August, luna in care “italienii” se intorc acasa

Venirea stranierilor in Bacau a dus la aglomerarea serviciilor de evidenta populatiei, a institutiilor publice si a cabinetelor medicale. Chiar daca au fost si ei loviti de criza, bacauanii care lucreaza in strainatate au gasit resurse sa se intoarca acasa sa-si vada rudele si prietenii, dar si pentru rezolvarea unor probleme administrative si de sanatate.

Trafic aglomerat

Odata cu venirea stranierilor acasa si traficul din Bacau a devenit infernal. Soferii bacauani, dar si cei care ne tranziteaza orasul, spun ca Bacaul este singurul oras din tara in care corelarea de timp a culorii verde pe semafoarele montate in intersectiile municipiului, care sa formeze acea unda verde, nu functioneaza. De asemenea, Bacaul este tranzitat zilnic de mii de masini: pe axa Sascut-Bacau-Buhusi, circula zilnic un numar mediu de 8.500 autovehicule. La intrarea in oras, in zona Metro, se inregistreaza aproximativ 500 de autovehicule pe ora, in timpul zilei, si cam jumatate din aceasta cifra, pe timp de noapte.

Pro si contra invatamântului bacauan

Profitând de concediul din aceasta vara, bacauanii care muncesc in strainatate s-au intors in tara pentru a-si inscrie ori reinscrie copiii in scolile din localitatile de unde provin. Unii dintre ei au revenit definitiv. Colegiul “Henri Coanda” Bacau este unul in care se inregistreaza tot mai multe cazuri de acest gen. “Inca mai asteptam dosare de echivalare. Pentru inceput acesti elevi vor avea statut de auditori, nu sunt ascultati, nu primesc note, pentru ca nu vin cu dosarele privind echivalarea studiilor definitivare”, ne-a declarat Carmen Popa, director. Alte unitati de invatamânt cu aflux mare de inscrieri sunt Scoala “Mihail Sadoveanu” Bacau, Sc. “Ghita Mocanu” Onesti, Sc. “Constantin Platon” si Sc. “Nicolae Iorga”, din Bacau. O situatie exacta a acestor elevi va fi realizata dupa inceperea noului an scolar.

Isi calculeaza vechimea in munca

Salariatii de la Serviciul comunicare si relatii publice din cadrul Casei Judetene de Pensii spun ca foarte multi bacauani reveniti de la munca din strainatate se intereseaza de “vechime”. La fiecare ghiseu la care se dau informatii referitoare la pensii zilnic se inregistreaza, in medie, 60 de solicitari de calcul al stagiului de cotizare. "Cei mai multi vin pentru a vedea ce stagiu de cotizare au si când pot iesi la pensie, ne-a spus Liviu Cretu, directorul executiv al CJP Bacau. Dar avem destule cereri si pentru incheierea de contract sau de depunere a declaratiei de asigurare. La ghiseele pentru acestea sunt acum patru salariati, fata de doi. La compartimentul de informare lucreaza toate ghiseele." De la inceputul anului si pâna in prezent la CJP au fost depuse si aprobate 653 cereri de pensii comunitare. Un numar de 81 solicitanti beneficiaza deja de o astfel de pensie, care este platita in euro in tara unde titularul este rezident.

“Italienii” vând, nu mai cumpara

Stranierii au fost asteptati sa dea un impuls domeniului imobiliar local, blocat de mai multi ani. Sperantele celor care ar fi dorit sa incheie tranzactii, persoane fizice sau agentii imobiliare, nu s-au indeplinit. “Am observat o scadere semnificativa a cererii din partea celor care muncesc in stranatate, ne-a declarat Constantin Cristescu, consultant imobiliar. Mai nou, acestia vând proprietatile din România si vor sa cumpere apartamente sau case in tarile in care lucreaza. Urmaresc astfel sa-si deblocheze banii din tara, deoarece vad ca situatia economica a tarii se deterioreaza.“ Se pare ca, in aceasta vara, la fel ca in aceeasi perioada a anului trecut, “italienii” si “spaniolii” s-au transformat din cumparatori de locuinte in vânzatori. Cei care dispun de cash s-au intors in tara cu gândul de a face o achizitie de criza. Cauta sa cumpere apartamente cu 4 camere la preturi sub 35.000 de euro, insa intâmpina rezistenta vânzatorilor. Din acest motiv, numarul tranzactiilor este nesemnificativ. Singurele care mai “merg” sunt inchirierile. “In aceasta luna am vândut un singur apartament unui «italian», a mai spus Constantin Cristescu. Dupa parerea mea, declinul a inceput in martie 2008.”

Asociatiile incaseaza bani, dar si reprosuri

Pentru administratorii si presedintii asociatiilor de proprietari, venirea “italienilor” este o binecuvântare, dar si un blestem. Acestia vin cu bani la casierie, dar si cu multe intrebari si nemultumiri. “Ne-am obisnuit deja cu ei, ne-a declarat Iuliana Chiriac, presedinte al Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. Sunt oameni si oameni. Unii inteleg ca fac parte dintr-o asociatie si traiesc la comun, altii vin cu aere. Recent, un locatar venit acasa a facut scandal fiindca vecinul sau de deasupra a reparat acoperisul. A refuzat sa suporte partea care ii revine din cheltuieli. Pe de alta parte, altii platesc intretinerea in avans.”
Cea mai mare nemultumire a celor plecati aproape tot anul in strainatate este ca, pe toata aceasta perioada, sunt obligati prin lege sa suporte cheltuielile comune, de la costul energiei electrice consumate pe casa scarii, pâna la salariile angajatilor asociatiei. Vacanta este un bun prilej si pentru debransarea de la CET.

Nu mai dau navala la stomatologi

In aceasta vara, medicii stomatologi nu au mai avut la usa cabinetelor aglomeratia din alti ani. “Criza i-a lovit si pe cei din strainatate, ne-a declarat dr. Paul Frangopol, medic stomatolog. In anii trecuti, veneau si spuneau «Vreau sa-mi fac toata gura». Acum se limiteaza la strictul necesar si nu mai vor lucruri extravagante. In schimb, nu fac rabat de la calitate si aleg materialele cele mai bune.” Tot in aceste zile, trec pe la medicii de familie, isi mai fac rezerve de antibiotice, sau isi fac analize medicale. Inainte de plecare, nu uita de cardul european de sanatate. Il solicita mai ales cei care lucreaza “la negru” in Uniunea Europeana. Cardul le asigura, timp de 6 luni, asistenta medicala in caz de urgenta.

Starea Civila, luata cu asalt

Chiar daca a fost perioada Postului Sfintei Marii, stranierii au facut tot posibilul sa se poata casatori. Si asta pentru ca luna august este perioada concediilor. Astfel, atât bisericile cât si Biroul de Stare Civila nu mai fac fata solicitarilor. “In perioada postului nu se oficiaza casatorii decât in situatii speciale si numai cu dispensa de la Arhiepiscopia Romanului si Bacaului. Acum, dispensa se acorda numai daca solicitantii trebuie sa plece intr-o anumita perioada de timp inapoi in strainatate sau daca nu au gasit o locatie pentru petrecerea de nunta”, a declarat preotul Constantin Leonte. Aceeasi aglomeratie este si in perioada imediat urmatoare postului. Prelatii spun ca situatia se repeta in fiecare an. La Biroul de Stare Civila din Bacau saptamâna aceasta se vor oficia in total 110 casatorii. Pâna la sfârsitul lunii numarul acestora este constant: 140 pe saptamâna. “Pâna acum nu aveam mai mult de 25-30 de casatorii intr-o saptamâna. Acum suntem supraaglomerati”, ne-a declarat Ana Fasu, sef Birou Stare Civila.
R. Neagu, D. Mincu, A. Zaharia, E. Tintaru

Caramida “galbena” si grâu “portocaliu”

Sinistratii din Serbesti se considera discriminati. Oamenii sustin ca desi s-au distribuit materiale, ei n-au primit nicio caramida. Ajutoarele sunt aduse de partide si impartite simpatizantilor, iar Serbestiul e “al nimanui”. Faptul ca doua-trei familii au primit ceva boltari, noaptea, i-a invrajbit de-a binelea.

Locuitorii din Serbesti ar trebui sa se bucure ca, in sârsit, se vor face taierile de cot si digul de 18 km pe Siret. Desi lucrarile au inceput de lunea trecuta si a venit sa le verifice presedintele Basescu, oamenii sunt neincrezatori si nemultumiti. “Asta e ceva ce trebuia facut demult, nu acum. Macar daca l-ar termina. Ti-e frica sa mai dai un var pe pereti”, sustine Lacramioara Blanaru, 49 de ani. Si Ciortan Niculina, 60 de ani, e sceptica: “Daca da Guvernul bani, or sa faca digul, daca nu, nu. De unde sa aiba, primarul, bani?” Amândoua sustin ca “Serbestiul e lasat de izbeliste”: asfalt nu este, autoritatile nu vin pe aici, nimeni nu-i intreaba daca mai traiesc, ori ba, materiale de constructii nu au primit. In Saucesti au venit vreo cinci TIR-uri cu caramida. O parte au fost redirijate catre Margineni si Bacau, iar o parte au fost impartite in Saucesti. Oamenii se plâng, insa, ca ajutoarele s-au oprit la intrarea in sat si s-au dat pe simpatii politice, iar ei, care sunt neutri, nu au prins nici macar un boltar. “Caramida a ajuns, dar nu la noi, afirma Niculina Ciortan. Primarul l-a trimis pe consilier sa ne anunte ca a venit caramida, iar când am ajuns acolo, doamna viceprimar a zis ca le da ea, cui vrea ea!”.

A intrat dusmania in oameni!

Caramizile s-au dat “pe baza de iscalitura”, ba s-au strâns semnaturi si pentru debarcarea primarului. “Noi l-am ales sa-si faca tot mandatul, de ce sa plece?” Oamenii sunt suparati pe politicieni si spun ca grijile lor sunt altele: au si acum credite de la inundatiile din 2008, motiv pentru care nu mai pot imprumuta bani. Isi repara peretii pe bucatele si se uita cu jale in gradina, stiind ca la iarna nu vor avea cartofi si malai. Liberalii au adus caramida, iar democrat-liberalii, cereale. Sinistratii cu carnet “galben” au primit materiale de constructii, iar cei “portocalii”, grâu. Angela Blanaru sustine ca “a intrat o dusmanie intre oameni, ce nu s-a mai vazut! Ca lu’ ala vine si ii aduce noaptea, ca lui ala i-a adus PNL-ul, ca lui ala, PSD-ul! Ca el n-a primit si lui ala i se da…” Autoritatile locale afirma ca e legal ce se intâmpla: ajutoarele provin din donatii particulare, iar liderii de partid care au primit sprijinul confratilor din alte judete au dreptul sa le duca unde cred de cuviinta. O fi legal, “dar nu e normal”, sustin sinistratii, acuzând ca, in Saucesti, campanile electorale, ca si inundatiile, au loc la doi ani si provoaca numai necazuri.
Silvia Patrascanu

Este vara, este infernal de cald si fiecare dintre noi vrea sa gaseasca cea mai buna metoda de a se racori. Unii prefera terasele, altii piscinele sau parcurile. Aveti insa grija unde mergeti. Daca alegeti parcul Cancicov riscati sa va pierdeti in bezna.

Ora 22:00. Parcul Cancicov arata ca un adevarat furnicar. Bunici, parinti, copii, adolescenti… toti au iesit la promenada. Din nefericire, oferta parcului este departe de asteptarile noastre. Bezna a pus stapânire de oaza de verdeata. Câteva becuri razlete lumineaza aleea principala. Nimeni nu are curajul sa se aventureze mai departe. In câtiva metri patrati s-au inghesuit zeci de persone. “Este foarte greu fara lumina in parc. Am iesit la plimbare cu copilul, il vedeti? Aici in cosulet. Eu nu prea-l vad si nu mi se pare normal”, ne-a declarat Nelu, un bunic venit cu nepotelul de doar câteva luni. Parerea este una generala.

Pericole la tot pasul

Pericolele pândesc la tot pasul. Aleile intunecate se transforma in adevarate capcane. Nimeni nu poate sti ce se ascunde in spatele tufisurilor. “Ar trebui sa fie luminat pentru ca este vara si toata lumea a iesit la plimbare. Mai ales tinerii si copiii. Este racoare si este bine. Dar nu este lumina”, a spus si Diana. Maidanezii sunt la ei acasa. Haitele de câini sunt o permanenta amenintare pentru toata lumea. Seara, situatia este insa mult mai grava. Caldura le-a modificat si animalelor comportamentul. “Trebuiau niste becuri macar la intrare. Sunt atât de multe denivelari si când vii cu carutul este foarte dificil”, ne-a marturisit Reta Cristian. “In câteva zile sper sa se rezolve. Am fost la domnul primar si mi-a promis ca problema va fi remediata. Aseara (n.r. – 11 august) a fost facuta evaluarea in vederea stabilirii prioritatilor”, ne-a declarat Viorica Marcu, sefa de la Spatii Verzi.

Vina este aruncata asupra bacauanilor

Vinovati de starea jalnica a parcului sunt bacauanii. Cum au disparut becurile din parc? Simplu. “Becurile au fost sparte de catre cei care au trecut prin parc. Au luat la rând aleile si au spart becurile”, a mai spus Viorica Marcu. Dar, daca bacauanii sunt vinovati de faptul ca au disparut becurile unde sunt politistii comunitari? Unde sunt jandarmii sau reprezentantii Inspectoratului Judetean de Politie? Teoretic, trebuie sa existe si patrule de noapte care ar trebui sa insufle celor veniti la plimbare macar un relativ sentiment de siguranta. Practic, in perioada de altfel destul de lunga pe care noi am petrecut-o in parc, nu am vazut picior de reprezentant al legii. Asa ca, cine vrea sa se racoreasca in parc, risca serios. Orice tufis care se misca iti poate da serioase emotii.

La proiecte stam bine

La capitolul proiecte Bacaul sta bine. Se lucreaza la un plan de reabilitare a parcului Cancicov pe fonduri de mediu. Se doreste reabilitarea fântânii arteziene, crearea unui spatiu special pentru câini si o reamenajare peisagistica. Tot reprezentantii autoritatilor locale spun ca in acest proiect este inclus si parcul Gheraiesti. Ramâne insa de vazut cum vor fi acestea transpuse in practica.

In Onesti se poate

In alte orase ale judetului se poate. In parcul din Onesti te afli parca in paradis. Un lac superb pe care plutesc nuferii gata sa infloreasca, rate salbatice si broaste testoase. Pe lânga aceste lucruri: extrem de multa lumina. Se pare ca in Onesti nu se fac economii in ceea ce priveste iluminatul public si nici onestenii nu se intrec in spart becuri. Verdeata si florile sunt stapâne absolute. Este astfel recreat un colt aproape ireal de natura. Un loc de relaxare si promenada, un loc in care iti poti incarca bateriile pentru o noua zi de munca.
Alexandra Zaharia

Ei au dat, ei au luat

In judetul Bacau, anul acesta, au ramas fara pensie de invaliditate 100 de persoane. Alte 319 au fost trecute intr-un grad inferior de invaliditate. In toata tara au fost taiate peste 3.000 de pensii si retrogradate 12.300. Judetul Bacau se afla pe locul 13 in ce priveste numarul de pensii de boala. Expertiza medicala va fi reorganizata.

Din ultima statistica pe judete privind revizuirea dosarelor de pensie de invaliditate, afisata pe site-ul Casei Nationale de Pensii si alte Asigurari Sociale (CNPAS), rezulta un lucru de-a dreptul surprinzator. In 2010, in primele sapte luni, au fost depensionate sau trecute intr-un grad inferior de invaliditate peste 15.000 persoane. Situatia este fara precedent, asemenea cifra neinregistrându-se anterior pe un an intreg. La nivelul tarii sunt 915.656 pensionari de invaliditate. Dintre acestia pe parcursul anului 2010 au fost revizuiti medical 429.370. In urma reexaminarii lor nu mai putin de 12.295 au fost retrogradati, medicii experti considerând ca starea sanatatii pensionarilor in cauza s-a ameliorat intre timp. Alte 3.157 persoane pensionate de boala au ramas fara pensie, pentru ca medicii experti care i-au examinat au ajuns la concluzia ca ele s-au insanatosit si pot lucra opt ore pe zi. Numai in saptamâna 29 iulie-4 august au fost depensionate 179 persoane si retrogradate-615.

Schimbari radicale la serviciul de expertiza

Câteva sute dintre retrogradarile si depensionarile inregistrate pe intreaga tara sunt, evident, din judetul Bacau. Datele afisate pe site-ul CNPAS arata ca in judetul Bacau din cei 24.333 pensionari de invaliditate au fost revizuiti anul acesta 11.747. Dintre acestia au ramas fara pensie 186 de persoane iar 319 au fost trecute intr-un grad inferior de invaliditate. Directorul Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau sustine, insa, ca numarul depensionarilor a fost preluat eronat si ca in realitate 100 de persoane si-au pierdut pensia anul acesta, dintre care sase in perioada 29 iulie-4 august. Dar chiar si asa, asemenea situatie nu s-a inregistrat niciodata pâna acum. In anii anteriori au fost doar câteva zeci de taieri de pensie si retrogradari, la un loc. Fenomenul surprinde, mai ales ca statisticile din domeniul sanatatii publice arata ca tot mai multe persoane sunt depistate cu boli cronice. Conducerea Casei Judetene de Pensii Bacau considera, insa, ca numarul mult mai mare de depensionari si retrogradari din ultima vreme se justifica medical, prin faptul ca o parte dintre pensionari au urmat un program de recuperare care a dus la ameliorarea starii lor de sanatate. Dar programele de recuperare sunt inca din 2001. In acelasi timp promite schimbari radicale in activitatea de expertiza medicala. "Voi restructura serviciul de expertiza medicala, de vor iesi fulgi din el! Pâna vor veni noile criterii de pensionare de invaliditate, va fi modificat controlul intern. Vom fi obligati sa fim mult mai atenti", ne-a declarat Liviu Cretu, directorul executiv al CJP Bacau. In ce priveste numarul pensionarilor de boala, judetul Bacau ocupa locul 13, dupa municipiul Bucuresti (97.096), Bihor (52.431), Dolj (41.550), Arges (38.058), Mures (37.393), Suceava (35.710), Vilcea (32.689), Prahova (30.873), Maramures (29.559), Dimbovita (28.484), Satu Mare (26.872) si Iasi cu 24.944 pensii de invaliditate.
Elena Tintaru

Consilierul local pedelist este actionar alaturi de sotia sa intr-o firma care a câstigat contracte de la Primaria Bacau

Consilierul Mihai Slic (PD-L) este incompatibil cu statutul de ales local. SC Conbac SA, firma in care Slic si sotia sa detin aproape 25 la suta din actiuni, executa o lucrare la o scoala din municipiul Bacau. Neculai Olaru, prefectul judetului, afirma ca Slic se afla intr-o incompatibilitate flagranta, in timp ce seful sau politic – Gabriel Berca – spune ca soarta alesului local depinde de decizia Prefecturii, aceasta fiind singura institutie care poate hotari suspendarea sa din functie.

Mihai Slic, ales local din partea PD-L, este incompatibil cu statutul de consilier municipal. Starea de incompatibilitate a survenit dupa ce una din firmele in care Slic este actionar a câstigat un contract privind executarea de lucrari suplimentare la Scoala Generala nr.6 de pe strada Vasile Pârvan din municipiul Bacau. Suma vehiculata in contract este nesemnificativa – aproximativ 1000 de euro – insa conjunctura creata ar putea periclita statutul politic al lui Slic. Potrivit anuntului de atribuire nr.88415 din 29 iulie 2010, Conbac s-a procopsit – prin incredintare directa – cu un contract pus la bataie de municipalitatea bacauana. Acesta vizeaza realizarea de lucrari suplimentare de utilitati pentru Scoala nr.6. Documentele societatii aflate la Registrul Comertului evidentiaza ca printre actionarii acesteia se numara atât Mihai Slic, cât si sotia acestuia – Mariana Slic. Impreuna, sotii Slic detin o participatie de aproape 25 la suta in compania bacauana.

Legea il incrimineaza

Legea 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice il incrimineaza pe Slic. Potrivit articolului 90, alineat 1, “consilierii locali (…) care au calitatea de actionar sau asociat la societatile comerciale cu capital privat sau cu capital majoritar de stat (…) nu pot incheia contracte comerciale de prestari servicii, de executare de lucrari, de furnizare produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte”.
In plus, alineatul 2 al aceluiasi articol stipuleaza ca “prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care functiile sau calitatile respective sunt detinute de sotul sau rudele de gradul I ale alesului local”. Practic, Slic ar fi fost in incompatibilitate si in cazul in care doar sotia sa era actionar in societatea Conbac SA. Articolul 92 din aceeasi lege stipuleaza ca “incalcarea dispozitiilor articolului 90 atrage incetarea de drept a mandatului de ales local la data incheierii contractului”. Alineatul 4 al articolului 92 prevede ca incetarea “mandatului de consilier local (…) se face prin ordin al prefectului, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale”.
Desi am incercat in repetate rânduri sa-l contactam pe consilierul local democrat-liberal, acesta a fost de negasit.
Lucian Bogdanel

“E incompatibilitate”

Prefectul Neculai Olaru a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca starea de incompatibilitate in care se afla democrat-liberalul Mihai Slic este “fara dubii”. “Dupa parerea mea este incompatibilitate clara. Nu exista dubii. In cazul in care domnul Slic sau rude de gradul I sunt actionari sau administratori ai unei firme care deruleaza contracte cu Consiliul Local – deci nu simpli angajati ai societatii – atunci exista o situatie clara de incompatibilitate”, a apreciat Olaru.
De cealalta parte, Gabriel Berca – presedintele interimar al PD-L Bacau, formatiune politica ce-l “da” pe Slic in Consiliul Local, a declarat ca mingea se afla in terenul Prefecturii. “Exista incompatibilitate daca s-a derulat un astfel de contract. Trebuie verificat la Prefectura. Ei stabilesc incompatibilitatile”, a afirmat Berca.

“Trebuie sa vad actele”

Ovidiu Popovici, secretarul municipiului Bacau, a refuzat sa exprime un punct de vedere fata de situatia creata. El a declarat ca va formula o opinie dupa ce va verifica documentele din acest caz. “Trebuie sa vad actele. Mie nu-mi place sa vorbesc pe pereti. Nu putem generaliza din cazuri particulare in cazuri generale. Dupa ce vad documentele pot sa emit o opinie”, a declarat Popovici.

SF aprobat in decembrie 2009

Prin Hotarârea nr.437 din 23 decembrie 2009, alesii locali au aprobat studiul de fezabilitate privind realizarea de lucrari tehnico–edilitare la sala de sport a Scolii Generale nr.6. Potrivit documentului, costul total al proiectului a fost evaluat la 3,13 miliarde lei vechi, din care 2,88 miliarde pentru constructii si montaj.

Medicii si asistentii s-au saturat de austeritate

Asociatiile profesionale ale medicilor si ale asistentilor medicali trag semnalul de alarma. Personalul in halate medicale paraseste sistemul sanitar românesc. Taierile salariale si nesiguranta legislativa sunt principalele motive ale exodului. Tot mai multi tineri, dar si medici cu vechime si cu o clientela stabila, cocheteaza cu ofertele de joburi in strainatate. Pe de alta parte, angajarile sunt blocate in spitalele publice, iar in multe sectii media de vârsta a medicilor depaseste 55 de ani.

Cererea de medici români pe plan international este destul de mare pentru a fi nevoie de organizarea unor târguri de joburi. Medicii nu se sfiesc sa participe la selectii. “Am fost la o bursa a locurilor de munca pentru medici in strainatate, organizata la Iasi, ne-a declarat dr. Marilena Caliman, presedinte Filiala Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Ofertele erau diverse si foarte tentante. Si interesul era pe masura. Au participat de la studenti la medicina si rezidenti pâna la medici care mai aveau câtiva ani pâna la pensie. Chiar cunosc un chirurg de 60 de ani, realizat profesional, familial si social, care a primit o oferta irezistibila si a acceptat-o.”Medicii participanti la târg au fost impresionati de interesul firmelor de recrutare. Li se ofereau cursuri de limbi straine, locuinte cu chiria subventionata, salarii intre 3.000 si 10.000 de euro si nenumarate facilitati pentru familie.

Specialitati fara specialisti

In spitalele românesti exista deja deficit de medici. Viitorul nu suna bine deloc, generatia tânara fiind tentata de alte meleaguri. “Specialitati ca anestezia si terapia intensiva, radiologia sau neonatologiaresimt lipsa specialitilor, ne-a declarat dr. Elena Stinga, presedinte Colegiului Medicilor Bacau. Este o realitate ca medicii nu mai agreeaza sa lucreze in România.”De altfel, media de vârsta din spitalele bacauane este in crestere. Sunt sectii in care toti medicii sau majoritatea, sunt nascuti in perioada 1947-1951. “Iar in ultimul an, s-au angajat putini medici tineri, a declarat Adam Jofa, sef resurse umane la Directia de Sanatate Publica. In 2010, angajarile sunt blocate.”

“Eu am la cabinet un rezident care, dupa ce va da in toamna examenul de specialitate, va pleca in Franta. Dintre rezidentii pe care i-am pregatit in ultimii 4-5 ani, 3 sunt in Franta.”
Dr. Elena Stinga, medic de familie

"Ma bate gândul sa plec"

Tot mai multi asistenti medicali sunt atrasi de ofertele destul de generoase de locuri de munca din statele avansate ale Uniunii Europene. In acest an, in primele sapte luni, de la conducerea filialei Bacau a Ordinului Asistentilor Medicali si al Moaselor din România a solicitat eliberarea certificatului de membru, in vederea angajarii in strainatate, un numar de 29 asistente medicale. In 2009, pe tot parcursul anului s-au inregistrat 16 cereri. Dar multi dintre proaspetii absolventi ai unei scoli postliceale sanitare nici nu mai trec pe la Ordinul Asistentilor Medicali si pleaca direct la munca in strainatate. Si o parte dintre asistentele care lucreaza, chiar de ani buni, intr-o unitate medicala viseaza sa profeseze in unul din statele comunitare in meseria in care sunt pregatite.Multe asistente ar alege sa lucreze si ele in alte tari, daca nu ar avea familie. "As pleca, daca nu as avea familie. Nimic nu ma retine decât faptul ca am doi copii, din care unul merge la scoala la toamna, si sunt singurul sprijin al parintilor. Acum ei ma sustin, sunt la tara si ma ajuta mult. Cei care pleaca, fac bine. Si sotul meu se gândeste sa mearga la munca in alta tara", ne-a spus Mirela Cozma, asistent medical principal in acelasi spital. Alte asistente au incercat aceasta varianta, dar dupa un timp s-au intors la vechiul loc de munca. "Am plecat impreuna cu sotul meu in Italia, am lucrat câteva luni acolo, dar nu mi-a placut. Nu m-am putut acomoda. Fie pâinea cât de rea la noi, tot mai buna este aici. Pentru cei care nu au incotro, este o alternativa. Nasa mea este asistenta si lucreaza in Italia ca infirmiera. Munceste foarte mult, câstiga bine, dar a trebuit sa treaca mult timp ca sa le capete increderea italienilor", ne-a declarat Manuela Jitaru, asistent medical principal in Spitalul de Pediatrie.
Doina Mincu
Elena Tintaru

"Ma bate gândul si pe mine sa plec. Nu ma retine nimic decât familia, copilul. Orice solutie cauti in tara pentru a avea un salariu mai mare, nu gasesti niciuna. Ajungi la concluzia ca trebuie sa mergi in alta parte, ca sa ai un trai decent. Nici nu mai cântaresti ce te asteapta dincolo. Oricum, in alte tari se respecta pregatirea omului si fiecare este platit dupa valoarea si responsabilitatile lui."
Doina Dumitru, asistent medical principal in Spitalul de Pediatrie

Un nou episod trist in cazul crimei din cartierul CFR

Mama fetitei violata si ucisa in cartierul CFR din Bacau se destainuie. Sleita de puteri, femeia nu-si poate stapâni lacrimile si se intreaba continuu de ce fata ei a trebuit sa moara in asa chinuri. Mai ales ca barbatul care a comis grozavia era prieten de familie. Fara bani, fara niciun ajutor, femeia isi striga acum durerea si disperarea. Oricine o poate ajuta i-ar putea aduce o farâma de liniste.

Cristina, fetita ucisa cu sânge rece, in chinuri groaznice, violata si ingropata in cartierul CFR, a urcat la Ceruri. A lasat in urma o mama chinuita, sfâsiata de durere, care nu-si mai gaseste linistea. “Aici dormea pe perna, lânga mine. Ii pieptanam parul in fiecare seara. Povesteam, râdeam impreuna. Nu mai pot de durere, nu mai pot sa manânc, sa dorm. Am vazut-o la morga si numai imaginea aceea o am in cap. Pe ea goala, asezata pe-o masa rece, fara chip”, ne-a spus Camelia Iravu, mama fetitei. Femeia simte ca pentru ea lumea s-a sfârsit. Nu mai are putere sa se ridice, ii plânge sufletul, nu mai stie incotro s-o ia. Si-a cautat fata toata noaptea, si-a facut mii de scenarii, a batut in pe la toate portile pâna-n ziua, dar nici prin cap nu i-a trecut ca micuta ei, ingerasul ei, e fara suflare, ingropata undeva in curtea unui criminal, pe care l-a omenit, l-a primit in casa, i-a dat de mâncare.

“Voiam s-o vad mireasa”

“Din ce spun vecinii ea era moarta de la 17.15. Pe la 18.00 l-am sunat sa-l intreb unde mi-e fata. Era nervos in glas. Ii mai dadea bicicleta lui sa se plimbe. Era de-al casei. Venea mereu la noi, mânca, ii dadeam de pomana dupa sotul mort. Nu am banuit nimic din ce avea in gând. Am crezut ca mi-au furat-o aurolacii, ca a calcat-o trenul, dar niciodata, ca e moarta, violata si ingropata. Am trezit oamenii si la 3 noaptea. Am batut pe la porti, eram disperata. Iar ea era deja un metru sub pamânt. A murit si fara lumânare …Macar de-o lasa in viata. Era sufletul meu, o iubeau toti. A avut mititica o cumpana. Voiam s-o cresc fericita, s-o vad mireasa…”, ne-a marturisit femeia, distrusa. A iubit-o cel mai mult pe Cristina. Era rodul dragostei dintre ea si sotul pe care l-a pierdut anul trecut, din cauza unei boli incurabile. Mai are o fata acasa, dar dintr-o alta casnicie, si un fiu, al sotului. Dar Cristina era sufletul ei. O pieptana in fiecare seara, dormea cu ea in pat, era lumina ochilor ei.

“E peste puterile mele”

“Nu trebuia sa moara asa, continua printre lacrimi. In chinurile astea. Am vazut in ziar cum povesteau oamenii ca au vazut-o, cu capul zdrobit, cu o surubelnita in gât, indoita, pliata in doua. Va dati seama cât a fost de chinuita? Nu mai sunt om fara ea. Era sufletul meu.” Pentru ca avea incredere in Dorin Grozavu, barbatul de 34 de ani care i-a ucis fata, nu si-a inchipuit nicio clipa ca el va fi cel care i-o va lua de lânga ea. A aflat din ziar cum a fost chinuita copila si nu-si doreste decât ca si el sa treaca prin aceleasi chinuri groaznice. Acum Dorin Grozavu a fost inchis si aruncat dupa gratii. A primit mandat de arestare pentru 29 de zile si risca cel putin 25 de ani de inchisoare fiind acuzat de omor calificat deosebit de grav. Dar Camelia Iravu nici nu poate reactiona. “Spunea nonsalant ca e treaba lui cum mi-a omorât-o. Vreau viata lui si fetita mea inapoi. Nu am bani, nu am pe nimeni sa ma ajute. Nu eram pregatita pentru asa ceva. E peste puterile mele. Nu mai pot. Nu stiu ce sa mai fac”, a declarat stins, in final, inecata de lacrimi. Fara bani, fara niciun ajutor, femeia isi striga durerea. Durerea unei mame sfâsiata, disperata, indoliata, fara speranta. Oricine o poate ajuta i-ar putea aduce o farâma de liniste in sufletul pustiit de pierderea celei mai dragi fiinte, pe care nici macar nu o poate inmormânta.
Roxana Neagu

In loc sa ajunga la Scoala Saucesti, un camion cu lemne de foc a fost descarcat in fata casei viceprimaritei. “Dintr-o neintelegere”, a afirmat ea, care dirija operatiunea. Soferul a gresit adresa, desi pe avizul lui scria clar “Scoala Saucesti”.

Un camion cu lemne de foc a tras, ieri, in curtea viceprimaritei din Saucesti. Butucii de fag erau destinati sa incalzeasca scoala, in iarna viitoare, dar au ajuns la Irina Grigoras, viceprimar. “Din greseala”, ne-a spus viceprimarita, care se afla si ea in curte, dirijând operatiunea. Ea sustine ca supraveghea incarcarea, nu descarcarea lemnelor: “M-a sunat tata si m-a intrebat daca am trimis o masina cu lemne acasa, ca el a inceput sa o descarce, a declarat Irina Grigoras. Eu n-am trimis nimic, asa incât i-am spus sa nu mai descarce si sa trimita masina la Scoala Saucesti, ceea ce s-a si intâmplat.” Am incercat sa aflam cum a nimerit soferul in curtea familiei Grigoras, care nu e vecina cu scoala: cine l-a trimis aici, de unde stia adresa, ce documente are pentru lemne. Viceprimarita sustine ca ea a cumparat anul trecut lemne de la aceeasi firma, acesta fiind motivul pentru care soferul si-o fi inchipuit ca trebuie sa le duca la ea. Cu alte cuvinte, soferul cunostea bine traseul si “adrisantul”. Ion Popa, conducator auto, a explicat altfel prezenta masinii in curtea viceprimarului: “Eu trebuia sa aduc doua camioane cu lemne, unul dimineata, pentru scoala, si altul dupa-amiaza, pentru doamna viceprimar. Eu le-am incurcat si i-am adus dimineata lemnele!”. Irina Grigoras nu pomenise, insa, nimic despre faptul ca astepta lemne si despre inversarea curselor.

Pe aviz era scris destinatarul

Aparitia noastra a produs panica. Irina Grigoras a acceptat sa ne dea o declaratie, insa la primarie, nu in fata casei. Am urmat-o la locul de munca si i-am ascultat varianta. Intre timp, conducatorul auto a parasit gospodaria privata si a dus cei 15 steri de fag in curtea Scolii Saucesti. Aici am reusit sa vorbim cu el si tot aici am gasit-o pe directoarea scolii, prof. Simona Bolfa, care a afirmat ca habar n-avea despre acest transport: “Mie mi-au spus de la Primarie «Gata, nu mai primiti lemne anul asta, va ajung cele pe care le aveti». Intr-adevar, eu am cerut sa fie aduse din primavara ca sa aiba timp sa se usuce, altfel nu dau randament la centrala.” Ne-am intors in primarie, ca sa ne lamurim cum e cu aprovizionarea. Aici am aflat ca soferul stia foarte bine ce are de facut. Dimineata, intâi trecuse pe aici si prezentase Avizul de insotire al marfii nr.4595086, emis de SC Etna, destinatarul fiind Primaria Saucesti. Consilierul Florin Georgescu, de la Serviciul de achizitii publice, a scris negru pe alb “Scoala Saucesti” si a semnat alaturi. Reiese ca soferul n-a gresit. Omul a venit la primarie, si-a avizat actul si i s-a spus unde va duce lemnele. Dupa care a luat-o in directie opusa, adica s-a intors spre “Izvor”, ca sa descarce marfa in curtea viceprimaritei. Ca tot e criza! De platit, urma sa plateasca primaria, care figura drept destinatar pe aviz.
Si lucratorii Inspectoratului de Politie au intrat pe fir, iar acum fac cercetari cu privire la acest caz.
Silvia Patrascanu
Roxana Neagu

Calvarul unor pensionari de invaliditate

Pensionarii de invaliditate stau ca in sauna pâna ce le vine rândul sa intre la comisia de expertiza medicala. Pe holul ingust, unde sunt cele trei cabinete de expertiza din Bacau, aerul este irespirabil. Pensionarii se roaga la Dumnezeu sa nu lesine de caldura inainte de a intra la comisie.

Este ora 9.30, dimineata. Afara, aerul este inca racoros. Pe holul lung si ingust unde sunt cele trei cabinete de expertiza medicala, insa, este o zapuseala insuportabila. Zeci de persoane suporta cu stoicism inca de la ora 8.00 atmosfera sufocanta. Hainele le sunt ude de transpiratie. Isi vântura pe la fata actele medicale, transformate pentru moment in evantaie, dar in zadar. Dupa zeci de minute de asteptare in aceasta sauna, unii nu mai tin cont de faptul ca s-ar putea sa le vina rândul imediat la comisie si ies afara sa se mai racoreasca. Majoritatea, insa, nu se dezlipesc de locul pe care il ocupa, de teama ca nu vor fi prezenti când vor fi chemati in cabinet. Multi dintre ei sufera de boli cardiace si se gândesc cu ingrijorare cât mai trebuie sa suporte aceste conditii inumane. "Mori pe sala de naduseala, este strigator la cer, ne spune, revoltat, Georgica Larie. Sufar de diabet, am probleme si cu inima, sa vad daca pot sa rezist." O femeie trecuta de 50 de ani, cu osteoporoza, tromboflebita, hipertensiva si cu probleme la glanda tiroida se teme pentru sanatatea ei. "Ar trebui sa dea un spatiu mai corespunzator, pentru ca moare lumea aici, fara lumânare. Nu am aer. Nu pot sa respir. Cad jos din picioare si pentru ce? Pentru o pensie de 350 lei!", ni s-a plâns femeia. "Astea sunt conditii pentru oameni bolnavi? O banca, nu, aer curat, nu, parca esti intr-o cusca de lei", declara un alt pensionar. Dupa o ora de asteptare in aceste conditii, Ana Nistor nu a mai putut suporta si a iesit afara. "Nu se poate astepta pe hol: fara aer, cu lume foarte multa. Eu sufar cu inima si nu pot sa stau in asemenea conditii. Am venit la ora 8.40 si astept sa se mai rareasca lumea, poate voi reusi sa intru la medic. Daca nu, mâine o iau de la capat", ne spune, resemnata, Ana Nistor.

Nu sunt bani pentru conditii mai bune

Cele trei cabinete de expertiza medicala au fost mutate in pavilionul SIDA al Spitalului Judetean de Urgenta in urma cu aproape trei luni. Dar conditiile de aici sunt improprii desfasurarii unei asemenea activitati. Spatiile nu sunt amenajate pentru aceasta iar holul de asteptare este total insuficient pentru câti pensionari se prezinta zilnic la cele trei cabinete. Si posibilitatile Casei Judetene de Pensii pentru a remedia situatia sunt foarte limitate. Cabinetul de expertiza de la Onesti care a ramas de mai multe luni fara medic va fi reactivat iar din cele trei existente in Bacau vor ramâne doua. "Spatiul pe care il ocupa acum cel de-al treilea cabinet va fi amenajat ca sala de asteptare si activitatea se va fluidiza", promite Liviu Cretu, directorul executiv al Casei Judetene de Pensii. Dar chiar daca vor fi mai putini pensionari arondati cabinetelor de la Bacau, pe hol tot se impune montarea macar a unui aparat de aer conditionat. Pentru o asemenea achizitie, insa, legislatia actuala nu permite alocarea de fonduri, astfel ca pensionarii vor trebui sa se resemneze. In prezent, sunt peste 24.000 pensionari de invaliditate, din care aproape 11.000 sunt femei. Dintre pensionarii de invaliditate, existenti in prezent, 14.248 au gradul III, considerati de catre medicii experti ca pot lucra zilnic 4 ore. Alti 848 au gradul I de invaliditate, iar 9.118 – gradul II. Cei mai multi dintre ei sunt arondati la cele trei cabinete din Bacau.
Elena Tintaru

O fetita de numai 12 ani a fost violata, omorâta si apoi ingropata. Grozavia s-a produs in Cartierul CFR, in Bacaul european tot mai nesigur pentru cetateni. Suspectul, un barbat de 34 de ani, este recidivist. El a fost retinut imediat si risca sa-si petreaca urmatorii 20 de ani din viata dupa gratii.

Soc si groaza ieri, in cartierul CFR, pe strada Militari! Localnicii au aflat de o crima sadica care s-a petrecut chiar sub ochii lor, fara insa ca cineva sa-si dea seama. Un barbat, care locuia in imobilul cu numarul 53, a acostat o fetita de numai 12 ani, a violat-o, apoi a ucis-o ca un sadic si a ingropat-o. Cristina, fetita care a avut parte de sfârsitul mult prea crud si care intrece orice inchipuire bolnava, fusese rapita din fata casei, cu o zi inainte, chiar de bestia care a ucis-o. Mama ei a declarat disparitia la Sectia II Politie, dupa ce toata noaptea a cautat-o disperata prin tot cartierul. Marti, politistii au plecat si ei in cautarea fetei si asa a fost descoperita tragedia. A fost prins imediat si faptuitorul, in cimitirul din cartier. Luat la intrebari, acesta a recunoscut toata fapta. A declarat nonsalant anchetatorilor si procurorului criminalist ca a violat fata, apoi a ucis-o si, pentru a-si sterge urmele, a ingropat-o, in spatele casei, pe malul râului care trece chiar prin gradina casei sale. Chiar cu o zi inainte, ii ceruse mamei lui o sapa, motivând ca vrea sa faca o groapa in cimitir.

“Groapa era pentru sarmana fata”

“Am auzit la bar ca baiatul meu a facut si viol, si crima. Eu am fugit de el. Ma batea tot timpul, m-a taiat pe fata, a vrut sa ma omoare. De aproape doi ani stau la un vecin, concubinul meu. Mi-era frica de baiat, chiar daca e al meu. A venit la mine sa-mi ceara sapa, dar n-am stiut ce are de gând sa faca. Apoi am aflat ca de fapt groapa era pentru sarmana fata”, ne-a declarat Rodica Cociorva, mama suspectului. Toata lumea de pe strada Militari era ingrozita. “N-am crezut asa ceva. Il stiu pe baiat, dar era respectuos cu noi. E adevarat ca a mai facut probleme, a facut si puscarie, dar nu am crezut ca poate sa omoare o fata nevinovata”, spuneau doua vecine. La fata locului s-au deplasat imediat politisti, criminalisti, procurori, lucratorii de la Judiciar si Serviciul de Investigatii Criminale care au efectuat cercetari minutioase. Victima a fost gasita intr-o groapa, pe malul Negelului, indoita, cu capul zdrobit, cu o surubelnita in gât si goala.

Ucisa in chinuri

“Era indoita, pliata in doua, ca sa incapa in groapa, ne-a spus ingrozita si Lucica Vrabie, vecina din fata casei suspectului. Picioarele erau pe dupa cap, mâinile parca erau rupte, capul era zdrobit, nu i se mai vedea fata, iar in gât avea infipta o surubelnita. Era goala, mititica. Groaznic, groaznic. Daca nu o gaseau politistii, o mâncau câinii dupa vreo doua zile. Stau de 39 de ani aici, dar asa ceva nu am auzit. Mi-e si frica sa mai stau in casa.” Barbatul a fost retinut imediat. Mama lui ne-a spus ca se numeste Dorin Grozavu, are 34 de ani, este recidivist, ca ducea o viata dezordonata, bea foarte mult, iar 11 ani a fost inchis pentru tâlharie si furt. Pentru faptele sale risca acum inchisoare de cel putin 20 de ani. Mama fetei ucise este singura. Sotul ei a fost rapus anul trecut de o boala, iar acum mai are de crescut doar un copil. Tot o fata, dar putin mai mare, de 14 ani.

Mintile luminate din liceele bacauane emigreaza spre strainatate

Tot mai multi tineri bacauani aleg calea strainatatii atunci când decid sa-si continue studiile. Ideea de a emigra este vazuta de multi ca o promisiune a realizarii personale. Bani mai multi, salarii mai mari, conditii mai avantajoase, fructificarea studiilor, aprecierea muncii si recunoasterea abilitatilor. Acestea sunt coordonatele care ii determina pe tinerii din Bacau sa considere ca a urma o facultate in afara este reteta garantata pentru succes. Noi va oferim doar câteva exemple.

“Cetatenia româna nu o sa le dea de mâncare copiilor mei”

Bogdana Elena Budianu a terminat profilul uman de Filologie Bilingv Engleza la Colegiul National "Vasile Alecsandri" din Bacau “si ca multi umanisti care au urmat acest gen de profil, am realizat ca orizontul meu nu e foarte deschis aici, in România. Asa ca am aplicat pentru un colegiu din Anglia”, ne-a spus sincer. Si-a dorit un viitor "satisfacator", macar, daca nu stralucit. Cum a ales tocmai Anglia? “A venit la noi in liceu un grup de studenti, care la rândul lor au aplicat in afara tarii, printr-un program numit «Studying Abroad». Promovau studiatul in afara. Ne-au exemplificat avantajele acestui pas. Fiind curioasa de fire, m-am interesat si am cântarit avantajele unei facultati din România cu ale unui colegiu din Anglia. Colegiul englez a inclinat cel mai mult balanta”, continua. A urmat apoi un program educational de consiliere in Bucuresti, la "Shakespeare School", in decembrie, pentru destinatia UK, unde i s-au aratat pasii spre aceasta sansa. Anglia i-a oferit si profilul dorit: acela de Advertising, PR and Media, care ii ofera si posibilitatea de a munci pe timpul studiilor, pentru a câstiga banii necesari sa se intretina in timpul facultatii. “Invatamântul din România da gres prin simplul fapt ca se axeaza pe teorie mai mult decât pe practica si imaginatie. Oare Guvernul României nu s-a gândit niciodata de ce America si Anglia câstiga mai multi studenti români anual decât noi? Un student care termina o facultate in afara poate avea o oarecare experienta in acel domeniu si are o sansa mai mare de a se angaja decât unul care termina o facultate la noi in tara. Aici nu esti angajat decât daca ai experienta? Daca abia ai terminat facultatea, de unde sa ai experienta? Daca investesc in viitor, cum se lauda, care e acela? De somer?”, s-a intrebat retoric Bogdana.

Avantaje financiare

Recunoaste ca nu a fost o mare olimpica, nu a excelat in nimic special care sa-i aduca un venit sigur in viitor, dar acum simte ca va fi o studenta dornica de nou si de munca, singurele ei atuuri fiind sociabilitatea si puterea de convingere. Singurul dezavantaj al acestei oportunitati este taxa anuala, “care, desi este redusa la 3.290 de lire sterline pentru faptul ca ne-am integrat in Uniunea Europeana, tot este foarte mare pentru un român. Dar se pare ca Guvernul Marii Britanii s-a gândit si la aceasta problema si ofera imprumuturi, pe care le poti plati dupa terminarea facultatii, cu o singura conditie – sa ai un salariu de peste 15.000 de lire sterline pe an, din care ti se va lua un procent de 9 la suta”, explica. Conditiile impuse de facultatile la care a aplicat, Middlesex University si University of Northampton era sa promoveze Bacalaureatul cu cel putin nota 8. A urmat apoi si un examen la limba engleza (Cambdrige/ IELTS/ Toefl) care a demonstrat capacitatea ei de a intelege, de a scrie, de a vorbi si a citi in engleza. “Având in vedere ca nu sunt singura care stie despre aceasta sansa sunt convinsa ca si alti tineri vor fugi de România. Daca nu se va face ceva in privinta asta, va avea loc o noua «Retragere Aureliana», aceea a studentilor. Nu voiam sa plec din Bacau, din tara. Sunt mândra de nationalitatea mea, dar cetatenia romana nu o sa le dea de mâncare copiilor mei”, a conchis Bogdana, care din toamna va fi student englez.

Strainatatea a ajutat-o sa se descopere

Buhuseanca Gabriela Târdea – un subiect de roman, o poveste de succes impresionanta. Munca, responsabilitate, competenta, eficienta, modestie. De la un copil care a ratat prima admitere la liceu si babysitter occidental a ajuns rasfatata unor universitati si companii din România, Germania, SUA, Marea Britanie, Finlanda, Danemarca, Slovacia. Ajunsese sa urasca scoala. Treptat, prin clasa a XI-a, s-a apropiat si cu sufletul de profesori. “Din 2001, imediat ce am terminat liceul buhusean, am plecat în Germania, ca Au-Pair (babysitter), si din acea perioada am început sa prind gustul educatiei”, zice. A început sa studieze la o facultate din Germania, dar lipsa banilor a determinat-o sa se întoarca în tara, la Universitatea “Babes-Bolyai”, unde a finalizat cursurile facultatii de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor. Devine membru al organizatiei internationale studentesti AIESEC, lucreaza la diferite proiecte nationale, este acceptata la doua internship-uri, în Slovacia si Finlanda. În timpul facultatii are, simultan, câte doua, trei joburi, primeste sprijin financiar din Germania si de la parinti. Pleaca în Slovacia într-un internship de management, este promovata de trei ori într-un singur an în companie, sprijina multi români pentru a lucra în aceasta tara, descopera, vorbind în engleza, germana, slovaca, faptul ca are abilitati de comunicare. La Bergische Universität Wuppertal- Germania, Copenhagen Business School – Danemarca, o regasim sustinând un masterat, obtinând noi competente lingvistice. Experientele ocupationale îi certifica grozave competente precum profesor/tutor de limbi straine-freelancer (România si Slovacia), specialist în recrutare la APPEL COUNSELLING s.r.o., Bratislava (Slovacia), Global.me in Jyväskylä Team, Helsinki & Jyväskylä (Finlanda), practica voluntara la Colegiul Tehnic Ion Borcea & Scoala “Mihai Eminescu” Buhusi, are activitati specifice la Global LT, Ltd. Woodslee Drive, Troy, Michigan (USA), Innovation Roundtable in Copenhaga. Cunoaste engleza, germana, daneza, franceza, spaniola, poloneza, slovaca, fiind atestata cu excelent, în cele mai multe dintre ele.

“Dezamagita, am ales strainatatea”

Aceasta performera a fost nevoita, din cauza sistemului românesc de admitere aiurea de tot, sa învete un an la Scoala complementara! “Dezamagita, am ales strainatatea. Noi învatam doar teorie, teorie, iar teorie. La terminarea facultatii din Cluj, am realizat ca pe lânga teorie nu stiu mai nimic. Dar strainatatea nu e paradisul! Oricât de mult se aude ca e bine în strainatate, tot strainatate ramâne, departe de cei dragi, departe de casa, departe de tot. Strainatatea mi-a schimbat viata complet, admit acest lucru pentru ca este adevarat. Am avut parte de experiente de neuitat. Am întâlnit oameni noi, culturi noi, am învatat multe limbi straine, am cunoscut ceva diferit, în special în atitudinea oamenilor. Strainatatea îti ofera o noua perspectiva asupra vietii, experimentezi lucruri si situatii ce nu le vei întâlni niciodata acasa. Sunt experiente minunate, trebuiesc traite, daca ai curajul si initiativa de a face acest pas. Dar consider ca multi români se simt singuri în strainatate. Cu bani în buzunar ori nu, dar singuri… Asa ma simt eu câteodata. Strainatatea nu m-a îmbogatit si nu acesta este scopul meu. Strainatatea însa m-a ajutat sa ma descopar pe mine si acest lucru este mai semnificativ decât orice altceva”, ne-a marturisit.

De ce educatia în strainatate? …”România stie numai de cei care fura, ucid si cersesc”

Raspunde tot Gabriela Târdea. “In strainatate esti ceea ce poti demonstra cu mintea ta ca esti. Nici buzunarul si nici functia mamei sau a lui tata nu te salveaza ori îti da o nota mai mare la scoala. Aici poti reusi chiar si daca nu ai buzunarul plin, si asta este ceea ce face diferenta. Calitativ, consider ca ceea ce înveti aici reusesti sa pui în practica. Educatia în Scandinavia, unde am ales eu sa o continui, este gratuita si asta faciliteaza accesul strainilor aici. Universitatile din strainatate au parteneriate cu firme nationale si internationale care cauta studentii înca de pe bancile facultatilor. Ca student, în Danemarca, nu doar ca ma simt în siguranta prin ceea ce învat, dar ofer în acelasi timp siguranta companiilor cu care colaborez. Ca student, mi se ofera încrederea ca ideile mele sunt valoroase si pot fi puse în aplicare. Exista o competitie foarte mare, dar nu ma simt discriminata cu nimic”. Întoarcerea acasa?… “Inca nu. Când ajungi în strainatate si stai deja câtiva ani buni, ajungi sa te familiarizezi cu un anumit standard de viata care cu timpul devine ceva normal, devine limita de jos pe care nu o poti depasi. Românii care au plecat în stranatate si s-au realizat sunt foarte multi, România însa nu stie de ei. România stie doar de cei care fura, ucid si cersesc. Persoana care termina aici un Masterat, un PhD, si careia i se ofera un loc de munca atractiv, nu se mai întoarce în tara daca sentimentul de siguranta, de stabilitate e primar.” Gabriela Târdea ramâne o persoana simpla, dar care a reusit sa ajunga unde e pentru ca a vrut si a luptat, a muncit enorm de mult pentru toate aceste succese, a facut multe sacrificii si nu a permis statului ori altcuiva sa o opreasca de la obiectivele ei.

Un exemplu de viata

Are aproape 18 ani si tocmai a terminat clasa a XI-a la Colegiul National “Gh. Vranceanu” Bacau. Ambitioasa, perseverenta, muncitoare si plina de viata, Geanina Stingaciu ne ofera un alt exemplu de viata. Un exemplu al unei tinere, care in acest moment are doar un singur vis. Un vis indraznet de altfel, acela de a fi acceptata la o universitate din Statele Unite ale Americii. “De ce America?”, a fost prima intrebare pe care i-am adresat-o. “Pur si simplu imi doresc foarte mult sa studiez intr-o universitate americana, in care pot sa-mi arat adevaratul potential si sa fac ceea ce imi place, sa valorific apoi tot ce am invatat. In Europa voi fi constrânsa de criteriile etnice si de cele financiare”, mi-a raspuns sigura pe ea Geanina. Alege Economia, dar accepta si Dreptul Comercial. “As vrea sa studiez Economia, chiar daca este un domeniu comun, iar daca nu reusesc voi merge pe Drept Comercial. Nu este imposibil sa ajungi acolo, ci doar dificil. Iar eu voi reusi. Am trecut peste toate obstacolele din viata mea si voi trece si peste acesta.” Se lupta intens si invata zilnic, chiar si acum in vacanta, sa obtina bursa SUA, mai ales ca sunt unele univesitati care asigura bani integral pentru studii. “Sunt facultati care dau si 60.000 de dolari, altele asigura doar partial plata cursurilor, dar se gasesc solutii. Acum ma pregatesc de examene, apoi am sa aplic pentru dosar si sper sa reusesc. Eu mereu mi-am ales lucrurile dificile, dar nu mi-a fost greu. Am fost si sunt mereu fata de nota 10 si nu e chiar usor sa tii mereu sus aceasta stacheta”, ne-a mai spus. CV-ul ei este impresionant. A absolvit cursurile gimnaziale cu media 10, sef de promotie, Testarea Nationala “a invins-o” cu 9,83, clasele de liceu le-a terminat numai cu media 10, la profilul matematica-informatica. In toata activitatea ei scolara, din 1999 si pâna acum a obtinut teancuri, teancuri de diplome de merit, premii, premii speciale la diferite concursuri si olimpiade nationale si internationale. A participat si la concursuri europene de matematica aplicata, ani la rând, la concursuri de limbi straine (engleza, germana, franceza, spaniola), a aparut in emisiuni televizate, a fost membru in cenaclul literar “Zbor invers”, are texte publicate si un interviu in revista “Joc secund”, este scenarist de benzi desenate, iar momentan e angrenata in programul european “eTwinning” si in EYP (European Youth Parliament), dar si voluntar in Asociatia “Betania”. E sincera, intreprinzatoare, receptiva, perseverenta, are capacitatea de a lucra in conditii de stres, dorinta de perfectionare si cunoastere continua. E interesata in special de leadership development, drept, activitati economice, politica.

A ales University College London

“Voi incepe intâi prin a prezenta rezultatele mele din timpul liceului, pentru a contura putin motivele pentru care am ales sa plec, desi am avut locul asigurat la facultate si aici, in tara. Am participat la Olimpiada de Limba si Literatura Româna 5 ani consecutiv, iar cele mai importante rezultate le-am obtinut in clasa a XII-a, locul 3 la nationala si tot locul 3, la etapa internationala. De asemena, am participat doi ani la Olimpiada Nationala de Sociologie si am obtinut in ambii ani locul 3. Am luat premiul 2 si la Concursul National de Critica Literara «Mihail Iordache» in clasa a XI-a. Alegerea de a studia in continuare literatura a urmat firesc”, ne-a precizat si Claudia Toia, proaspata absolventa a Colegiului National “Gh.Vranceanu” Bacau. Decizia de a alege o facultate in strainatate a luat-o inca din clasa a XI-a, când a realizat ca la Facultatea de Litere din tara doar ar aprofunda pur si simplu materia din liceu. “Insa eu vreau, desigur, sa evoluez, explica. «Literele» la noi iti cam constrâng orizontul de alegere dupa absolvire, iar a fi profesor in România, mai ales in Bacau, nu ofera satisfactii profesionale si materiale pe masura.” A ales tot Anglia, pentru ca este familiara cu limba si cultura engleza, dar si pentru ca au universitati "world leading". “Informatiile necesare mi le-am procurat singura, apelând la Internet. E cel mai simplu sa intri pe site-ul fiecarei universitati sa afli direct de la sursa ce se cere, decât sa intrebi in stânga si in dreapta. Am fost acceptata la prima mea alegere, «University College London», unde urmeaza sa studiez literatura engleza. Universitatea este una dintre cele mai bune din Marea Britanie, motiv pentru care mi-au cerut sa obtin peste 9.80 la Bac. Am luat 9.93 in final si le-am satisfacut cerinta”, mai spune Claudia Toia. Va fi colega de grupa, in Anglia, cu sefa de promotie de anul acesta din “Vranceanu”, care a aplicat la aceeasi universitate.

Va studia stiinta calculatoarelor

Ioana va pleca tot in Anglia. A absolvit Colegiul National “Ferdinand I” Bacau, iar pe fisa ei matricola sunt numai note de 10. “Am vrut altceva. Am vrut sa ma duc la Politehnica, in Bucuresti, dar m-am saturat de invatamântul din România. E superficial si corupt. Am observat asta cel mai mult la Bac. Am avut colegi care mi-au spus personal ca au gresit la proba de la matematica si care au luat 10. Cu ce pret? 100 de euro pe fiecare proba. M-a dezamagit foarte mult acest lucru. Am prieteni care studiaza in Bucuresti. Mi-au spus si ei ca notele se dau si acolo «pe ochi frumosi», ca sistemul e invechit, ca nu se face deloc practica. Or, in domeniul meu, practica e cea mai importanta”. Din aceste motive Ioana va fi din luna octombrie studenta la Bristol University, unde va studia Computer Science (stiinta calculatoarelor). A decis ca va studia in strainatate inca din clasa a XI-a. Si-ar fi dorit sa studieze in America, “dar e mult prea scump. Am o matusa acolo, care a facut un master si asa am aflat cam cât costa studiile acolo.” Apoi s-a gândit la Franta, dar dupa ce a studiat ofertele colegiilor internationale pe internet a decis: “Anglia e mult mai buna pe informatica.” Tot Ioana precizeaza ca pentru admiterea la o universitate din Marea Britanie e necesar sa formulezi un eseu personal prin care sa convingi ca esti cel mai potrivit pentru respectivul curs, sa ai diploma de Cambrige sau de limba la nivel avansat, sa prezinti o scrisoare de referinta de la un profesor de specialitate si sa ai nota mare la Bac. Peste 9.00. A fost atrasa de tainele informaticii inca din clasa a IX-a, când profesorul ei, descoperindu-i potentialul, a ales-o pe ea sa realizeze un proiect in acest domeniu. “Atunci a fost inceputul. Am facut proiectul, apoi am lucrat la mai multe site-uri, am realizat jocuri pe internet si asa mi-am dat seama ca asta imi place sa fac. Apoi au inceput concursurile de informatica, schimburile de experienta, care m-au ajutat foarte mult”, mai spune Ioana, care de pe acum crede ca nu se va mai intoarce in tara pentru a munci. “Doar daca se mai schimba ceva si daca vor functiona mai multe companii multinationale. Universitatea unde voi studia eu colaboreaza cu multe astfel de companii – Microsoft, Adobe si chiar banci de renume, care recurteaza personal inca din timpul studiilor. Am multi amici care au ales ca sa plece in strainatate. M-am interesat si am aflat ca deja am colegi din Timisoara, Slatina, Galati, Suceava si Constanta. Vor fi niste sacrificii, planuiesc sa-mi iau un job si sper, ca in final, sa ma descurc si sa ma bucur de o experienta bogata. Cât despre reintoarcera in tara, nu ma pot pronunta definitiv. Eforturile pe care le faci sa studiezi in strainatate nu cred ca imi vor fi rasplatite aici printr-un salariu motivant. Recomand tuturor tinerilor… sa plece.”

”Profesorii nu se enerveaza, nu tipa, nu jignesc”

”Am discutat cu elevi si studenti români care studiaza în Marea Britanie, Elvetia, Italia, Germania si Statele Unite. Toti considera învatamântul din aceste tari superior celui din România din urmatoarele motive: numarul de obiecte studiate este mai mic, dar relevant pentru ceea ce vor elevii sa studieze, deoarece implica mai multe optionale decât obiecte din trunchiul comun; programa pentru activitati extrascolare este obligatorie, adica fiecare elev/ student trebuie sa-si aleaga un numar minim de activitati extrascolare, la alegere – de exemplu, în scolile din Anglia (gimnaziu sau colegiu) fiecare elev îsi alege cel putin doua activitati extracurriculare, din orice domeniu care îi place; profesorii sunt foarte rabdatori, fiind dispusi sa explice de mai multe ori ceea ce elevii nu au înteles si nu se enerveaza, nu tipa, nu jignesc; este mai multa disciplina în scoli, mult mai multa strictete si toata lumea respecta regulile, care sunt obiective, normale. În ceea ce priveste continutul, acesta este axat mai mult pe activitati practice si mai putin pe teorie. Volumul informational este mai mic. Se respecta proportia de 2 la 1: daca 10 minute se explica teoretic o notiune, un fenomen etc., 20 de minute se va lucra practic – exercitii, creatii, rezolvari, experimente – cu acea notiune sau acel fenomen. Nimic nu se învata pe de rost. Evaluarea este obiectiva, mai ales cea de la examene, realizata de evaluatori specializati. Profesorii sunt platiti mult mai bine, suficient pentru a fi motivati sa lucreze cu multa raspundere. Motivele sunt mult mai numeroase, dar ma opresc aici”.
prof. Carmen Zaharia, Colegiul ”Ion Borcea” Buhusi

Motivele pentru care parasesc tinerii invatamântul românesc:
– un alt nivel de educatie
– mare interes acordat de catre universitati pentru studenti
– locuri de munca variate si mai bine platite
– posibilitatea de a interactiona cu alti studenti, din alte tari
– cunoasterea altor persoane cu noi mentalitati, conceptii
– posibilitatea de a avansa mai repede in profesia pe care si-o aleg
– motivatie financiara si personala post-universitara

Statistici:

Principalele tari unde tinerii bacauani aleg sa-si continue studiile sunt Marea Britanie, SUA, Danemarca, Finlanda, Germania, Franta si Olanda. Conform unui studiu al companiei europene Integral Programe Educationale, aproximativ 50.000 de studentii români studiaza in prezent in strainatate, ceea ce inseamna un procent de circa 4 la suta din totalul studentilor care invata in România. Daca România respecta conventiile procesului Bologna, in anul 2020 se estimeaza ca numarul tinerilor români care va studia in strainatate va ajunge la 180.000, adica 20 la suta din numarul actual al studentilor din tara noastra. Conform datelor Ministerului Educatiei, in România doar 7.800 de studenti straini vin sa isi continue studiile superioare.

”Destul am fost izolati”

”Eu nu incurajez pe nimeni in nicio directie! Fiecare trebuie sa ia decizia care il aranjeaza cel mai bine. Dar, daca ar trebui sa aleg acum unde sa-mi fac studiile as demara astfel:
– as lua clasamentele oficiale ale universitatilor din Europa (si nu numai) si rezultatele acestora in ultimii 10 ani pentru a vedea ce palmares au;
– m-as uita ce pretentii financiare au si ce burse ofera acestea – cu salariile românesti nu pot fi tinuti in facultate niste copii (ma refer la marea masa; geniile nu rasar dintre potentatii României);
– as studia cu mare atentie conditiile oferite! Cu siguranta, conditiile de studiu, cazare, masa, entertainment difera semnificativ de cele de la noi pentru niste preturi egale;
– aplicatiile on-line reprezinta o mare cucerire a ultimilor ani, sparg toate barierele. Atunci, de ce sa ne mai restrângem aria de actiune la aceasta tara? De ce sa nu profitam? Destul am fost izolati!
– contactul cu alte culturi este f.important in formarea tinerei generatii. Altfel, vom ramâne toata viata produsele unei culturi socotite de unii din Europa "mica";
– as studia sistemele de evaluare! La o mare universitate stii sigur ca notele reprezinta nivelul pe care l-ai dobândit pâna in acel moment! Din cultura altora nu face parte intervenetiile pe lânga profesori … sau cheta studenttilor!
– as studia cu si mai mare atentie ce perspective imi deschide diploma obtinuta si, nu in ultimul rând, cu ce salarii.”
Angela Sterpu – inspector proiecte si programe comunitare la Inspectoratul Scolar Bacau
Roxana Neagu
Ion Fercu

N-au mai vrut sa dea bani pentru lucrari

Efectele inundatiilor care s-au abatut asupra cartierului CFR din municipiul Bacau ar fi putut fi diminuate considerabil, daca Primaria ar fi acceptat sa continue finantarea unor lucrari privind mutarea conductelor de utilitati ce traverseaza albia pârâului Negel. Desi incepuse un proiect in acest sens, prin intermediul Companiei de Apa (fosta RAGC), municipalitatea a stopat finantarea executarii supratraversarii, astfel incât albia râului a fost blocata in dreptul unui podet. Neavând pe unde sa se scurga, puhoiul de apa a navalit in casele si curtile locuitorilor din cartierul CFR. Colac peste pupaza, reticenta Primariei a impiedicat inclusiv derularea unui proiect de regularizare a albiei parâului. Acesta era realizat de Directia Apelor Siret. Institutia a instiintat in repetate rânduri Primaria Bacau cu privire la necesitatea finalizarii lucrarilor, insa edilii nu au miscat niciun un deget in acest sens.

In decembrie 2008, Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Bacau (RAGC) incheia un contract cu societatea Rom-Gan Construct SRL in vederea realizarii supratraversarii pârâului Negel cu conducte de apa si canalizare. Potrivit Acordului Contractual nr.1099 din 3 decembrie 2008, costul lucrarilor a fost evaluat la 6,44 miliarde lei vechi (aprox. 150.000 de euro). Prin adresa nr.1006 din 18 februarie 2009, RAGC anunta societatea constructoare ca avea bugetate pentru acest proiect doar 4,8 miliarde lei, suma insuficienta pentru finalizarea lucrarilor si ca lucrarile de constructii-montaj pot incepe pe 19 februarie 2009.
In pofida fondurilor insuficiente, societatea Rom-Gan Construct a acceptat sa inceapa lucrarile de supratraversare a conductelor. Prima factura emisa (nr.127 din 10 martie 2009) avea valoarea de 1,84 miliarde lei vechi.

Nu au platit

Reprezentantii societatii constructoare sustin ca dupa emiterea primelor facturi, RAGC – devenita intre timp Compania de Apa – a refuzat plata acestora, desi avea bani suficienti pentru decontarea lucrarilor. Laurentiu Ganea, patronul societatii, afirma ca fosta RAGC avea bugetate 4,8 miliarde lei vechi pentru realizarea supratraversarii, asa ca ar fi avut de unde plati. "A fost vorba de o rea-vointa. Lucrarea a fost prinsa in bugetul primariei pe 2009 cu suma de 4,8 miliarde lei vechi. Ea costa 6,44 miliarde, dar noi am acceptat sa lucram pentru ca din calculele noastre reiesea ca suma de 4,8 miliarde acopera cea mai mare parte a proiectului. La un moment dat, am observat ca nu vor sa ne faca plati, desi aveau bani pentru asta. Am facut mai multe adrese si notificari catre RAGC, dar nu am mai primit niciun ban. In cele din urma am decis sa-i dau in judecata", a povestit Ganea. El a dezvaluit ca a cerut o intrevedere cu primarul Bacaului, Romeo Stavarache, in incercarea de a debloca situatia creata, dar acesta a dat bir cu fugitii. "Am fost o singura data la Primarie, la o discutie. A stat ascuns trei ore, dupa care eu am plecat. Nu a avut curaj sa vorbeasca cu mine. Eu cred ca, de fapt, nu s-a vrut sa se faca acea supratraversare", a apreciat constructorul.

Lucrare prinsa in buget

Proiectul supratraversarii cu conducte a pârâului Negel fusese prins in "Lista obiectivelor de investitii" aprobata de municipalitate pentru anul 2009. Potrivit Hotarârii nr.435 din 22 decembrie 2008 a Consiliului Local, supratraversarea conductelor de utilitati avea alocata suma de 4,8 miliarde lei vechi, suma asigurata din bugetul local.
In martie 2009, Consiliul Local a aprobat bugetul de venituri si cheltuieli a SC Compania de Apa Bacau. Conform HCL 50 din 23 martie 2009, supratraversarea pârâului Negel era prinsa in Contul de executie privind creditele bugetare pentru finantarea investitiilor. Nu si banii necesari realizarii investitiei.

Notificari si scrisori de atentionare

Prinsa intre ciocan si nicovala, Compania de Apa a remis Primariei Bacau mai multe notificari in care anunta ca societatea Rom-Gan a facturat o parte a lucrarilor si doreste incasarea banilor. In total, potrivit corespondentei oficiale purtate cu institutia edilitara, Compania de Apa a transmis trei scrisori de atentionare Primariei, prin care cerea virarea banilor destinati platii lucrarilor executate de Rom-Gan. Primaria nu a schitat niciun gest la cererile financiare ale furnizorului de utilitati.
Petrus Radulescu, directorul executiv al Companiei de Apa, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca lucrarea a avut un buget complet, pentru ca altfel nu putea fi scoasa la licitatie. "Nu am cum sa va dau prea multe detalii. Nu sunt in localitate. Lucrarea stiu ca a fost intrerupta din lipsa resurselor financiare. Nu stiu ce fel de informatii aveti, dar asta pot sa va spun. Lucrarea a avut un buget complet, altfel nu se putea tine licitatie", a spus Radulescu. Mai mult, in toamna lui 2009, Compania de Apa a remis o adresa nr.7364 catre Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) prin care cerea lamuriri cu privire la cazul supratraversarii pârâului Negel. Raspunsul ANRMAP stipuleaza ca responsabilitatea realizarii investitiei ar apartine Companiei de Apa, devreme ce aceasta avea prinsa in buget suma destinata finantarii buclucasului proiect.

Regularizare blocata de indiferenta edililor

Tergiversarea finantarii lucrarilor de supratraversare cu conducte a pârâului Negel a stopat un alt proiect de anvergura, desfasurat prin intermediul Directiei Apelor Siret: regularizarea albiei pârâului. In iulie 2009, Directia Apelor a remis Companiei de Apa o Instiintare prin care atentiona societatea de utilitati ca "prin neexecutarea supratraversarilor, nu se pot continua lucrarile prevazute in programul pe anul 2009". Concret, Directia Apelor viza dezafectarea podetului de beton existent pe cursul Negelului si consolidarea digului de protectie in zona acestuia. Lucrarile nu au mai fost realizate niciodata, pentru ca supratraversarea cu conducte nu s-a mai concretizat. Prefectul Neculai Olaru, fost sef al Directiei Apelor la data respectiva, a confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca regularizarea Negelului nu a mai putut avea loc. "Directia Apelor a facut demersuri la acea data pentru a preintâmpina evenimente nedorite. In cazul de fata trebuia realizata deblocarea cursului Negelului si a albiei acestuia, mai ales ca existau precedente legate tot de obturari ale cursului. In proiect era prinsa si supratraversarea conductelor pentru ca Directia Apelor avea in plan dezafectarea podetului. Acest lucru nu s-a intâmplat nici pâna astazi. Sigur, acesta poate fi si unul dintre motivele pentru care cartierul CFR a fost inundat", a apreciat fostul sef al Directiei Apelor Siret.
De cealalta parte, Emil Vamanu, directorul tehnic al Directiei Apelor Siret, a declarat ca institutia a corespondat din plin cu Primaria Bacau. "Nu e rezolvata problema cu fondurile pentru finantarea lucrarilor. Utilitatile trebuiau ridicate pe acea estacada, iar lucrarile trebuiau continuate", a explicat Vamanu.

MAI va fi sesizat

Blocajul care a dus la inundarea cartierului CFR va ajunge pe masa Ministerului Administratiei si Internelor (MAI). Subprefectul Constantin Scripat a anuntat ca MAI urmeaza sa efectueze un control in acest caz. "Pe baza informatiilor si documentelor pe care le detin rezulta ca principalii vinovati de situatia creata sunt Primaria Bacau si RAGC, societate care ii este subordonata. Pentru clarificarea situatiei si depistarea unor masuri concrete, vom solicita un control de la o alta institutie decât Directia Apelor, Serviciul de Gospodarire a Apelor, Primarie sau RAGC. Ca sa fiu mai concret vom sesiza MAI si vom cere efectuarea unui control", a declarat Scripat.

Lucrari sistate din cauza unui… proprietar

Intr-un raspuns remis cotidianului Desteptarea, Primaria Bacau s-a aparat precizând ca lucrarile de supratraversare cu conducte sunt responsabilitatea Companiei de Apa si ca ele au fost sistate din cauza unui… proprietar. "Investitia la care faceti referire este finantata si executata de catre Compania de Apa. Din informatiile noastre, Compania de Apa a sistat pentru o perioada aceste lucrari ca urmare a refuzului unui proprietar din zona de a permite accesul utilajelor executantului lucrarii pe terenul sau, proprietate privata”, se arata in raspunsul citat.
Lucian Bogdanel

CET-ul scade sub 21.000 de consumatori

In cele doua luni care au trecut de când regulamentul de debransare a ajuns la asociatiile de proprietari, in jur de 500 de bacauani si-au incheiat socotelile cu CET-ul. Desi sunt mai putine renuntari la sistemul centralizat de incalzire decât in alti ani, tendinta ramâne. Doar lipsa banilor mai incurca planurile celor care isi doresc o centrala termica individuala.

La sfârsitul sezonului rece 2009-2010, CET Bacau mai avea 21.707. Debransarile din aceasta vara vor determina scaderea numarului de consumatori sub 21.000. “In urma cu aproape doua saptamâni aveam inregistrate aproape 500 de cereri de debransare,ne-a declarat Sorin Adrian Capat, director general al CET. consumatori. Avem si solicitari de rebransare, de la agenti economici si de la locatari ai blocurilor ANL de pe strazile Bucegi si Fagaras. Acestia au centrala de scara, cu costuri mari. In zona se reabiliteaza PT 31, ceea ce inseamna ca apartamentele bransate la acesta vor beneficia de servicii de calitate.” Numarul apartamentelor debransate din municipiul Bacau este de doua ori mai mare decât cel al locuintelor racordate la CET. In ciuda promisiunilor pe care administratia locala le-a facut locatarilor, cu privire la imbunatatirea calitatilor acestui serviciu de utilitate publica, bacauanii s-au saturat de intreruperi in furnizarea caldurii sau a apei calde si, mai ales, de modul in care se repartizeaza cheltuielile in asociatiile de proprietari.

Regulament de jupuit locatarii

Perspectiva inchiderii CET-ului ramas fara consumatori a speriat administratia locala. Prin urmare, anul trecut a fost pus la punct un regulament de debransare drastic. Acesta are rolul de a descuraja locatarii, dar in cele din urma s-a dovedit ca bacauanii sunt dispusi sa piarda si bani, si timp, numai sa scape de serviciul centralizat de termoficare. Pasii pentru debransare sunt multi si greoi. Locatarii trebuie sa obtina acordului vecinilor pentru a se desprinde de la sistem. Apoi, trebuie sa aiba acordul asociatiei de proprietari, obtinut in adunare generala, ceea ce este stupid, deoarece termenul pentru organizarea acestor adunari a fost 31 martie, iar debransarile au loc vara. Obligatorie anul acesta este intocmirea unui referat tehnic de catre o firma autorizata (costul este intre 300 si 400 de lei). Dosarul complet se depune la CET. Lucrarile de debransare se realizeaza, obligatoriu, cu echipe de la CET, iar locatarii trebuie sa accepte tarifele societatii.

Hârtii inutile si piedici absurde

Locatarii, la fel ca si majoritatea sefilor din asociatiile de proprietari, cred ca referatul tehnic cerut de CET este inutil. Pe baza acestuia, instalatiile din blocuri ar trebui redimensionate, in functie de consumatorii ramasi. De la locatari, pâna l reprezentantii firmelor indicate de CET pentru intocmirea referatelor tehnice, toata lumea este convinsa ca nimeni nu va investi in modificarea instalatiilor. Prin urmare, locatarii ramân cu banii dati si cu nervii macinati. “Aceasta debransare m-a disperat, ne-a declarat Maria Tandurel, proprietara unui apartament de pe strada Alecu Russo. Am contactat intâi una dintre firmele de pe site-ul CET. Am platit pentru proiect, dar când a venit proiectantul acasa, mi-a cerut alti bani. Reprezentantul firmei mi-a spus ca asa e lumea, fiecare vrea sa faca un ban in plus. Insemna sa platesc proiectul de doua ori.”

Bete in roate la asociatie

Altor locatari li se pun bete in roate chiar la asociatia de proprietari. “Mi-am luat doua saptamâni de concediu ca sa montez centrala, ne-a povestit Irina Bacauanu, locatara pe strada Luminii. Luni trebuie sa merg la serviciu si eu nu am inca dosarul complet.” Proiectul a costat-o 300 de lei si urmeaza sa fie dus de propiectant la CET, pentru avizare, asa cum se prevede in regulament. “Am cerut acceptul asociatiei pentru debransare, dar presedintele se opune. Spune sa-i aduc proiectul, sa-l analizeze.” Intr-adevar, presedintele Ion Dragomirescu, de la Asociatii Luminii, refuza sa isi dea acordul pentru debransare. “Trebuie sa vad proiectul, ne-a declarat acesta. Trebuie sa stiu cum se modifica instalatia. Daca nu il aduce, nu-i semnez. Avem centrala termica in zona, iar capacitatea ei a ajuns la 40%. Daca se mai debranseaza si altii, ajunge la 30%. Nu ma poate obliga nimeni sa dau acordul asociatiei pentru debransare.” Ion Dragomirescu invoca faptul ca trebuie organizata adunare generala, dar recunoaste ca alti 4 proprietari s-au debransat in aceasta vara, iar lor le-a dat acordul. Potrivit HCL 216/2009, si asociatia trebuie sa avizeze proiectul tehnic. Aceasta este o bucla inutila in procedura de debransare. Asociatiile nu au resursele financiare pentru a redimensiona instalatiile, iar dreptul locatarilor de a-si alege sursa de caldura nu poate fi ingradit.

Din acest an, CET nu mai permite debransarea cu alti mesteri decât ai sai. Concurenta este, asadar, exclusa, iar tarifele sunt fixe. Debransarea unui singur calorifer costa 44,04 lei, iar reintregirea unui circuit de incalzire la baie (eliminarea tevii groase de incalzire si pastrarea celei subtiri, de transport) costa intre 109 si 242 de lei, in functie de solutia tehnica aleasa. Busonarea unui racord costa 24,92 lei.
Doina Mincu