Restrictiile la cheltuieli impuse de Primarie scolilor nu vizeaza si contractele de spalare a lenjeriei din camine la Prod Cresus

Conducerea municipalitatatii a instiintat directorii de scoli ca in aceasta iarna trebuie sa faca reduceri substantiale la cheltuielile cu utilitatile, indeosebi cu caldura. Zeci de mii de elevi sunt afectati de masura instituita de catre edili. Restrictiile ordonate de acestia nu vizeaza insa si contractele de spalare a lenjeriei din 7 colegii bacauane la Prod Cresus, societate detinuta de primarul Romeo Stavarache. „Strângerea curelei” in scolile bacauane are legatura cu „pomana” controversata aprobata in urma cu o luna de alesii locali, prin care municipalitatea va plati intretinerea tuturor clientilor CET Bacau.

Toate scolile din Bacau sunt puse de Primarie sa strânga cureaua in prag de iarna in ceea ce priveste cheltuielile cu utilitatile. Potrivit unei adrese remise de municipalitate catre unitatile de invatamânt, acestea sunt obligate sa-si restrictioneze consumurile de energie termica si electrica, precum si pe cele de apa. Directorii scolilor din municipiu catalogheaza drept normala initiativa Primariei, insa privesc cu ingrijorare la venirea anotimpului rece. „Exista o dispozitie privind reducerea cheltuielilor cu utilitatile. Ideea e sa nu se mai faca risipa. Pâna acum noi nu am avut un astfel de plafon. Ni s-a spus ca trebuie sa mai diminuam din cheltuieli. Dupa cum merg lucrurile s-ar putea sa se introduca o limita”, a declarat Ioan Balcan, directorul Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron”.

„Estimare nerealista”

De cealalta parte, reprezentantii Colegiului National „Ferdinand I” sustin ca intre directori si conducerea Primariei a avut loc o discutie pe tema reducerii cheltuielilor. „Ideea fundamentala a fost ca se pot face economii la caldura. Putem sa inchidem caldura in week-end sau s-o reducem seara”, a declarat pentru cotidianul Desteptarea Gigliola Ceaunas, directorul colegiului. Sefii unitatilor educationale din municipiu spun ca intre estimarile facute de conducerea Primariei si consumurile reale de utilitati diferenta este de la cer la pamânt. „Pe luna noiembrie nu stiu cum o sa ma incadrez cu suma. Factura care deja s-a emis in valoarea data de catre Primarie este mult prea mica fata de consum. Diferenta este semnificativa. Estimarea de la Primarie nu este foarte realista”, a apreciat Viorel Coseraru, directorul Grupului Scolar Industrial „Letea”.

„Nu au comunicat nimic catre ISJ”

Dragos Luchian, viceprimarul Bacaului, a afirmat ca municipalitatea mizeaza pe responsabilitatea directorilor in ceea ce priveste reducerile de cheltuieli. Luchian a apreciat ca fondurile publice trebuie cheltuite cu chibzuinta. „Primaria a transmis o circulara unitatilor de invatamânt pentru a reduce cheltuielile la utilitati. Banul public trebuie cheltuit cu chibzuinta”, a opinat el. Luchian a mai precizat ca limitele de consum impuse scolilor ar fi prevazute intr-o Hotarâre de Guvern. Florin Lazar, seful Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ), a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca scolile din municipiu trebuie sa fie incalzite iarna, dar ca Primaria nu a instiintat ISJ cu privire la decizia luata. „Nu ne-au comunicat oficial nimic. S-a discutat direct cu cei din conducerea scolilor. Pâna acum nu au fost niciodata asemenea probleme. De când sunt in Inspectorat, in ultimii 3 ani, nu au existat astfel de probleme”, a afirmat Lazar.

CET, din nou in prim-plan

De ani de zile, alimentarea cu energie termica a scolilor din municipiu provoaca pierderi semnificative societatii de termoficare. Cauza principala a acestora o constituie faptul ca unitatile educationale primesc caldura inclusiv in timpul vacantei de iarna, când elevii nu sunt la scoala, precum si in week-enduri când, de asemenea, acestia nu frecventeaza cursurile. Situatia creata a transformat Primaria intr-unul din cei mai importanti datornici ai CET Bacau, in conditiile in care municipalitatea tuteleaza administrativ scolile din oras. „Baremele” de consum impuse de edili au legatura si cu pomana incuviintata de acestia in urma cu aproximativ o luna, când majoritatea PNL din Consiliul Local a decis ca Primaria sa suporte plata intretinerii pentru toti clientii CET-ului. Societatea de termoficare ar putea intra in faliment daca nivelul consumului de energie termica ar creste necontrolat, pe fondul platii intretinerii de catre municipalitate. Consumul crescut echivaleaza cu cheltuieli crescute. Pentru a stopa cresterea acestora, edilii au pus „cep” consumului de utilitati in scolile bacauane.

Constrângerile bugetare nu afecteaza contractele cu firma primarului

Restrictiile impuse de Primarie nu afecteaza cheltuielile cu spalarea lenjeriei din caminele colegiilor bacauane. Acestea deruleaza contracte de mii de euro chiar cu spalatoria primarului Stavarache. Sapte astfel de unitati educationale din municipiu isi spala rufele murdare la Prod Cresus de cel putin 5-6 ani. Lunar, acestea varsa in conturile societatii amintite peste 1000 de euro. In fiecare an, exceptând lunile de vacanta, firma primarului incaseaza pâna la 10.000 de euro din fondurile respectivelor colegii. Practic, in ultimii 6 ani, spalatoria primarului a incasat zeci de mii de euro din banii scolilor. In relatia contractuala dintre scoli si spalatorie nu exista intârzieri la plata, conducerile colegiilor achitând fiecare leut catre societatea primarului. Colegiul National “Vasile Alecsandri” Bacau vireaza in contul Prod Cresus peste 10 milioane de lei vechi pe luna. Liceul cazeaza 135 de elevi. “Am preluat contractul cu aceasta spalatorie din 2004, de când sunt director al acestui liceu. Banii nu sunt platiti de la Primarie, ci din fondul de regie internat, prin fonduri extrabugetare”, a explicat Vasile Cautis, directorul colegiului. Colegiul National Economic “Ion Ghica” are in jur de 140 de elevi din mediul rural cazati in internat. Liceul achita facturi si de 3 milioane de lei vechi pe luna la curatatoria Prod Cresus. “Avem contract incheiat prin incredintare directa. Colaboram cu aceasta firma de mult timp”, a confirmat prof. Dana Enache, directorul colegiului. Peste cinci milioane lei vechi lunar plateste si Colegiul “Grigore Antipa” Bacau, pentru cei circa 200 de elevi din internat, iar Colegiul Tehnic de Comunicatii “N.V. Karpen”, in jur de 9 milioane de lei vechi pe luna. Ultimul contract incheiat de liceu cu Prod Cresus este pâna pe 31 decembrie 2011. Adica pâna la sfârsitul anului viitor. Printre colegiile care-si spala rufele la firma primarului se mai numara Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, Colegiul National „Ferdinand I”, iar ocazional Colegiul Pedagogic „Stefan cel Mare”.

In conflict de interese

Contractele pe care Prod Cresus le deruleaza cu scolile anterior enumerate il plaseaza pe primarul-patron sub incidenta conflictului de interese. Acesta este reglementat prin Legea 161 din 2003. Potrivit Art. 76, alin. 1, “primarii si viceprimarii sunt obligati sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu emita o dispozitie, in exercitarea functiei, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau/ori rudele sale de gradul I”. Alineatul 2 al articolului citat prevede ca actele sau dispozitiile emise cu incalcarea prevederii anterioare “sunt lovite de nulitate absoluta”. De asemenea, prefectul poate dispune sesizarea organelor de urmarire penala competente daca in urma controlului legalitatii actelor sau documentelor incheiate/emise de primari sau viceprimari rezulta ca acestia au realizat foloase materiale. Alineatul 4 al Art. 76 stipuleaza ca orice persoana interesata poate sesiza prefectul in astfel de cazuri. Practic, in calitate de ordonator principal de credite, edilul este cel care stabileste sumele pe care scolile bacauane le vor primi.
Lucian Bogdanel
Laurentiu Botin

Medierea mai are o șansă. Cel puțin așa susțin cei care au crezut încă de la început în această instituție. Și asta pentru că legea 202/2010 a făcut unele modificări în acest sens. Cele mai importante dintre ele privesc soluționarea divorțului și litigiile comerciale.

Divorțurile și litigiile comerciale vor putea fi soluționate mult mai repede. Legea 202/2010 aduce modificări semnificative în acest sens. Astfel, “în fața instanței de fond, aceasta va stărui pentru soluționarea divorțului prin înțelegerea părților. În cazul în care judecătorul recomandă medierea, iar părțile o acceptă, acestea se vor prezenta la mediator, în vederea informării lor cu privire la avantajele medierii.(…) Până la termenul fixat de instanță, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, părțile depun procesul-verbal întocmit de mediator cu privire la rezultatul ședinței de informare”. Dacă prevederile legale vor fi respectate, acest lucru înseamnă practic degrevarea instanțelor de judecată. “Cred că medierea ca procedură începe să-și găsească locul în sistemul de drept românesc. Cu toate eventualele imperfecțiuni ale legii, care vor fi descoperite de practica judiciară, acesta este un pas înainte pentru că… se face ceva”, a declarat Adrian Ionescu, mediator. Dispozițiile aduse de noua lege în materie de divorț prin acord sunt aplicabile și în cazul cererilor formulate anterior intrării în vigoare a acestei legi.

Medierea, alternativa la concilierea directă

O altă șansă care se acordă medierii este aceea că în procesele și cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluționarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directă. “Este o inițiativă bună care trebuia implementată mult mai devreme pentru a lăsa justițiabilii să se obișnuiască cu această nouă modalitate de stingere a litigiilor. Tocmai din cauza implementării ei cu întârziere mă aștept la o perioadă de acomodare cu această instituție, pentru că instanțele de judecată vor fi degrevate în mod considerabil, iar părțile vor putea concilia pozițiile mult mai rapid”, a declarat avocatul Gabriel Ioniță. Mai mult decât atât, termenul de prescripție a dreptului la acțiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspendă pe toată durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la începerea ei. O altă modificare este aceea potrivit căreia în cursul procesului penal, cu privire la pretențiile civile, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente pot încheia o tranzacție sau un acord de mediere. „Aceasta este o lege care încearcă să destelenească o procedură greoaie de soluționare a unor litigii care trenau nejustificat de mult și care aduceau costuri suplimentare sistemului”, a mai afirmat mediatorul. Din cele câteva zeci de medieri înregistrate anul acesta, cele mai multe au fost în materie de divorțuri și partaje.

Legea 192 din 16 mai 2006 privind medierea, în capitolul I, art. 1, al. 1 dă următoarea definiție: “Medierea reprezintă o modalitate facultativă de soluționare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terțe persoane specializate în calitate de mediator, în condiții de neutralitate, imparțialitate și confidențialitate.”

Proiect regional impotriva saraciei

Speriati de saracia in care se zbat romanii, dar si de criza institutiilor publice, UNICEF a organizat o intalnire la care au participat specialisti ai DGASPC din 6 judete. Scopul actiunii este scrierea unui proiect regional cu finantare europeana care sa previna destramarea familiilor si separarea copiilor de parinti.
Saracia in care se zbat familiile din Romania si, in mod special, cele din Moldova, precum si dificultatile cu care se confrunta serviciile publice care ar trebui sa le ajute ii ingrijoreaza pe reprezentantii UNICEF. Ei si-au dat seama ca pana si institutiile o duc greu si nu vor mai putea, singure, sa-i ajute pe defavorizati. Urmarea a fost ca UNICEF a decis sa reuneasca toate directiile din Moldova pentru a elabora impreuna un proiect cu finantare europeana. Gazda acestei intalniri regionale a fost Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau. La discutii au participat specialisti si directori din Iasi, Botosani, Suceava, Vaslui, Neamt si Bacau, Dumitru Braneanu, vicepresedintele CJ Bacau, Edmond McLoughney, ambasadorul UNICEF, precum si alti specialisti ai uniunii. Actiunea a avut loc ieri, in sala mica a Prefecturii Bacau. “Scopul intalnirii este acela de dezvoltare a unui parteneriat pentru scrierea unui proiect strategic la nivel de regiune, cu finantare din Fondul Social European, pentru dezvoltarea economiei sociale, cresterea capacitatii autoritatilor judetene si locale de a raspunde nevoilor reale ale copiilor si familiilor”, a declarat Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC Bacau. Edmond McLoughney, ambasadorul UNICEF, a explicat ca Romania trece printr-o perioada dificila care “pune presiune asupra familiei si creste nevoia de servicii sociale”. Pe de alta parte, si directiile de protectia copilului se confrunta cu dificultati, sistemul fiind slabit de diminuarea bugetului si de plecarea angajatilor. Asa stand lucrurile, “atragerea fondurilor europene pare, in acest moment, cea mai buna metoda de a face fata situatiei”, afirma ambasadorul UNICEF. El sustine ca prevenirea este “o solutie mai ieftina, mai logica si mai in conformitate cu drepturile copilului.” In final, Edmond McLoughney i-a rugat pe specialisti sa se concentreze, asadar, pe prevenire si sa-i tina pe copii in afara sistemului institutional. Cand vor fi deschise liniile de finantare, directiile din Moldova trebuie sa aiba proiectul pregatit.

Alexander Churilin, ambasadorul Federatiei Ruse in Romania, a efectuat o vizita de doua zile in judetul Bacau. Sosirea Excelentei Sale a fost urmarea invitatiei lansate de autoritati. Alexander Churilin a vizitat muzee, firme private, a discutat cu studentii si cu oamenii de afaceri bacauani.

Excelenta Sa Alexander Churilin a sosit, joi, in judetul Bacau ca raspuns la invitatia lansata de autoritati prin intermediul Asociatiei de prietenie romano-ruse. Vizita a durat doua zile si a cuprins intalniri cu specialisti din toate domeniile de activitate. La conferinta de presa organizata vineri, in sala mare a CJ, Constantin Scripat, prefectul judetului, a declarat ca “domnul ambasador e interesat de judetul Bacau si doreste sa se activeze, dupa 20 de ani, relatiile care au fost intrerupte din cauza disparitiei CAER.” In prima zi, Alexander Chirilin a vizitat Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”, Ansamblul “Precista”, apoi a fost invitat la o seara culturala bacauana, in care au fost incluse si doua suprize: un recital de poezie rusa si un fragment din baletul “Lacul lebedelor” de Ceaikovski. De altfel, refacerea relatiilor romano-ruse vor incepe, cel mai probabil, in domeniul culturii. Tot joi, Excelenta Sa a vizitat “Agricola International”, iar seara s-a intalnit cu reprezentantii patronatelor bacauane. “Ne-am axat pe gasirea in comun a unor cai de comunicare intre autoritati, intre oamenii de afaceri pentru a nu mai fi absolute si in totalitate la mana politicilor guvernamentale”, a declarat Silviu Bondor, vicepresedintele CJ, la intalnirea cu ziarstii. El a evocat vremea cand vindeam Rusiei alimente, mobilier etc., apoi a precizat ca Romania nu ar trebui sa mai exporte lemn si cherestea, ci doar produse finite. Ambasadorul Federatiei Ruse a afirmat ca Bacaul este “un judet dynamic” si cu o buna reprezintare a tuturor sectoarelor. Dupa acestea laude, care tin de uzanta diplomatica, Excelenta Sa a vorbit despre sansa ca increderea dintre cele doua popoare sa fie reconstruita, dar a adaugat ca asta nu se poate intampla peste noapte. “Aceasta vizita a fost una de documentare, pana acum nu am mai avut ocazia sa ma intalnesc cu conducerea judetului, sa iau contact cu oamenii”, a declarat Alexander Churilin, apoi a adaugat ca “judetul are potential” si ca parteneriatul e posibil in orice domeniu. Ambasadorul a sugerat ca se bazeaza pe generatia tanara, a carei gandire nu este viciata de prejudecati si ca deocamdata trebuie sa construim punti intre comunitati, nu neaparat intre guverne. Raspunzand la intrebarile ziaristilor, Excelenta Sa a vorbit despre racirea relatiilor dintre tarile noastre dupa caderea Pactului de la Varsovia si desfiintarea CAER, dar si despre viitor. Concret, vizita a deschis usa catorva proiecte: o posibila infratire intre judetul Bacau si o regiune din Rusia, un festival de film rusesc si o invitatie pentru Ansamblul “Busuiocul.” In finalul conferintei de presa, Alexander Churilin si-a trecut impresiile in Cartea de onoare a judetului. Inainte de a pleca spre Bucuresti, ambasadorul a mai vizitat o firma de aeronautica si o unitate de vinificatie din comuna Traian.

Un nou proiect de parteneriat scolar Comenius

Liceul cu Program Sportiv din Bacau a câstigat un Proiect de Parteneriat Scolar Comenius, fiind astfel coordonatorul european al proiectului, parteneri fiind scoli generale si licee din Spania, Italia, Suedia si Polonia. Ieri, 4 noiembrie, de la ora 10, la Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacau a avut loc prima intâlnire din cadrul proiectului, alaturi de cei 10 profesori ai liceului bacauan fiind prezenti si profesori din tarile partenere, dar si invitati ai Inspectoratului Scolar (inspector scolar Angela Sterpu), Universitatea gazda (cancelar Catalina Ababei), Primaria Bacau (viceprimar Dragos Luchian), elevi si studenti. Proiectul “Cultural Identity in a Worldwide Classroom” – O clasa cât o lume de mare se desfasoara pe durata a doi ani, cu mobilitati succesive in in tarile partenere, la care vor participa atât profesori cât si elevi, valoarea proiectului fiind, pentru România, de 24.000 de euro, celelalte scoli din tarile partenere primind mai putin. “Proiectul Cultural Identity, denumit de noi O clasa cât o lume de mare, este primul proiect Comenius al Liceului cu Program Sportiv din Bacau si se adreseaza in primul rând elevilor. Ne propunem o abordare transeuropeana a mai multor teme, cum ar fi de exemplu sa stim cât mai multe despre Europa, despre identitatea culturala a tarilor partenere dar si a altor tari, vom insista pe dezvoltarea motivatiei de invatare a elevilor, pe dialogul intercultural, pe strategii si initiative de predare si invatare. Desigur, nu vor lipsi actiunile practice, gen chestionare, discutii cu parintii, vizite in tarile partenere, discutii si analize la nivelul comunitatii locale, proiectul nostru, suntem siguri, va fi unul de bun augur pentru liceul nostru, dar si pentru alte institutii de invatamât din judet si din tara”, a spus in deschiderea oficiala a proiectului prof. Mihaela Bibire, coordonatorul european al proiectului.
Dupa primul an al Proiectului, rezultatele, cometariile, observatiile de la câteva discipline de studiu, cum ar fi Geografia, Istoria, Religia, Literatura si artele in generral vor fi publicate intr-un Caiet de lucru european, ce va fi distribuit in toate tarile europene, iar la sfârsitul proiectului, in 2012, produsul final va fi un oras virtual, in care vor fi incluse toate elementele de identitate din cele cinci tari. Ramâne ca participantii la proiect sa-i gaseasca sI un nume orasului virtual.
Gheorghe Baltatescu

"Trebuie sa facem totul, din nou"

Dupa ce a fost reabilitata, strada Teiului nu le-a adus celor mai multi locuitori ai ei confortul sperat. Din cauza faptului ca partea carosabila a fost inaltata foarte mult, apa de la ploaie le intra in curti. Conducta de apa rece a fost inlocuita cu alta noua, dar cele mai multe case au ramas racordate tot la cea veche.

Privita din capat si pe vreme uscata strada Teiului pare sa arate impecabil. Se vede de departe ca a fost reabilitata recent. Daca o parcurgi, insa, pas la pas si mai stai de vorba si cu familiile care locuiesc pe aceasta strada impresia ti se schimba. Pe unele portiuni strada a fost sparta si locul unde s-a intervenit nu a mai fost readus la starea initiala. In dreptul casei cu numarul 28, la intrare, unde imobilul este racordat la conducta de apa rece, in loc de asfalt este prundis. "Ni s-a spart racordul de apa, explica Eleonora Geantau. Au venit, au reparat, dar pe jumatate. Restul este lasat neterminat. Trebuie sa asteptam pe când vor mai veni." Strada Teiului a fost reabilitata anul trecut, in vara. Lucrarile au durat luni bune si au fost sistate multa vreme. In tot acest timp, locuitorii ei au indurat un adevarat calvar. Au suportat noroaie pâna la glezna si au inghitit praf, atunci când glodul se usca. Si dupa toate acestea au parte de alte necazuri. Conducta de apa rece a fost inlocuita cu alta noua, dar marea majoritate a caselor au ramas racordate la cea veche. Evident, si racordul este la fel de vechi, astfel ca mai devreme ori mai târziu cedeaza. Atunci trebuie sparta strada si pus un alt racord, moment in care, in sfârsit, se face bransamentul la conducta noua. Dar nu este numai aceasta problema. "Asta vara, când au fost ploile mari, toti am avut inundatii, ni s-a plâns o alta locatara. Noi le-am spus celor care au facut strada sa nu o ridice, pentru ca la o ploaie mai mare ne intra apa in curti. Dar nu s-a tinut cont. Au stricat garduri, porti, a trebuit sa facem totul, totul, din nou." Pentru a indrepta ceea ce s-a facut de mântuiala oamenii trebuie sa scoata bani din buzunarul lor. Ei sustin ca au cheltuit cu reparatiile la porti si garduri, precum si cu inaltarea trotuarului sume mai mari decât ar fi costat ca strada sa fie facuta din capul locului dupa toate rigorile. In plus, se plâng ca locul unde au fost serele s-a transformat in groapa de gunoi si in adapost unde se aduna zeci de câini. Din cauza lor nu se pot odihni noaptea si le este frica sa iasa pe strada. Toate acestea au fost sesizate Primariei Bacau, dar in zadar.
Elena Tintaru

Zeci de mii de elevi din scolie bacauane risca sa inghete de frig in aceasta iarna. Si asta pentru ca Primaria Municipiului Bacau a decis “reducerea cheltuielilor la utilitati”. Directorii sunt de-a dreptul ingroziti de ceea ce va urma in lunile de iarna.

Unitatile de invatamânt din municipiul Bacau trebuie sa faca economie la sânge. Utilitatile sunt vizate in mod deosebit. Astfel, facturile la energie electrica, termica, apa si telefon trebuie atent supravegheate. Situatia este mai mult decât dificila pentru directori, care trebuie sa impace si capra, si varza: copiii nu trebuie sa stea in frig, iar consumul, in special la agentul termic, trebuie sa se incadreze in limitele impuse de catre Primaria Municipiului Bacau.

Cheltuielile depasesc plafonul impus

“Pe luna noiembrie nu stiu cum o sa ma incadrez cu suma. Factura care deja s-a emis in valoarea data de catre Primarie este mult prea mica fata de consum. Este foarte dificil. Diferenta este semnificativa. Cred ca estimarea de la Primarie nu este foarte realista, dar poate ca o vor mai modifica”, a declarat Viorel Coseraru, director al Colegiului Letea. Efectele acestei masuri pot fi insa tragice. Ele se vor vedea cu siguranta când anotimpul rece isi va intra in drepturi. Numai la Liceul Letea sunt inregistrati 900 de elevi si prescolari: 400 la cursurile de zi, 400 la seral si 100 de prescolari.

Primaria spune ca masura era una normala

Autoritatile locale recunosc aceasta masura. “Primaria a trimis o circulara unitatilor de invatamânt din Bacau pentru a reduce cheltuielile la utilitati. Este normal. Banul public trebuie cheltuit cu chibzuinta. Dar nu cred ca directorii aveau nevoie de o astfel de circulara, pentru ca sunt responsabili”, a declarat Dragos Luchian, viceprimarul municipiului Bacau. Cei mai multi directori isi fac insa probleme serioase vis-à-vis de aceasta decizie. “Ceea ce am inteles eu a fost faptul ca Guvernul a alocat o suma mult mai mica pentru cheltuielile materiale ale scolilor. Consiliul Local ne-a transmis necesitatea reducerii cheltuielilor. O sa incercam sa gasim alte surse de finantare pentru ca scaderea este foarte mare, de 40-45%. Daca in 2009 am avut 5,4 miliarde de lei vechi, in 2010 avem numai 3 miliarde lei vechi”, a declarat Remus Cazacu, director al Colegiului Tehnic de Comunicatii “N.V. Karpen”. Colegiul are nu mai putin de 1.600 de elevi si 120 de prescolari. Economia trebuie sa fie drastica: dupa terminarea cursurilor si in week-end, temperatura va fi reglata in asa fel incât sa nu inghete instalatiile. Becurile vor fi inlocuite, iar consumul de apa va fi atent supravegheat.

„Noi nu putem face economie. Suntem racordati la CET”

In alte unitati de invatamânt, situatia este si mai dificila. La Colegiul National Economic “I. Ghica” sunt 2.000 de elevi. Aceasta este de altfel si cea mai mare unitate de invatamânt din judetul Bacau. “Marea noastra problema este ca suntem racordati la CET. Am avut o centrala care s-a defectat. Costurile de reparatii erau foarte mari, asa ca Primaria ne-a racordat la CET. In aceste conditii noi nu putem reduce consumul de agent termic. Insa problema cea mai grava este alta. Ce se va intâmpla daca vom acumula datorii catre CET?”, ne-a declarat Dana Enache, director al Colegiului “I. Ghica”. Masura luata de Primaria Municipiului Bacau este cel putin ciudata in conditiile in care, in urma cu numai câteva saptamâni, a anuntat ca va acorda ajutoare de caldura mai mult decât substantiale bacauanilor racordati la CET sau celor care vor sa se rebranseze.
Alexandra Zaharia

Conventiile CET-ului nu au cautare

Actiunea de incheiere a conventiilor intre CET si locatarii pe care societatea ii deserveste este in plina desfasurare. In timp ce dinspre CET vin informatii potrivit carora bacauanii se inghesuie sa semneze aceste conventii, reprezentantii asociatiilor de proprietari spun ca locatarii se feresc de un asemenea angajament.

Primaria Bacau a anuntat ca va acorda ajutor de caldura tuturor bacauanilor care locuiesc in apartamente bransate la CET. Pentru aceasta, trebuie sa incheie o conventie cu CET-ul, care este un act aditional la contractul dintre furnizor si asociatiile de proprietari. Durata conventiei este nedeterminata, ceea ce inseamna legarea pentru totdeauna a consumatorilor de CET. Chiar si proprietarii apartamentelor dotate cu centrala termica individuala sunt invitati sa se intoarca la CET. Li se promite caldura gratuita si o relatie furnizor-consumator corecta. Administratorii spun ca locatarii sunt foarte sceptici. “Senzatia noastra este ca locatarilor li se pregateste ceva, ne-a declarat presedintele Asociatiei de proprietari 67, Dan Cristian Ciubotariu. Dintre cei cu centrala, niciunul nu vrea sa mai auda de CET.”

Locatarii sunt sceptici

Pentru a incheia conventia, proprietarii trebuie sa prezinte o adeverinta eliberata de asociatie, in care sa fie specificate datoria pentru caldura si apa calda, precum si penalitatile aferente acestora. Intr-un bloc de pe strada Carpati au sediul patru asociatii de proprietari, care insumeaza 1500 de apartamente. Cei patru administratori nu au eliberat nici macar 80 de astfel de adeverinte. “Cei care au cerut adeverinta pentru conventie sunt in general locatari cu plata la zi, ne-a declarat administratorul Asociatiei 63, Dorina Amironesei. Nu vor conventie fiindca nu stiu clar ce presupune asta.” Multi nu considera ca merita sa se lege de CET doar pentru pomana pe care o da primaria in aceasta iarna. “Daca nu reuseste programul, ce se intâmpla cu aceste conventii?”, intreaba administratorul Asociatiei 78. Nici Asociatia de proprietari Calugareni Nord nu este entuziasmata de oferta comuna CET – Primaria Bacau. “Ii prind de nas pe locatari cu aceste conventii, crede presedintele asociatiei, Iuliana Chiriac. Nu vor mai putea plati factura pe jumatate sau când pot. Daca nu platesc, ramân fara caldura si apa calda.” Potrivit conventiei-tip, consumatorii sunt obligati sa permita accesul furnizorului in locuinta pentru verificarea instalatiilor si debransare in caz de neplata.

Conventia se reziliaza si prin debransare

Realitatea prezentata de CET arata altfel. “Zilnic se incheie intre 240 si 300 de conventii cu locatarii”, a declarat purtatorul de cuvânt al CET, Elena Cirnu. Pentru a-i convinge pe locatari ca nu risca nimic semnând conventia, conducerea CET a anuntat, printr-un comunicat de presa, ca aceasta poate fi reziliata si prin debransare “respectând prevederile Legii 325/2006 si hotarârile autoritatilor locale.” Hotarâri care interzic sau fac extrem de dificila debransarea.

„Daca ar fi vrut sa-si pastreze consumatorii, CET ar fi trebuit sa schimbe reteaua de conducte si sa faca distributia pe orizontala cu ani in urma, nu sa cumpere grup de cogenerare.”
Dan Cristian Ciubotariu, presedinte Asociatia 67

„Cei cu centrala proprie nu vor sa mai auda de CET. Chiar daca spun ca poti folosi ambele sisteme, dupa cum iti convine. Adica am dat zeci de milioane pe centrala si pe instalatii noi ca sa le stric folosind apa murdara de la CET?”
Iuliana Chiriac, presedinte Asociatia Calugareni Nord