La Primaria Municipiului Bacau a fost zi de audiente, dar fara primar. Conform unei dispozitii semnata si de primarul Romeo Stavarache, acesta s-a angajat ca in a treia zi de miercuri a lunii sa tina audiente cu cetatenii. Astazi, miercuri, 20 octombrie, pe holurile primariei era pustiu. De ce? Ei bine, primarul nu a binevoit sa-si respecte atributiile fata de bacauani si a amânat ziua de audiente.

Primarul Romeo Stavarache promite, insa, cum bine i-a obisnuit pe bacauani, nu se si tine de cuvânt. Astazi ar fi trebuit sa fie zi de audiente, insa nici tipenie de om pe holurile primariei, pentru ca audientele nu s-au tinut. Conform unei dispozitii semnata de Romeo Stavarache, viceprimarii Roxana Mironescu, Dragos Luchian si Administratorul Public Leonard Stelian Padureanu, acestia s-au angajat ca in fiecare zi de miercri a lunii, la Primaria Municipiului Bacau sa se tina audiente cu cetatenii.
In urma acestei Dispozitii, Primarul Romeo Stavarache ar fi trebuit sa tina audiente astazi, 20 octombrie, a treia miercuri din luna, lucru care nu s-a intâmplat. Conform ART. 3 din acest document, programul stabilit trebuie respectat.

Problemele bacauanilor mai pot astepta

La biroul de Relatii cu Publicul din cadrul Primariei, angajatii ne-au spus ca nu se mai tin audiente. Se pare ca listele de inscriere pentru audiente la primar sunt pline. Cu toate acestea problemele bacauanilor vor mai trebui sa astepte pâna când edilul sef isi va face putin timp sa-i asculte pe acestia. Am mers mai departe pentru a afla mai multe informatii: câti bacauani si când vor putea acestia sa vina in audienta la primar. Din pacate nu am fost primiti la sefa de Cabinet a edilului. Aceasta ne-a transmis totusi ca "in aceasta miercuri domnul primar Romeo Stavarache nu va tine audiente. El va decala intâlnirea cu cetatenii pentru alta zi, pe care o va stabili dânsul ulterior, in limita timpului disponibil. El poate amâna audientele, daca in programul sau apar alte probleme".
Când vor putea merge bacauanii sa-si rezolve problemele la primarul Romeo Stavarache, nu stim deocamdata. Cu siguranta insa am putea afla de la televiziunea de casa a PNL, loc unde edilul isi face timp sa ajunga periodic.

"ART.1 – prima miercuri din luna – Administratorul Public – Leonard Stelian Padureanu
– a doua miercuri din luna – Viceprimarul municipiului Bacau – Dragos Luchian
– a treia zi de miercuri din luna – Primarul municipiului Bacau – Romeo Stavarache
– a patra zi de miercuri din luna – Viceprimarul municipiului Bacau – Roxana Mironescu
– a doua si a patra zi de joi a fiecarei luni – secretarul municipiului Bacau – Nicolae Popovici."
(extras din DISPOZITIA privind stabilirea programului de audiente ce se desfasoara in cadrul Primariei Municipiului Bacau)

Scandalul izbucnit intre florarii din Piata Centrala, directorul Administratiei Pietelor si reprezentantii Primariei s-a mutat la usa Prefecturii Bacau. 11 comercianti au venit sa ceara ajutorul prefectului Scripat. Acestia sunt nemultumiti de o hotarâre de consiliu local care prevede scoaterea la licitatie a meselor din piata destinate comertului cu flori, deoarece asta ar insemna sa-si piarda locurile pe care le ocupa de multi ani. "Fiecare dintre noi avem spatiile din Piata Centrala de mai bine de 10 ani. Este singura noastra sursa de venit", a spus Cristina Bondalici, comerciant de flori. Mai mult, florarii nu considera necesara o astfel de licitatie, pentru ca in acest moment in piata mai sunt cel putin cinci mese libere, iar solicitarile nu depasesc numarul locurilor disponibile. "Oricine ar vrea un spatiu sa vânda flori poate sa vina. Mai sunt sase mese libere, dar nu vine nimeni pentru ca nu sunt solicitari", a mai spus Bondalici.
Florarii sustin ca problemele au inceput de când Vasilica Busuioc a fost pus in fruntea conducerii Administratiei Pietelor. Din spusele lor, directorul face legea dupa bunul sau plac. "Busuioc face ce vrea in Piata Centrala. Pâna sa vina el ca director nu erau certurile astea. Nu vrea efectiv sa ne asculte. Are interesele lui", a zis Margareta Pal.
Prefectul Constantin Scripat a declarat ca din discutiile purtate cu florarii rezulta ca acestia au cerut mediere din partea Prefecturii pentru ca la Primarie nu ar fi ascultati. "In calitate de prefect, urmeaza sa purtam un dialog cu directorul Administratiei Pietelor si eventual cu reprezentantii primariei. Aceasta este o problema relativ simpla. Ar fi putut fi rezolvata foarte usor si fara implicarea prefecturii, dar daca acesti oameni ne-au cerut ajutorul vom incerca sa o rezolvam", a declarat Constantin Scripat.

Obligati sa plateasca anticipat chiria

Florarilor le-a fost solicitata plata anticipat pe spatiul pe care-l ocupa si nu la zi, cum erau obisnuiti pâna acum. "Noi nu mai putem plati anticipat pentru ca nu avem de unde. Vrem sa platim la zi. Si asa este foarte scumpa chiria", a mai zis Margareta Pal. Tariful este de 12 lei /mp pe zi, dar sunt nevoiti sa inchirieze masa intreaga, care are 2 metri. "Am fost amendati de Politia Primariei pentru ca am intârziat trei zile cu plata anticipat, fara sa fie aplicate mai intâi penalitati", a declarat Codrin Sicu.
Marul dicordiei pare sa fie familia Stângaciu, pe care comerciantii o acuza ca este mâna-n mâna cu Busuioc. Ei spun ca aceasta familie, care comercializeaza flori in Piata Centrala doar de sarbatori, vrea sa obtina mesele din fata, care au cel mai bun vad. "Aceasta familie ne ameninta ca ne va lua locurile pentru ca sunt cunostinta lui Busuioc. Au luat mese anticipat dar nu au mai platit de mult timp si acum vor cinci mese in fata", au spus comerciantii. Din spusele oamenilor, aceasta pare sa fie si principala motivatie a organizarii unei licitatii. Florarii nemultumiti de situatie s-au adresat viceprimarului Roxana Mironescu, insa degeaba. "Ne-au amenintat ca nu ne vor mai da autorizatii in Piata Centrala si considera ca este prea mare dezordine in rândul florarilor, motiv pentru care viceprimarul Mironescu vrea sa faca putina ordine", au mai spus vânzatorii de flori.
Sinziana Filimon

Henri Coanda – una din cele mai nesigure artere ale Bacaului

Bacauani mereu in pericol, elevi care oricând pot fi loviti de o masina, pietoni care circula pe mijlocul strazii, facând slalom printre autoturisme, copii care sunt nevoiti sa mearga pe spatiul verde, tinându-se de garduri, pentru a ajunge in siguranta la gradinita. Asa se circula in prezent pe strada Henri Coanda, situata in zona de sud a orasului. O artera care a devenit una dintre cele mai nesigure strazi ale Bacaului, ce se vrea a fi un oras european.

Aglomeratie, trafic infernal, claxoane si bacauani in pericol la fiecare pas. In special copii, pentru ca in zona se afla doua scoli, o gradinita si un centru pentru ingrijirea minorilor cu handicap. Este vorba de strada Henri Coanda, din zona de sud a orasului, o artera dens circulata, dar care nu are trotuare si nici locuri de parcare. Tot aici sunt situate Serviciile de Evidenta a Populatiei, de Eliberare a Pasapoartelor, de Permise si Inmatriculari Auto. Pentru ca nu au alei pietonale sau alte cai de acces in siguranta, bacauanii care locuiesc in zona sau care trebuie sa ajunga la institutiile publice sunt nevoiti sa mearga efectiv pe mijlocul strazii, sa ocoleasca masinile, sa-si puna mereu viata in pericol, la fiecare pas. “Ei, am traversat si eu pe unde am putut si am mers mai cu grija. Noi trebuie sa fim atenti, ca astia cu masinile se urca pe noi. Ce sa facem?”, ne-a spus Angela Panaite, care trecea prin zona. “N-am pe unde sa merg, ci doar pe mijlocul strazii, ne-a declarat si Neculai Boantea, in timp ce impingea un carucior. Pe unde sa sa merg? Nu vad niciun trotuar pe aici si nici pe margine nu poti sa mergi ca sunt parcate masini, direct in gard.” Si soferii sunt obligati sa parcheze pe unde apuca sau pe unde pot, chiar si pe spatiul verde, atunci când trebuie sa se opreasca in aceasta parte a orasului. Din cauza aglomeratiei, pe tronsonul de drum se creeaza mereu ambuteiaje, coliziuni si chiar accidente rutiere. Nu de putine ori s-a intâmplat ca pe strada Henri Coanda sa ramâna blocate in trafic si masinile Ambulantei sau ale Pompierilor, care interveneau in extrema urgenta. Mai mult, nici Politia Rutiera nu intervine aici, macar pentru a dirija circulatia. Pâna când Primaria Municipiului Bacau va lua masuri, asa cum doresc locuitorii din zona, pe strada Henri Coanda se va circula in continuare haotic, cu viteza si fara restrictie. La fel ca pe multe alte artere principale ale orasului, sufocat efectiv de masini.
Roxana Neagu

Trichineloza “ataca” din nou. Si asta din cauza consumului crescut de carne de porc din perioada sezonului rece. Astfel, riscurile la care ne expunem sunt mult mai mari. Consumul de carne infestata cu Trichinella Spiralis, poate avea urmari de-a dreptul dramatice pentru om.

Sobolanii, principalii vinovati

Trichineloza este o boala parazitara, ce se transmite de la animale la om. Sobolanii, soarecii, câinii, pisicile si porcii sunt purtatoii bolii. Imbolnavirea porcilor se produce dupa ce acestia consuma sobolani vii sau cadavre de sobolani, câini, pisici infestate ori resturi de animale salbatice. Trebuie mentionat faptul ca, atât la porc, cât si la celelalte animale, boala nu se manifesta de obicei prin semne clinice sesizabile, iar parazitul, cât si larvele lui, nu se vad cu ochiul liber. “Omul se imbolnaveste consumând carnea infestata de porc, insuficient fripta sau fiarta. Pentru a se preintâmpina astfel de situatii, detinatorii de porci au obligatia de a face examenul sanitar veterinar si trichineloscopic inainte de a se consuma carnea”, a afirmat declarat dr. Vlad Gheorghita, purtator de cuvânt al Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau.

Numai pentru consumul propriu

Carnea de porc provenita de la animale sacrificate in gospodaria proprie nu poate fi introdusa in unitatile de alimentatie publica in vederea organizarii de mese festive. Aceasta poate fi folosita doar pentru consumul propriu. Din fericire, trichineloza la om poate fi tratata, reusita tartamentului fiind conditionata in primul rând de rapiditatea instituirii lui dupa infestare. “Atentionam populatia ca procedeele de sarare, afumare sau uscare a carnii nu distrug larvele. Manifestarea clinica a bolii depinde de cantitatea de carne ingerata, de masivitatea infestarii ei si de rezistenta organismului. Examenul trichineloscopic al carnii de porc se poate efectua in toate circumsriptiile sanitare vetrinare”, ne-a declarat dr. Vlad Gheorghita, purtator de cuvânt al Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Bacau. Daca aveti dureri abdominale, diaree, greturi, varsaturi (care apar la 1-2 zile dupa consumul de carne infestata), febra, conjunctivita si dureri musculare trebuie sa va prezentati de urgenta la medic.
Alexandra Zaharia

Se taie din ajutoarele de handicap

Dupa salarii, sporuri si suplimente, au ajuns la “taietor” ajutoarele destinate persoanelor cu handicap si sumele platite insotitorilor. Guvernul a elaborat o ordonanta care va reduce cu 50 la suta salariile asistentilor personali. Pentru ingrijirea unui adult cu handicap grav, acestia vor primi 230-250 lei pe luna.

Persoanele cu handicap care realizeaza venituri vor pierde circa 80 de lei: cei cu handicap grav vor primi 205 lei in loc 291 de lei, iar cei cu handicap accentuat, 160 de lei in loc de 234. Asistatii care nu realizeaza venituri vor beneficia de majorari: de la 291 la 340 de lei, daca au un handicap grav, si de la 234 la 250 lei, pentru handicap accentuat. Cei mai afectati vor fi insotitorii, care vor primi 50 la suta din actualul salariu sau vor fi nevoiti sa ia in ingrijire doua persoane cu handicap grav. In majoritatea cazurilor, asistentul este o ruda a persoanei cu dizabilitati. De exemplu, o batrâna paralizata e ingrijita de fiica, iar copilul cu tetrapareza spastica e ingrijit de mama. Aceasta lege va micsora veniturile ambilor membri, in situatia in care 80 la suta dintre aceste familii sunt extrem de sarace si abia pot sa-si plateasca intretinerea si hrana. “Va dati seama ce inseamna? Mi se pare o crima! Este revoltator! Nu stiu cât vor mai rezista. E adevarat ca trebuia facut curatenie, exista si persoane care primesc bani necuveniti, exista si coruptie in comisii, dar fa verificari! Nu-i vitregi pe toti, nu-i ucide pe cei care sunt si asa pedepsiti de soarta. E o lege criminala!”, declara Marioara Popa, presedinta Asociatiei de Sprijin a Copiilor cu Handicap Neuromotor (ASCHN) – Centrul “Daniel”.

“E o lege criminala!”

Marioara Popa arata ca, in Suedia, familia lucreaza, iar de persoana cu dizabilitati are grija un asistent social platit de stat, insa nu cu 461 de lei, ca in România. De la 1 ianuarie, salariul va fi de 230 de lei. Intrebarea e câti vor accepta sa ingrijeasca un adult cu handicap grav pentru 2 milioane de lei vechi/luna? Marioara Popa este unul dintre cei 10 reprezentanti ai AHN care au participat la negocieri si la marsul de protest din 1992, când Legea 53 zacea in sertarul MMPS. “Va iesi lumea in strada, afirma Marioara Popa. Cei care fac aceste legi nu cunosc realitatea, nu stiu cum e viata intr-o astfel de familie. Va trebui sa luptam din nou!”. Nu doar ONG-urile sunt gata sa protesteze, si sindicatul asistentilor personali a anuntat ca va organiza, luna aceasta, un miting in Bucuresti, in care alaturi de insotitori vor iesi in strada si beneficiarii aflati in scaunul cu rotile.

Statul nu va face economie

Pe lânga faptul ca va arunca in mizerie multe familii, masura nu va aduce economii statului, dimpotriva, cheltuielile ar putea creste. Saracia va face ca multi copii si adulti cu handicap sa fie parasiti de rude si preluati de stat. Asta dupa ce ne-am straduit 20 de ani sa inlocuim “centrele” cu ingrijirea de tip familial. Sorin Brasoveanu, director general al DGASPC, afirma ca “nu este posibila reducerea indemnizatiilor fara sa aiba loc o analiza amanuntita si un dialog cu toti factorii implicati”, asistati, specialisti, reprezentanti ai ONG-urilor care ofera servicii sociale. In judetul Bacau sunt 7.706 de persoane cu handicap grav: 1.356 de copii si 6.350 de adulti, dintre acestia doar 242 fiind ocrotiti in centre. Ceilalti 6108 se afla in grija familiei sau a unui insotitor strain. “Reducerea indemnizatiilor persoanelor cu handicap si a veniturilor asistentilor personali ar face sa ne confruntam cu o situatie grava, afirma Sorin Brasoveanu. Numarul de solicitari de ingrijire rezidentiala ar creste, iar pe termen lung, costurile nu ar scadea, dimpotriva, s-ar majora pentru ca ingrijirea de tip rezidential costa mult mai mult.”
Silvia Patrascanu

Pupilul primarului Romeo Stavarache, deputatul Ionel Palar (PNL) a crescut in 5 ani cât altii in 100. Istoria parlamentarului de Secuieni incepe cu o toneta de suc. Astazi, toneta amarâta s-a transformat intr-o afacere de milioane de euro. Din toamna lui 2008, Palar este deputat liberal de Colegiul 3. In calitate de trimis al bacauanilor in Legislativ, protejatul actualului edil bacauan s-a remarcat o singura data in doua mandate: atunci când a initiat, alaturi de alti 5 colegi parlamentari, faimoasa Lege a calului.

Dupa luni de anonimat, Palar a reaparut in prim-plan duminica trecuta când a participat la o conferinta de presa organizata de… primarul Romeo Stavarache in care mita electorala pregatita de municipalitate pentru aceasta iarna a fost prezentata sub forma unui „plan de guvernare locala pentru atenuarea crizei”.

Parlamentar cu activitate mediocra

In 7 ani de deputatie, protejatul lui Stavarache nu s-a remarcat in mod deosebit. In primul mandat, acontat sub culorile PUR-ului, Palar s-a calificat la locul de munca. Dupa modelul instituit de primarul bacauan, deputatul a renuntat la PUR trecând in barca PNL-ului, partid sub culorile caruia a prins al doilea mandat de parlamentar, iesind deputat din Colegiul 3.
La jumatatea celui de-al doilea mandat, Palar isi reconfirma statutul de mediocritate politica. Potrivit sitului internet www.alesii voteaza.ro, deputatul se claseaza pe locul 252 dintr-un total de 334 de deputati dupa criteriul numarului de initiative legislative avute in intervalul 19 decembrie 2008 – 18 octombrie 2010. De asemenea, la capitolul voturi finale exprimate, Palar se dovedeste un parlamentar lenes, el absentând la aproape jumatate din numarul total de voturi pe care le putea exprima. Deputatul se claseaza, din acest punct de vedere, abia pe locul 258. Singurul lucru notabil in cariera de parlamentar a lui Palar o reprezinta initierea, alaturi de alti 5 colegi, a faimoasei Legi a calului.

Si-a facut clinica lânga un monument istoric

Matrapazlâcurile lui Palar au inceput sa iasa la iveala odata cu ridicarea unei asa-zise clinici medicale in vecinatatea Policlinicii cu plata din centrul Bacaului. Imobilul a fost construit la mai putin de 100 de metri de o cladire declarata monument istoric: Posta din Bacau. La data respectiva – sfârsitul lui 2008 – functiona o hotarâre de guvern care interzicea construirea de imobile pe o raza de 100 de metri in jurul unui imobil declarat monument istoric. La vremea respectiva Palar detinea inca functia de vicepresedinte al Consiliului Judetean, obtinuta in urma alegerilor din vara lui 2008. Constructia cladirii a continuat, in pofida tuturor semnalelor de alarma trase de presa locala.

Fratia galbena din CL i-a schimbat „incadrarea”

Pentru ca de clinica nu s-a putut „prinde” niciun medic, Palar nu si-a putut permite luxul de a ramâne cu o cladire goala in buricul târgului. In plus, autorizatia de construire emisa de Primarie prevedea, expres, construirea unei clinici cu spatii destinate unor viitoare cabinete pentru medicii de familie.
Pentru ca afacerea cabinetelor nu functiona, Palar a fost nevoit sa schimbe destinatia imobilului. Nimic mai simplu. Consiliul Local controlat de majoritatea liberala aflata la dispozitia primarului a aprobat schimbarea de destinatie astfel incât la parterul asa-zisei clinici a rasarit o banca.

Deturnare de fonduri europene?

In octombrie 2009 presa a mai dezgropat un schelet din afacerea „clinicii” lui Palar. Aceasta, se pare, fusese construita cu fonduri europene nerambursabile, legislatia europeana in domeniu stipulând ca unui proiect edificat pe banii contribuabililor europeni nu i se poate schimba destinatia initiala, in baza careia fondurile au fost obtinute. Palar detine jumatate din participatiile de la SC Luxor SRL, societate proprietara a „clinicii”. Proprietarul a vândut atât parterul, cât si primul etaj al „clinicii” pentru suma de 700.000 de euro. Asta in conditiile in care normativele europene arata ca, in situatia data, Palar nu avea voie nici sa inchirieze imobilul pentru alta destinatie decât cea prevazuta initial, darmite sa-l vânda.

Client al CET

Ca orice liberal care se respecta, Palar apare si pe lista „clientilor” CET Bacau. Nu este bransat la sistemul public de termoficare, dar a primit in dar de la societatea amintita puncte termice dezafectate. Una dintre cele mai râvnite centrale termice, cea de la Piata Centrala, a fost scoasa la licitatie in primavara lui 2008. Prin HCL nr. 161 din 17 aprilie 2008, Consiliul Local aproba scoaterea la vânzare a imobilului prin licitatie publica deschisa. Seful comisiei de licitatie a fost viceprimarul de la acea data, Constantin Scripat. Potrivit unui Raport de Evaluare intocmit de Sierra Quadrant si anexat la proiectul de hotarâre, CT-ul de la Piata Centala avea o valoare de peste 130.000 de euro. Scripat a declarat ca, initial, centrala dezafectata a fost câstigata de societatea Luxor. In prezent, imobilul se afla intr-o stare de avansata degradare.
Pe 21 ianuarie 2005, AGA de la CET Bacau a decis sa inchirieze spatiul de 150 de metri patrati existent in PT 117 din str. Slanicului catre aceeasi societate Luxor detinuta de penelistul Ionel Palar. Pretul de inchiriere stabilit la acea data a fost de 0,5 euro pe metru patrat. In prezent, in incinta PT-ului functioneaza un depozit.

Declaratie de avere… saracacioasa

Conform declaratiei de avere postata pe situl Camerei Deputatilor, Ionel Palar este un parlamentar…sarac. El are in proprietate doua terenuri in comuna Secuieni, unul de 4200 mp, altul de 1000 mp, dar si un apartament in Bacau pe Bulevardul Unirii. De la Clinica medicala Luxor, parlamentarul a ridicat o leafa de 20 de milioane lei vechi. Palar conduce un autoturism Mercedes, achizitionat insa tot pe societatea amintita anterior.
Lucian Bogdanel

DISCRIMINARE EDILITARA

Bacauanii au fost impartiti, printr-o simpla hotarâre de consiliu local, in doua tabere. Unii au ajuns copiii vitregi ai administratiei, buni doar sa plateasca taxe si impozite. Este vorba, bineinteles, despre locatarii de la case si despre cei care si-au debransat apartamentele de la CET. Din cealalta tabara fac parte proprietarii de apartamente care depind inca de serviciile din sistemul centralizat de incalzire. Pentru acestia, primaria va plati caldura furnizata de CET. Unii cred ca este o pomana electorala, altii sunt de parere ca bacauanilor li se intinde o capcana.

Consilierii locali au decis ca, in aceasta iarna, caldura bacauanilor racordati la CET sa fie subventionata suta la suta de la bugetul local. Singura conditie anuntata pâna acum este ca venitul lunar pe membru de familie beneficiara a ajutorului sa nu depaseascalei. Cu o asemenea limita stabilita, aproape toti consumatorii deserviti de CET vor fi eligibili pentru neobisnuita subventie. In timp ce vecinii lor se vor bucura de caldura pe gratis, locatarii care si-au dotat apartamentele cu centrala proprie asteapta cu groaza anuntata scumpire a gazelor si considera pomana facuta de municipalitate incorecta. “Eu chiar ma laudam ca am centrala mea, ne-a declarat Maria Burceanu. Acum vad ca vecinilor li se plateste caldura. Nu mi se pare corect sa se dea bani celor care au venit de 12-13 milioane pe luna. Sa dea la cei care au multi copii si sunt fara serviciu. Atât.”Maria Bondalici a cumparat o centrala termica de apartament la care mai plateste si acum rate. “Nu e corect sa li se plateasca altora caldura de la bugetul orasului. De ce sa suport eu ce consuma altii?”

“De unde are bani primaria sa dea pentru caldura celor de la CET? Daca are bani de ce nu face strada asta (Aleea Eternitatii, n.r.), ca e numai gropi si pietris?”
Gheorge Victor

Nu ii atrage momeala

Primaria promite bani de caldura si celor care au apartamente cu centrala proprie. Le pune insa o conditie: sa se intoarca la CET. “Am dat 60 de milioane pe centrala, ne-a declarat Gheorghe Victor. Acum sa renunt la ea?” Georgeta Apostol ne-a marturisit ca si-a debransat apartamentul de la sistemul centralizat “de nevoie, fiindca serviciile erau proaste. Nu venea apa calda deloc. Am pus centrala, am facut investitie in instalatie degeaba? Acum se spune ca eu am pierdut, fiindca celor ramasi la CET li se plateste caldura. Nu conteaza! Nu ma intorc la ei.” O alta decizie a consilierilor locali este stergerea penalitatilor de intârziere calculate de CET. Nici macar cei care sunt clienti ai sistemului centralizat nu sunt de acord cu aceasta masura de incurajare a rau-platnicilor. “Am auzit ca ii aduce pe zero, ne-a spus Gheorghe Lupu. Eu stiu asa: intâi platesc, apoi manânc. Nu mi se pare corect sa stearga penalitatile. Toti trebuie sa stie, si tineri, si batrâni ca trebuie sa-ti platesti datoriile. Eu am 76 de ani si ma tin la zi cu toate.”

A inceput campania electorala

Capac peste toate vine decizia ca posesorii de centrala termica de apartament sa plateasca o cota intre 30 si 50 % din factura de la CET pentru tevile care le tranziteaza locuinta. Toate aceste hotarâri ale autoritatilor locale si centrale au provocat o stare de tensiune in asociatiile de proprietari. “Ar fi trebuit sa fie intrebati si cei cu centrala proprie ce parere au despre toate acestea, ne-a declarat Elena Lichi, administrator la Asociatia de proprietari 57 Narcisa. Ei au dat drumul la caldura de doua-trei saptamâni si incalzesc apartamentele celor de la CET. Pe de alta parte, sunt obligati sa plateasca pentru tevile instalatiei din bloc. In ceea ce priveste plata caldurii de catre primarie, bine, renuntam toti la centrala, consumam cât putem si atunci va fi Bacaul un caz fericit fiindca poate acoperi cheltuielile de caldura. Fara gluma, eu cred ca gratuit nu va fi. Si locatarii sunt sceptici. Deja spun ca a inceput campania electorala.” Pentru a primi caldura gratuita, locatarii trebuie sa incheie conventii direct cu CET-ul. Prin asociatiile de proprietari circula deja zvonul ca bacauanii vor fi obligati sa semneze astfel un angajament prin care vor ramâne pentru multa vreme legati de CET.

“Daca locatarii care au centrala proprie vor fi obligati sa plateasca pentru tevile cu caldura de la CET, eu propun infiintarea unor asociatii pentru cei cu centrala, iar CET-ul sa faca asociatie cu cei care i-au ramas consumatori.”
Elena Lichi, administrator

Cei mai mari datornici sunt chiriasi ai primariei

De ajutorul de caldura promis de Consiliul Local Bacau celor care locuiesc in apartamente bransate la CET vor beneficia si cei care au datorii la intretinere. Chiar daca multi dintre acestia nu au mai trecut pe la casieria asociatiei de proprietari de luni sau ani, sfidându-si vecinii, administratorii si presedintii, vor primi aceasta pomana care va secatui bugetul local. Buget local care nu este sustinut de ei, ci de vecinii lor buni platitori de taxe si impozite. Unele cazuri sunt celebre in Bacau. Este vorba de familia Scorta, care locuieste intr-un apartament de pe strada Milcov si care a acumulat in ultimii 20 de ani o datorie de peste 1 miliard de lei vechi la intretinere. Asociatia de proprietari Rândunica lupta de ani de zile pentru a scapa de aceasta familie. Apartamentul pe care il locuiesc nenumaratii membri au familiei Scorta are un statut incert, iar locatarii nu sunt nici proprietari, nici chiriasi. “Am cerut primariei sprijin pentru a rezolva acest caz, ne-a declarat presedintele Benone Ciobanuca. Ni s-a promis, asa ca asteptam un raspuns.” In realitate, Primaria Bacau nu poate rezolva nici problema datornicilor din “curtea” sa. Este vorba despre cei care ocupa cu chirie apartamentele sociale. Intr-un top al datornicilor la CET (societatea al carei actionar este Consiliul Local Bacau), chiriasii primariei sunt fruntasi. Un astfel de chirias, locatar intr-un apartament din Asociatia Aeroportului 4G, are un debit de peste 50.000 de lei. “Nu este singurul, ne-a spus administratorul Mihaela Ilies. Mai avem un chirias cu o restanta de peste 30.000 de lei.” Asociatia de proprietari 86 este sabotata puternic de primarie prin chiriasii sai. Unul dintre acestia avea un debit de 30.000 de lei. Cu greu, asociatia a reusit sa scape de locatarii rau-platnici. “Au fost evacuati, dar datoria a ramas, ne-a declarat administratorul Veronica Ionescu. A venit un alt chirias. Am inteles ca primaria i-a cerut sa plateasca restanta la chirie a celuilalt, insa i-a sugerat ca asociatiei sa-i achite datoria la intretinere esalonat. Primaria isi vede banii, iar noi…” In aceasta asociatei mai sunt trei astfel de cazuri. “Pâna de curând primaria ne spunea ca nu-i poate evacua pe chiriasi, acum zice sa-i evacuam noi.”Nici proprietarii nu lipsesc de pe lista datornicilor cu debite de zeci de mii de lei. In Asociatia de proprietari 35, de exemplu, este in curs de solutionare prin executare silita un dosar pentru o datorie la intretinere de peste 33.000 lei. “Intr-o luna sper sa recuperam suma, ne-a declarat administratorul Vasilica Cioata. Mai avem un proprietar cu debit mare, de 28.000 de lei, dar acesta este un caz disperat, o pensionara cu un copil bolnav.” In total, asociatiile de proprietari din Bacau au, numai catre CET, furnizorul de agent termic, datorii de 22,5 milioane lei.

Sala de fitness pentru angajatii de la CET

Daca la capitolul servicii oferite, sefimea din CET a reusit performanta de a-i face pe tot mai multi bacauani sa renunte la sistemul public de termoficare, la capitolul divertisment la locul de munca aceasta sta impecabil. O incapere din imobilul in care functioneaza birourile societatii a fost transformata in club de fitness. Conducerea CET spune ca investitia e mai veche si ca ea a fost realizata de sindicat. Sorin Capat, managerul societatii de termoficare a refuzat sa discute cu jurnalistii Trustului Media Desteptarea, pretextând ca are un program incarcat.

Conducerea societatii de termoficare e la curent cu ultimele prevederi europene in materie de munca. De câtiva ani, in incinta imobilului care adaposteste birourile CET-ului functioneaza o sala de fitness. Proiectul a fost realizat, se pare, din banii sindicatului si – in faza initiala – era destinat tuturor angajatilor din CET. Marius Stanila, director in cadrul societatii de termoficare, a refuzat in prima instanta sa ofere detalii cu privire la sala de fitness care functioneaza la CET. Ulterior, el a precizat ca e vorba doar de o "sala de forta", facuta din fondurile sindicatului lucratorilor de la societatea de termoficare.
Surse apropiate CET Bacau au dezvaluit pentru cotidianul Desteptarea ca sala este dotata cu mese de ping-pong, directorii având posibilitatea ca atunci când sunt stresati sa se detensioneze la o partida de tenis de masa.

"Sunt ocupat"

De cealalta parte, Sorin Capat – manager al CET Bacau – a refuzat sa dialogheze cu jurnalistii cotidianului Desteptarea pretextând ca are un program incarcat, asta in conditiile in care la biroul directorului nu venise nimeni in audienta. Capat a declarat ca are de intocmit mai multe documentatii ce urmeaza a fi remise Camerei Deputatilor. "Am un program incarcat si nu am timp de discutii. Nu trebuie sa am o coada la usa ca sa se vada ca am programul incarcat. Am de facut mai multe proiecte care trebuie trimise la Camera Deputatilor", a spus Capat.

Au si sauna?

Zvonurile care planeaza deasupra cuibusorului de nebunii numit CET Bacau atesta ca angajatii societatii de termoficare ar dispune si de sauna, nu doar de sala de forta. Existenta saunei e foarte probabila atât timp cât din procesul de productie a energiei termice rezulta si abur care poate fi folosit, fara prea mari eforturi, la o instalatie de sauna.

Datorii de milioane de euro

Desi are toate conditiile sa ofere bacauanilor servicii de calitate, conducerea CET inregistreaza, de ani buni, esec dupa esec.
In ultimii 6 ani, societatea de termoficare s-a remarcat prin pierderile de sute de miliarde pe care le-a inregistrat, dar si drept un rau-platnic de prima mâna in relatia cu furnizorii. Datoria fata de E.ON Gaz se ridica, in iunie 2010, la 100 de miliarde lei vechi. Fata de Compania de Apa Bacau, CET-ul inregistreaza o datorie de peste 16 miliarde lei vechi, in timp ce fata de furnizorul de carbune SNLO, societatea de termoficare bacauana are o restanta de peste 58 de miliarde lei vechi plus penalitati pentru intârzierea la plata de 2,3 miliarde. Daca finantele CET Bacau sunt in plop, clientela politica a municipalitatii prospera in relatia cu societatea de termoficare.

Masura sinucigasa

Fostii manageri ai CET-ului sustin ca masura populista instituita de municipalitate va ingropa definitiv societatea de termoficare. Dragusanu a apreciat ca o factura obisnuita pentru iarna se ridica la peste 230 de miliarde lei vechi si nu la 130 de miliarde asa cum au aproximat edilii. El a mai spus ca Primaria nu poate sustine o asemenea masura decât sacrificând investitiile. "O asemenea masura poate fi sustinuta doar daca iau banii de la investitii. Administratiile locale au bani si isi fac toate damblalele. Se distreaza cheltuind bani. Eu am inteles ca miscarea asta ar costa 130 de miliarde. Eu zic ca va costa pe putin 230 de miliarde. La CET penalitatile sunt trecute pe venituri pentru ca sunt creante. Ei sterg acum toate penalitatile, dar nu le pot sterge si din contabilitate. Practic afunda CET-ul si mai mult in pierderi", a spus Dragusanu. Fostul manager a apreciat ca daca oamenii vor sti ca li se va plati intretinerea vor consuma mai mult si CET-ul ar putea ramâne fara carbune, obligat fiind sa mearga cu "motoarele" ambalate la maxim.
De cealalta parte, Ioan Olaru, directorul pe care l-a inlocuit Capat la conducerea societatii, a apreciat ca producerea energiei termice la CET se face cu pierderi. "Nu stiu de unde sunt acesti bani. Pot finanta o astfel de subventie doar daca au primit bani de undeva. Altfel e imposibil. La CET toata lumea stie ca producerea energiei se face cu pierderi foarte mari. Nu vad de unde pot sa faca ceea ce au promis", a declarat Olaru.

Capat pe faras?

In ultimii doi ani, CET a schimbat doi directori, insa este foarte aproape sa-l schimbe si pe al treilea. Surse administrative au confirmat pentru cotidianul Desteptarea ca zilele lui Sorin Capat la conducerea societatii sunt numarate. Aceleasi surse au dezvaluit ca a avut loc deja o sedinta pregatitoare a Adunarii Generale a Actionarilor (AGA) in care s-a venit cu propunerea de analizare a activitatii actualului manager. Acesta e prins intre ciocan si nicovala, fiind supus in ultima perioada unor presiuni constante venite dinspre Primarie.

AGA la discretia PNL

Potrivit documentelor de la Registrul Comertului, CET Bacau are drept unic actionar Consiliul Local. Forul deliberativ este controlat in mod autoritar de majoritatea consilierilor PNL, 12 la numar, aflati si ei la cheremul edilului sef. Conducerea municipalitatii isi impune vointa asupra CET Bacau prin intermediul Adunarii Generale a Actionarilor (AGA). Structura de conducere amintita este formata din 7 persoane si copiaza arhitectura politica a Consiliului Local. 5 dintre membrii AGA sunt alesi locali ai PNL (Ilie Birzu, Ion Rotaru, Mircea Fechet, Ileana Paduraru, Isabela Adam), in timp ce PD-L si PSD au câte un reprezentant (Liviu Curca, respectiv Nicolae Zaharia).
Cei 5 reprezentanti ai PNL sunt si oameni de incredere ai primarului in exercitiu.
Pentru un plus de siguranta, acesta si-a plantat apropiati inclusiv in structurile de conducere ale societatii de termoficare. Dintre acestia se remarca Marius Stanila, cumnat al primarului Stavarache si artizanul unor operatiuni economice de amploare, vizând vânzarea de certificate de carbon, respectiv Gabriela Mazilu, director economic al CET si reprezentanta a PNL in Birourile Electorale Judetene cu prilejul diferitelor scrutine care au avut loc in ultimii ani.

Un tablou al pierderilor suferite de CET este edificator. Realizarea unor investitii in retele a condus la reducerea pierderilor. In 2002, pierderi de 157 de miliarde, in 2003, pierderi de 33 de miliarde, in 2004, pierderi de 45 de miliarde. Odata cu instalarea noului primar, Romeo Stavarache, pierderile cunosc o crestere importanta: in 2005 – 127 de miliarde, in 2006 – 187 de miliarde, in 2007 – 228 de miliarde, iar in 2008 – 380 de miliarde pierderi.
Lucian Bogdanel
Doina Mincu

Bursier peste hotare

Profesorul Irina Dancuta (foto, in stânga), de la Colegiul Tehnic ”Anghel Saligny” Bacau, a participat la un curs de formare tocmai in Berlin – Germania. La acest curs au participat cadre didactice, formatori, inspectori de specialitate din diferite tari precum Cipru, Italia, Grecia si România. ”«Language Learning and Video Production», cursul la care am participat, este de formare pentru profesori de limba engleza si limba materna, care lucreaza cu copii între 9 si 18 ani. Participarea se face prin intermediul «Programului de învatare pe tot parcursul vietii». Cursul a avut o durata de 5 zile, dintre care doua au fost rezervate Forumului European pentru Educatie Media, ce a avut loc la Representation of the EU Commission, Berlin”, a explicat profesorul bursier. Zilele de curs au fost organizate sub forma unor ateliere video în care s-a lucrat pe grupe, s-au efectuat prezentari video si mese rotunde pe subiecte din sfera Educatiei Media. ”Am început cu prezentarea noastra si a tarilor din care venim, apoi a urmat o evaluare initiala a grupului pentru a afla abilitatile tehnice, background-ul profesional si asteptarile fata de curs ale participantilor. Am invatat si exercitiul de editare «An unexpected meeting», ce a constat in realizarea unui filmulet de 2 minute folosind secvente video realizate pe grupe de câte 3 cursanti, utilizând MovieMaker. Etapele exercitiului au fost reprezentate de filmari secvente video, editare, introducere coloana sonora, titrare, adaugare titlu, adaugare efecte, vizionare film si finalizare film”, a mai adaugat prof. Dancuta. Evaluarea finala a fost comuna pe toate filmele. Tema este pe cât de simpla pe atât de complexa pentru elevi. ”Aplic deja toate cele invatate cu elevii mei. Ei pot învata în acelasi timp sa lucreze în echipa, sa editeze un material video foarte simplu, sa învete modul în care functioneaza programul de editare, sa faca analiza materialului, dar si autoanaliza materialului realizat, analiza critica”, a explicat cadrul didactic.

Alaturi de 50 de profesori europeni

In cadrul aceluiasi curs, prof. Irina Dancuta a mai participat la Forumul European pentru Educatie Video, o activitate la care au venit inca 50 de profesori europeni, ce au impartasit câteva idei despre modul in care elevii lor au realizat materiale media. La acest forum a avut loc si premierea unui concurs video pe tema ”Cum sa devenim cetateni activi ai Europei”, destinat profesorilor si elevilor din Europa, unde câstigatoarea din acest an a fost un profesor de educatie fizica din Italia. ”Prin aceasta activitate de formare am avut posibilitatea de a afla noutati pe tema media, intr-un cadru european, de la specialistii cu traditie in domeniu. M-am familiarizat cu noutatile privind metode de predare si evaluare, directii de cercetare etc. Am avut prilejul sa-mi perfectionez si limba engleza si sa identific parteneri pentru derularea de proiecte cu finantare europeana. O experienta inedita, care mi-a oferit ocazia sa vizitez si o parte din Germania, cunoscând asftel, cultura germana”, a conchis profesorul bursier.
Roxana Neagu

Parinti jecmaniti

In mai toate scolile si liceele din Bacau, dar si din celelalte zone ale judetului, modernizarea claselor de curs se face pe banii parintilor. Multi dintre ei sunt fortati „sa cotizeze” sume importante de bani, pentru ca „elevului sa-i fie bine, sa invete in conditii bune”. In alte unitati scolare, taxa se „ascunde” in sponsorizari. Invatamântul de azi este gratuit doar pe hârtie. O situatie greu recunoscuta de directori, dar reala in orice unitate scolara.

Prima taxa neoficiala platita de orice familie este data din start la inscrierea copilului la scoala sau gradinita. Iar sumele sunt de la câteva sute de lei, pâna la câteva sute de euro. Banii dati nu sunt de cele mai multe ori contabilizati, iar aceasta nu e singura cotizatie pe care trebuie sa o depuna parintii care au copii la scoala, liceu sau gradinita. In orice unitate de invatamânt din banii adusi de acasa se fac modernizari, se cumpara covoare, perdele, banci, scaune, se varuieste sau se achizitioneaza materiale de dezinfectie. La Gradinita „Raza de Soare”, de exemplu, s-au facut igienizari, dar nu cu bani de la bugetul local, ci… din sponsorizari, o alta “fata” a sumelor suportate tot de parinti. “Am reusit sa terminam igienizarea, dar cu ajutorul sponsorilor. Functionam din 1979, probleme sunt destule, dar am reusit sa le rezolvam. Primaria a alocat fonduri doar pentru reparatii curente”, ne-a precizat Florentina Manaila, director. “Din fondurile parintilor rezolvam problema achizitionarii de material didactic, jucarii si detergenti, pentru ca nu ne ajung banii”, ne-a spus si Gabriela Draghici, director Gradinita 18 Bacau.

Taxa ca la o scoala privata

Ca orice mama care isi iubeste copilul si doreste sa il vada realizat, Zorina Bradea s-a straduit ca baiatul ei sa ajunga intr-o clasa deosebita de celelalte. Demersurile ei au avut drept rezultat inscrierea baiatului intr-o clasa "Step by step" a Scolii "Alexandru cel Bun" (fosta nr. 5), de pe strada I.S. Sturdza. Dar, ulterior, s-a dovedit ca mama copilului nu poate tine pasul cu pretentiile invatatoarei. "Invatatoarea a format o clasa pe banii parintilor, ne-a semnalat femeia. Pentru inceput ne-a cerut la fiecare câte 5.000.000 lei vechi pentru dotarea clasei. Am facut rost cu greu de acesti bani si i-am dat, fara sa primesc in schimb nicio chitanta. Dar dupa aceasta, trebuia sa mai aduc patru milioane." Tânara mama, unic intretinator al familiei, nu a mai avut de unde sa scoata cele patru milioane de lei si s-a vazut nevoita sa-si mute copilul la alta scoala. Cum era normal, i-a cerut invatatoarei de la Scoala "Alexandru cel Bun" sa-i restituie banii. Dar, surpriza! "Nu a vrut sa mi-i dea, mai afirma Zorina Bradea. Ba chiar m-a luat in derâdere. M-am plâns atunci Inspectoratului Scolar. M-am intors la Scoala «Alexandru cel Bun» cu inspectorul scolar Isabela Adam si abia mi-a restituit doar doua milioane si jumatate. Mi-a zis ca pentru restul pot sa-mi iau masa si scaunul cumparate din banii mei si sa le vând ca sa-mi recuperez suma." Intr-o clasa "Step by step" sunt minimum 20 de copii. Un calcul simplu arata ca la clasa unde a fost inscris initial copilul Zorinei Bradea urmau sa se incaseze nu mai putin de 18.000 lei (180 milioane lei vechi). O taxa aproape similara celei de la o scoala particulara.

Benevol in teorie, obligatoriu in realitate

Iar exemplul Zorinei Bradea il gasim peste tot, in orice scoala. “Noi pentru curatenie folosim putini bani de la parinti. Dar am facut multe cu ajutorul lor, aici in scoala. De 10 ani de când sunt director s-au facut cam toate, prin fondul Asociatiei parintilor. Cota este de 15 lei pe semestru”, ne-a declarat Elena Rotariu, directorul Scolii nr. 10 Bacau. O astfel de asociatie este si in Colegiul National “Ferdinand I” Bacau, unde presedinte este Mihai Septelici, care are doi copii in liceu. “Taxa e de 50 de lei pe an, dar e benevola. Am facut multe cu acesti bani. Acum contribuim la instalarea unui sistem video, dar vrem sa introducem si un sistem de sonorizare tip radio-station. La nivel de clasa se investesc alte fonduri de la parinti, in functie de cerintele lor. Acolo se schimba si perdelele, covoarele, in functie de ce se strânge si de ce este nevoie. Mai dam bani pentru premii, activitati si concursuri scolare, vrem sa facem anuarul liceului, un site. Sunt multe de facut”, ne-a explicat. Costurile neoficiale ale educatiei se maresc odata cu cresterea copilului. Cel mai grav este ca, de multe ori, parintii habar nu au cum sunt cheltuiti banii. Dar platesc, de teama sa nu le fie discriminati copiii la scoala.
Roxana Neagu
Elena Tintaru

Pe ce se duc banii parintilor?
– reparatia cladirilor si salilor de clasa, salilor de sport, cantinelor;
– plata orelor suplimentare pentru corectarea unor note mici, uneori acordate cu intentie;
– cadouri pentru zilele de nastere, 8 Martie, ziua profesorului, revelion, Paste si alte sarbatori;
– fotografii facute centralizat si apoi distribuite elevilor la preturi exagerate;
– organizarea de excursii din care profesorii au un comision;
– CD-uri de la diferite concerte cu toata clasa, vândute la preturi foarte mari etc.

„Stim de cazul de la Scoala 5. Am fost si eu acolo si s-a confirmat. De altfel, parintele in cauza va primi banii, dar pâna la sfârsitul anului. Am mai fost sunati si de alti parinti. Insa lumea trebuie sa inteleaga ca acest fond al clasei sau al scolii nu este obligatoriu si nimeni nu trebuie sa vina cu astfel de propuneri. Noi nu incurajam astfel de practici.”
inv. Isabela Adam, inspector scolar pentru invatamântul primar