duminică, 28 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5134

Ministrul Borbely le-a cerut edililor proiecte

    “Miscati-va repede”

    Laszlo Borbely, ministrul Mediului si Padurilor, a venit, ieri, in judetul Bacau pentru a verifica stadiul in care se afla construirea digului din Saucesti. Dupa ce a inspectat lucrarile, Laszlo Borbely a discutat cu reprezentantii Prefecturii si ai CJ, apoi s-a intâlnit cu primarii din judet.

    Ministrul Mediului si Padurilor, Laszlo Borbely, a vizitat, ieri, digul de la Saucesti si a constatat ca lucrarile merg repede si bine. “Am avut, astazi, o mare satisfactie: sa nu vad unde se termina digul. Iata ca se poate!” Borbely spera ca “500, chiar 1000 de ani, locuitorii acestei zone sa nu aiba probleme cu inundatiile.” Nu e multumit, in schimb, in privinta sumelor obtinute pâna acum de România prin programele UE, 45 de milioane de euro, “o nimica toata”, desi suntem primii din Europa la incheiarea contractelor. Borbely a vorbit despre programele “Casa Verde”, “Rabla”, modernizarea sistemelor de apa si salubrizare si i-a informat pe primari ca pot obtine bani pentru impaduriri, panouri solare, pompe termice, parcuri, piste pentru biciclete. Bani sunt berechet la Fondul de Mediu, numai sa depuna proiecte. “Mesajul meu e urmatorul: «Miscati-va repede!» Intr-un an de recesiune, vom cheltui dublu fata de 2009”, a spus seful MMP, invitându-i pe primari sa fie atenti la site-ul Fondului de Mediu. Laszlo Borbely a constatat ca “judetul Bacau e intârziat la sistemele de apa si deseuri”, apoi a cerut CJ si Primariei Bacau sa ajunga la un compromis in privinta administrarii gropii de gunoi si intr-o luna sa vina la minister cu o solutie. Edilii prezenti la intâlnire s-au plâns ca nu beneficiaza de dig, ca nu au stiut despre fondurile pentru impaduriri sau ca nu au primit bani pentru investitiile finalizate. Dragos Benea, presedintele CJ, a sarit in sprijinul lor, subliind ca “s-au facut alocari, in ultima vreme, fara a se tine cont de gradul de executie al lucrarii si de datoria catre constructori”, astfel incât unii edili au primit 15 miliarde avans, in timp ce altora, care au lucrari finalizate si neplatite, cum e Ioan Motoc din Pâncesti, nu li s-a aprobat un leu, in ciuda demersurilor. Adresându-se in mod special Ministrului Mediului, Dragos Benea a solicitat ca in urmatoare hotarâre de guvern sa fie prinse si comunele afectate de inundatii care au primari din opozitie. Prin vocea lui Ion Pravat din Valea Seaca, primarii au vrut sa stie cât conteaza culoarea politica in alocarea fondurilor, dar au fost asigurati ca la Ministerul Mediului nu se lucreaza asa. Laszlo Borbely le-a reamintit ca trebuie sa depuna cât mai multe proiecte deoarece România are de luat 31 de miliarde de euro pâna in 2013.
    Silvia Patrascanu

    Caldura, pretuita ca aurul in Bacau

    Gigacalorie de 2,82 milioane lei

    In iarna care se apropie, bacauanii care locuiesc in apartamente bransate la CET vor scoate sume imense din buzunar pentru intretinere. La fel si cei care au fugit de sistemul centralizat si au investit in centrale de apartament. Acestia vor fi obligati sa suporte o parte din costul facturii emise de CET pentru scara de bloc pe care locuiesc, chipurile pentru caldura din spatiile comune. Una peste alta, toata suflarea de la bloc va cotiza pentru functionarea sistemului centralizat.

    Costul gigacaloriei produse de CET Bacau si aprobat de Autoritatea Nationala de Reglementare a Serviciilor Comunale este de 282 lei. Populatia a platit in prima jumatate a anului gigacaloria furnizata de CET la pretul de 137,60 lei, diferenta pâna la pretul de productie de 282 de lei/gigacalorie fiind acoperita de la bugetul de stat si bugetul local. Odata cu majorarea TVA-ului, de la 19 la 24%, pretul platit de populatie pentru gigacaloria de la CET a crescut de la 137,60 lei la 154,8 lei. “Pretul de productie a fost ultima data majorat in ianuarie 2010, cu 8 la suta si este de 282 lei/gigacalorie, ne-a declarat Sorin Adrian Capat, director general al CET Bacau. La acest moment nu avem nicio propunere pentru majorarea pretului de productie sau al pretului pe care il plateste populatia.” Directorul CET mai spune ca, in Bacau, pretul gigacaloriei este printre cele mai mici din Moldova si din tara.

    Promisiuni umflate ca si gigacaloria

    Bacauanii au iesit din iarna trecuta inglodati in datorii catre CET, desi administratia locala a tot promis ca tarifele CET-ului vor scadea. Primarul Stavarache a anuntat chiar ca apa calda va fi gratuita dupa instalarea grupului de cogenerare. Nu numai ca minunea nu s-a intâmplat, dar investitia de 12 milioane de euro in grupul de cogenerare nu a adus beneficii consumatorilor. Avariile si sistarea gazului din motiv de neplata a facturii de catre CET i-au lasat, nu o data, fara apa calda. Acum se pregateste sistemul pentru sezonul rece. Umplerea instalatiilor va fi urmata de obisnuitele avarii, fiindca tevile vechi si ruginite nu rezista la presiune. Promisa reabilitarea a retelei secundare, dintre punctele termice si blocuri, s-a limitat, in doi ani, la inlocuirea conductelor pe o distanta mult mai mica decât era programat. In 2009 au fost schimbate tevile de la 2 puncte termice, iar in 2010, de la 3. Bacaul risca sa piarda, din acest motiv, o importanta finantare europeana.

    Platesc fara sa stie ce

    Cu câteva zile inainte ca sezonul rece pe termoficare sa debuteze oficial, bacauanii care locuiesc la bloc nu stiu cât vor plati pentru serviciile furnizate de CET. Chiar daca scarile de bloc sunt contorizate, consumul este impartit de diferite societati care au comercializat repartitoare de costuri. Unitatile inregistrate de repartitoare costa diferit de la bloc la bloc, de la luna la luna. Este aproape imposibil, ca locatar, sa descoperi daca esti “incarcat” la plata. Mai nou, nici macar proprietarii care si-au dotat apartamentele cu centrala termica proprie nu scapa de facturile de la CET. Un ordin din acest an al ANRSC ii obliga sa suporte pâna la 30% din factura emisa de CET, pentru incalzirea spatiilor comune. Acesti locatari vor plati factura de la E.ON Gaz, pentru consumul centralei individuale, dar si o parte din cea emisa de CET, pentru tevile care le tranziteaza apartamentele, pentru caldura din subsol, cea de pe casa scarii si din uscatoare. Care va fi formula de calcul? Inca nu stie nimeni.

    Doina Mincu

    Dezastru in parculetul copiilor de pe Bucegi

      Leaganul cu bolovani

      Strada Bucegi poarta inca urmele lucrarilor care au avut loc in vara pe sistemul de termoficare. Chiar daca santurile au fost acoperite dupa inlocuirea conductelor, printre blocuri au ramas mormane de pamânt, pietroaie si santuri. Nici macar locurile de joaca nu arata mai bine. Leaganele, toboganele si balansoarele sunt inconjurate de bolovani. Parintii nu-si lasa copiii sa se joace, iar bunicii colinda cu cei mici prin tot cartierul in cautarea unor spatii mai ingrijite.

      Reteaua de termoficare care deserveste blocurile de pe strada Bucegi a fost reabilitata in vara care a trecut. Lucrarile au decurs in cunoscutul stil românesc, iar readucerea spatiului la starea initiala intârzie inca si mai mult. “Suntem foarte nemultumiti, ne-a declarat Eugen David, locatar in zona. S-a terminat cu santierul, dar nu au mai asfaltat. Nici macar nu au luat bolovanii sapati. Pe lânga centrala termica sunt niste pietroaie mari, iar locul acesta de joaca nu mai poate fi folosit.” Locatarii s-au interesat despre intentia constructorului de a aduce zona la starea de dinaintea lucrarilor, insa au aflat doar ca muncitorii au fost concentrati “la santierul de la gara, fiindca acolo e prioritatea”. Remus Sandu, un alt locatar, are copii, dar nu-i lasa deloc sa se joace in fata blocului. “Leaganele sunt devastate, iar pe jos sunt numai gropi si pietre.” Dumitru Enache este unul dintre bunicii care isi duc nepotii sa se joace prin alte locuri din cartier, desi au lânga bloc un parculet pentru copii. “E dezastru aici. Am anuntat primaria de doua ori pâna acum, dar nu vine nimeni sa verifice. Nu-i intereseaza. Imi duc nepotelul in Aviatori, dar si acolo adusesera niste leagane nevopsite, legate cu sârma. Este dezinteres si lipsa de organizare.”
      Dupa ce au indurat toata vara neplacerile santierului de sub geam. Locatarii de pe Bucegi sunt privati acum si de mica bucurie pe care le-o dadeau copacii dintre blocuri. “Au inceput sa taie teii pe care i-am plantat noi, ni s-a plâns Vasile Butnaru. La blocul 125, scara B, au taiat unul când cu sapaturile pentru conducte, fiindca era canalul termic sub copac. La scara A, copacul nu facea nicio problema, dar au aparut niste angajati de la primarie, cu drujba si macaraua, sa ne taie teiul batrân de 37 de ani.” Locatarii i-au luat la intrebari, dar angajatii au ridicat din umeri spunând ca ei executa ordinele. “Ale cui? Pe noi de ce nu ne intreaba nimeni? Ne lasa fara aer. Teii ne asigurau oxigenul si racoarea, iar când infloreau era o splendoare. Eu nu mai apuc, la vârsta mea, sa vad alt tei mare”, a mai spus Vasile Butnaru.

      Doina Mincu

      Comerciantii, obligati sa achite 3000 RON pentru a participa la maneaua” de pe Insula?

        O sesizare postata in data de 3 octombrie pe site-ul www.domnuleprimar.ro incrimineaza faptul ca organizatorii Zilelor Bacaului au cerut bani de la comercianti pentru ca acestia sa-si poata desfasura activitatea pe Insula de Agrement, in perioada sarbatorii. Principalele acuze sunt indreptate impotriva purtatorului de cuvânt al Primariei, Ionut Tomescu, respectiv Bogdan Marghiol, un colaborator apropiat al municipalitatii in materie de organizare de festivaluri. Cei doi au negat ca ar fi impus comerciantilor astfel de cotizatii. Pentru organizarea Zilelor Bacaului din acest an, Primaria a dat 90.000 RON (900 de milioane lei vechi).

        Nici nu s-au incheiat Zilele Bacaului de anul acesta ca ecourile sarbatorii au inceput sa apara. Intr-o sesizare postata pe site-ul domnuleprimar.ro, un bacauan, cel mai probabil comerciant, ii acuza pe organizatori ca ar fi pretins cotizatii de participare din partea comerciantilor care doreau sa faca un ban pe Insula de Agrement cu prilejul sarbatorii. Principalii vizati de acuze sunt Ionut Tomescu si Bogdan Marghiol. Primul este purtatorul de cuvânt al Primariei si semnatarul referatului de specialitate in baza caruia edilii au promovat – in Consiliul Local – bugetarea a 900 de milioane lei vechi pentru organizarea Zilelor; al doilea este un mai vechi colaborator al municipalitatii in materie de festivaluri si sarbatori fiind, intre altele, proprietarul caruselelor si masinutelor din Parcul Cancicov. "Tomescu si Marghiol prea isi bat joc de oamenii din Bacau (…). Au facut o afacere personala din spectacole (…). Asteptam demiterea lui Tomescu si interzis lui Marghiol", se arata in sesizarea nr. 45221.

        "Pure inventii"

        Intr-un raspuns remis cotidianului Desteptarea, purtatorul de cuvânt al Primariei se disculpa, catalogând informatiile privitoare la cotizatia de participare drept "pure inventii". Tomescu a mai spus ca artistii care s-au "produs" pe scena Editiei 2010 a Zilelor Bacaului nu au fost "contractati de catre Primaria Bacau, prin nicio societate de impresariat".
        "Nu a existat si nu a stabilit nimeni o cotizatie de participare. Asemenea afirmatii le catalogam ca fiind pure inventii, rauvoitoare", se arata in raspunsul lui Tomescu.

        Marghiol, de brat cu Sfintii Petru si Pavel

        Bogdan Marghiol, acuzat in postare ca si-ar fi insusit sumele de bani din cotizatiile de participare, a recunoscut ca are o relatie de colaborare cu purtatorul de cuvânt al Primariei, dar ca nu s-a pus problema unor pretentii pecuniare de la comerciantii care au participat la Zilele Bacaului. "Habar nu am de asa ceva. La mine nu a ajuns nimic. Exact nimic. Zero lei. Eu sunt un comerciant ca toti ceilalti. In Bacau nu am platit niciodata taxe, cum se platesc in alte orase. El (n.r. – Tomescu) lucreaza in Primarie pe festivaluri. Eu lucrez de ani de zile cu Primaria, de unde iau autorizatie de functionare. Dânsul fiind pe cultura ne da acceptul sau nu", a declarat Marghiol.
        Marghiol este organizatorul Hramului Bacaului, festival ce are loc in fiecare an pe 29 iunie, de Sfintii Petru si Pavel. El a mai declarat pentru cotidianul Desteptarea ca Hramul are un specific aparte. "La Hramul Bacaului e cu o firma care vine si face. E altceva", a spus Marghiol.

        30 de mii de dolari pentru pitipoance si cocalari

        Pentru organizarea Zilelor Bacaului, edilii au pus la bataie in acest an doar 30 de mii de dolari, de 33 de ori mai putin decât in 2008 când, cu prilejul a 600 de ani de atestare documentara a orasului, bugetul Zilelor Bacaului a fost de 1 milion de dolari. La concertele din acest an au prestat artisti de calibru precum DJ Sava & Raluka si Anne’s. Tomescu a precizat in raspunsul remis Desteptarii ca formatiile au fost tocmite din fonduri private, fara ca municipalitatea sa fi cheltuit vreun leu cu artistii.

        Lucian Bogdanel

        Primariile rurale au ingropat banii in fundatii

        Investitii care produc rugina

        Intr-o efuziune determinata mai degraba de promisiuni decât de analize realiste, primarii din mediul rural s-au avântat in proiecte costisitoare, greu de sustinut in vremuri de criza. Retele de apa, poduri sau baze sportive se afla, din toamna 2009 sau primavara 2010, in acelasi stadiu. S-au ingropat miliarde de lei in fundatiile si conductele parasite, care se degradeaza. Pe de alta parte, edilii care au consumat din bugetul local pentru proiect, SF si cofinantare nu au, azi, bani de salarii si utilitati. “Am vrut sa construim o baza sportiva pentru ca elevii sa faca in conditii decente orele de educatie fizica, arata Margareta Luncanu, primarul comunei Secuieni. S-a executat 30 la suta din lucrare cu banii constructorului. E vorba de circa doua miliarde de lei.” Cu banii acestia, a fost pregatit terenul, s-a ridicat cladirea si s-a turnat placa. In final, baza sportiva va costa 5,8 miliarde de lei vechi. “Din cauza ploilor, a inceput sa se degradeze si ma tem ca la iarna se va crapa de tot. Fiind primar PSD, nu mi-au mai dat bani. Am raportat mereu la Bucuresti, dar nu am primit niciun raspuns”, acuza primarita. Decât finantari intrerupte, mai bine deloc. Edilul din Asau ar trebui sa fie bucuros ca nu a reusit sa obtina fonduri pe Masura 322 pentru drum, canalizare si statie de epurare. Constantin Radulescu nu e, insa, deloc fericit si acuza ca, tot pe motive de orientare politica, “s-au schimbat regulile in timpul jocului.”

        La sala de sport, rugineste armatura!

        Nu doar primarii PSD au proiecte blocate de lipsa fondurilor, ci si cei din PD-L. Dorin Tomescu, edilul din Filipesti, are doua proiecte in stand-by: unul integrat, care vizeaza, intre altele, canalizarea din Hirlesti si reabilitarea caminului, si altul pe drumuri. Pentru baza sportiva, proiect depus pe OG 7, a primit bani doar la inceput: “Ne-au dat, anul trecut, 1,5 miliarde de lei, iar noi am asigurat cofinantarea de 3 miliarde de lei, arata edilul. Speram ca vom primi ceva si in 2010.” “Speram”, “Asteptam”, “Ar trebui sa primim”, cam astea sunt perspectivele primarilor din mediul rural. Guta Stiuca, primarul comunei Parincea, e de-a dreptul disperat: “Am un campus scolar inceput in 2008 si executat 20 la suta. Ar trebui terminat Corpul B, unde va fi atelierul, iar la sala de sport trebuie turnata placa urgent, altfel rugineste armatura.” Democrat-liberalul Ioan Dobrovat, primarul din Poduri, nu poate termina un pod peste Tazlau, finantat tot pe OG 7, a carui valoare totala e de 38 de miliarde de lei. “Podul face legatura intre Gazarie si Rusaesti si e construit 90 la suta. Ne-ar mai trebui 5 miliarde de lei ca sa-l finalizam”, arata Dobrovat. Comuna Poduri are peste 8.000 de locuitori, dar nu a fost niciodata avantajata la alocarea fondurilor. Nici pe criteriul culorii politice, nici al numarului de beneficiari. Primaria a mai depus un proiect de 12 miliarde pentru fosa septica, grupuri sanitare si extinderea Scolii Poduri, care are 380 de elevi, dar sunt sanse minime sa primeasca vreun leu in 2010. Dupa ce s-au fript cu ciorba, edilii sufla si in iaurt: numeroase alte proiecte care ar putea fi finantate de UE stau in dulap, autoritatile renuntând sa le mai depuna.
        Silvia Patrascanu

        2000 de noi studenti la Universitatea „Vasile Alecsandri”

          O noua festivitate. Alte emotii. De data acesta la Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacau, luni, 4 octombrie 2010. Mii de studenti, boboci dar… si “majori”, masteranzi si doctoranzi, colaboratori si sponsori au umplut pâna la refuz amfiteatrele si salile de curs. Alaturi de ei, corpul profesoral, invitati de onoare de la Politehnica din Torino, Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, Universitatea “George Bacovia” din Bacau, oficialitati locale au transmis salutul lor si i-au asigurat de sprijinul neconditionat, astfel ca mediul umiversitar, absolventii sa dea o noua perspectiva vietii economice si sociale a municipiului si judetului Bacau.

          Aproape 2000 de studenti au intrat pentru prima data in salile de curs anul acesta, optând pentru cele cinci programe consacrate, Inginerie, Stiinte, Stiinte economice, Litere, Stintele Miscarii, Sportului si Sanatatii, la care se adauga Departamentul pentru pregatirea personalului didactic. In premiera, de anul acesta, la Universitatea “Vasile Alecsandri” functioneaza si o Filiala a Universitatii de Medicina si Farmacie din Iasi, pentru pregatirea cadrelor medicale, un vis mai vechi al specialistilor din spitale, dar si al corpului profesoral. Intr-un discurs de inalta tinuta academica, prof.univ.dr.ing. Valentin Nedeff, rectorul Universitatii, le-a spus celor prezenti: “Continua educatia si pregatirea la Universitatea «Vasile Alecsandri», universitate care tine pasul cu celelalte institutii de invatamânt superior din tara si din strainatate, care cauta sa-si imbunatateasca calitatea in educatie si cercetare. Studiile superioare joaca un rol central in evolutia fiintei umane si a societatii moderne, dând un nou sens, mult mai consistent dezvoltarii sociale, culturii, economiei, ca si valorilor etice si cetatenesti. Comisia Europeana a publicat o agenda de lucru in universitati, ca parte a strategiei de la Lisabona, pentru dezvoltarea si infiintarea de noi locuri de munca. De aceea, noi punem accent pe pregatire, educatie, cercetare si legarea invatamântului cu mediul de afaceri. Urez tuturor studentilor si corpului profesoral un an mai bun care sa ne mentina in elita universitara nationala si sa ne facem cât mai consistent simtita prezenta in structurile universitare din lume.” De cincizeci de ani, Universitatea bacauana s-a inscris, alaturi de alte zeci de institutii de invatamânt din tara, pe linia ridicarii gradului de civilizatie si pregatirii fortei de munca, aplicând sintagma “Bun pentru România”, valabila si astazi. Obiectivele majore ale acestui an sunt reforma curriculara, reforma guvernarii si autonomiei universitare, mobilitatea studentilor si aplicarea programelor Erasmus, dar si intarirea legaturilor universitatii cu mediul de afaceri. Anul acesta, studentii beneficiaza de 800 de burse guvernamentale si 200 de burse din fonduri proprii, iar studentii care participa la Programele Erasmus sunt sprijiniti de Consiliul Judetean si Primarie. De asemenea, din numarul total de studenti, 900 beneficiaza de cazare in internatele proprii, sume importante fiind alocate pentru investitii, directionate, ca si in anii precedenti, pentru modernizari si imbogatirea patrimoniului, construirea unui club al studentilor si o casa universitara, bani ce provin din derularea unor programe cu alte universitati si din fonduri structurale. Indemnul optimist al vorbitorilor, chiar daca parcurgem o etapa mai putin stabila a fost pentru o pregatire continua, de calitate, astfel ca piata muncii, societatea sa beneficieze din plin de investitiile statului, parintilor si mediului de afaceri. In incheierea festivitatilor, 35 de studenti cu rezultate foarte bune in anul universitar trecut au primite diplome de merit si de excelenta, precum si premii in bani din partea sponsorilor universitatii.
          Gheorghe Baltatescu

          Viata la Descarcerare

          Sunt mereu pe fuga, alaturi de noi. Ajung mereu primii la interventii. Nu vorbim de politie, jandarmerie sau ambulanta, ci despre lucratorii SMURD, din cadrul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta Bacau. Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare Bacau a implinit un an de când s-a infiintat. Numai echipajele de Descarcerare au intervenit anul acesta in 27 de cazuri, majoritatea dintre ele fiind accidente rutiere. Misiunea acestor oameni este de a salva vieti din ghearele fiarelor contorsionate.

          Putini stiu ce presupune activitatea echipajelor SMURD. Ce simt, ce vad si cele le este dat sa faca. Zilnic, zeci de persoane sunt asistate medicat se catre acest serviciu. In Bacau SMURD dispune de o singura autospeciala de Descarcerare, dotata complet cu utilaje performante. Exista insa si module pentru aceasta activitate pe celelalte masini de stins incendii, astfel incât pot fi acoperite si zonele Onesti si Moinesti. Acestea intervin doar in cazuri mai simple. Daca situatia este grava, autospeciala de Descarcerare din Bacau se deplaseaza in tot judetul. De fiecare data insa, echipajul merge insotit si de Ambulanta SMURD. Care este diferenta intre aceasta si Ambulanta civila? "Nu sunt diferente majore. Paramedicii nostri sunt pregatiti pentru a acorda primul ajutor si pentru a desfasura activitati prespitalicesti. Daca la locul interventiei se confrunta cu un caz mai complicat, ei anunta imediat Dispeceratul si solicita un medic. Daca acesta nu este disponibil, pacientii sunt transportati la spital dupa ce au fost stabilizati si au primit primele ingrijirile medicale", a declarat maior George Enache, sef Serviciu de Protectie Civila, ISU Bacau. In municipiul Bacau sunt patru echipaje SMURD, care lucreaza in ture de 24 de ore. Fiecare este format din trei membri: un conducator auto, care este si seful de echipaj si alti trei membri. Apataura folosita de catre cei de la Descarcerari este una dintre cele mai performante. Acestea functioneaza pe baza de presiune hidraulica. Asta pentru ca orice alt utilaj ar putea genera scântei, ce ar duce la producerea de incendii. Forta aparaturii este extrem de mare. Acestea au capacitatea de a ridica peste 20 de tone, iar presiunea generata este de 400 de atmosfere.

          "Veteran" la SMURD

          Plutonierul adjutant sef Ionel Pavelescu lucreaza de mai bine de 8 ani in domeniu si de 25 de ani in cadrul ISU Bacau. Daca initial nu stia ce presupune aceasta meserie a invatat cu pasi repezi. A urmat cursuri de specialitate insa, iar acum nu se vede facând altceva. "A fost un pic greu la inceput. Nu a avut cine sa ne invete. Experienta nu aveam aproape deloc. Cu pasi mici insa am ajuns la performante", a spus Ionel. Sa lucrezi la SMURD nu este nicidecum usor. "Nu este o meserie obisnuita. Este foarte grea. Multa lume spune ca dupa câtiva ani te obisnuiesti, dar nu este adevarat. Nenorocirile sunt multe, variate: copii, tineri si batrâni. Iti faci meseria de fiecare data, dar dupa ce te intorci la unitate, deja te gândesti la ce ai vazut". Cazul care l-a impresionat cel mai mult s-a intâmplat acum câtiva ani, in comuna Gârleni. O femeie a fost prinsa sub un camion. "Capacitatea instrumentelor s-a dovedit insuficienta si a trebuit sa asteptam o ora sa vina o macara. Tin minte ca era o zi de duminica. Dupa doua ore de interventie am reusit sa salvam viata femeii", a povestit plutonierul Ionel Pavelescu. Desi nopatea nu are cosmaruri, in serile in care sta de veghe, Ionel rememoreaza accidentele cele mai grave. Nu s-a gândit niciodata sa renunte la aceasta meserie, insa vârsta pensionarii "bate la usa": "In 3-4 ani nu o sa mai fiu aici. Este o meserie de familie. Tatal meu a lucrat 30 de ani, iar una dintre fiicele mele lucreaza la Dispecerat de trei ani".

          E nevoie de devotament si dragoste pentru aproapele tau

          Pentru ca a lucra la SMURD nu este nici pedeparte o meserie obisnuita, trebuie sa indeplinesti anumite calitati. Este nevoie rezistenta fizica, insa cel mai important este sa ai o stapânire de sine deosebita. "Imaginile sunt foarte dure. De aceea este nevoie de multa dragoste de meserie si dragoste pentru cei pe care trebuie sa-i ajuti. Partea buna este ca ai satisfactia de a salva vieti. In opt ani de când lucrez in domeniu am salvat multe vieti", a povestit Ionel. Din pacate doar in 5% din cazurile in care intervin cei de la Descarcerari, rezulta salvarea de vieti omenesti. Interventia acestora trebuie sa fie cât mai rapida, in maximum o ora de la producerea accidentului. De aceea ecipajele sunt primele care ajung la fata locului. Partea rea a lucrurilor este ca, in nenumarate rânduri cei care anunta evenimentul o fac mult prea târziu. Pentru a iesi din Bacau, la ore de vârf, echipajelor SMURD le trebuie cel putin 15 minute. "Circulam cu viteza peste limita legala. Când esti prins intre fiare, ai dureri si nevoie urgenta de ajutor si un minut ti se pare greu de indurat", a spus plutonierul adjutant sef. Cu toate ca si-a dedicat opt ani din viata lui pentru a salva vietile altora, Ionel nu a primit multumiri de la cel a carui viata a scos-o din ghearele mortii. Chiar si asa continua sa-si faca meseria cu dragoste si devotament. Pe acesti oameni, salvatorii nostri, noi trebuie sa-i premiem cu respect si nu cu indiferenta de care dam dovada de cele mai multe ori.
          Sinziana Filimon

          Hotul deghizat in femeie a fost prins

            A comis 47 de furturi numai in judetul Bacau

            Un bacauan de 33 de ani suspectat de comiterea a 47 de infractiuni de furt din locuinte a fost prins de politisti. Alti trei suspecti de complicitate au fost si ei retinuti.

            Cristian A., de 33 de ani, din judetul Bacau, aflat in atentia politistilor pentru savârsirea infractiunii de furt din locuinte, a fost retinut duminica. Prinderea suspectului a fost posibila in urma unei actiuni efectuate de Directia de Investigatii Criminale, in colaborare cu Serviciul Român de Informatii. Barbatul a fost depistat si retinut in municipiul Sibiu. Acesta este suspectat in cazul a 47 de furturi din locuinte, comise numai in judetul Bacau. Cristian este cautat de politie inca de la incepului anului. Modul de operare era unul extrem de complex. Barbatul actiona de cele mai multe ori in mediul rural sau zonele limitrofe ale altor judete. Pentru a trece neobservat, acesta se deghiza in femeie. Spre surprinderea politistilor, el intra in locuinte, chiar daca proprietarii se aflau in casa. Mai mult, Cristian A. era prietenul cel mai bun al câinilor de paza. Au fost cazuri in care, in urma loviturilor date, acesta elibera câinii. Barbatul parcurgea pe jos distante impresionante, chiar si de 120 km. Asa a facut si când s-a deplasat de la Onesti la Brasov. Hotul s-a ascuns mult timp de politistii aflati pe urmele lui, prin paduri. Cristian A. sustragea din locuinte doar bani si obiecte vandabile: aur, telefoane mobile si aparatura electronica.

            Trei complici retinuti

            Odata cu retinerea barbatului, politistii bacauani au efectuat si doua perchezitii domiciliare la locuintele a doi suspecti de complicitate. In judetul Galati, politistii au descins la locuinta Siminei S., de 29 ani, iar in municipiul Brasov, la locuinta lui Eugen B., de 48 de ani. "Astfel, au fost ridicate in vederea cercetarilor mai multe bijuterii, 9 telefoane mobile, 12 scule electrice, aparatura electronica si alte bunuri despre care se detin indicii ca provin din savârsirea de infractiuni de furt", a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt al IPJ Bacau. In comuna Tg. Trotus, din judetul Bacau, politistii au gasit doua arme, una cu aer comprimat si alta cu bile din cauciuc. Cristian A. le-a furat dintr-o locuinta din comuna Oituz si le-a ingropat intr-un bazin din beton. Suspectul a fost retinut de politisti, sub aspectul savârsirii intractiunii de furt calificat. Aceleasi masuri au fost luate si fata de Simina S., Eugen B. si un al treilea suspect, Mirel B., de 19 ani. Acestia sunt cercetati pentru "favorizarea infractorului si acte de complicitate savârsite cu scopul inlesnirii valorificarii bunurilor sustrase". Cei patru au fost prezentati ieri Judecatoriei Bacau, cu propunere de arestare preventiva.
            Sinziana Filimon

            Liceenii bacauani, intoxicati de „fumuri”

              La Spitalul de Pediatrie saptamânal ajung trei sau mai multi adolescenti drogati cu plante etnobotanice. Lista cu plante interzise i-a facut pe comercianti sa gaseasca alte ierburi halucinogene. Medicii sunt ingrijorati. Copiii care le consuma devin violenti.

              In ciuda masurilor luate de catre Ministerul Sanatatii de a interzice o lista intreaga de plante etnobotanice, in continuare, ajung la spital adolescenti care au consumat asemenea ierburi. Medicii Spitalului de Pediatrie sunt ingrijorati de numarul mare de cazuri de intoxicatie cu plante halucinogene, inregistrate in ultima vreme. "Practic, nu exista saptamâna in care sa nu vina la noi doua sau trei cazuri, ne-a spus dr. Aurelia Taga, managerul Spitalului de Pediatrie. Sunt adolescenti care declara sincer ca au fumat tigari din plante etnobotanice. Dar avem si fete care prezinta aceeasi simptomatologie, vin ametite, insa nu recunosc ca au consumat astfel de plante. Prin urmare, sunt chiar mai multe cazuri." Ultimul caz care le-a dat mult de lucru medicilor pediatri a fost adus la spital la sfârsitul saptamânii trecute. Adolescentul este elev in clasa a IX-a. Când a fost prezentat medicilor, era foarte palid si confuz, nu raspundea la intrebari si nu se putea tine pe picioare. In plus, avea pulsul slab, extremitatile corpului reci si tensiunea arteriala mica. Dupa ce si-a revenit, in urma tratamentului intensiv la care a fost supus, le-a relatat doctorilor ca a fost pe o terasa, unde a baut un suc si a fumat o tigara din plante. Medicii ne-au declarat ca ultimele trei cazuri provin de la Colegiul Economic "Ion Ghica", Colegiul Tehnic de Comunicatii "N.V. Karpen", respectiv Colegiul Tehnic "Dumitru Mangeron". Si medicii psihiatri spun ca au aparut foarte multe cazuri de adolescenti cu tulburari de comportament provocate de consumul de substante asa-zise droguri usoare. Cei care le consuma devin violenti si pot pune in pericol viata celorlalti din jur, mai mici, dar si a lor. Dar riscurile nu sunt doar acestea. Pentru cei cu vulnerabilitate, cu o structura psihica mai labila, este periculos consumul acestor ierburi si din alt punct de vedere. El da dependenta si reprezinta primul pas spre consumul de droguri mai puternice, pentru ca efectul ierburilor nu-i mai multumeste.

              Interzise in magazine, libere la coltul strazii

              Inspectia Sanitara de Stat nu a inclus in programul sau de control magazinele care comercializeaza plante etnobotanice. „Ordinul care stabileste plantele interzise este emis de Ministerul Sanatatii, dar control face politia, ne-a declarat dr. Dana Marcu, inspector la Directia de Sanatate Publica Bacau. Noi putem verifica daca se respecta ordinul ministerului, dar masurile sa le ia tot politia.” Dr. Marcu spune ca a existat o colaborare mai intensa intre DSP si politie inainte de aparitia ordinului. „Acum, politistii sunt cei care merg in control, cu lista de substante interzise in mâna. Magazinele sunt verificate, insa consumatorii isi procura aceste substante prin comanda pe internet sau de la colt de strada.”

              Teatru-forum impotriva drogurilor

              Pornind de la atractia tot mai mare pe care plantele etnobotanice o exercita asupra tinerilor, Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) Bacau a gândit un proiect care va demara pe 15 octombrie si care se va desfasura in colegiile din judet. “Proiectul se numeste «3 D» si va fi realizat in colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) si Asociatia Trust Orfelinate Ungureni, arata Radu Nafornita, directorul CPECA Bacau. Targetul nostru este de 5.000 de elevi din clasele a IX-a si a X-a.” Specialistii centrului si ai TOU vor merge in 14 licee pentru a-i informa pe adolescenti si a discuta cu ei despre pericolul pe care il reprezinta plantele etnobotanice. “Vom avea o ora de informare si o ora de teatru-forum, declara Radu Nafornita. In cadrul unei scenete interactive, vom afla de ce unii aleg sa consume aceste plante, vom discuta despre ce se intâmpla atunci când le consuma, dar si despre ce se intâmpla daca nu consuma.” Unii dintre cei care refuza sa fumeze “etnobotanice” se simt exclusi din grup, sunt izolati, sufera din cauza asta, altii ignora aceste reactii sau le combat. CPECA Bacau mai are trei proiecte care vizeaza consumul de droguri: “Free drog smile”, care include intâlniri cu tinerii care desfasoara activitati alternative – sport, muzica, dans, alpinism etc. – si o expozitie de fotografii, un proiect derulat in parteneriat cu Politia si altul cu CCD, pentru instruirea profesorilor.

              Amendati si „saltati”

              "Am desfasurat actiuni in colaborare cu reprezentantii IPJ Bacau, la mai multe societati care comarcializau produse etnobotanice. In urma acestora am identificat o serie de agenti economici care vindeau substante etnobotanice interzise. Au fost luate masuri de scoatere a lor din circuitul comercial. Politia a luat atunci si masuri de retinere a persoanelor implicate in acest tip de afacere. Lucratorii Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorului au aplicat o serie de amenzi si au propus suspendarea activitatii acestor agenti economici", a declarat Toader Fratila, comisar sef adjunct al Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorului Bacau.
              Elena Tintaru
              Doina Mincu
              Silvia Patrascanu
              Sinziana Filimon

              Colegiul Medicilor, in casa noua

                Colegiul Medicilor Bacau a reusit sa scape de statutul de chirias. Timp de aproape sase ani, membrii acestei organizatii profesionale au economisit bani din cotizatii si taxe, astfel incât au achizitionat un apartament. Acesta se afla in spatele Prefecturii Bacau, intr-o locatie usor accesibila, si a fost inaugurat ieri. Pâna acum, organizatia profesionala a medicilor bacauani a avut sediul intr-un spatiu din Spitalul Judetean de Urgenta, pentru care plateau chirie. “Inca din 2004 ne-am propus sa ne mutam, unul dintre motive fiind asocierea colegiului cu spitalul si ideea ca organizatia este mai mult a medicilor din SJU, a declarat dr. Elena Stinga, presedintele Colegiului Medicilor Bacau. Suntem mândri ca am reusit sa finalizam proiectul, prin forte proprii.” Pentru achizitionarea si amenajarea sediului, medicii bacauani nu au vrut sa recurga la credite bancare, de aceea telul a fost atins mai greu. De altfel, la nivel national, colegiul incearca sa refaca patrimoniul organizatiei, dupa ce nu a reusit sa recâstige proprietatile confiscate in 1945.La inaugurarea sediului au participat medici conducerea Casei Judetene de Asigurari de Sanatate sI cea a Directiei de Sanatate Publica. Invitatul de onoare al inaugurarii a fost prof.dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor din România. “Un sediu nou dovedeste pe de o parte eficienta, iar pe de alta parte confera autoritate si independenta fata de alte autoritati, ne-a declarat prof.dr. Vasile Astarastoae. De-a lungul timpului, au fost multi care au incercat sa subordoneze colegiul, dar nu au reusit, datorita Uniunii Europene. Profesia de medic este o profesie reglementata sectorial, cu drept de autonormare. Colegiul nu este subordonat si nici nu face parte din structurile statului. Este o organizatie non-guvernamentala si apolitica.” Colegiul Medicilor Bacau are aproape 1000 de membri. Noul sediu nu le este insa destinat doar acestora, ci si pacientilor.
                Doina Mincu

                O noua primenire la Inspectoratul Scolar

                  Forte proaspete in echipa “generalului” Lazar

                  Inspectorul scolar general Florin Lazar (foto), seful Inspectoratului Scolar Judetean Bacau, a inceput o noua curatenie in institutia pe care o conduce. Virginia Braescu, inspector teritorial si salariat al ISJ de aproape un an, a fost schimbata din functia pe care o detine. Aceasta a fost inlocuita cu Emil Ganea, care va lucra pe noul post, intitulat “inspector de specialitate pentru implementarea descentralizarii institutionale”, incepând cu 4 octombrie. “Este o decizie pe care am luat-o pentru a eficientiza activitatea manageriala, a explicat Lazar. Am considerat ca voi lucra mai bine cu domnul Ganea având in vedere particularitatile postului, disponibilitatea dumnealui pentru activitate prelungita, mobilitatea sa in teritoriu si buna relationare cu directorii din zona de competenta.” Noul inspector Emil Ganea are in subordine toata zona din jurul municipiului Onesti, de la Birsanesti, Bogdanesti, Berzunti, Bucium, Casin, Caiuti, Manastirea Casin, Helegiu, Livezi, pâna la Sanduleni, Sascut, Stefan cel Mare, Tg.Trotus, Urechesti, Valea Seaca, Oituz sau Gura Vaii. Ganea are 38 de ani si lucreaza in invatamânt de 14 ani. Este profesor de matematica, a debutat la Scoala Tuta-Tg.Trotus pe o catedra rezervata, apoi a ajuns la Scoala Blidari din Caiuti si titular, in urma cu 10 ani, la Scoala Vilcele tot din Tg. Trotus. Insa mai mult de jumatate din cariera sa si-a petrecut-o in scoala din Caraclau-Birsanesti. In aceasta vara a ajuns director cu delegatie la Scoala cu Clasele I-VIII "Nicolae Pâslaru" din M. Casin, functie pe care o va preda chiar Virginiei Braescu. “Sunt primul inspector teritorial din mediul rural, a declarat Emil Ganea. Este o provocare pentru mine aceasta functie, o lume noua, in care sper sa fac fata cu brio. Nu renunt insa la matematica. Imi voi pastra 4 ore/saptamâna la scoala, dar voi fi deschis in tot ceea ce voi face.”
                  Roxana Neagu

                  Handbal feminin / Divizia A: In top

                  Stiinta Bacau – CSM Ploiesti 30-24 (13-12)

                  Victorie cu stil in derby-ul care a incheiat etapa a V-a din divizia secunda. "Studentele" au reusit sa pricinuiasca prima infrângere a liderului CSM Ploiesti si, cu al patrulea succes consecutiv, si-au facut loc in grupul echipelor aflate la conducerea Seriei A.

                  Degringolada la start

                  Startul nu a anuntat nimic bun. Intr-un inceput debusolant in care au ratat din toate pozitiile, "studentele" s-au vazut conduse cu 3-0, iar in min. 5 antrenorul Ion Arsene a fost nevoit sa ceara time-out. CSM Ploiesti a ramas insa la timona, distantându-se la 5-1 (‘8), in timp ce Stiinta s-a lansat intr-o cursa de recuperare concretizata abia la un sfert de ora de la primul fluier, când tabela a indicat din nou egalitate: 8-8.

                  Sus si jos

                  Partea a doua a reprizei inaugurale s-a echilibrat. Parcursul: din gol in gol. Intrate la pauza cu un avantaj minim, 13-12, handbalistele bacauane au avut totusi o noua cadere in debutul partii secunde, in care CSM Ploiesti s-a desprins la 20-16 (’43) si 21-17 (’47). De aici insa, Stiinta s-a reinventat.

                  Final en-fanfare

                  Cu o serie de sase goluri consecutive, "studentele" au luat pentru prima data un avans de doua lungimi, 23-21, dupa care au defilat cu Monica Amoagdei, Mari Burghel si Laura Chiper in prim-plan. Elevele lui Ion Arsene si Costel Oprea s-au dezlantuit in ultimele minute, in care au surclasat liderul si au marcat pâna in ultima secunda, când Chiper a tras cortina cu golul de 30-24 si a declansat bucuria in vestiarul bacauan.

                  Stiinta: Gârtu, Angheluta – Chiper (10 goluri), Burghel (5), Matei (4), Amoagdei (4), Câlici (2), Niga (2), Vântu (2), Ilisescu (1).
                  Etapa urmatoare (10 octombrie): Spartac Bucuresti – CSM Ploiesti, Rapid Bucuresti – Stiinta Bacau, Activ Ploiesti – HCF Piatra Neamt, CSM Slobozia – "U" Târgoviste.
                  Dana Popa

                  Clasament
                  1. CSM Ploiesti 5 4 0 1 173-110 8
                  2. Stiinta Bacau 5 4 0 1 168-125 8
                  3. CSM Slobozia 5 4 0 1 163-128 8
                  4. Rapid 5 3 0 2 164-121 6
                  5. HCF P. Neamt 5 3 0 2 158-123 6
                  6. Activ Ploiesti 5 2 0 3 123-150 4
                  7. Spartac Bucuresti 5 0 0 5 116-198 0
                  8. "U" Târgoviste 5 0 0 5 76-186 0

                  Fotbal, Liga a lll-a / Lectia ratarilor

                  Daca ar fi materializat ocaziile din prima repriza a jocului cu CSM Focsani, FCM Bacau ar fi realizat scorul etapei

                  Dicton

                  "In fotbal poti invata din orice. Chiar si din infrângeri. Sau mai ales din infrângeri", spunea Mircea Lucescu intr-o perioada in care pierdea meciuri, nu si adepti. In acest prim campionat de Divizia C, FCM Bacau are ce invata. Din fericire, nu din infrângeri. Ultima victorie, 3-0 pe teren propriu contra Focsaniului, a oferit si ea o lectie "galben-albastrilor": cea referitoare la ratari.

                  De toate

                  In prima repriza a meciului cu CSM Focsani, FCM Bacau si-a creat o sumedenie de situatii de gol, dintre care a materializat doar doua. Intre minutele 15 si 36, la scorul de 2-0, bacauanii au ratat nu mai putin de sase ocazii de unu la unu cu Bors. Eudean a sutat in portarul vrâncenilor, Menghia l-a imitat, dupa care a trimis peste transversala, Vraciu a reluat alaturi, in timp ce Curiliuc a calcat pe minge.

                  Motivatie

                  La finalul jocului de vineri, antrenorul Gheorghe Poenaru nu a ocolit subiectul ratarilor. Le-a pus pe seama relaxarii echipei sale, care, practic, a inceput meciul de la 2-0. "Chiar si mie mi-a fost greu sa-i mai motivez pe jucatori, desi am insistat la pauza asupra faptului ca tratam cu prea multa usurinta aceste faze de poarta", a spus antrenorul bacauan.

                  Exemplu

                  Ce ar trebui sa invete Curiliuc si compania dintr-un meci jucat la nici 24 de ore de la acel Steaua – Napoli incheiat cu un neverosimil 3-3 dupa ce militarii avusesera 3-0? Inainte de toate, faptul ca ocaziile se razbuna. Si ca nu in fiecare etapa intâlnesti o echipa incapabila de a reactiona, precum Focsaniul. De exemplu, ar fi frustrant ca dupa ce conduci cu 2-0 pe Suceava si ratezi in serie, sa te trezesti ca nu ai luat decât un punct.

                  Bumerang

                  In fine, jucatorii mai tineri ai FCM-ului ar trebui sa inteleaga faptul ca aceste ocazii de gol pot avea efect de bumerang si dincolo de tabela. Ii pot scoate din mâna sau chiar din echipa. Si ca este mai usor sa te concentrezi si sa inscrii din pozitie de unu la unu cu portarul la scorul de 2-0 decât sa prinzi din nou un post de titular, dupa ce ratarile te-au aruncat pe banca de rezerve.
                  Dan Sion

                  Volei feminin: Ripnaia, sezon incheiat?

                  Genunchi de portelan

                  Lovitura grea pentru echipa de volei feminin a Stiintei Bacau: tragatoarea Ekaterina Ripnaia risca sa ramâna pe tusa o perioada lunga de timp. Motivul? Accidentarea pe care rusoaica in vârsta de 21 de ani a suferit-o la genunchi, in cadrul turneului de pregatire efectuat de studente la Târgu-Mures, cu o saptamâna inainte de startul campionatului.

                  Se tem de o ruptura

                  Primele investigatii medicale nu au fost deloc incurajatoare. “Este vorba de ligamentele incrucisate. Nu stim exact gravitatea leziunii, dar lucrurile nu se anunta deloc roz”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care se teme de o ruptura. Daca temerile tehnicianului se vor adveri, atunci pentru Ekaterina Ripnaia sezonul 2010-2011 este ca si incheiat. Inainte de a incepe cu adevarat.

                  Control la Kiev

                  Ripnaia a plecat saptamâna trecuta la Kiev, acolo unde va fi supusa unui control medical amanuntit. In asteptarea verdictului dat de medici, staff-ul tehnic al Stiintei cauta solutii pentru a acoperi absenta jucatoarei aduse in aceasta vara. “Desi tânara, Ripnaia se anunta o piesa de baza. Pentru noi ar fi o pierdere mare”, a incheiat Florin Grapa.
                  Dan Sion

                  DGASPC Bacau are datorii de peste 3 miliarde lei vechi

                    “Protectia Copilului” e la mila furnizorilor

                    Niciodata de la infiintare, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau nu a mai trecut printr-o situatie asa de grea: cu datorii si fara bani pentru trimestrul IV. Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, a recunoscut ca institutia “va avea probleme foarte mari in ultimele doua luni ale anului.” DGASPC nu a reusit sa-si plateasca la zi facturile la alimente, medicamente, detergenti, curent, deoarece a mers din restante in restante. “Am semnalat din start ca avem un buget sub necesar si mai mic cu 15 la suta decât in 2009, declara Sorin Brasoveanu (foto), directorul general al DGASPC Bacau. Asta in conditiile in care, numarul solicitarilor de interventie in regim de urgenta si al copiiilor evaluati cu grad de handicap a crescut cu câteva sute.” Prioritare au fost facturile la gaz si lumina pentru ca e obligatoriu, când se deschide finantarea, sa fie platite utilitatile. Au ramas neacoperite cheltuielile cu hrana si alte bunuri. “Noi am facut un demers la Guvern in luna august. Am discutat cu ministrul Muncii, Mihai Seitan, si i-am explicat ca e nevoie de o rectificare bugetara pentru a acoperi golul acesta. Ce s-a intâmplat la Maternitatea Giulesti e nimic fata de ceea ce s-ar putea intâmpla la noi. Ne-a promis ca va face un memorandum catre premier si catre MFP, dar intre timp a fost schimbat din functie”, arata Sorin Brasoveanu.

                    Datoriile au ajuns la trei miliarde!

                    Directiile de asistenta din tara vor fi nevoite, asadar, sa o ia de la capat cu solicitarile. “Secretarul de stat si directorul general pentru asistenta sociala din MMFPS sunt aceeasi si cunosc bine situatia, spune seful DGASPC. Daca nu primim banii necesari nu vom putea functiona. Niciodata, situatia nu a fost asa de grava. Chiar daca au mai fost datorii, exista perspectiva de a le plati: era anuntata o rectificare si aveam parteneri de dialog. E prima data când primim foarte putin din start, apoi ni se cere sa reducem cheltuielile cu 20 la suta.” DGASPC s-a conformat si a diminuat consumul, folosind 5 masini din 8, in ciuda faptului ca numarul cazurilor din mediul rural a crescut, iar edilii nu mai trimit copiii parasiti sau neglijati cu masina primariei, invocând criza. Asistentii maternali care au copii in ingrijire nu au mai primit, in 2010, bani pentru alimente, hranindu-i din salariul lor, dar in centre nu poti lasa copiii flamânzi. Sperantele sefului DGASPC intr-o rectificare sunt desarte. Mai mult, Dragos Benea afirma ca se teme de o rectificare deoarece “sigur va fi negativa!” La ora asta, DGASPC Bacau are, pe componenta “Adulti”, datorii de 262.551 lei, din care 206.418 lei pentru hrana, 33.646 lei la utilitati si 7638 lei, la medicamente. Pe componenta “Copii”, facturile neachitate ajung la 43.333 lei, cea mai mare datorie fiind, de asemenea, la alimente: 30.678 lei. La plata materialelor de curatenie, restanta e de 3.998 lei, iar la rechizite, de 3.334 lei. Exista si alte facturi neplatite caci intr-un centru destinat persoanelor cu handicap e nevoie de multe, de la pampers pâna la medicamente, iar in serviciile destinate copiilor sanatosi, trebuie platit transportul pâna la scoala, dar si banii de buzunar, spune legea. Datoria totala a DGASPC Bacau este, la 1 octombrie 2010, de 3,06 miliarde de lei vechi. Ca asistatii sa nu moara de foame in iarna asta, DGASPC are o singura solutie: sa faca apel la mila furnizorilor si sa ceara alimente pe datorie.

                    Silvia Patrascanu

                    Fiasco la Zilele Bacaului

                      90.000 de lei pentru nimic

                      Trei zile de sarbatoare, fiasco total. Organizare de criza, invitati de criza, public afectat de criza. Comerciantii s-au plâns si ei ca nu au vânzari, iar bacauanii au fost dezamagiti de lipsa de implicare a autoritatilor locale. “Zilele Bacaului 2010” ramâne doar un eveniment in care doar s-au cheltuit bani. Si nu putini. Dar tot degeaba.

                      Locatia: Insula de Agrement. Eveniment: “Zilele Bacaului”. Durata: 1-3 octombrie 2010. Concluzii: fiasco. Aceasta este radiografia a ceea ce s-a vrut a fi o sarbatoare. Pe scena nu au mai fost adusi artisti de renume, iar atmosfera a fost una fara suflu, fara ecou, fara forta. Prima seara a fost dedicata persoanelor vârstnice si muzicii populare. Au cântat pe rând Asociatia Nevazatorilor, Corul Pensionarilor, Ansamblul “Ciobanasul”, formatia “Doar Noi” (etno), Cristi Nastase si Vasilica Tataru-Nastase, Maria Salaru si “Boboceii”. A fost o seara cu putini spectatori, intârziati si infrigurati. A urmat apoi, ziua de sâmbata, 2 octombrie, a muzicii rock. Pe scena, formatii necunoscute publicului, din Tg. Ocna, Moinesti, dar si de la Palatul Copiilor Bacau. “Am observat ca nu sunt artistii care veneau altadata. E criza si se simte. Probabil ca autoritatile locale nu si-au mai permis luxul financiar. Nu am fost in fiecare seara. Sunt mai in vârsta”, ne-a spus Vasile Pomurleanu. Si Ionut Pavel, un tânar de 24 de ani, s-a aratat dezamagit de organizare. Astepta sa se distreze, dar nu prea avea de ce. De cealalta parte si comerciantii s-au plâns ca nu au avut clienti, ca au ramas cu marfa pe tarabe, ca mesele pentru servit au fost si acestea mai mult goale. “Nu prea merge. Nu stim cum sa mai atragem clientii. Pastram curatenie, urmarim ca marfa sa fie proaspata mereu, dar degeaba”, ne-a declarat si Irma Orban, vânzator la o taraba de dulciuri. Tiribombele, leaganele, trenuletele pentru cei mici au ramas si ele mai mult goale. Doar câtiva parinti s-au incumetat sa cheltuie ceva banuti pentru copiii lor, de aceea si aici vânzarile au mers “foarte prost”, dupa cum ne-a declarat un administrator. Duminica a fost seara slagarelor. Surpriza a fost o anume formatie: DJ Sava & Raluka si Anne’s. Nimeni insa nu stia de ea.
                      In paralel cu aceste spectacole, in piateta din fata Casei de Cultura s-a organizat a doua editie a târgului de mestesugari intitulata “Târgul de Procoava”, unde expun peste 50 de mesteri populari din intreaga tara. Târgul se va incheia pe 6 octombrie. Pe total, acest festival al "Zilelor Bacaului" a costat municipalitatea 90.000 de lei. Bani multi, pentru nimic.
                      Roxana Neagu

                      Gradinarii bucuresteni planteaza arbusti de zeci de miliarde in Bacau

                        Amenajari peisagistice cu firme abonate la banul public

                        Parcul Olimpic din Bacau este construit de societatea Garden Center Grup, detinuta de aceiasi oameni de afaceri care au in proprietate firma Eco Horticultura, ce a amenajat, in campania electorala din vara lui 2008, Parcul Catedralei. Eco Horticultura a prins contracte de amenajare peisagistica la majoritatea institutiilor publice din Capitala, dar si in alte orase din tara (Suceava, Oradea etc.). Contractul privind amenajarea Parcului Olimpic se cifreaza la aproximativ 2 milioane de RON. De acesti bani, gradinarii bucuresteni vor planta 500 de arbori, 1000 de arbusti si vor reamenaja intreaga zona cuprinsa intre Casa Albastra, Sala Sporturilor si Bazinul de Inot. Chiar daca detine o mult laudata pepiniera proprie, municipalitatea s-a dat la o parte pentru a face loc horticultorilor veniti din Capitala. Mai mult, edilii nu au catadicsit sa apeleze nici la pepiniera Directiei Silvice Bacau, desi aceasta dispune de un fond arboricol impresionant cu zeci de specii de arbusti si pomi ornamentali.

                        Aproximativ 20 de miliarde lei, puse la bataie de Ministerul Mediului prin Fondul de mediu, vor lua drumul Capitalei dupa ce firma Garden Center Grup SRL a adjudecat contractul privind amenajarea Parcului Olimpic din Bacau. Societatea este detinuta de Ion Olteanu, afacerist care mai are in proprietate firma Eco Horticultura SRL, ce s-a ocupat in campania electorala de la alegerile locale din vara lui 2008 de amenajarea Parcului Catedralei, contra sumei de 17 miliarde lei vechi. De altfel, la realizarea Parcului Olimpic, Garden Center Grup foloseste vehicule apartinând firmei sora – Eco Horticultura. Cele doua societati bucurestene sunt abonate la contracte grase din bani publici. In noiembrie 2008, Eco Horticultura a câstigat un contract de 2,5 miliarde lei vechi privind plantarea mai multor arbusti in jurul Politehnicii Bucurestene. Aceeasi firma a adjudecat contracte pentru amenajari peisagistice la Oradea (18 lucrari), respectiv Suceava, unde gradinarii din Capitala au primit 11,6 miliarde lei vechi pentru amenajarea parcului central al municipiului in detrimentul a doua societati sucevene. Conform datelor de inmatriculare consemnate la Registrul Comertului, Garden Center SRL are ca obiect de activitate principal “cultivarea plantelor pentru inmultire”, in timp ce firma sora – Eco Horticultura – “activitati de intretinere peisagistica”. Practic, cele doua firme sunt complementare. Una aduce arbustii si puietii ornamentali, cealalta executa lucrarile de amenajare propriu-zise.

                        “Nu sunt specialista in achizitii, eu matur”

                        Desi Primaria detine o mult laudata pepiniera la Gheraiesti, edilii nu s-au implicat in proiectul de amenajare a Parcului Olimpic. Reprezentantii municipalitatii sustin ca pepiniera este prea tânara pentru a produce materialul arboricol necesar noului parc. “Contractul primit de la Investitii este cu Garden Center, nu cu Eco Horticultura. Eu gestionez un contract cu Garden Center. Ma intereseaza sa iasa ceva, dar nu-s mare specialista in achizitii ca eu matur. Contractul era mai mare cu Fondul de Mediu. Pepiniera noastra are 4-5 ani. Pentru a avea puieti sau arbusti ornamentali de rasinoase, de exemplu, e nevoie de 10 ani. Noi nu aveam cum sa producem asa ceva”, a declarat Viorica Marcu, sefa Directiei Servicii Publice din Primaria Bacau. Ea a mai spus ca amenajarea parcului va tine 3 luni de zile, amplasamentul fiind predat societatii la data de 10 septembrie.

                        Au uitat de pepiniera Directiei Silvice

                        Daca ar fi dorit sa achizitionize arbusti in vederea amenajarii unui parc, edilii ar fi putut apela la serviciile Directiei Silvice. Aceasta detine o pepiniera impresionanta, iar costurile privind achizitia materialului arboricol ar fi fost cu mult mai mici decât la “privat”. Pepiniera produce peste 2,5 milioane de puieti forestieri, din care 80 la suta din specii de rasinoase (molid, brad, pin etc). In plus, Directia Silvica produce si puieti si arbusti ornamentali, atât din specii de rasinoase cât si din foioase. Conform unui anunt publicat pe situl institutiei, in primavara lui 2008 Directia Silvica a scos la vânzare 22 de tipuri de arbusti si puieti ornamentali cu preturi variind intre 10 si 65 RON bucata.

                        Procese peste procese

                        Societatile care amenajeaza Parcul Olimpic sunt clientii instantelor bucurestene. La Judecatoria Sectorului 2 din Capitala, societatea Eco Horticultura este parte in mai multe dosare ce au ca obiect somatii de plata sau executarea silita. In decembrie 2009, societatea a fost data in judecata chiar de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADR). In martie 2010, CNADR si-a retras actiunea. In august 2008, conturile Eco Horticultura au fost poprite din cauza datoriilor pe care firma le avea catre o societate de leasing financiar din Capitala. Nici Garden Center nu e scutita de procese. A doua societate detinuta de afaceristul Ion Olteanu fiind implicata, recent, intr-un litigiu vizând o somatie de plata formulata impotriva unui debitor. Actiunea a fost anulata de instanta, ca fiind nesemnata.

                        Lucian Bogdanel

                        “Nu este o lucrare foarte mare. Au timp sa o faca. Daca se tin de treaba, in mai-iunie 2011 Parcul Olimpic ar putea fi inaugurat.”

                        Dragos Luchian, viceprimar

                        Fotbal, Liga a lll-a: Scor mincinos

                        FCM Bacau – CSM Focsani 3-0 (2-0)

                        Stadion: "Municipal". Spectatori: aproximativ 100. Au marcat: Boghian (min. 5), Vraciu (min. 7) si Luncanu (min. 66). Suturi la poarta: 16-2 (pe poarta: 10-2). Cornere: 6-0.
                        FCM Bacau: Stamatin – Apostol, Lozneanu, Ursu, Eudean – Vraciu, Apostu, Menghia (min. 54 Intuneric), Dobos (min. 65 Luncanu) – Boghian (min. 75 Huiban), Curiliuc (min. 39 Lipovanu). Antr.: Gh. Poenaru.
                        CSM Focsani: Bors – Ciornei, Craciun, Toma, Dima (min. 58 Grama) – Suvac (min. 86 Sontu), Dumitriu, Bucataru, Mândrescu (min. 68 Sapunaru) – Predoiu, Milea (min. 80 Târca). Antr.: A. Pastia.
                        Arbitri: George Radulescu (Bucuresti) – Laurentiu Constantin (Buzau) si Lucian Titirisca (Braila).

                        Goluri si ratari

                        Punct ochit, punct lovit. FCM Bacau a invins Focsaniul cu 3-0, si-a conservat pozitia de lidera si, in plus, a ramas fara gol primit pe teren propriu in acest debut de campionat. Totul, la finalul unui joc cu sens unic, spre poarta oaspetilor. La polul opus, rubrica nemultumiri are un singur subpunct: ratarile. Mari si numeroase, cât pentru jumatate de sezon.

                        Start furtunos

                        Partida a inceput practic de la 2-0. In minutul 5, Apostu l-a angajat pe culoar pe Dobos, iar acesta, altruist, i-a pasat in lateral lui BOGHIAN, care a indeplinit o simpla formalitate. Imediat a cazut si golul doi. Acelasi Dobos l-a gasit pe VRACIU cu o pasa kilometrica, iar atacantul bacauan, reprofilat ca mijlocas dreapta, a marcat cu un sut la coltul lung.

                        Strâns si nedrept

                        Pâna la pauza nu a fost rost de plictis. Dar nici de alte goluri. Bacauanii au ratat ca la balamuc, lovindu-se de propria imprecizie, dar si de forma buna a portarului Bors. Rând pe rând, Eudean, Menghia, Vraciu si, mai ales, Curiliuc s-au pierdut in faze de unu la unu cu goal-keeper-ul focsanean. Astfel, in locul unui scor astronomic, prima parte a inregistrat un 2-0 strâns si nedrept.

                        Reusita superba

                        In mitanul secund, ritmul a mai scazut in intensitate. Vrâncenii au ajuns si ei o data la poarta lui Stamatin, insa sutul lui Bucataru a fost parat cu destula usurinta. In minutul 66, gazdele au asezat in dreptul partidei un scor ceva mai aproape de realitate gratie golului superb inscris de LUNCANU, aflat la prima atingere de balon. 3-0 si la revedere!
                        Dan Sion

                        Atletism / Crosul Loteriei Romane: Participare record

                        Premiera la editia 2010 a Crosului Loteriei Române. Cel de-al 13-lea episod al acestei competitii incluse in calendarul Fedaratiei Internationale s-a desfasurat, simultan, in cinci orase din tara. In premiera, Bacaul a fost gazda unui astfel de eveniment major care a reunit un numar record de participanti. Peste 2.000 de persoane au concurat in crosul derulat in centrul Bacaului, al carui start a fost dat de Doina Melinte, presedintele Autoritatii Nationale pentru Sport si Tineret.

                        Premii consistente

                        Competitia a fost impartita pe cinci categorii de vârsta, primii cinci clasati de la fiecare proba fiind recompensati cu premii consistente. De la masini (acordate seniorilor) la LCD-uri, camere foto sau video, scutere si biciclete. "Este pentru prima data când Bacaul gazduieste aceasta competitie. Eu am intervenit pentru organizarea crosului in Bacau. Este un concurs binevenit pentru miscare, pentru sanatate, la care au luat parte numerosi de sportivi de performanta", a subliniat Doina Melinte, care a tinut sa felicite atât Loteria Româna, cât si angajatii Directiei pentru Sport a Judetului Bacau pentru desfasurarea evenimentului.

                        Pentru continuitate

                        "Am avut succes din punct de vedere al participarii sportivilor amatori si neamatori. Sper ca aceasta competitie sa constituie o continuitate si imi doresc ca Bacaul sa ramâna printre orasele care vor organiza, an de an, un astfel de eveniment", a subliniat Lucian Constantin Antoniu, seful filialei Bacau a Loteriei Române. La crosul care a avut drept punct de plecare-sosire statuia lui Stefan cel Mare au luat parte peste 2000 de participanti din mediul rural si urban, alaturi de 40 de copii veniti din Braila.

                        Caracter international

                        In cursa au intrat si sportivi care au facut special deplasarea din Republica Moldova. La organizare au participat totodata 50 de jandarmi, 20 de politisti comunitari, 75 de angajati ai Loteriei Române, 3 ambulante si 3 echipaje de la Politia Rutiera, asigurând parcursul fara incidente al participantilor. A existat insa un moment regretabil la festivitatea de premiere, când discursul Doinei Melinte a fost intrerupt de o serie de fluieraturi venite dinspre un grup organizat, ai carui membri au uitat de fair-play, respect sau spirit olimpic.

                        Invitati de marca

                        La premiere, organizatorii au invitat nume importante din sportul românesc. Alaturi de Doina Melinte, printre cei care au oferit diplome si cupe s-au numarat Simona Paduraru sau Mihaela Melinte, precum si Radu Ababei (directorul Filialei Bacau a Academiei Olimpice Române). Intre premianti: atât atleti de performanta, cât si persoane pentru care sportul reprezinta un mod de orientare in viata. Totul, sub sloganul "Alearga pentru sanatatea ta!".
                        Dana Popa

                        Premiile editiei 2010

                        Copii (m)
                        1. Sorin Laslau (Sc. Lilieci)
                        2. Nicolae Marmeliuc (Suceava)
                        3. Bogdan Balasoiu (Buzau)
                        4. Andrei Gafita (Suceava)
                        5. Ciprian Enache (Suceava)

                        Copii (f)
                        1. Petronela Cocâi (Buzau)
                        2. Andreea Sapa (Buzau)
                        3. Maria Rontu (Lilieci Bacau)
                        4. Stefan Buculet (Bacau)
                        5. Anda Sipos (P. Neamt)

                        Juniori
                        1. Nicolae Soare (Buzau)
                        2. Ion Lica (Bârlad)
                        3. Luis Lacatus (Suceava)
                        4. Iustin Mandiuc (suceava)
                        5. Adrian Mutu (LPS Bacau)

                        Junioare
                        1. Cristina Negru (CSM Onesti)
                        2. Iulia Militaru (CSS Bucuresti)
                        3. Alexandra Ghiurca (SCM Bacau)
                        4. Bianca Budaes (SCM Bacau)
                        5. Petronela Simiuc (SCM Bacau)

                        Seniori
                        1. Vitalie Gheorghita (Chisinau)
                        2. Sergei Shevchenko (Dinamo Chisinau)
                        3. Constantin Ifrim (Stiinta Bacau)
                        4. Viorel Gheorghita (Chisinau)
                        5. Nelson Jeremy (SUA)

                        Senioare
                        1. Adriana Pârtea (Steaua)
                        2. Natalia Cereches (R. Moldova)
                        3. Domnica Popescu (Bistrita)
                        4. Otilia Dantis (Roman)
                        5. Elena Urâtu (Constanta)

                        Veterani (f)
                        1. Irina Szabo (Sf Gheorghe)
                        2. Elisabeta Pal (Sf Gheorghe)
                        3. Lidia Vârlan (Bucuresti)
                        4. Magdaleno Dobai (Sf Gheorghe)
                        5. Bibiana Brosteanu (Bacau)

                        Veterani (m)
                        1. Victor Vlad
                        2 Nicolae Ionita (Tulcea)
                        3. Iulica Alexe (Câmpina)
                        4. Suta Tamas (Sf Gheorghe)
                        5. Gica Caleap (Bacau)

                        Persoane cu dizabilitati (m)
                        1. Dan Stefan Borochina (Bacau)
                        2. Marian Paraschiv (Bacau)

                        Persoane cu dizabilitati (f)
                        1. Ramona Neculai (Bacau)

                        Handbal masculin / Liga Nationala: Cu stangu-n dreptu’

                        Stiinta Municipal Dedeman Bacau – UCM Resita 29-32 (10-15)

                        Vicecampioni de clasa! UCM Resita a stralucit orbitor in primul derby stagional desfasurat la Sala Sporturilor, in timp ce handbalistii bacauani nu au reusit sa rastoarne calculele hârtiei si au inregistrat primul esec acasa din acest campionat.
                        Diferenta s-a facut inca din start. Un start in care, in decurs de 17 minute, "studentii" au marcat doar de doua ori si s-au vazut condusi cu 2-8. Dupa o jumatate de ora de joc in care au ratat din toate pozitiile, le-au facut pase-cadou adversarilor si au irosit inclusiv doua aruncari de la 7 m (prin Ghita si Moskalenko), elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan au contabilizat un deficit de cinci goluri: 10-15.
                        In repriza secunda, distanta a scazut in doua rânduri la patru lungimi. A fost mai intâi 12-16 (’34), dar cursa de recuperare a gazdelor s-a blocat de eliminarile succesive ale lui Manea si Sipos. Patru contra sase, "studentii" au pierdut din nou teren, iar Resita s-a desprins treptat la 20-13 (’39). In ultima treime a partidei a mai existat un moment favorabil: 16-20 (‘min. 41). Iar de la 16-21 (’41) Stiinta a beneficiat, la rându-i, de dubla superioritate. Bacauanii n-au reusit insa sa marcheze in acest interval, in timp ce Ghionea a punctat pe contratac pentru 22-16 (’43) si descatusarea UCM-ului, care a condus chiar si cu opt goluri (31-23 ’53).
                        Oaspetii n-au mai fortat pe final, astfel ca "studentii" au avut ocazia de a reduce proportiile scorului in ultimele cinci minute in care au marcat de sase ori si au inchis tabela la 29-32. Prima infrângere acasa si a treia consecutiva contabilizata in acest campionat in care Stiinta are cel mai slab inceput de sezon de la revenirea in Liga Nationala.
                        Stiinta MD: Tevzadze, Tamas – Gurkovskiy (8 goluri), Paunica (4), Rotaru (3), Ghita (3), Dinescu (3), Grieze (3), G. Bujor (2), Manea (2), Dospinescu (1), Sipos, Moskalenko, Iancu.
                        UCM Resita: Antonaru, Irimus – Ghionea (11), Georgescu (8), Irimescu (4), Petrea (3), Grozavescu (2), Rohozneanu (2), Tucanu (1), Pârâianu (1), Cuciula, Fenici.
                        Dana Popa

                        Au nevoie de liniste

                        “Ma bucur pentru victorie si imi felicit jucatorii pentru efortul depus. De obicei, meciurile dintre Stiinta si UCM Resita au oferit un spectacol placut. La noi, apararea a mers bine. Daca in primele patru etape am avut inceputuri de meci mai putin reusite, de aceasta data am dominat partida de la un capat la celalalt“, a spus Gligore Czari, antrenorul principal al vicecampioanei UCM Resita, declarându-se in schimb nemultumit de atitudinea elevilor sai pe final de partida: “Imi pare rau pentru relaxarea din ultimele minute, când le-am dat gazdelor posibilitatea sa se apropie de noi“. Pe de alta parte, desi a evitat sa comenteze prestatia adversarilor (“nu imi place sa vorbesc despre celelalte echipe“), Gligore Czari i-a tinut partea omologului sau de pe banca Stiintei: “Ii urez echipei locale sa ajunga acolo unde ii este locul! An de an au jucat in cupele europene si stiu ca Gabi Armanu face eforturi mari pentru a aduce echipa acolo unde trebuie. Daca este lasat sa-si faca treaba si are liniste la echipa, poate face o formatie competitiva“. Gligore Czari a mai apreciat ca “noi am avut un portar in zi foarte buna. Antonaru a fost acolo când a trebuit, ne-a ajutat cu câteva parade si pe mingile aparate de el am reusit sa ne distantam”. (D.P.)

                        Greseli decisive

                        “Ne-a invins vicecampioana României, o echipa care in vara a reusit o serie de transferuri spectaculoase. In ceea ce ne priveste, problema a fost reprezentata de numarul mare de ratari. Am ratat mult in pozitie de 1-1 cu portarul, am facut foarte multe greseli si, in plus, a aparut din nou acea indisciplina tactica la linia de 9 metri, pe care am evitat-o cu Timisoara si Suceava“, a reactionat antrenorul Gabriel Armanu la capatul derby-ului cu UCM Resita, in care “când gresesti 31 de actiuni in fata unei echipe care se bate la titlu, nu mai ai ce sa comentezi. Suntem dezamagiti cu totii, baietii s-au daruit, dar atât am putut. Ratarile au facut diferenta“. “Principalul” Stiintei Municipal Dedeman a avut un mesaj, ca intotdeauna, si pentru suporterii care au venit in numar mare in tribunele Salii Sporturilor: “Imi pare rau pentru publicul care a fost alaturi de noi la o ora târzie si pentru suporterii care ne-au urmarit din fata televizoarelor“. Intrebat daca goal-keeper-ul resitean Antonaru a fost omul meciului, Gabriel Armanu a apreciat ca “meciul a fost decis de greselile si ratarile noastre. Nu stiu daca le-a aparat portarul sau jucatorii nostri n-au reusit sa introduca mingea in poarta”. (D.P.)