Admiterea in liceu, la final

Elevii care au finalizat cursurile invatamântului gimnazial si care nu au reusit sa intre la un liceu, au primit acum o noua repartizare. In perioada 1-10 septembrie 2010, la sediul Inspectoratului Scolar Judetean Bacau a avut loc a treia etapa de admitere în învatamântul liceal de stat.

S-au putut inscrie toti absolventii clasei a VIII-a, care nu au participat la nicio repartizare sau nu au fost repartizati în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevazuta de metodologie sau care si-au încheiat situatia scolara ulterior etapelor anterioare. "Conform metodologiei de organizare si desfasurare a admiterii in invatamântul liceal de stat, pentru anul scolar 2010-2011, comisia judeteana de admitere a aprobat inca 119 redistribuiri de candidati, pe locurile ramase neocupate in diferite colegii si licee din intreg judetul", a explicat prof. Florin Lazar, inspector scolar general.

Cei mai multi au ajuns la Colegiul Tehnic „D. Mangeron”

24 dintre absolventii de clasa a VIII-a, repartizati in aceasta etapa, au ajuns la CT “D. Mangeron” Bacau, pe profilele mecanica (cei mai multi – 16), electric si economic. Alti 6 au fost repartizati la CT “A.Saligny” Bacau, profil industrie textila si pielarie, instalatii si lucrari publice, 3 la CT “Letea” Bacau – profil electric, 6 la Grupul Scolar “Petru Rares“ Bacau – profil turism si alimentatie, si câte unul la Colegiul Teoretic “H. Coanda” (profil matematica-informatica), Centrul Scolar de Educatie Incluziva nr. 3, Liceul de Arta “George Apostu” Bacau si Grup Scolar de Mediu “Gr. Antipa”. Si in judet s-au facut redistribuiri la CT “Ion Bocea” Buhusi – 9 candidati, SAM Parincea – 13, CT “G. Asachi” Onesti (profil constructii, instalatii si lucrari publice, electric si mecanica) – 9, CT “Petru Poni” Onesti (profil industrie alimentara, comert, industrie textilea si pielarie, mecanica) – 11, Grup Scolar Auto Onesti (electric, mecanica, turism si alimentatie publica) – 4, CT “D. Ghika” Comanesti (profil electronica automatizari, industrie textila si pielarie) – 5 , CT “G. Cobalcescu” Moinesti (profil mecanic) – 4, Colegiul National “Grigore Moisil” Onesti (mate – info) – 4, unul la Grup Sportiv “Nadia Comaneci“ Onesti, trei la Grup Scolar “Al. Vlahuta” Podu Turcului, doi la Grup Scolar “J.M. Elias” Sascut, sapte la Grup Scolar Darmanesti, doi la Grup Scolar Rachitoasa si câte unul la Grup Scolar Tg. Ocna si Liceul Teologic “Fericitul Ieremia” Onesti.

Masuri de prevenire a abandonului scolar

Tot in aceasta etapa au primit repartizare in liceele bacauane si 4 elevi de etnie roma. “Aceste masuri au fost luate pentru înlaturarea posibilelor situatii de abandon scolar la trecerea din clasa a VIII-a în clasa a IX-a si pentru cuprinderea tuturor absolventilor de gimnaziu în forma ulterioara de învatamânt”, a mai spus Lazar. In acest an au absolvit cursurile gimnaziale peste 7.000 de elevi.
Roxana Neagu

Bacauanii vor locuri de parcare in jurul blocurilor. Mii de cetateni s-au inscris pe liste la asociatiile de proprietari pentru a prinde macar un spatiu. Desi oamenii astepta de mult timp un raspuns din partea primariei, nici pâna acum administratia locala nu a luat vreo masura.

Mii de masini parcate la intâmplare. In Bacau cetatenilor le este foarte greu sa mai gaseasca un loc de parcare in apropierea casei. Bacauanii au cazut la mica intelegere cu vecinii. Multi si-au adjudecat un spatiu chiar daca nu platesc anual impozitul la stat pentru acel loc. Desi in nenumarate rânduri primaria a promis ca va amenaja parcari de cartier, pâna acum nu s-a realizat nimic. Asociatiile de proprietari din municipiul Bacau au primit sarcina de la primarie sa adune cererile pentru concesionarea locurilor de parcare. S-au intocmit tabele cu solicitanti, insa operatiunea s-a oprit aici. Mii de cetateni astepta acum locul de parcare mult dorit. “Am facut tabelele cerute, insa nu s-a mai intâmplat nimic. Locatarii au asteptat sa inchirieze locuri de parcare, dar nici pâna astazi nu au reusit. Au pus singuri stapânire pe domeniul public. Si-au trecut si numerele de inmatriculare pe locurile alese. Au fost si scandaluri. Au ajuns gata sa se taie cu cutitele”, a declarat Aurel Acatincai, presedinte al Asociatiei de Proprietari 75. La o alta asociatie de proprietari din Bacau este aceeasi situatie. “Am avut solicitari de la locatari. Ni s-a spus sa facem tabele, dar le avem pe la asociatie, prin sertar. Nu s-a mai decis nimic. Se auzea ca va fi taxa de platit. Nu mai stim nimic de la primarie. Ni s-a spus sa facem tabele, le-am facut”, a declarat Radu Dughir, presedintele Asociatiei 303 Energiei.
De cealalta parte, primariei parca-i sunt straine aceste liste de asteptare. Intrebati câte cereri a primit primaria pentru locuri de parcare in jurul blocului, reprezentantii acesteia au raspuns. "Pâna in prezent nu am primit nicio cerere din partea persoanelor fizice pentru a obtine un loc de parcare. Impreuna cu Politia Primariei si Politia Municipiului Bacau se lucreaza la un Regulament care prevede posibilitatea acordarii unui loc de parcare, in zonele in care este posibil acest lucru, Regulament care va fi supus aprobarii Consiliului Local. Toate parcarile care vor face obiectul acestui Regulament vor fi amenajate iar delimitarile se vor face pentru fiecare loc in parte. Alte detalii legate de modul de acordare, criterii, preturi, zone etc. vom avea in momentul in care, acest Regulament se va dezbate in comisiile de specialitate, respectiv in plenul Consiliului Local", a declarat Ionut Tomescu, purtator de cuvânt al Primariei Municipiului Bacau. In tot acest timp bacauanii se razbuiesc cu vecinii pentru un loc de paracre cât mai aproape de casa.
S. Filimon, D. Mincu

Drumurile noastre, toate…

Marea Asfaltare initiata de municipalitatea bacauana nu putea ocoli clientela politica transpartinica. Daca grosul contractelor a fost adjudecat de societatea Bitunova SRL, la contractele suplimentare s-a infiltrat Luconsa BM SRL din Galati. Firma apartine afaceristului Constantin Bojian care, intre 2005 si 2007, a detinut functia de administrator special al societatii Drumuri si Poduri SA Vrancea, aflata sub administrarea Consiliului Judetean condus de social-democratul Marian Oprisan.

Dupa o jumatate de an in care strazile principale ale municipiului Bacau au aratat ca dupa razboi, Primaria s-a apucat sa cosmetizeze infrastructura rutiera a orasului in ceea ce edili au numit pompos "Marea Asfaltare". Pe 26 mai 2010, conform anuntului de atribuire, societatea Bitunova SRL a câstigat contractul de "executare a covoarelor bituminoase foarte subtiri la rece", in valoare de 4,76 milioane RON (peste 47 miliarde lei vechi). Contractul viza asfaltarea arterelor principale ale municipiului Bacau, precum si a zonei centrale a orasului.
Potrivit documentelor de inmatriculare de la Registrul Comertului, societatea câstigatoare a avut mai multe puncte de lucru in tara printre care si unul in…Bacau, pe strada Izvoare nr.117, in baza unui contract de comodat datând din 24 noiembrie 2005. Comodatul a expirat dupa 1 an, firma mutându-se din municipiu.

Firma din Galati

Contractul initial, in suma de peste 47 de miliarde lei a fost suplimentat la inceputul lunii septembrie cu suma de 906 mii RON (peste 9 miliarde lei). Cauza achizitiei suplimentare de lucrari, asa cum reiese din motivatia formulata de serviciul achizitii publice din Primarie, este ca "dupa executia lucrarilor de frezare a suprafetelor carosabile, s-a constatat ca degradarile din stratul de uzura si de baza sunt mai mari si mai in profunzime decât cele estimate".
Alti bani, alta distractie. Beneficiarul "suplimentului" de 9 miliarde a fost tot Bitunova SRL, dar de aceasta data in asociere cu o firma galateana: Luconsa BM SRL. Proprietarul societatii este Constantin Bojian, afacerist care in 2005 a fost numit in functia de administrator special al societatii Drumuri si Poduri SA, apartinând Consiliului Judetean Vrancea. La data respectiva, presa vrânceana a facut un imens tapaj pe seama numirii in functie a lui Bojian care avea legaturi cu un alt constructor cu greutate ce dorea sa se implice in privatizarea firmei detinute de CJ Vrancea: Vega 93 SRL Galati.
Dupa doi ani de administratie speciala, Bojian a renuntat, in noiembrie 2007, la functia detinuta in societatea Drumuri si Poduri Vrancea, fiind inlocuit cu un alt Oprisan, Ioan Oprisan, o simpla coincidenta de nume cu seful Consiliului Judetean, Marian. Retragerea din pozitia de administrator special a lui Bojian a coincis cu revenirea acestuia in societatea Luconsa BM, infiintata de afacerist in ianuarie 2004, si cu iesirea Vega 93 SRL din schema privatizarii Drumuri si Poduri SA Vrancea. Potrivit presei vrâncene, Vega avea datorii importante catre Drumuri si Poduri SA, laolalta cu alta firma galateana, Citadina 98 SA, in actionariatul careia apare aceeasi… Vega 93 Galati.
Practic, au sugerat la data respectiva jurnalistii vrânceni, cu mâna administratorului special Bojian, firma de constructii galateana abonata la contracte publice, si-a stins datoriile catre Drumuri si Poduri mimând intentia de a privatiza societatea detinuta de CJ Vrancea.

Lucreaza pe Trotus

Vega lucreaza de zor si in judetul Bacau. Societatea galateana a câstigat in ianuarie 2010 un contract de peste 284 milioane RON (aprox. 70 de milioane euro) privind regularizarea râului Trotus. De asemenea, tot de la Directia Apelor Siret, Vega s-a mai procopsit cu un contract, amenajarea râului Moldova, in suma de 10,4 milioane RON.

200 de miliarde pe gropi

La inceputul anului, strazile din municipiu – in cea mai mare parte a lor – erau pline de gropi. Procedeul folosit de municipalitate la asfaltarea lor, in 2009, fusese aceeasi turnare la rece a covoarelor bituminoase subtiri. In numai un an, asfaltul a cedat, lucru vizibil de altfel si pe arterele proaspat reabilitate de municipalitate. Aici asfaltul nu depaseste grosimea de 3-5 cm, iar suprafata este deja denivelata din cauza traficului tot mai intens. Anul trecut, Primaria a inclus 14 strazi in planul de reabilitare a infrastructurii rutiere. La data respectiva, Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei, aprecia ca municipalitatea ar fi cheltuit 200 de miliarde lei vechi pentru refacerea strazilor. “In anul 2009, investitiile in infrastructura rutiera din municipiul Bacau au insumat peste 200 de miliarde de lei vechi, concretizati in modernizarea in proportie de 90% a 14 strazi din cartierele periferice, amenajarea a patru sensuri giratorii si reparatii si reparatii curente pentru strazile asfaltate, precum si pentru trotuare, alei, parcari si marcaje rutiere”, afirma acesta.

Promisiunile pe care Primaria Municipiului Bacau le face sinistratilor de pe strada Arcadie Septilici sunt doar vorbe-n vânt. Asta spun oamenii care au ramas pe drumuri dupa inundatiile din luna iulie. Spernata ca vor avea o casa noua pâna la iarna nu mai exista, cu toate ca aproape in fiecare zi li se spune ca vor primi ajutor. In timp ce in paginile publicatiei Mesagerul, edilii se lauda singuri, la fata locului acestia sunt injurati printre dinti de napastuiti.

Urmele inundatiei din luna iulie se mai pot vedea si acum pe strada Arcadie Septilici. Nici acum oamenii nu au o casa in care sa stea. Doar peretii darâmati si mobila stricata le-a mai ramas. Reconstructia caselor afectate de inundatii trebuia sa inceapa de mult timp. Este vorba de 12 case, doar in municipul Bacau. Oamenii dorm si acum prin vecini, sau si-au incropit baraci. De paturi nici nu poate fi vorba. Sinistratii si-au pus saltelele mucegaite pe niste scaune. Spun ca asa vor infrunta iarna care vine. Mesajele pe care administratia le transmite sunt multe si diverse. Casele se vor reconstrui, ba cu bani de la Guvern, ba cu ajutor din partea primariei. Oamenilor li s-a promis ca vor avea bani in cont. Nici la aceasta ora sumele promise nu au ajuns la beneficiari. Sinistratii spun ca au mers deja la firmele care ar trebui sa le construiasca locuintele, dar acestea i-au refuzat pentru ca suma oferita de municipalitate nu este de ajuns.

Le-au murit laudatorii

Desi este clar ca nimeni nu s-a implicat in aceasta problema, in ziarul primariei, realizat si distribuit din banii contribuabililor, mesajul este unul clar: Primaria Municipiului Bacau este "singura autoritate care s-a implicat efectiv pentru ajutorarea celor afectati de inundatii". Conform aceleiasi publicatii, consilierii locali bacauani au aprobat alocarea ajutoarelor de urgenta necesare reconstructiei si repararii caselor distruse de viitura. Pâna acum, oamenii nu au vazut nici constructori, nici materiale si nici bani. Vizite din partea administratiei primesc periodic, insa doar atât.

Domnisoara viceprimar scrie drepturi la replica

In loc sa puna umarul la ajutarea sinistratilor din cartierul CFR, domnisoara viceprimar Roxana Mironescu a remis cotidianului Desteptarea un drept la replica, dupa un model brevetat deja de primarul Stavarache. Documentul nu produce niciun argument vizavi de materialul citat – “Sinistrati umiliti” –, ba mai mult, pune la indoiala declaratiile napastuitilor de pe strada Arcadie Septilici. Acestia au inregistrat o convorbire avuta cu Mironescu, in care domnisoara viceprimar ii anunta pe sinistrati ca trebuie sa se ocupe singuri de refacerea caselor distruse de inundatii. “Nu stiu daca, totusi, iarna va va prinde in casa noua”, le-a comunicat ea sinistratilor.
Sinziana Filimon

Asaul nu a primit bani pentru calamitati

Locuitorii din Asau sunt ghinionisti. Au ajuns la concluzia asta din doua motive: in primul rând din cauza inundatiilor, care nu i-au iertat nici in 2010, in al doilea rând, din cauza banilor. Nu se stie din ce cauza, comuna lor a fost sarita de Guvern, la acordarea sumelor pentru drumuri si poduri.

In luna iunie, mai exact in zilele de 26 si 27, asadar in “primul val” de inundatii din aceasta vara, apele vijelioase ale Pârâului Asau au crescut si au distrus case, poduri, punti si drumuri. “Pagubele au fost estimate la 10.849.000 lei, fara drumul reabilitat prin fonduri SAPARD in 2004, distrus 40-50 la suta de inundatiile din 2005 si rupt iar de viitura in vara aceasta, dupa ce fusese reabilitat”, arata edilul Constantin Radulescu. Dumul Asau – Apa Asau – Paltinis, reparat prin programul SAPARD sI finalizat in iulie 2008 avea garantie pâna pe 4 iulie 2010, iar apele l-au rupt in iunie. Edilul sustine ca a facut demersuri peste tot, incepând cu Prefectura si CJSU si terminând cu Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala (APDRP) din Iasi, unde a facut doua interventii.

“Da-ne, Doamne, gabioane!”

Edilul n-a stat cu mâinile in sân in asteptarea banilor. S-au facut eforturi pentru reabilitarea infrastructurii si indepartarea aluviunilor. Din cele 5 poduri avariate, autoritatile au refacut doua: podul din Pietrosu si cel din Paltinis. Pentru restul nu mai are resurse. Din cauza asta, oamenii trec prin apa cu caruta ca sa-si duca mortii la groapa sau sa aduca fânul de pe câmp. “Toate comunele din jur au primit sprijin de la Guvern, numai Asaul, care are primar PSD, nu a primit, desi se stie ca a fost mai tare afectat de inundatii. Cât de putin sa ne fi dat, ca sa inlaturam pericolul de a fi inundate casele din punctul Bartea, tot era bine”, afirma Constantin Radulescu. Autoritatile locale au incercat sa amenajeze albiile folosind un buldozer si un buldoexcavator, dar sunt munti de bolovani de scos din Pârâul Asau. Lista lucrarilor e lunga: refaceri de terasamente, acostamente, parapet, repararea a 5 poduri, 7 podete si 9 km de drum, o subtravesare pe DC 146, 400 m de decolmatat si de realizat 960 de metri liniari de gabioane.
Silvia Patrascanu

Batrânete linistita, la Solont

Un român stabilit in Australia sustine financiar de ani buni un camin de batrâni. El a cumparat teren si casa in comuna Solont si a amenajat aici unitatea de asistenta sociala. Doar unii batrâni contribuie la cheltuieli, dar si acestia numai cu o mica parte din pensie.

Departe de lume, intr-un cadru natural mirific, in care linistea este atotstapânitoare, la capatul satului Solont, se gaseste singurul camin de batrâni din judet infiintat de o fundatie umanitara. Aici s-au retras mai multi batrâni pensionari pentru a-si astepta sfârsitul. Au venit cu ani in urma sa locuiasca in acest camin, care pentru ei reprezinta acum adevarata familie. Au renuntat la agoniseala lor de o viata in favoarea rudelor apropiate, si-au luat cu ei câteva lucruri facute de mâna lor si li s-au incredintat unor oameni cu suflet mare, care s-au oferit sa-i ingrijeasca. Toti au rude, dar acestea nu s-au angajat sa aiba grija de ei. Mai mult, in foarte putine cazuri vin sa-i viziteze. "Mai am rude, dar n-am avut incotro, am ajuns aici, ne-a spus Paraschiva O., in vârsta de 80 de ani. Muncesti, faci casa si ajungi la batrânete fara ajutor de la nimeni. Am lasat tot si am venit aici acum trei ani." La rândul ei, Radeana D., o batrâna in vârsta de 83 de ani, are aceeasi amaraciune in suflet: "Mi-a murit primul sot la un an de la casatorie. Am un baiat cu el. M-am recasatorit. Cu al doilea sot am trait 22 de ani. Mi-a murit si el. Nu am avut copii impreuna, dar i-am crescut pe cei trei ai lui. M-am imbolnavit la câtva timp de la moartea sotului, dar niciunul dintre ei nu s-a oferit sa ma ingrijeasca. Am plecat la camin si stau aici de sase ani. Mi-e dor sa ma mai duc pe acasa, dar nu plec, pentru ca stiu ca nu sunt dorita!" Serbanica Pospai a venit la acest camin in urma cu sase ani tocmai din Bucuresti. Femeia ne povesteste: "Eu am fost foarte bolnava, am suportat patru operatii si la externarea din spital am vrut sa ma retrag la fratii mei. Dar s-au gândit ca trebuie sa ma ingroape si nu m-au primit. Dumnezeu a facut ca sa vin incoace. In camin mi-am revenit. Cei de aici mi-au lasat pensia mea, de 400 de lei, nu s-au bucurat la ea."

"Stau aici pâna ma va chema Domnul la el!"

Caminul de Batrâni de la Solont a fost infiintat in urma cu mai bine de 10 ani de catre fundatia umanitara Nursing Home Mission Elim, al carei fondator si presedinte este Vasile Bara. Atunci, fondatorul, care are dubla cetatenie, româna si australiana, a cumparat terenul si casa pe care apoi a renovat-o si careia i-a adaugat alte cladiri. Vasile Bara locuieste impreuna cu familia in Australia. In fiecare an vine pentru câteva saptamâni, impreuna cu baietii si uneori cu sotia, de nationalitate germana, la Solont. "Stau la camin si pun umarul la tot ce trebuie facut aici, ne spune Persida Godiciu, administratorul caminului. Aici sunt sase camere cu câte doua locuri, una cu trei si alte doua cu patru. Caminul are incalzire centrala pe lemne si pe gaze, spalatorie, sala de dusuri, bucatarie, moderne si dotate cu tot ce trebuie." Camerele sunt prevazute cu grup sanitar, iar batrânii au posibilitatea si sa se intâlneasca intr-o sala de club. Cei in putere ajuta la gradinarit. Zilnic, din meniu nu lipsesc carnea de pasare sau de vita si desertul. "Aici avem asigurat tot ce ne trebuie, mai declara Serbanica Pospai. Mâncarea este destul de buna, nu putem noi sa mâncam cât ne da. Nu plec de aici. Stau pâna ma va chema Domnul la el!" La acest confort unii batrâni contribuie cu o parte din pensie, dar pe lânga ei mai stau in camin si alte persoane amarâte care nu au niciun venit. Si contributia celorlalti, insa, reprezinta o mica parte din cheltuieli. Acum in camin sunt gazduite 11 persoane. Unitatea nu are acoperita intreaga capacitate de cazare, deoarece fundatia, respectiv presedintele ei, nu poate sustine decât ingrijirea celor 11 persoane.
Elena Tintaru

Mai oropsiti decât robii

Vasile Gauca locuieste intr-un apartament de doua camere de pe strada Proiectantului. Nu are venituri si nu-si permite sa mai plateasca apa calda si caldura de la CET. Din aceasta cauza, a decis sa-si debranseze locuinta de la sistemul centralizat. A intocmit toata documentatia ceruta de regulamentul de debransare stabilit prin hotarâre a Consiliului Local Bacau, a obtinut avizul asociatiei de proprietari, insa când a ajuns la CET i s-au naruit toate planurile. “M-am dus la CET vinerea trecuta, ne-a declarat Vasile Gauca. Am vrut sa depun dosarul, insa mi s-a spus ca nu voi fi debransat. Am cerut sa discut cu directorul societatii. Era plecat si m-a primit un alt angajat. Eram impreuna cu o vecina care, de asemenea, dorea debransarea. Am fost facuti cu ou si cu otet.” Vasile Gauca sustine ca i s-a refuzat dosarul sub pretextul ca scara pe care locuieste este suta la suta bransata la CET. “Asta nu ma intereseaza pe mine. Nu ma poate nimeni obliga sa primesc un serviciu daca nu am bani sa-l platesc. Angajatul de la CET ne-a spus sa ne invatam a trai iar ca in comunism sau, daca nu ne convine, sa ne mutam in alta parte.”

De la CET la primarie si retur

Cei doi locatari nu s-au dat batuti. “Am fost la viceprimarul Mironescu. M-a trimis inapoi la CET, sa discut cu directorul Capat. Luni l-am gasit. Directorul mi-a spus acelasi lucru: nu ma debranseaza fiindca toate apartamentele de pe scara sunt bransate la CET. Eu am facut documentatia, a fost gata pe 2 septembrie, m-am incadrat in termen si nu mi se pare normal sa fiu refuzat.” Locatarul mai spune ca nu are niciun venit si nu-si permite sa plateasca intretinerea. “Voi taia tevile din apartament si gata.” Administratorul Asociatiei de proprietari 89 confirma cele declarate de locatar si considera ca “alesii sunt platiti de noi ca sa ia decizii impotriva noastra.”

Lege anti-bacauani

Directorul CET, Sorin Adrian Capat, ne-a declarat ca a discutat cu Vasile Gauca si i-a explicat de ce nu i se aproba debransarea, dar locatarul a refuzat sa inteleaga. “Am luat decizia respectând Legea 325/2006 si HCL 186/2009. Conform acestora, debransarea este interzisa pe scarile unde gradul de bransare la sistemul centralizat este de 100%. Eu nu dau solutii. Acestea sunt de competenta altora. Eu aplic legea.” Solutia ar fi, intr-adevar, de competenta alesilor locali. Acestia au decis insa legarea de CET a bacauanilor. Singura lor motivatie a fost mentinerea in viata a mastodontului prin care se scurg milioane de euro in buzunarele clientelei politice a administratiei.

Astazi este ultima zi in care mai pot avea loc debransari de la sistemul centralizat de incalzire. Spre deosebire de anul trecut, perioada in care aceste operatiuni au fost permise a fost mai scurta. CET a dat voie la debransare la 1 iunie si a pus punct sezonului la 15 septembrie. In alti ani, debransarea era permisa pâna la 1 octombrie.

Afacerist controversat, Vlasie este artizanul distrugerii Strandului Tineretului din Bacau. In 2006, el concesionat pentru 25 de ani 3,4 hectare din municipiul Bacau, sub pretextul realizarii unui parc de distractii de nivel european. Parcul a devenit istorie, bacauanii fiind privati in acest moment de un loc de agrement favorit. Mai multi consilieri locali si cetateni au demarat o actiune in instanta impotriva unor hotarâri emise de Consiliul Local si care erau favorabile societatii Gepex, patronate de Vlasie. Pe nepusa masa, procesul a fost stramutat de la Curtea de Apel Bacau la cea din Brasov, motivatia fiind ca presiunile mediatice pot influenta negativ judecatorii.
Pe lânga tunul de la Strandul Tineretului, Vlasie este si un abonat al deszapezirilor din municipiul Bacau. In iarna lui 2009, societatea Baixa, patronata de venerabila soacra a afaceristului bacauan, s-a ales cu mai multe contracte privind deszapezirea unor cartiere din Bacau. Prin societatile pe care le detine, Vlasie e recunoscut drept unul dintre cei mai importanti cotizanti la oficiosul personal al primarului Stavarache.

De numele lui Vlasie se leaga devalizarea Strandului Tineretului din municipiul Bacau, unul dintre ultimele spatii de agrement publice din oras. In 2006, afaceristul a pus mâna pe o comoara: peste 3,4 hectare de teren situate la câteva minute de centrul Bacaului. "Afacerea" s-a perfectat, in 2006, printr-un contract de concesionare in baza caruia Vlasie a preluat pentru 25 de ani Strandul Tineretului si anexele acestuia. "Preluarea" strandului s-a facut prin intermediul firmei Gepex, detinuta de Gica Vlasie.

Licitatie cu dedicatie

La semnarea contractului, societatea lui Vlasie si-a asumat o serie de obligatii vizavi de municipalitatea bacauana. Astfel, prin contractul nr. 30334 din 4 august 2006, firma s-a obligat sa reabiliteze capital baza de agrement.
La licitatia organizata de Primaria Bacau au cumparat caietul de sarcini sase firme, respectiv: Gepex, Ranfort Construct, Aurelio Construct, Koster, Complex Food si Vasion. În mod suprinzator, patru firme s-au retras din cursa pentru preluarea Strandului Tineretului, lasând loc doar celor doua firme ce apartin lui Gica Vlasie, Gepex si Vasion. 3,5 hectare au fost concesionate astfel în centrul orasului Bacau, pentru numai 50.000 lei (aproximativ 1,3 lei anual pe metru patrat). Concesiunea este pentru o durata de 25 de ani, cu posibilitatea de prelungire.
Contractul a fost amendat ulterior de mai multe ori, de fiecare data in favoarea concesionarului, care a beneficiat de nenumarate facilitati puse pe tava de edilii bacauani.
In august 2007, consilierii locali au dat unda verde proiectului de transformare a strandului in Parc de Distractii. Conform articolului 2 din HCL 322/2007, alesii au aprobat un Plan Urbanistic de Detaliu (PUD) prin care concesionarul Gepex se obliga la “modernizarea bazinelor de inot”, pe lânga realizarea unor investitii in construirea de terenuri de fotbal sau patinoare.

Piloni pentru… incubator

In 2008, din strand au rasarit mai multi piloni din fier beton. In baza autorizatiei de constructie nr.62, emisa in luna martie de compartimentul de specialitate al Primariei Bacau, Gepex a demarat o serie de lucrari la strand, fara a notifica insa Inspectoratul de Stat in Constructii (ISC). Pusi in fata unei situatii penibile, lucratorii ISC au promis ca vor efectua mai multe controale pe santier. Verificarile acestora au relevat ca firma care a efectuat concesionarea a schimbat de mai multe ori tema initiala a proiectului (n.r. – parc de distractii), alegând – in final – sa ridice fundul bazinului spre a reduce consumul de apa (!). La un moment dat, acelasi Vlasie dezvaluia ca a avut in intentie sa realizeze un incubator de afaceri cu bani de la Uniunea Europeana, insa proiectul a cazut. Pilonii, insa, au ramas, facând strandul impracticabil.

Concesionare nula

Conform contractului de concesionare, devenit functional incepând cu data de 4 august 2006, durata de realizare a investitiilor a fost stabilita la maximum un an si jumatate (18 luni). La 4 ani de la intrarea in vigoare a concesionarii, cadrul contractual e calcat in picioare atâta timp cât Gepex nu a modernizat bazinele de inot si nu a investit in amenajarea de terenuri de tenis si parcuri pentru copii, asa cum initial convenise cu Primaria. Gica Vlasie s-a plâns, in repetate rânduri, ca presa i-a creat o imagine proasta in fata institutiilor financiar-bancare. “Tot ce am facut acolo am facut din banii nostri. Articolele din presa ne-au creat o imagine nefavorabila in fata bancilor. Lucrarile sunt oprite in acest moment”, declara Vlasie pentru cotidianul Desteptarea in august 2009, incercând sa dea vina pe presa pentru lipsa investitiilor de la strand.

Proces stramutat

In vara anului 2008, un grup de consilieri locali social-democrati a atacat in instanta o hotarâre a CL care amenda pentru a treia oara contractul de concesionare, oferind Gepex posibilitatea de a construi, pe locul strandului, un centru de infrumusetare SPA, respectiv o cladire de birouri, pe care conducerea firmei a asimilat-o unui “incubator de afaceri”. Instanta a dat câstig de cauza consilierilor PSD, pentru ca hotarârea fusese aprobata cu jumatate plus unu din numarul alesilor locali, nu cu votul a doua treimi asa cum prevedea legea. Ulterior, aproximativ 60 de bacauani au devenit intervenienti in proces, in incercarea de a readuce la starea initiala Strandul Tineretului. Pe nepusa masa, dosarul privind jaful imobiliar de la strand a fost stramutat la Curtea de Apel Brasov, sub pretextul ca presiunea presei poate influenta negativ decizia instantei.
Lucian Bogdanel

Amenintati de baron

La inceputul lunii iunie, cei 60 de intervenienti au primit scrisori de la patronul Gepex, Gica Vlasie. Acesta a lansat mai multe amenintari explicite la adresa intervenientilor, somându-i sa-si exprime la sediul firmei nemultumirile si modul in care sunt afectati de starea actuala a strandului.

Abonat la deszapeziri

In urma unei licitatii organizate in octombrie 2009, societatea Baixa SRL, patronata de soacra lui Gica Vlasie a câstigat mai multe contracte privind deszapezirea unor zone din municipiul Bacau. Mai mult, sediul Baixa din localitatea Ursoaia, comuna Negri, este inchiriat catre firma Vasion, o alta societatea patronata de Vlasie. Potrivit primarului comunei Negri, Iulia Riglea (PD-L), contractul de inchiriere este semnat cu firma lui Vlasie in vara lui 2009.

In pietele bacauane, legea o fac speculantii. Sunt usor de recunoscut: vând cantitati imense de marfa, nu lasa la pret, nu au bataturi de la sapa si nici nu stiu pe unde se mulge oaia, sunt familiari cu angajatii administratiei, cu agentii de ordine si chiar cu inspectorii. Pe lânga toate acestea, ocupa cele mai bune locuri din piete, tarabele cu vad, in timp ce producatorii adevarati sunt marginalizati sau li se incropesc „sectoare” pentru perioadele de vârf. Autoritatile cunosc situatia, promit solutii si atât.

In pietele din Bacau, producatorii agricoli sunt ca rudele sarace ajunse mai târziu la ospat. Li se face si lor loc, la o masa mai scunda decât cea din sufragerie, si sunt asezate pe scaune aduse de la bucatarie. Cam asa sunt tratati acum agricultorii care vin in piete cu produsele toamnei. In Piata Centrala, de exemplu, o parcare a fost transformata in careu pentru producatori. S-au adus tarabe din bazarul de pe strada Milcov, dar oamenii sunt nevoiti sa stea in soare sau in ploaie pentru a-si vinde produsele, in timp ce speculantii ascunsi in spatele societatilor comerciale au locuri asigurate in incinta acoperita a pietei. “Noi, mai marginalizati, ca de obicei, mai la periferia pietei, face haz de necaz Gica Bindac, producator de legume din Dragusani, comuna Parava. Totusi, cumparatorii vin si la noi, fiindca ne putem intelege. Cu cei din piata, nu prea.” Speculantii nu sunt duri doar fata de clienti, ci si fata de colegii de taraba. Acestia trebuie sa se alinieze la preturile stabilite de patronii societatilor comerciale, altfel o patesc. Dar presiunea nu se exercita numai asupra celor care vând la taraba. Dimineata, când producatorii ajung in piete, sunt aproape jefuiti de “intreprinzatori”. In timp ce doi- trei il asalteaza pe omul abia ajuns de pe drum, altii ii rascolesc marfa din remorca si chiar ii mai “usureaza” din incarcatura.

Ceva controale au inceput

Specula este incurajata chiar de legislatie si de cei care trebuie sa vegheze la aplicarea ei. In timp ce producatorii sunt puricati de autoritati, de la veterinari la inspectorii de la Directia Agricola, detinatorii de societati comerciale trebuie doar sa ii fenteze pe inspectorii Garzii Financiare si sa scape de amenzi fiindca nu elibereaza bon fiscal. “Eu am oi, ne-a declarat un crescator. Ca sa pot veni cu brânza in piata am fost nevoit sa ma autorizez, au venit veterinarii si au controlat daca am pus gresie si faianta unde fac brânza, daca am apa si in ce conditii incheg casul. Era cât pe-aci sa-mi ceara sa-l si imapchetez, ca la magazin. Daca trec de toate controalele, când ajung in piata prind loc in fundul halei, fiindca locurile cele mai bune sunt ocupate de unii care stau la bloc in oras si au vazut oi numai la televizor.” Nemultumirea producatorilor de brânza a ajuns si la conducerea Administratiei Pietelor. In urma cu aproximativ doua luni, noul director, Vasilica Busuioc, a promis ca va face ordine in hala de lactate fiindca a observat “ca unii vând cantitati prea mari de brânza. Vom verifica toate certificatele de producator.” La sfârsitul saptamânii trecute, directorul Busuioc ne-a declarat ca in urma controlului a fost implicata si Politia Economica si s-ar fi lasat cu adevarate “cutremure” la unele primarii. Datele concrete se lasa asteptate. In ciuda verificarilor, in hala de lactate, aceiasi ciobani de oras bat recordul la vânzare.

Primaria si „Big brother” contra mafiei

Consilierii locali au considerat ca singura arma pentru stârpirea mafiei din peite este mpânzirea acestora cu camere de luat vederi. Ei au motivat ca politistii primariei sunt depasiti de situatie. Propunerea de instalare a camerelor de luat vederi in pietele si oboarele din Bacau a trecut aproape nebagata in seama printr-o sedinta de consiliu local de la inceputul verii. Comerciantii cred ca aceasta este doar o cale de a mai transfera niste bani de la buget in niste buzunare de client politic. Cei care au vechime in piata cred ca mai intâi ar trebui create conditii civilizate de comert si stabilirea unor taxe rezonabile. Cât despre producatori, camerele sunt absolut inutile, la fel ca si patrulele de agenti locali care intorc privirea pentru a nu-i vedea pe traficantii de tigari sau de telefoane furate. Camerele de supraveghere vor fi instalate in Piata Centrala, Piata Sud, Piata de gros, Oborul Serbanesti si Bazarul Milcov.

Lipsa investitiilor, paguboasa pentru bugetul local

Pietele bacauane aduc venituri frumoase la bugetul local, dar ar putea fi mai rentabile daca investitiile nu ar fi amânate la nesfârsit. Astfel, in Piata Centrala si in Piata Sud, din cauza tergiversarii proiectului de inchidere a spatiilor cu tarabe, exista perioade moarte ca incasari. Astfel, iarna trecuta, au fost zile in care Piata Centrala aducea in jur de numai 7.000 de lei din taxa la taraba. De teama ca le ingheata marfa, nici producatorii, nici speculantii nu se aventurau in piete. Pierderile si disconfortul ar fi putut fi evitate daca piata ar fi fost modernizata, asa cum a promis administratia locala. Nici vara nu a fost mai bine, p âna in urma cu câteva saptamâni. Etajul Pietei Centrale a fost modernizat, insa a fost uitata montarea aerului conditionat. Acesta a fost instalat dupa doi ani. Piata de gros, care ar fi trebuit savina in sprijinul producatorilor este tot o piata obisnuita, numai ca are preturi mai mici. Conditiile de aici sunt neatractive, asa ca si incasarile sunt reduse. Depozitele din hala sunt goale. In loc sa fie un nod pentru desfacerea produselor agricole, piata de gros nici macar nu-si scoate banii de intretinere.
Doina Mincu

O mama care intra pe usa DGASPC si anunta “Vreau sa-mi dau copilul” a devenit o scena obisnuita. Unii parinti câstiga putin sau nu mai au slujba, altii sunt prea slabi ca sa-si invinga spaima si sa se sacrifice pentru copii. La sfârsitul lui august, numarul copiilor abandonati in maternitati era mai mare decât in intreg anul 2009.

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau se confrunta cu un “val” de abandonuri, dar vârful acestui fenomen e asteptat abia in iarna. De la inceputul anului, 28 de nou-nascuti au fost parasiti in maternitatile din judetul Bacau. “Celor 14 fetite si 14 baietei, dreptul de a creste in propria familie le-a fost refuzat, chiar de catre cele care le-au dat viata, iar principalul motiv invocat de catre acestea a fost saracia, arata Alina Iftode, purtator de cuvânt al DGASPC. Mai mult decât atât, gratie informatiilor la care au acces, proaspetele mamici solicita singure masura de protectie, semn ca informatiile referitoare la protectia copilului au fost diseminate si au ajuns si in cele mai indepartate catune ale judetului.” 20 dintre cei 28 de copii se afla, in prezent, ocrotiti la asistenti maternali profesionisti, iar opt, urmare serviciilor de consiliere de care au beneficiat, sunt integrati in familie. Specialistii se tem, insa, ca peste doi ani, atunci când parintii nu vor mai beneficia de alocatia de 2 milioane de lei vechi, ii vor regasi pe micuti uitati la Pediatrie. Anul trecut, in aceeasi perioada, erau abandonati in maternitatile din judet 26 de copii. In ultima perioada, situatia tinde sa se agraveze: “In fiecare zi vine cel putin o persoana care vrea sa-si dea copilul sau copiii din cauza ca vrea sa plece la munca in strainatate sau pur si simplu pentru ca nu mai are venituri, declara Alina Iftode. Si inca n-a venit iarna!” O mama care vine la DGASPC si anunta ca vrea sa-si dea fetita sau baietelul, ca si cum ar dona un obiect, a devenit o scena cotidiana. “Am ajuns sa intrebam «Unde-i copilul? E cu ea?» Suntem foarte ingrijorati”, arata purtatorul de cuvânt.

Lasati prada frigului si infometarii

Datorita faptului ca la Maternitatea Spitalului Judetean de Urgenta a fost angajat un asistent social, in ultimii ani, fenomenul abandonarii de catre mama a copilului imediat dupa nastere s-a diminuat. Dar, in ciuda eforturilor pe care le face asistentul social si intregul personal medico-sanitar din Maternitatea Bacau, in fiecare an se inregistreaza in continuare cazuri in care mama isi paraseste copilul in aceasta unitate. “Anul acesta am avut 14 cazuri, ne-a spus Geanina Pricopie, director de ingrijiri medicale al Spitalului Judetean de Urgenta. Sase copii provin din mame cu probleme medicale grave. In celelalte opt cazuri, mamele sunt sanatoase, dar au preferat sa fuga din maternitate si sa-si abandoneze copilul.” Dar situatii de acest gen se intâmpla nu numai in maternitate. Anul trecut, multi copii de vârsta mica au fost parasiti definitiv de parinti acasa ori pe strada. Pe la mijlocul lunii ianuarie o mama din comuna Sarata si-a abandonat toti cei cinci copii mici iar in aceeasi perioada alti sase din Sascut au fost parasiti de ambii parinti. La scurt timp alti prichindei au fost gasiti in strada, parasiti de parinti de zile in sir, desi era iarna. Nu mai putin de sase frati, cu vârsta intre un an si jumatate si 11 ani, au fost adusi toti odata la spital, cu afectiuni acute respiratorii. Copiii au fost gasiti cersind pe strazile municipiului Moinesti, zgribulind de frig si flamânzi. In perioada Sarbatorilor de Iarna, alti cinci micuti (trei fetite si doi baieti) din satul Soci, comuna Pâncesti, au fost abandonati in casa atât de mama cât si de catre tatal lor si lasati singuri, prada frigului si infometarii. Mai multe zile, copiii, cu vârsta cuprinsa intre un an si patru luni si 10 ani, au stat nemâncati si au indurat frigul din camera in care s-au inghesuit pentru a se incalzi unul pe celalalt. Si daca vecinii nu s-ar fi sesizat ca micutii au fost lasati de izbeliste de catre parinti tocmai in toiul iernii, in gerul Bobotezei, cine stie, daca ei nu ar fi fost gasiti inghetati.

„Baietel abandonat caut parinti responsabili”

DGASPC Bacau nu mai are posibilitatea sa ocroteasca sute de copii, ca in urma cu un deceniu. Finantarea s-a redus, multe centre s-au inchis, angajatii sunt mai putini. O solutie pentru acesti copii pe care parintii naturali ii parasesc este infierea. In 2010, in pofida accentuarii crizei, numarul adoptiilor s-a mentinut la nivelul anilor trecuti. Astfel, au ajuns in familii 40 de copii: 20 prin incuviintare, 20 prin incredintare. Sunt adoptii pentru care procedura a inceput in 2009. In alte 25 de cazuri, procedura a fost deschisa anul acesta. Numarul copiilor declarati “liberi la adoptie” de catre instanta este de 27, dar nu toti au sanse sa fie infiati. Familiile adoptoare isi doresc copii de vârsta mica, frumosi si, mai ales, sanatosi.
Silvia Patrascanu
Elena Tintaru

Olaru, pe tobogan

Tandemul Constantin Scripat (foto) – Gelu Dascalu va fi instalat la conducerea Prefecturii, dupa ce soarta actualului prefect – Neculai Olaru – a fost pecetluita in interiorul PD-L Bacau. Scripat va fi instalat prefect, in timp ce Gelu Dascalu, propus de deputatul Vasile Gherasim, va prelua functia de subprefect.

Zilele lui Neculai Olaru in Prefectura sunt numarate, dupa ce Biroul Judetean al PD-L a decis, vineri, inlocuirea acestuia din functie si sustinerea unei alte echipe. Aceasta va fi formata din subprefectul Constantin Scripat, care va promova astfel in functia de prefect, respectiv Gelu Dascalu, care va prelua functia de subprefect. De altfel, in ultima saptamâna, Scripat s-a aflat in capitala punând la punct ultimele detalii privitoare la instalarea in noua functie.
De cealalta parte, Gelu Dascalu a fost propus pentru functia de subprefect de catre deputatul Vasile Gherasim. In vârsta de 31 de ani, Dascalu s-a nascut la Moinesti (Bacau), indeplinind de mai mult timp functia de sef al Serviciului fond funciar din cadrul Prefecturii Judetului Ilfov. Potrivit declaratiei de avere postate pe situl institutiei, Dascalu a ocupat functia de director al societatii Sunalex SA. El a mai fost consilier la Camera Deputatilor.
In urma cu câteva zile, Vasile Gherasim confirma pentru cotidianul Desteptarea ca inlocuirea lui Olaru a fost discutata de parlamentarii PD-L de Bacau si ca schimbarea trebuie facuta urgent. "Decizia Biroului comporta o anumita urgenta. Este o situatie delicata, nu suntem intr-o situatie majestuoasa si categoric masurile trebuie sa fie rapide", afirma Gherasim.

A plecat in Franta

Olaru a plecat pentru câteva zile in Franta, astfel incât inlocuirea lui in aceasta saptamâna pare improbabila. Actualul prefect a avut o serie de declaratii politice in ultima perioada, denuntând modul in care este condusa organizatia PD-L Bacau. El l-a atacat dur pe liderul acesteia, senatorul Gabriel Berca. Olaru a avut o pozitie similara inclusiv in forurile interioare ale partidului, unde ar fi promis ca va lupta impotriva lui Berca prin toate mijloacele pe care le mai are la dispozitie.

Manea, bagata-n preaviz

Fosta sefa a Directiei Juridice din Prefectura, Mioara Manea – in prezent functionar in cadrul aceluiasi serviciu – a fost trimisa in preaviz, decizia reprezentând una din ultimele masuri luate de prefectul Olaru. Surse apropiate PD-L Bacau au dezvaluit pentru cotidianul Desteptarea ca Olaru se temea ca, pe fondul contrelor cu Berca, presedintele interimar ar fi incercat promovarea in functia de prefect a lui Manea. Aceasta a mai ocupat in trecut functia de prefect, insa in judetul vecin – Neamt, in timpul guvernarii Tariceanu, când Berca ocupa functia de secretar general al guvernului.
Lucian Bogdanel