

Colaborarea administrativa dintre Dragos Benea si Romeo Stavarache a ajuns la etapa numirii directorilor la varful ADIS si ADIB. In ambele cazuri se remarca o mixtura politica PSD-PNL, cei doi sefi lasand impresia ca au convenit un compromis altadata de domeniul fantasticului.

Pe mana lui Seto si Fechet

ADIS va fi condusa de Bogdan Seto, fost sef al Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit in timpul guvernarii bicolore PSD – PD-L din 2009. Directorul Seto, actualmente inspector de specialitate in cadrul cabinetului presedintelui CJ, va fi flancat de adjunctul Mircea Fechet, consilier local din partea PNL. Daca despre Fechet nu se stiu prea multe in privinta realizarilor pe linie de colaborare cu institutii europene, Bogdan Seto este un functionar obisnuit deja cu aerul Bruxelles-ului, el reprezentand CJ Bacau in capitala UE. Acesta a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca Primaria Bacau este unul dintre cei mai importanti parteneri in proiectul ADIS pentru ca municipalitatea este pe cale sa finalizeze noua groapa de gunoi.
“Privesc aceasta colaborare in termeni de normalitate. Primaria Bacau este unul dintre cei mai importanti parteneri pentru ca a aplicat si deruleaza proiectul ISPA cu depozitul ecologic. Aspectele de natura politica nu au de-a face cu munca in ADIS. Gunoiul nu are culoare politica, iar in ADIS sunt partenere unitatile administrativ-teritoriale, nu partidele politice”, a declarat Seto. Cei doi directori raspund in fata unui Consiliu Director format din 5 persoane: Dragos Benea, seful CJ si presedinte al ADIS; Catalin Dociu, administratorul public al judetului; Ciprian Fantaza, director executiv in Directia Juridica a CJ; Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului; Viorica Marcu, ales judetean din partea PNL si sefa Directiei Servicii Publice din cadrul Primariei Bacau. Prin intermediul ADIS se vor directiona catre autoritatile locale din judet aproximativ 45 milioane de euro, fonduri destinate proiectelor pentru salubrizare.

Onica a inviat… prin concurs

Asociatia pentru utilitati – ADIB – va fi condusa de fostul viceprimar al Bacaului, Nicolae Onica. Potrivit declaratiilor facute de reprezentantii Primariei, Onica ar fi castigat prin concurs postul de director.
El va fi secondat de Maricica Luminita Cosa, ales judetean din partea Partidului Conservator. Leonard Padureanu, administratorul public al municipiului, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca cei doi vor fi raspunde in fata unui Consiliu Director format din 3 oameni. “La ADIB va fi ceva mai greu pentru ca este mai multa treaba de facut. Nu avem inca stabilit operatorul de utilitati. Conducerea va raspunde in fata unui Colegiu Director format din trei persoane: subsemnatul, in calitate de presedinte al ADIB, Cornelia Gireada (n.r. – sefa Directiei Urbanism din CJ) si Corneliu Pricope (n.r. – seful organizatiei municipale a PNL si director al Agentiei de Dezvoltare Locala)”, a declarat Padureanu. Conducerea ADIB va semna contractul cu operatorul regional de utilitati rezultat in urma fuziunii Companiei de Apa si a societatii ApaServ, detinuta de CJ Bacau. Prin intermediul asociatiei, unitatile administrativ-teritoriale care au aderat la ADIB vor avea la dispozitie, in urmatorii ani, aproximativ 120 de milioane de euro, bani destinati proiectelor de infrastructura de utilitati.

Bacauanii isi dau si dantura pentru un ban in plus

In plina criza financiara, tot mai multi bacauani se vad nevoiti sa-si amaneteze bunurile pentru a face rost cat mai repede de bani. Casele de amanet continua sa ramana una dintre metodele la indemana. Clientii cei mai fideli sunt somerii, tinerii si pensionarii. Unii dintre bacauani isi dau si dintii pentru a face rost de un ban in plus.

Din cauza lipsei banilor, simtita din ce in ce mai acut de catre bacauani, urmare a crizei financiare si a cresterii numarului de someri, casa de amanet este pentru multi colacul de salvare. Casele de amanet, considerate de solicitanti “cele mai ieftine banci”, sunt la orice pas, în orice intersectie, pe oricare strada a Bacaului. Numarul lor este destul de mare, iar cererea, pe masura. Pentru a face rost cat mai repede de o bruma de bani, barbati, femei, pensionari, someri si chiar tineri de 20 de ani, aleg sa-si amaneteze bunurile, in special bijuteriile din aur. Sunt societati care accepta si electonice, de la casetofoane si combine, pana la CD playere, daca sunt in stare buna de functionare, insa cel mai bine merge aurul. Imprumutul pe aur.

Preturi bune pe vremuri de criza

Gramul de aur se amaneteaza cu 60 de lei pentru 14K, cu 70 lei pentru aurul de 18 K si chiar cu 90 de lei (negociabil), cel de 24K. Dobanzile percepute sunt de 0,5-0,8 la suta pe zi, insa imprumuturile sunt pe termen foarte scurt, de cinci zile pana la maximum o luna. “Acceptam si prelungire de contracte, in functie de posibilitatile omului, dar cu o conditie: sa plateasca integral comisionul aferent contractului. Ne pliem si noi, in functie de criza. Nu oamenii sunt vinovati ca ajung la noi, ci societatea in care traim”, ne-a declarat patronul unei case de amanet din zona centrala a orasului. Firmele de la periferie au si mai mare cautare, dar tot acestea se confrunta si cu o alta situatie: tot pe fondul crizei financiare, multi clienti nu se mai prezinta sa-si recupereze bunurile amanetate.

Cu dintii din aur la amanet

Obiectele din aur abandonate sunt apoi revalorificate, la preturi mai mici decat “merge piata”, cum ne-a explicat Aurel B., administratorul unei case de amanet. Tocmai din acest motiv, aurul dentar nu prea este acceptat de acesti comercianti. Chiar daca solicitari sunt. “O, da, vin. Vin cu proteze dentare din aur, de pe vremea bunicilor, tineri in special, dar vin si persoanele mai in varsta cu astfel de obiecte. Insa desi este un aur de calitate, nu il acceptam. Este greu de revalorificat. Am primit acum cateva luni patru dinti si cu greu i-am dat la un tehnician dentar, pentru ca, bineinteles, clientul nu s-a mai intors dupa ei”, ne-a mai spus, amuzat, barbatul.

La limita

In general se apeleaza la amanet pentru nevoi personale, pentru sume care nu depasesc milionul de lei vechi. “Nu am alta solutie. Nu stiu ce sa fac. E greu acum, ca banii nu mai ajung. În plus, la varsta mea nu-mi mai folosesc chestiile astea”, ne-a spus rusinata o femeie, în timp ce iesea de la casa de amanet de pe strada Mihai Viteazu. Ioana V. a recunoscut ca a ajuns în situatia de a-si amaneta o parte din bijuterii pentru a putea plati datoriile la firma de cosmetice a carei reprezentanta este. Cum clientii ei au intarziat platile, a devenit si ea la randul ei clienta. Clienta la amanet. Teama ca vor afla parintii sau ca prietenii o vor judeca a fortat-o sa ascunda metoda prin care face rost de bani. Asa cum fac multi.