Masini blocate de popicele primariei

3 decembrie 2010

Trei autoturisme au fost blocate timp de mai multe zeci de minute in parcarea din fata arestului IPJ Bacau din cauza “popicelor” metalice montate de angajatii Primariei. Lucratorii au continuat munca nestingheriti, fara sa se-ntrebe daca cele 60 de popice blocheaza masinile.

Lucratorii Serviciului Drumuri Publice din cadrul Primariei Bacau au montat 60 de popice metalice pe trotuarul din fata parcarii invecinate arestului Inspectoratului de Politie. Trei autoturisme au fost blocate timp de zeci de minute in parcare, angajatii serviciului municipalitatii continuand nestingheriti operatiunea de “plantare” a popicelor. Acestia s-au vazut nevoiti sa scoata din ciment cateva popice pentru a facilita iesirea din parcare a autoturismelor blocate. Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca reprezentantii IPJ ar fi solicitat montarea popicelor metalice. “Montarea stalpilor a fost facuta la solicitarea Politiei care a motivat aceasta solicitare intrucat in imediata apropiere exista arestul Politiei si periodic parcau diverse masini din care se aruncau obiecte interzise persoanelor aflate in arest. Responsabilitatea evacuarii parcarii a apartinut exclusiv Politiei. La capetele parcarii nu s-au montat astfel de popici asa incat masinile au putut fi evacuate”, a spus Tomescu.
Reprezentantii IPJ Bacau au declarat ca i-au anuntat pe proprietarii de autoturisme din zona cu privire la lucrarile de blocare a parcarii. “Au existat 2 autoturisme puse in zona respectiva. Cetatenii au fost anuntati. Celor care au ignorat sa-si ridice masinile li s-a permis sa paraseasca zona”, a afirmat Narcisa Butnaru, purtator de cuvant al IPJ.

Lucian Bogdanel

Jubileu universitar

Deșteptarea

3 decembrie 2010

E interesanta si cvasinecunoscuta istoria cuvantului „jubileu“. La vechii evrei desemna o sarbatoare programata din 50 in 50 de ani, cand erau sterse datoriile si eliberati sclavii. In religia catolica, inseamna indulgenta deplina si universala acordata de papa intai la 100 de ani, apoi la 50 de ani, iar azi, la 25 de ani. De aici, probabil, sensurile derivate: celebrarea unei persoane care de 50 sau 25 de ani este investita intr-o functie, dar si aniversarea a 50 de ani, la modul general. Sfera a devenit mai elastica, incat acum spunem jubileu pentru orice aniversare. In SUA, jubileul era un cantec al negrilor, preamarind libertatea. La noi, primul care a folosit in scris termenul este Al. Odobescu, in 1887 („Scrieri“, vol. I).
Universitatea „Petru Maior“ din Tg.-Mures a fost, in zilele de 19 si 20 (era sa scriu „intre 19-20“, comitand doua greseli la un loc) noiembrie, in legalitate semantica. Am fost martor la o parte din manifestarile ocazionate de implinirea a 50 de ani de la infiintarea acestei unitati de invatamant superior de dincolo de munti si va marturisesc bucuria la constatarea ca o sora mai mare cu un an (Bacaul – l961) isi sarbatoreste varsta cu cochetarie, dar si cu substanta profesionala. Mai intai ceva despre cartea de vizita a UPM (cum am vazut peste tot): are circa 6000 de studenti, a integrat complet Procesul Bologna – cu niveluri de licenta, masterat, doctorat – si se afla, dupa ultima vizita a ARACIS-ului, in prima jumatate in topul universitatilor din Romania. Rectorul actual, prof.univ.dr.ing. Liviu Marian, vorbea despre dublarea, in ultimii trei ani, a sectorului de cercetare si despre rata de insertie a absolventilor, aflata mult peste media pe tara. Deviza targumuresenilor este „O universitate pentru comunitate“ (asa scrie deasupra intrarii principale, alaturi de adresa de contact: http://admitere.upm.ro; cuvantul admitere, cu rosu), adevar reflectat in cursurile postuniversitare, dar si prin parteneriatele cu Consiliul Judetean Mures (aici asigura partea stiintifica a „Incubatorului de afaceri“), cu Primaria Targu-Mures, prin proiecte focalizate pe sectorul public. Are trei facultati: de Inginerie, cu doua catedre (inginerie tehnologica si manageriala si, respectiv, inginerie electrica), de stiinte si Litere, cu trei catedre (de matematica-informatica, de filologie si, respectiv, de istorie si relatii internationale) si de stiinte economice, juridice si administrative, cu trei catedre (de management-economie, de finante-contabilitate si, respectiv, de discipline juridice si administrative). Din 2002, functioneaza Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic, cu cate un cadru pe fiecare palier: un profesor, un conferentiar, un lector, un asistent si un preparator. Publicatiile Universitatii poarta acelasi antet: Studia Universitatis „Petru Maior“, series Historia (din 2001), Philologia (din 2002) si Oeconomica, iar Scientific Bulletin of the Petru Maior University gazduieste studii de inginerie mecanica, inginerie electrica, matematica, informatica si economie. Este partenera cu 68 de universitati din lume si se mandreste cu conferintele sustinute de Nicolae Manolescu, Al. Zub, Moshe Idel (Israel), Ana Blandiana s.a. si cu acordarea a 14 titluri de „Doctor honoris causa al Universitatii Petru Maior din Targu-Mures“, pentru Liviu Maior, Andrei Marga, Nicolae Manolescu, Ion Pop, Eugen Simion. Ecaterina Andronescu, Alexandru Surdu, Constantin Rosca etc. In 2005, a semnat „Magna Carta Universitatum“ de la Bologna.
Vineri, 19 noiembrie, am asistat la prima parte a Conferintei cu Participare Internationala „Comunicare, context, interdisciplinaritate“ si apoi la lucrarile din sectiunile „Comunicare, relatii publice, jurnalism si psihologie“ (moderator, acad. Alexandru Surdu) si „Comunicare si literatura“ (moderator, prof.univ.dr. Al. Cistelecan). A treia sectiune, „Comunicarea in context lingvistic“, a fost condusa de conf.univ.dr. Luminita Chiorean, iar a patra, de prof.univ.dr. Iulian Boldea, decanul Facultatii de stiinte si Litere. La centenarul nasterii Ioanei Postelnicu, m-am simtit obligat sa prezint (bio)grafia textului literar si sa ofer auditoriului trei minute de dialog purtat cu autoarea ciclului Vlasinilor. In Aula Magna, mi-a atras atentia placa de marmura asezata la loc de cinste, pentru a aminti ca „S-A ATRIBUIT ACESTEI UNIVERSIT|TI NUMELE CaRTURARULUI ILUMINIST PETRU MAIOR SPRE CINSTIREA OPEREI SALE SI INTRU DaINUIREA SPIRITUALIT|TII ROMANESTI. 10 OCTOMBRIE 1996“. (Aflu acum ca in Reghin, acelasi judet, gimnaziul a reprimit numele de Petru Maior in 1947.) In sala de consiliu, unde fug pentru a sustine si a doua comunicare, fotografiez altceva: galeria rectorilor, de la Kristo Bela (1960-1961), la Gh. Farcas (1976-1984), Ioan Dragan (1984-1990), Horia Colan (1990) si Vasile Bolos (1990-2004), pana la cel de azi. „Chiulesc“ de la masa festiva (ora 20) oferita de Primaria municipiului Targu-Mures, dar mai am vreme sa retin ca ma despart de „o universitate tanara care abia acum isi cauta probabil un loc sub soarele academic“ (Liviu Marian).

Ioan Danila

Pregatiri pentru o iarna grea

Deșteptarea

2 decembrie 2010

In cadrul unei conferinte de presa organizata ieri in Sala Mare a Prefecturii Bacau, Constantin Scripat a discutat despre planul de masuri prezentat la inceputul acestei saptamâni la Ministerul Administratiei si Internelor, de catre toti prefectii de judete din tara. Este vorba despre acele masuri care trebuie luate pentru a trece cu bine de iarna grea preconizata.

La inceputul saptamânii, prefectii din tara au fost convocati la o prima discutie la Ministerul Administratiei si Internelor, unde s-a facut o informare reciproca si au fost dezbatute o serie de masuri ce trebuie luate la nivelul tuturor judetelor pentru iarna aceasta. “Noi, in sedinta din octombrie a Comisiei pentru Situatii de Urgenta, am stabilit aceste masuri. In acest moment suntem pregatiti sa intervenim la deszapeziri”, a declarat Constantin Scripat, prefect de Bacau. La nivelul judetului Bacau a fost intocmit “Planul Operativ de actiune pentru combaterea inzapezirii, poleiului si ghetii pe drumurile judetene aflate in administrarea Serviciului Public Judetean de Drumuri Bacau, pentru iarna 2010-2011”. Planul a fost deja aprobat prin HCJ nr. 145/20.09.2010. Activitatile se realizeaza prin comandamente judetene, instituite pe plan local. In acest momemt au fost stabilite 5 baze de deszapezire in municipiul Bacau, Onesti, Podu Turcului, Floresti si Odobesti. In acest sens, Prefectura Bacau a aprovizionat punctele cu materiale antiderapant si utilaje de deszapezire. Sunt intr-adevar probleme in unele zone din judet, iar prefectul Scripat recunoaste ca in acestea, deszapezirea nu se va putea face in timp optim. Prioritare sunt insa si cazurile persoanelor grav bolnave. In acest moment sunt inregistrate la nivelul judetului 236 de persoane care necesita dializa, cea mai mare parte in comune. “Am intocmit deja un plan, iar in cazuri de urgenta am stabilit trasee pentru ca bolnavii sa poata fi transportati la spital. Acest lucru va fi posibil si cu ajutorul jandarmilor si al pompierilor, care vor actiona cu utilaje speciale”, a mai precizat Scripat. Pentru a efectua deszapezirile fara mari probleme, unele primarii si-au achizitionat utilaje proprii, iar altele au contractat terte societati. La sediile primariilor au fost intocmite deja servicii de permanenta. Prefectul a declarat ca in urma ninsorii de zilele trecute nu au fost intâmpinate probleme majore pe drumurile din judet, ci doar in acele zone unde traficul este redus. Sunt insa si drumuri pe care se circula in regim de iarna. Pentru prevenirea inzapezirilor au fost stabilite sectoare pe care se vor monta panouri de parazapezi, cu o lungime totala de 3020 de metri. Cele cinci baze de deszapezire au fost dotate cu 23 de utilaje si 350 de tone de sare.
Sinziana Filimon

Anotimpurile inimii

Cultură

Deșteptarea

2 decembrie 2010

Rasfoiesc un mic album de pictura care te încânta prin tot ce cuprinde. Este intitulat “Primavara la Bacau”, si îti dezvaluie un mic univers bucolic, idilic, plin de farmec ingenuu, autoarea lucrarilor care-ti primenesc privirea si sufletul fiind Catinca Popescu. Carticica-album, cu un format foarte prietenos, o tii usor în mâini si încape într-un buzunar (o poti purta cu tine, asadar), a aparut la Editura Vicovia, si arata foarte bine din punct de vedere grafic. Ea va fi lansata la ampla expozitie retrospectiva din creatia apreciatei pictorite naive bacauane, care se deschide astazi la Galeria ALFA. Vizitatorii acestei expozitii se vor întâlni cu lumea unei artiste autentice, de o mare naturalete în stil, care a stiut sa conserve o cultura arhaica, traditionala, venita de demult si de foarte departe, dându-i o expresie personala în opera ei. Filonul popular este foarte puternic în pictura Catincai Popescu, multe elemente din stravechea civilizatie rurala regasindu-se în lucrarile ei, într-o viziune solara, dominata de un sentiment tonic, încrezator în valorile vietii. “Gratia creatiei ei, aerul hâtru al unor comentarii sugubete, aluzive sau directe, au generat un fel de entuziasm colectiv cu nuanta retro si o solidarizare spontana în ordinea firescului”, noteaza criticul de arta Valentin Ciuca, adaugând la toate acestea observatia subtila ca artista simte în permanenta nevoia de a poposi în tarâmul amintirii, perspectiva asupra lucrurilor, în aceste reîntoarceri afective în timp, fiind una echilibrata, senina. Catinca Popescu picteaza, cu o sensibilitate muzicala, anotimpurile inimii, în culori calde, tandre, învaluitoare, parca soptite. Sunt ocruri si brunuri roscate, caramizii, culori de pamânt, aducând aminte de oalele de lut lucrate de stramosii ei, pe care, copil fiind, îi placea, atât de mult, sa le împodobeasca, cu linii, culori.
S-o vezi cum îi râd ochii când un tablou îi iese bine si când vorbeste despre treburile ei, e o încântare! În primitorul ei atelier, inundat de lumina, vezi primaveri zglobii, toamne cu atmosfera de chihlimbar, ierni cu jocuri de copii printre case ale caror acoperisuri parca-s din vata de zahar, veri dogoritoare, cu nesfârsite câmpuri de floarea-soarelui. Oameni la munca sau la petrecere, alaiuri de sarbatori, obiceiuri, traditii, scene cu împodobirea miresei, nunti, iarmaroace, cai rosii, animale de curte si felurite zburatoare, cosuri cu oua încondeiate, pe toate le gasim în tablouri senine, lucrate cu dragoste si mestesug, deopotriva. Pentru ca vine din prea-plinul unui suflet mare, generos si curat, puterea picturii ei este una tamaduitoare. Alunga urâtul, plictisul, gândul rau, deschizând calea spre bucurie. Cine-i priveste minunatele ierni, pline de veselie, din care parca se aud niste clinchete de clopotei si zurgalai, pica prada farmecului acestora . stiu câtiva rafinati cunoscatori de arta care si-au dorit neaparat sa aiba o iarna de Catinca Popescu în colectie. Dar daca îi veti vizita expozitia, veti descoperi o multime de lucruri care o sa va creeze o stare de bine, senzatie atât de rara în zilele noastre.
Carmen Mihalache

Magazinele de vise realizeaza profituri astronomice

Economie

Deșteptarea

2 decembrie 2010

Desi au fost interzise prin hotarâre de Consiliu Local,

Etnobotanicele dau serioase batai de cap atât autoritatilor, cât si bacauanilor. In afara nenumaratelor nereguli inregistrate la firmele care se ocupa cu achizitionarea si comercializarea acestor plante, consumul pentru perioade mai mari de timp creeaza dependenta.

In municipiul Bacau functioneaza nu mai putin de 48 de magazine de etnobotanice. In urma numeroaselor sesizari primite de catre autoritatile locale, s-au efectuat controale la coffe- shop-urile direct vizate. Mai mult decât atât, verificarile au fost extinse la un grup de societati de pe teritoriul României si al Marii Britanii, societati care au efectuat operatiuni de achizitii a unor componente specifice, cu furnizori inclusiv din China. Acestea sunt utilizate in vederea obtineri asa-numitelor droguri usoare, permise de lege. De asemenea, acestea sporesc efectul halucinogen al etnobotanicelor. “In realitate este vorba despre droguri cu efecte foarte puternice si care creaza dependenta”, ne-a declarat Romeo Fratila, comisar-sef al Garzii Financiare Bacau.

Situatie neclara

In vederea limitarii efectelor devastatoare pe care aceste substante le au asupra tinerilor a fost adoptata si o hotarâre de Consiliu Local prin care a fost interzisa comercializarea acestor marfuri la mai putin de 1.000 de metri fata de scoli, spitale, institutii publice sau de cultura. „Asa am considerat necesar. Nici unul dintre aceste magazine nu indeplinea conditia prevazuta in hotarârea de Consiliu, si anume sa nu fie amplasate la mai putin de 1.000 de metri de scoli. Hotarârea a fost publicata in luna octombrie. Dupa 15 zile de la publicarea hotarârii, societatile respective sunt obligate sa vina si sa-si clarifice situatia”, a declarat Dragos Luchian, viceprimarul municipiului Bacau. Conform statisticilor, din cauza consumului de plante etnobotanice, de la inceputul anului si pâna acum au fost internati nu mai putin de 90 de persoane. “S-au efectuat verificari de catre Garda Financiara Bacau impreuna cu reprezentanti ai Primariei Municipiului, prin care sa fie monitorizata activitatea unor astfel de magazine si sa se interzica comercializarea unor astfel de produse”, a mai spus comisarul-sef al Garzii Financiare Bacau.

Profit intre 300% si 400%

In cazul acestui grup infractional au fost operate si arestari. O parte dintre persoanele implicate, administratorii societatilor, au fost retinute pentru 29 de zile. “Prin consumul acestor plante etnobotanice se creeaza dependenta. Oamenii pot deveni foarte violenti si usor de manipulat. De aceea s-a ajuns la situatii in care sa fie ultragiati ofiteri de politie si comisari ai Garzii”, a mai afirmat Romeo Fratila. Verificari de o asemenea amploare, pe parte de droguri, nu au mai fost facute pâna acum, spun reprezentantii Garzii Financiare Bacau. In acest dosar, cercetarile au luat o amploare deosebita in septembrie, când au fost cooptati si comisarii Garzii Financiare Bacau. Profiturile in domeniu sunt extrem de mari: 300-400%, fapt pentru care in ultimul an au “explodat” aceste afaceri.
Alexandra Zaharia

A inceput Recensamantul General Agricol

Economie

Deșteptarea

2 decembrie 2010

Pe 2 decembrie a inceput oficial Recensamântul General Agricol. Actiunea se desfasoara la nivel national si are ca obiectiv culegerea datelor si obtinerea informatiilor privind principalele caracteristici ale exploatatiilor agricole. Culegerea acestor date se va finaliza pe 31 ianuarie 2011, iar primele rezultate cu principalii indicatori vor fi difuzate in luna iunie 2011.

Ieri, 2 decembrie, a inceput la nivel national operatiunea de culegere in teren a datelor Recensamântului General Agricol. “Este o actiune, poate cea mai importanta in aceasta perioada a Prefecturii Bacau. Este prima de acest fel dupa ’90, prin care se doreste o evidenta clara a suprafetelor agricole”, a precizat Constantin Scripat, prefect de Bacau.
La nivelul judetului Bacau, in activitatea de recenzare sunt implicati aproximativ 1200 de recenzori, 214 recenzori sefi si 93 de coordonatori. Toate informatiile obtinute de catre acestia de la persoanele care desfasoara activitati agricole sunt confidentiale si vor fi utilizate exclusive in scopuri statistice. “Datele vor fi culese de catre recenzori prin interviuri fata-n fata pentru exploatatiile agricole fara personalitate juridica, si prin autoinregistrare, sub indrumarea recenzorilor sefi sau coordonatori, in cazul unitatilor cu personalitate juridica”, a declarat prefectul.
Pâna acum au fost intâmpinate unele probleme in judetul Bacau. 10 recenzori au fost deja schimbati, din cauza unor motive personale sau de sanatate. Pentru a evita orice fel de nereguli a fost creat si un centru de contact, ce poate fi apelat 24 de ore din 24. Reprezentantii prefecturii declara ca nu exista niciun fel de posibilitate ca acest recensamânt sa nu fie realizat in timp util in judetul Bacau. Asta pentru ca incepând cu 8 decembrie, in fiecare zi de miercuri si vineri se vor face raportari. Culegerea datelor din teren se va incheia pe 31 ianuarie 2011. Primele rezultate se vor prezenta in luna iunie 2011, iar cele finale urmeaza sa fie facute publice si transmise la Eurostat, insotite de raportul metodologic, pe data de 30 iunie 2012. Un alt scop al Recensamântului General Agricol este si acela al evidentierii schimbarilor structurale intervenite in perioada postaderare, precum si fata de Recensamântul General Agricol din 2002, privind suprafetele agricole utilizate, efectivele animale, irigatiile, dezvoltarea rurala si persoanele care au desfasurat activitati agricole.
Sinziana Filimon

Iarna si-a aratat coltii la autoritati

Deșteptarea

2 decembrie 2010

Trotuare acoperite de gheata si zapada, pietoni nervosi. In ciuda faptului ca autoritatile au fost instiintate din timp de catre meteorologi de venirea iernii, masurile luate in primele 24 de ore au fost departe de a-i multumi pe bacauani.

Nici nu a inceput bine iarna si circulatia in municipiul Bacau este din ce in ce mai dificila. La primele ore ale diminetii, sa mergi dintr-o parte in alta a orasului era o adevarata aventura. Exceptând arterele principale ale urbei, totul era acoperit de un strat de zapada. Asa ca, participantii la trafic s-au inarmat cu rabdare si au incercat sa mentina directia de mers. Asta in ciuda faptului ca masinile erau destul de greu de controlat. Nici pietonii nu au avut o viata mai usoara. Trotuarele au fost ignorate si de aceasta data. La fel de adevarat este si faptul ca toti cei care au societati comerciale trebuie sa-si curete trotuarul din fata magazinului, in caz contrar ei fiind sanctionati. “Deocamdata e… bine. Este polei din belsug. Ca in fiecare an, autoritatile au fost prinse nepregatite. Si aceasta a fost numai prima adiere de iarna”, ne-a declarat Vasile Oprea. Cât despre gramezile de antiderapant plasate strategic pe arterele din municipiu… acestea sunt departe de a rezolva situatiile critice. Iar meteorologii au anuntat o iarna foarte grea cu precipitatii abundente si temperaturi mai mici decât de obicei.

180 de tone de material antiderapant

Reprezentantii Primariei afirma ca s-au imprastiat 180 de tone de material antiderapant pe strazile municipiului Bacau in decurs de 24 de ore. Astfel, incepând cu data de 1 Decembrie, ora 13:00, s-a actionat cu 5 echipamente pentru imprastiere antiderapant, iar dupa ora 20.00 s-a actionat cu 10 echipamente constând in masini imprastietoare cu lama. In ceea ce priveste numarul lucratorilor angrenati in aceasta actiune, in schimburile II si III au fost desemnate 30 de persoane care au intervenit pentru degajarea trotuarelor din apropierea scolilor. „Din comunicarile purtate cu reprezentantii Politiei Municipale, Serviciul Circulatie, a rezultat faptul ca nu au fost inregistrate evenimente rutiere nedorite. Pe acesta cale, Primaria Municipiului Bacau atrage atentia detinatorilor si utilizatorilor de spatii comerciale de pe raza municipiului Bacau ca au obligatia, conform legii, sa curete zapada de pe trotuarele din fata spatiilor comerciale”, ne-a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvânt al Primariei Municipiului Bacau.

Fara probleme majore la Aeroport

Ninsoarea din ultimele 24 de ore nu a afectat foarte mult traficul pe Aeroportul International “George Enescu” din Bacau. “A fost ceva polei si gheata pe pista, dar am reusit sa rezolvam problema in timp util”, ne-a declarat Lucian Sion, directorul tehnic al Blue Air. Pâna in momentul de fata traficul nu a fost restrictionat. Cele mai multe intârzieri s-au inregistrat din cauza conditiilor meteo din tara din care a decolat aeronava. “Suntem pregatiti si pentru situatii mai dificile. Avem in permanenta utilaje la pista, utilaje care sunt gata sa intervina oricând”, a mai spus directorul Sion. Aeroportul International din Bacau are intre 3 si 5 curse zilnic.
Alexandra Zaharia

Conturile Primariei Buhusi au fost blocate

Deșteptarea

2 decembrie 2010

Pentru ca are mai multi angajati decât prevede legea

Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) a blocat de aproape o saptamâna conturile Primariei Buhusi. Cauza o reprezinta faptul ca institutia publica are mai multi angajati decât limita impusa prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr.63/2010. Potrivit Ordonantei, Primaria Buhusi trebuia sa aiba incadrati 158 de angajati, insa aceasta are aproape 200. Ionel Turcea, edilul sef al orasului, sustine ca problemele au aparut in momentul in care cei 57 de angajati ai Directiei de Gospodarire Comunala au fost asimilati drept lucratori ai Primariei.

Primaria Buhusi s-a trezit cu conturile blocate chiar la inceputul iernii. DGFP Bacau a instituit aceasta masura pe fondul nerespectarii prevederilor OUG 63 de catre insitutia publica. Conform Ordonantei, Primaria Buhusi era obligata sa aiba incadrati 158 de angajati. In realitate, numarul acestora este 191. Reprezentantii DGFP sustin ca primaria va avea conturile deblocate doar când va face dovada ca se incadreaza in limita impusa de OUG 63. "In conformitate cu prevederile OUG 63, incepând cu data de 24 noiembrie 2010 se suspenda alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit si sume defalcate din TVA a Primariei Buhusi, repartizate in conformitate cu Legea 273/2006, pâna la data la care Primaria Buhusi va face dovada incadrarii in numarul de posturi aprobate", a declarat pentru cotidianul Desteptarea Adrian Anghel, purtator de cuvânt in cadrul DGFP Bacau.

Directia trebuia preluata de CRAB

Potrivit edilului sef Ionel Turcea (PSD), problemele au aparut odata cu raportarea unui numar gresit de angajati incadrati la Primaria Buhusi. Turcea a precizat ca lucratorii Directiei de Gospodarire Comunala (DGC) nu sunt angajati ai Primariei si ca DGC ar fi fost preluata de Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB). "A fost blocat doar contul de alimentare cu bani a primariei de la Trezorerie. Mai avem ceva bani in contul curent, aproximativ 10 miliarde. Am facut plati de 3-4 miliarde in aceste zile. Noi suntem 141 de toti in primarie, dar la raportare au facut o greseala si au prins la acest numar si angajatii de la Directia de Gospodarire. Ei sunt preluati de acest CRAB care s-a infiintat de curând", a declarat Turcea. El a preconizat ca in jurul datei de 10 decembrie, primaria ar avea nevoie de noi alimentari cu bani din Trezorerie pentru a fi platite salariile profesorilor.

"A fost o interpretare eronata"

Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau, a declarat in cadrul unei conferinte de presa ca la Buhusi ar fi intervenit "o mica problema" privind interpretarea OUG 63. "Nu vreau sa fac niciun secret, la ora actuala primaria are conturile blocate pâna reglementeaza situatia privind numarul de angajati. A fost o interpretare oarecum eronata cu privire la un serviciu pe care dânsii il considera externalizat. Trebuie sa se alinieze la prevederile OUG 63", a comentat Scripat. Elena Volcescu, sefa Serviciului Strategii si Programe din Prefectura Bacau, a apreciat ca in urmatoarele 2-3 zile preluarea Directiei de Gospodarire de catre CRAB ar putea fi finalizata. "Ei au dreptul la 158 de angajati si aveau 191. In 2-3 zile preluarea Directiei de Gospodarire de catre CRAB va fi finalizata. Conform OUG 63, DGFP blocheaza conturile in momentul in care raportarea pe care o trimite o primarie contine personal platit mai mare decât numarul care i-a fost transmis de catre Institutia Prefectului", a spus Volcescu.

"Sa nu fie vreo vendeta politica"

Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau, institutie ce detine 45 la suta din actiunile CRAB, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca Directia de Gospodarire Comunala Buhusi a fost preluata incepând cu 1 Decembrie. "Stiu ca trebuia sa fie preluata Directia de catre CRAB, incepând cu data de 1 Decembrie. Sa nu fie vreo vendeta politica. Sper sa nu fie asa ceva", a declarat Benea.

In Organigrama figureaza si Directia de Gospodarire

Din Organigrama postata pe situl Primariei Buhusi, rezulta ca angajatii DGC figureaza drept lucratori ai institutiei edilitare. Organigrama a fost aprobata prin HCL 48 din 31 iulie 2008. Conform documentului, DGC are incadrat un numar de 57 de persoane, din care 4 de conducere, respectiv 53 de executie.
Lucian Bogdanel

Banii europeni zac printre blocuri

Deșteptarea

2 decembrie 2010

I-a prins iarna cu termoficarea la pamânt

Si in acest an, iarna a luat prin surprindere administratia locala. Lucrarile de schimbare a conductelor s-au impotmolit, edilii nefiind in stare sa cheltuasca eficient fondurile primite de la Comunitatea Europeana pentru modernizarea sistemului centralizat de furnizare a agentului termic. Blocurile din zona Garii sunt inconjurate de transee si conducte noi care ar fi trebuit sa ia de mult locul celor vechi, ruginite si cârpite.

Lucrarile de inlocuire a conductelor de termoficare din zona Garii Bacau au inceput in plina toamna. Asa cum era de asteptat, acestea nu au fost finalizate la timp. Iarna i-a prins pe locatari cu caloriferele reci. “Eu am insistat la constructori si au bransat blocul nostru la conductele noi, ne-a declarat presedintele Asociatiei de proprietari Stejarul. Sunt insa si blocuri care nu au avut caldura pâna acum doua-trei zile. Au fost afectati si de avarii.” Punctul termic (PT) 93, care deserveste blocurile de pe strazile Garii, Mihai Eminescu si Avram Iancu, face parte dintre cele 5 incluse in prima etapa de modernizare. Lucrarile ar fi trebuit realizate in 2009. Primaria Bacau a organizat licitatia foarte târziu, aceasta a fost contestata, iar din 5 puncte termice, au fost modernizate doar 2: PT 7 (zona Stadionului) si PT 33 (Aviatori).

Nu invata nici macar din patania lor

In 2010, administratia locala nu a invatat nimic din experienta anului precedent. Cu mare greutate, si tot in prag de iarna, au demarat lucrarile la punctele restantiere din 2009: PT 13, 31 si 69. Acesta din urma este chiar codas. Lucrarile nu s-au desfasurat simultan la toate punctele termice. In zona Garii – Avram Iancu, materialele si muncitorii si-au facut aparitia abia la inceputul lunii octombrie. Ritmul de lucru este cel cunoscut deja de bacauani. “Ma uit de o ora cum stau muncitorii care lucreaza in zona, ne-a declarat Neculai Nanu. Eu nu locuiesc in cartier si nu ma afecteaza direct acest stil de munca, dar ma gândesc la banii publici care se cheltuiesc asa.“ Ieri, in zona se vedeau doar câtiva muncitori, un utilaj care se odihnea pe strada Mihai Eminescu si mormane de conducte noi care ar fi trebuit sa fie de mult la locul lor, in pamânt. Surse din CET ne-au declarat ca la minus 5 grade Celsius lucrarile nu se mai pot executa si ca jumatate dintre apartamentele bransate la CET din aceasta zona vor fi si in iarna 2010-2011 dependente de conductele vechi.

“A trebuit sa cumpar un radiator”

Lucrarile intârziate de pe sistemul de termoficare i-au afectat la inceputul sezonului rece si pe locatarii de pe strazile Castanilor si Marasesti. Unii dintre ei mai sufera si acum de frig. “S-au schimbat tot felul de conducte pe aici, dar eu nu am avut niciun pic de caldura in octombrie si noiembrie, ne-a declarat Ilinca Elena, o locatara de 80 de ani de pe strada Marasesti. In blocul 98 mai suntem 3 apartamente ramase la CET pe o coloana. A trebuit sa cumpar un radiator ca sa nu inghet in casa.” Administratorul Asociatiei de proprietari 24 ne-a declarat ca toata toamna au fost interventii la PT 9, de la remedieri ale unor defectiuni la inlocuiri de conducte.
Doina Mincu

Handbal masculin: Penalizare modificata

Sport

Deșteptarea

2 decembrie 2010

Federatia Româna de Handbal se joaca de-a sanctiunile. La o zi dupa ce s-a anuntat, pe site-ul oficial, ca fluierasii Dinu-Serbu (Bucuresti) au fost retrogradati din lotul de arbitri candidati la lotul de Liga Nationala la statutul de arbitri divizionari pe tot parcursul sezonului 2010-2011 si au fost suspendati patru etape, din decizia Comisiei Centrale a Arbitrilor a disparut o parte (!). Astfel, Dinu-Serbu, care au condus meciul Stiinta MD Bacau – Dinamo 25-28, disputat pe 24 noiembrie, au acum doar patru etape de suspendare, fara nicio motivare oficiala. In aceste conditii, cei doi pot aspira in continuare la delegari in primul esalon. (D.P.)

„Sunt un idealist incorigibil”

Interviu

Deșteptarea

2 decembrie 2010

Interviu cu prof. dr. Viorel Cruceanu, profesor de istorie la Colegiul National “Vasile Alecsandri” Bacau

– Domnule profesor, din 1900 incoace, care credeti ca a fost cea mai mare mistificare a istoriei României?
Este greu de dat un verdict, pentru ca fiecare guvernare incearca sa-si cosmetizeze imaginea si sa-si proiecteze in timp o imagine favorabila. Probabil ca cea mai grosolana mistificare s-a produs sub regimul comunist, pentru ca liderii comunisti au fost interesati sa-si faca o istorie proprie, favorabila, extrem de selectiva in acelasi timp, ca in aproape toate tarile din blocul rasaritean. Ca om care am trait si in acea perioada, m-am format atunci, trebuie sa spun ca in perioada anilor ’70-’80 se simtea un parfum de libertate, profesorii nostri discutau altfel cu studentii. Cred ca noi ne-am format in paradigme corecte, adevarate. Am devenit specialisti cu valoare intrinseca. Spuneam ca am trait si am invatat si inainte de 1990, insa sunt tentat sa cred ca o mare mistificare a istoriei României s-a produs si dupa 1990. Cei care au venit la putere atunci au clamat ca a venit vremea adevarului in istorie, sa ne eliberam de angoasele trecutului, dar au procedat taman invers si, constat eu, ei insisi sunt tentati sa vehiculeze o istorie care sa le fie favorabila. Sunt curente care sustin demitizarea si demistificarea istoriei românilor. Au devenit o moda. Demistificarea era intr- adevar necesara, dar demitizarea… Miturile tin de ethos-ul unui popor. Renuntarea la miturile fondatoare ar reprezenta o negare a valorilor perene! Maretia, demnitatea, constiinta de sine a unui popor isi trag seva dintr-o forma de mitologie. As privi aceasta mitologie in maniera kantiana, ca o conditie apriorica. Haideti sa privim la «marile istorii» (istoria marilor popoare) si vom constata o prezenta coplesitoare a varietatilor mitologice. Aceasta este pozitia istoricului.
– Dar pozitia profesorului la catedra care este?
– La catedra se spune ca noi, profesorii, nu avem voie sa facem politica. Eu sunt un om neangajat politic, imi fac meseria cu foarte multa pasiune si din aceasta cauza imi arog si o anumita libertate de exprimare. Incerc sa le induc elevilor valori autentice ale istoriei nationale si istoriei universale. Noi studiem istoria românilor numai in clasa a XII-a, dar si acolo este amalgamata cu istoria universala. In momentul in care predau Istoria Românilor exista câte un hiatus, câte o trecere de la o perioada la alta, fara nicio legatura, dispar chiar si mii de ani. Incerc sa fiu onest cu mine si cu elevii mei si atunci procedez la o prezentare comparativa a evolutiei societatii românesti, pe epoci istorice.
– Ati folosit un termen si apoi ati revenit. Exista o istorie a României si o istorie a românilor?
– Moda aceasta s-a introdus dupa 1990, când s-a spus ca nu este corect sa vorbim despre Istoria României, pentru ca ar insemna sa o restrângem la granitele actuale, or noi avem români care traiesc si in vecinatate, in Republica Moldova, avem românii din Ungaria, din Serbia, Bulgaria etc. si românii din diaspora. S-au facut eforturi in ultimii ani si acum apar in manuale si referiri la românii care traiesc intre alte granite. Asadar, este corect Istoria românilor.
– Vorbiti si despre România Mare? Eu la scoala nu am invatat nimic despre acest subiect.
– Este in manual o tema cu acest subiect. Ea se intituleaza “Infaptuirea statului român modern, de la proiect politic la realizarea României Mari”. Este o intreaga discutie si eu ca specialist nu sunt de acord cu aceasta terminologie. Obsesia acestui cuvânt Mare o intâlnim si la vecinii nostri, maghiarii vor o Ungarie Mare, bulgarii vor o Bulgarie Mare si in momentul când spunem si noi „România Mare” este ca si cum am vrea si noi o Românie Mare. O asemenea formulare ar putea sugera ca in constientul nostru colectiv avem o obsesie freudiana de refacere a granitelor etnice ale statului român. Eu as propune alta sintagma, care se potriveste mai bine. Decât sa folosim termenul de „România Mare”, care poate da frisoane vecinilor, mai corect ar fi „România reintregita”. Asta o spun si elevilor. Atunci, in 1918, a fost o Românie reintregita.
– Istoria ca disciplina este o stiinta?
– Da, este o stiinta.
– Atunci ce cauta politicul in istorie, dupa cum ati afirmat mai inainte?
– Este o intrebare interesanta. Haideti sa ne raportam la zilele noastre, la viata politica pe care o traim, cu toate contradictiile ei. Mâine va deveni istorie. Cei care vor veni dupa noi, dupa 20-30-50 de ani, cu metodele adecvate stiintei istorice pot face o analiza pertinenta a acestei perioade. Noi nu o putem face, nici eu, as fi subiectiv, pot face erori de interperetare si de analiza. Noi cum facem analiza istoriei vechi, chiar de acum 5000 de ani? Analizam cu Carbon 14, se fac teste de laborator, se procedeaza cât se poate de stiintific. Mi-a placut foarte mult academicianul David Prodan de la Cluj, o minte stralucita a istoriografiei românesti, care spunea: Ce este acea istorie obiectiva, bazata pe C14, pe documente, pe date statistice, atunci este contabilitate, nu mai este istorie, istoria adevarata este in momentul in care si specialistul vine cu propriile lui trairi. Deci, istoria nu poate fi pe deplin obiectiva, deoarece eu ca specialist voi pune ceva din sufletul meu, din spiritul meu, voi introduce o doza de subiectivitate.
– Domnule profesor, se vorbeste de mai multe scoli de Istorie, una la Bucuresti, alta la Cluj, alta la Iasi. Nu vorbim despre aceeasi istorie?
– S-ar putea sa fie diferente, care s-au accentuat, mai ales dupa 1990. Eu am facut Facultatea la Iasi si vreau sa va spun ca in perioada aceea ne divinizam profesorii si credeam ca cea mai buna scoala este cea de la Iasi. Scoala de la Cluj este extraordinara, eu am acolo un model, este vorba de academicianul Camil Muresanu, un om de mare spirit, o mare valoare a istoriei contemporane românesti. Dupa ce am terminat facultatea, am primit repartitie in Muntenia si definitivatul l-am dat la Bucuresti, mi-a placut foarte mult Scoala de la Bucuresti si m-am si inscris la doctorat la Universitatea din Bucuresti. Au fost unele personalitati care s-au impus, au format scoli, cum a fost acad. Stefan Pascu, acad. Camil Muresanu, la Cluj, apoi Constantin Cihodaru, Ioan Toderascu, acad. Gheorghe Platon de la Iasi. La Bucuresti nume mari, foarte mari: Andrei Otetea, Gheorghe Stefan etc. Nu putem intra in amanunte, nu avem timp si nici spatiu. Cert este ca exista diferentieri, insa acestea dau personalitate si originalitate unei scoli.
– Imi spuneati ca nu toate visurile vi le-ati indeplinit. Dar ce nu ati realizat?
– A fost un moment când as fi dorit o cariera universitara. Când am terminat facultatea, in 1983, am avut recomandare pentru invatamântul superior, asa erau vremurile atunci, insa toate posturile in marile orase erau blocate, nu am putut sa iau repartitie nici in Bacau, am luat in Dâmbovita. De ani buni incerc sa fac performanta la liceu, am satisfactiii extraordinare, nu mai regret ca nu am ajuns in invatamântul universitar. Si mai este o neimplinire, care intr-un timp era chiar o obsesie: dorinta mea cea mare a fost sa lucrez in diplomatie, fiind pasionat de istoria Africii, mi-as fi dorit un post diplomatic in Africa. Nici aceasta nu a fost sa fie…
– Spuneati ca nu sunteti angajat politic.
– Da, asa este. Apartenenta politica era si este o conditie pentru a ajunge in diplomatie. Acest lucru m-a deranjat foarte mult, mai ales ca la inceputul anilor ’90 eu am avut simpatii liberale, datorita a ceea ce a insemnat Partidul National Liberal in istoria românilor. Am facut parte din organizatia de tineret din Bacau, insa in istoria locala a PNL au intervenit situatii pe care eu nu le-am acceptat, au devenit chiar dizgratioase si am renuntat pentru totdeauna la afinitati si implicari politice. Consider ca este mult mai bine sa fii propriul tau stapân.
– Bacaul a avut reprezentanti de seama in perioada interbelica in conducerea PNL, in Guvern…
– Da, insa nu se potriveste absolut deloc liberalismul de dupa 1990, cu liberalismul clasic sau cu liberalismul interbelic. Vedeti, comunismul, asupra caruia nu mai sunt asa vehement, au trecut 20 de ani si privesc cu o anumita relaxare ce a fost, a distrus matricea culturala a poporului român si a incercat sa creeze o alta matrice si vedeti ce-a iesit, el se perpetueaza pâna astazi. Si oamenii din diferitele partide de astazi nu sunt decât niste prelungiri ale diferitelor sectiuni ale partidului comunist.
– O sa mai revenim asupra acestor aspecte, acum as vrea sa va intreb ce loc mai ocupa materia Istorie in scoala?
– Depinde. Eu, spre exemplu, care lucrez intr-un liceu cu profil umanist sunt foarte multumit, avem chiar clase de specialitate, istoria este la locul ei, este frumos, imi place, nu simt ca am fi marginalizati. Are un statut firesc, eu am sansa sa gasesc periodic copii pasionati de istorie si facem lucruri foarte frumoase la Colegiul National „Vasile Alecsandri”. Poate altii se plâng, nu au sansa pe care o am eu. Este posibil ca la gimnaziu, la liceele industriale sa fie altfel, insa cum exista mai multe Românii in România de astazi, din punct de vedere social, economic, cultural, la fel exista mai multe sisteme in cadrul megasistemului de invatamânt. Mi se pare ridicol când vin ministri noi, fiecare se vede un Spiru Haret, vor sa faca reforma, insa sunt total straini, nu cunosc sistemul, nu stiu nimic de ceea ce se intâmpla in mediul rural, in orasele mai mici. Si inca un aspect, eu cred ca trebuie sa incepem cu o reforma in educatie, suntem deficitari cu educatia, sa ajungem sa ne reeducam, sa cream un popor educat si in momentul acela poti sa faci si o reforma in invatamânt. Nu poti sa incepi o constructie de la acoperis. Ne lipseste un fundament trainic.
– Ce se invata acum in liceu despre perioada comunista?
– La clasa a XII-a sunt doua teme, cu mai multe lectii. Una cuprinde evolutia regimului comunist, cu fazele sale: stalinism si national-comunism, a doua se refera la România si Razboiul Rece, cumulat cu o parte a politicii externe din acea vreme.
– Noi suntem subiectivi, spuneti, când vine vorba de istoria recenta, sunt totusi 50 de ani din viata acestui popor, buni-rai nu-i putem sterge cu buretele.
– Nu-i stergem, sper ca peste ani istoricii sa priveasca analitic, critic acesti ani. Altfel spus, “sine ira et studio”, adica “fara ura si partinire”. Este o problema pe care si eu o mai dezbat cu elevii mei. Se pare ca avem o reactie negativista, noi repetam pe undeva greselile pe care le-au facut si altii. Sa va dau un exemplu. Când au luat bolsevicii puterea in Uniunea Sovietica au vrut sa distruga tot ce a insemnat vechiul regim, au ajuns pâna acolo de au scos si reteaua de cai ferate, deoarece a fost creata pe timpul tarului. Dupa un timp si-au dat seama de enormitatea deciziei si au pus caile ferate la loc. In unele domenii asa s-a intâmplat si la noi… Nu poti pune intre paranteze, nega, nu poti sterge o intreaga epoca istorica, 50 de ani de istorie. Aici, am impresia ca interfereaza tot factorul politic. Clasa politica actuala provine tot din vechile structuri ale PCR, nu s-a primenit, oamenii acestia care isi tradeaza vechile idealuri, pentru ca s-a schimbat roata lumii, vor dintr-o data sa se spele de pacate si devin radicali, devin cei mai vehementi contestatari a ceea ce au servit mai inainte. Istoria nu a fost mereu comoda, insa ea este construita din fapte, iar istoricul are datoria sa le analizeze, sa le interpreteze stiintific.
– Sunteti profesor de istorie, doctor in istorie, sunteti zilnic la catedra, ce alte preocupari mai are dascalul Viorel Cruceanu?
– Eu sunt pasionat de Istoria Africii. Ar putea fi considerata in specialitate, dar nu este. In România nu a facut nimeni istoria Africii, este pasiunea mea din copilarie. Eu fac cercetare, dar numai in timpul meu liber. Am scos patru carti pâna acum despre Africa si am publicat peste 80 de articole in revistele nationale de istorie, cu diferite aspecte ale istoriei continentului negru. Sunt singurul bacauan care a publicat in asemenea reviste, ca Historia, Dosarele istoriei, Revista de Istorie, Istorie si civilizatie. Ma bucur când imi sunt solicitate opiniile, cunostintele mele despre Africa. Este pacat ca in Bacau nu mai functioneaza Filiala Societatii Nationale de Istorie, era un cadru unde aveai posibilitatea sa te exprimi.In Bacau sunt multi colegi de calitate, profesori cu doctorat in Istorie, cercetatori, muzeografi, sunt si câteva prestigioase reviste, cum este Carpica, Zargidava sau revista Variante a Inspectoratului Scolar. Sunt apoi cercurile de Istorie din scoli, conduse de profesori cu talent si daruire. Se pot face multe, exista potential, insa lipseste cadrul, initiativa, motivatia de altadata.
– De ce Africa, domnule profesor?
– Este o poveste frumoasa, o poveste de dragoste, o poveste din copilarie, din 1972, când am citit din biblioteca parintilor mei o carte despre o personalitate remarcabila din Ghana, parintele independentei acestei tari: Kwame Nkrumah. Aveam 12 ani, si dupa ce am citit acea carte am vrut sa aflu cât mai mult despre Africa. Din 1972 m-am abonat la revista Lumea si citeam numai despre tarile africane, mi-am dezvoltat aceasta pasiune. La anul implinesc 40 de ani de când traiesc aceasta idila superba.
– Ati fost in Africa?
– Nu am fost niciodata, dar lucrez la un proiect extraordinar, acest prim volum din Istoria decolonizarii Africii, pe care il aveti acum in mâna, care se refera la decolonizarea fostelor posesiuni engleze si franceze, care este si teza mea de doctorat, pe care am reluat-o si perfectionat-o. In acest moment lucrez la volumul al II-lea, care se refera la fostele colonii belgiene, italiene, spaniole, portugheze si germane. Cu acest volum inchei istoria Africii Negre. Al III-lea volum va cuprinde istoria colonizarii si decolonizarii Africii de Nord, la care se adauga cele patru volume (dintre care unul scos la Editura DESTEPTAREA), deja publicate. Eu eram pornit sa fac Politehnica la sugestia parintilor, insa Africa m-a acaparat si mi-a schimbat destinul. Africa ma devora si am renuntat la Politehnica pentru Istorie. M-ati intrebat ce fac in timpul liber. Citesc, imi place foarte mult sa citesc… Sunt si un pasionat de literatura, de marea literatura a lumii. Lumea a treia a dat si ea condeie sclipitoare: Léopold Sédar Senghor (Senegal), Wole Soyinka si Chinua Achebe (Nigeria), Neguib Mahfuz (Egipt), Aime Cesaire (Martinica), Gibran Kahlil Gibran (Liban) s.a.
– Mai sunt istorici in familie?
– Nu. Am doua fete, cea mare a terminat Electronica si Telecomunicatii, lucreaza in Bucuresti la o firma multinationala, cea mica a dat anul acesta examen la Bucuresti si a intrat la Informatica. Sunt foarte fericit, copiii mei au o orientare spre stiintele exacte, eu am fost un idealist, de aceea am si ramas profesor, pentru mine banii nu au avut valoare, pentru mine au avut valoare idealurile. Si acum sunt un idealist incorigibil, chiar daca la vârsta mea nu se cade. In viata am avut doua devize, ca specialist revin mereu la vechea formulare socratica “Stiu ca nu stiu nimic”, iar ca om mi-am apropiat o expresie a unui scriitor belgian, Maurice Maeterlinck, extraordinar de frumoasa: “Un act de bunatate este in primul rând un act de fericire”.
– Se poate trai din idealuri, din pasiuni?
– Da, se poate, aveti un exemplu in fata dumneavoastra. Ma bucur ca fiicele mele au ales alte meserii, deoarece conditia de profesor este mai mult decât modesta si, ma gândesc, cu facultati din acestea aristocratice, cum sunt Informatica, Telecomunicatiile, sper sa aiba un standard de viata mai bun, sa nu indure privatiunile de care am avut eu parte.
– Sa inteleg ca, daca ar fi sa o luati de la inceput, ati alege Informatica?
– Nu. Eu ramân un patimas indragostit de istorie, de Africa, de locul meu de munca, de nobila mea profesie ce creeaza destine, de elevii mei.

Gheorghe Baltatescu

Fotbal, Liga a lll-a: Ultimul bal

Sport

Deșteptarea

2 decembrie 2010

CS Luceafarul Mihai Eminescu – Sport Club Bacau. Turul de campionat al ligii a treia se incheie la Bucecea, acolo unde gazdele de la CS Luceafarul Mihai Eminescu primesc vizita Sport Clubului Bacau. Intâlnirea propune un duel cap-coada sau, mai exact, coada-cap. Daca Luceafarul Mihai Eminescu este lanterna rosie a clasamentului, in schimb echipa manageriata de Ciprian Panait va ierna pe locul doi, indiferent de rezultatul acestui ultim joc. Fara nicio victorie in cont si cu un golaveraj dezastruos, gazdele pornesc cu sansa a doua impotriva unei formatii care pare sa se descurce mult mai bine in deplasare decât pe propriul teren. Arbitri: Claudiu Stefanuti (Bistrita Nasaud) – Lorant Szanto (Târgu-Mures) si Mihai Ungur (Bistrita Nasaud).

CSM Pascani – FCM Onesti. Cea mai echilibrata partida a ultimei etape din Seria l este cea dintre CSM Pascani si FCM Onesti. Vecine in clasament, cele doua adversare de astazi sunt despartite doar de golaveraj. In ciuda problemelor de efectiv (Dima si Corman sunt suspendati), onestenii spera sa obtina un rezultat pozitiv la Pascani, care sa le permita sa incheie turul in primele sase formatii. "Mergem la Pascani sa luam puncte. In conditiile in care terenul va fi unul destul de greu, cine va gresi mai putin va avea câstig de cauza", a declarat antrenorul Onestiului, Florin Pavel. Arbitri: Iulian Andronache (Bârlad) – Ovidiu Arusoaie (Piatra Neamt) si Andrei Roman (Târgu-Neamt).
D. Sion

Tenis: Ierarhii de iarna

Sport

Deșteptarea

2 decembrie 2010

La inceput de decembrie, Federatia Româna de Tenis a refacut clasamentele interne pentru toate categoriile de vârsta:
10 ani feminin: 13 (10). Mara Sechelariu (SCM Bacau), 101 (105). Ilinca Eftimiu (CSM Onesti), 131 (124). Anca Moraru (SCM Bacau), 163 (152). Catinca Vlahu (CSM Onesti);
10 ani masculin: 13 (13). Petru Berdila (SCM Bacau), 43 (47). Rares Serban (SCM), 58 (55). Cristian Enache (Tema Onesti), 74 (72). Alexandru Luchian (SCM), 86 (79). Bogdan Manole (SCM), 101 (83). Stefan Scurtu (CSM Onesti), 113 (113). Andrei Tintaru (Tema Onesti), 136 (134). Razvan Lazar (TC Onesti), 163 (157). David Calin (CSS Bacau), 201 (197). Gabriel Ungureanu (SCM);
12 ani feminin: 62 (63). Teodora Munteanu (SCM Bacau), 109 (115). Mara Sechelariu (Bacau), 212 (201). Ilinca Litcanu (TC Bistrita);
12 ani masculin: 6 (10). 10 (8). Alexandru Manole (SCM Bacau), 47 (70). Stefan Costea (SCM), 50 (47). Stefan Casuneanu (CSM Onesti), 59 (61). Andrei Serbanescu (SCM), 98 (90). George Coman (CSM Onesti), 108 (105). Roberto Sorodoc (TC AS Onesti), 111 (107). Radu Mistreanu (Tema Onesti), 114 (109). Petru Berdila (SCM), 127 (99). Vlad Draghici (SCM), 179 (177). Andrei Sumanaru (CSS Bacau), 249 (245). Alexandru Luchian (SCM), 249 (245). Rares Serban (SCM), 310 (299). Vlad Ditulescu (TC Comanesti), 310 (199). Dragos Preda (SCM), 318 (304). Catalin Dobrea (CSM Onesti);
14 ani feminin: 4 (5). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 20 (16). Teodora Rotaru (CSM Onesti), 24 (28). Bianca Iorga (SCM Bacau), 36 (38). Luana Stanciu (SCM), 42 (26). Ioana Sascau (CSM Onesti), 49 (46). Ana Maria Grigore (CSS Bacau), 52 (48). Alina Munteanu (SCM), 64 (63). Ema Sechelariu (SCM Bacau), 72 (69). Ioana Porcos (TC Bistrita), 104 (99). Mariana Galben (Tema Onesti), 105 (118). Malina Coman (CSS Bacau), 127 (124). Andreea Ciceu (TC Bistrita), 183 (186). Carolina Cupcea (Tema Onesti), 194 (197). Ioana Andrei (SCM);
14 ani masculin: 34 (36). Tudor Diaconu (CSS Bacau), 40 (39). Matei Avram (SCM Bacau), 43 (42). Alexandru Manole (SCM Bacau), 50 (53). Tudor Burghelea (SCM), 58(62). Sabin Saveluc (SCM), 67 (70). Alin Balanescu (CSS), 74 (76). Razvan Balanescu (CSS), 104 (104). Madalin Stanciu (CSM Onesti), 141 (127). Radu Melinte (CSM Onesti), 152 (147). Alexandru Pal (SCM), 182 (178). Razvan Vamanu (SCM), 219 (216). Vlad Draghici (SCM), 224 (221). Stefan Casuneanu (CSM Onesti), 231 (230). Alexandru Dimulescu (TC Bistrita), 261 (262). Mihnea Ciocanas (SCM), 263 (264). Francisc Felesco (CSM Onesti), 272 (273). Andrei Serbanescu (SCM);
16 ani feminin: 8 (8). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 27 (42). Bianca Iorga (SCM Bacau), 32 (32). Ioana Dumitrasc (TC Bistrita), 65 (64). Teodora Rotaru (CSM Onesti), 67 (66). Andreea Badileanu (CSM Onesti), 74 (78). Ioana Sascau (CSM Onesti), 84 (87). Alina Munteanu (SCM), 99 (102). Luana Stanciu (SCM), 134 (135). Bristena Stefanescu (SCM);
16 ani masculin: 26 (23). Vlad Murad (SCM Bacau), 48 (47). Madalin Dumbrava (SCM), 87 (85). Tudor Burghelea (SCM), 92 (91). Stefan Vasilache (SCM), 104 (100). Matei Avram (SCM), 131 (125). Alexandru Iancu (SCM), 145 (139). Tudor Diaconu (CSS), 172 (169). Razvan Vamanu (SCM), 195 (191). Sabin Saveluc (SCM), 202 (196). Stefan Casuneanu (CSM Onesti);
18 ani feminin: 11 (11). Georgiana Patrasc (SCM Bacau), 12 (13). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 14. Ilinca Bercaru (CSM Onesti), 21 (23). Andreea Badileanu (CSM Onesti), 22 (19). Raluca Mâta (SCM), 39 (31). Raluca Pavel (SCM), 74. Ioana Sascau (CSM Onesti), 79 (69). Ioana Dumitrasc (TC Bistrita);
18 ani masculin: 2 (2). Teodor Marin (SCM Bacau), 10 (10). Dragos Ignat (SCM), 13 (13). Sebastian Ionescu (SCM-Venus Braila), 14 (14). Serban Rotariu (SCM), 23 (17). Sebastian Erimicioiu (SCM), 40 (39). Vlad Murad (SCM), 43 (52). Cosmin Bârdan (SCM), 90 (88). Mihai Ciocan (SCM), 100 (95). Tudor Burghelea (SCM);
Senioare: 35 (37). Andreea Badileanu (CSM Onesti), 41 (41). Raluca Mâta (SCM), 42 (42). Georgiana Patrasc (SCM), 47 (67). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 53 (53). Raluca Pavel (SCM), 94 (92). Bristena Stefanescu (SCM), 96 (72). Beatrice Paduraru (SCM), 99 (96). Andrada Fantaza (SCM);
Seniori: 26 (26). Dragos Ignat (SCM Bacau), 27 (29). Sebastian Ionescu (SCM-Venus Braila), 42 (39). Sebastian Erimicioiu (SCM), 44 (45). Teodor Marin (SCM), 65 (90). Serban Rotariu (SCM), 96 (109). Alexandru Moraru (SCM), 113 (79). Mihai Ciocan (SCM), 124 (136). Vlad Murad (SCM). (D.P.)

Volei feminin / Divizia A1: Incalzire pentru Vilsbiburg

Sport

Deșteptarea

2 decembrie 2010

ProVolei Botosani – Stiinta Bacau

Dupa doua saptamâni de pauza competitionala, Stiinta Bacau revine pe teren. Sâmbata, studentele intâlnesc, in deplasare, nou promovata Pro Volei Botosani, intr-un joc contând pentru runda a noua a Diviziei A1. Meciul de la Botosani deschide o adevarata serie de foc pentru Stiinta. Practic, in doar 15 zile, echipa bacauana va bifa nu mai putin de cinci meciuri, dintre care trei in campionat si doua in cupele europene, contra campioanei Germaniei, Vilsbiburg. Partida de sâmbata, cu Pro Volei Botosani, reprezinta si o ultima repetitie inaintea jocului tur cu Vilsbiburg din "saisprezecimile" Cupei Cev, programat miercurea viitoare, pe teren propriu. "Ne dorim sa câstigam la Botosani pentru a lua trei puncte si, totodata, pentru a avea un moral bun inaintea confruntarii cu nemtoaicele", a marturisit antrenorul Florin Grapa, care dispune de intreg efectivul de jucatoare.
Programul complet al etapei: ProVolei Botosani – Stiinta, Tomis Constanta- Medicina Tg. Mures, CSM Lugoj – Unic Piatra Neamt, CSM Bucuresti – CSMU Craiova, CSM Sibiu – Dinamo Bucuresti. U Cluj sta. (D.S.)

Handbal feminin / Divizia A: De incalzire

Sport

Deșteptarea

2 decembrie 2010

Stiinta Bacau – Spartac Bucuresti (sâmbata, ora 13.30, Sala Sporturilor)

Calendar comprimat pe final de an. Dupa trei saptamâni de pauza competitionala, divizia secunda se reia cu patru etape programate in decurs de 11 zile. Pentru seria care inchide prima jumatate a campionatului, Stiinta Bacau isi face incalzirea in compania unei echipe din subsolul clasamentului, pe care in tur a invins-o in deplasare cu un categoric 41-27. Spartac Bucuresti – CSM Ploiesti – Rapid Bucuresti – Activ Ploiesti. Sunt bornele drumului care duce la capatul sezonului si care va fi parcurs in ritm sâmbata-miercuri, spre deosebire de cadenta duminica-joi de pâna acum.
Celelalte meciuri din etapa a IV-a a returului I: HCF Piatra Neamt – CSM Ploiesti, "U" Târgoviste – Rapid, CSM Slobozia – Activ Ploiesti.
Dana Popa

Clasament
1. CSM Ploiesti 10 9 0 1 363-221 18
2. Stiinta Bacau 10 7 2 1 301-236 16
3. HCF P. Neamt 10 7 0 3 316-227 14
4. CSM Slobozia 10 6 1 3 309-251 13
5. Rapid Bucuresti 10 5 1 4 321-263 11
6. Activ Ploiesti 10 3 0 7 256-309 6
7. Spartac Bucuresti 10 1 0 9 237-384 2
8. "U" Târgoviste 10 0 0 10 149-361 0

Bacauanii pot scoate deseurile la poarta

Economie

Deșteptarea

1 decembrie 2010

“Marea Debarasare” la ultima editie

La sfârsitul acestei saptamâni, va avea loc ultima editie a campaniei “Marea Debarasare”, organizata de Ministerul Mediului si Padurilor. In judetul Bacau, vor beneficia de actiunile de colectare a deseurilor de echipamente electronice si electrice (DEEE) sapte orase: Bacau, Onesti, Moinesti, Buhusi, Comanesti, Târgu Ocna si Slanic Moldova. Din judetul Bacau, in editiile din acest an ale campaniei “Marea Debarasare”, au fost colectate 31,5 tone de deseuri. In ultima actiune din acest an, programata pe 3 si 4 decembrie, “vor fi implicati producatorii de echipamente, operatorii de salubritate, institutiile de mediu, primariile si consiliile locale”, arata Maria Ionos, purtator de cuvânt al Agentiei Regionale de Protectia Mediului (ARPM) Bacau. Stena DTM va pune la dispozitie mijloacele de transport pentru deseurile colectate de la populatie de pe traseele Comanesti – Moinesti – Vaslui si Târgu Ocna – Slanic Moldova – Onesti. Bacauanii se pot debarasa de obiectele stricate constând in aparate de uz casnic de mari si mici dimensiuni – televizoare, frigidere, aspiratoare, aparate de calcat, congelatoare, cuptoare cu microunde, mixere -, echipamente informatice si de telecomunicatii – calculatoare, telefoane, monitoare, imprimante -, unelte electrice si electronice, ca masini de gaurit, corpuri de iluminat, echipamente de slefuit, polizat, lipit, precum si jucarii sau echipamente sportive si de agrement, cum sunt jocurile video, masinutele si trenuletele electrice. “Tot ceea ce au de facut cetatenii este sa depuna in fata gospodariilor deseurile de echipemente electrice si electronice, acestea urmând sa fie ridicate de operatorul de salubritate implicat in campanie”, arata Maria Ionos. Aceasta va fi ultima “debarasare” organizata de MMP, din 2011, sarcina de a colecta deseurile de echipamente electrice si electronice fiind transferata autoritatilor locale.
Silvia Patrascanu

Edilii se bat pe „10.000 km de drumuri”

Economie

Deșteptarea

1 decembrie 2010

Comanzi azi, platesti mâine!

Mare fierbere, zilele trecute, in primarii. Toti edilii din judet au fost anuntati de CJ Bacau sa depuna urgent cereri de finantare pentru reabilitarea drumurilor locale. Solicitarile lor urmeaza sa fie satisfacute din banii alocati “Programului national de dezvoltare a infrastructurii”, care a fost aprobat prin ordonanta de urgenta si se va derula în perioada 2011-2020. Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), condus de Elena Udrea, va gestiona una dintre componente, de fapt, pe cea mai interesanta: “Infrastructura în domeniul dezvoltarii regionale”, cu trei subprograme: “10.000 km de drumuri judetene si de interes local”, care va permite modernizarea si asfaltarea DJ, DC si realizarea de legaturi cu drumurile nationale si cu sistemul de autostrazi, “Modernizarea satului românesc”, infiintarea sau extinderea retelor de alimentare cu apa si a celor de canalizare si epurare a apelor uzate pentru 1.500 de localitati.

Limita maxima a fost de 10 km!

Primarii au fost anuntati luni, la ora 14, ca trebuie sa decida obiectivele finantate prin acest program si sa trimita propuneri pâna marti, la ora 10, Consiliului Judetean (CJ) Bacau. Dimineata, Marcelin Solot, edilul comunei Margineni, avea pe birou o harta imensa: punea semne, masura cu rigla si trecea tronsonul in tabel! Ar fi cerut bani pentru toate drumurile din comuna, dar s-a abtinut: “Am facut solicitari decente: 9.999 metri de drum comunal, limita maxima. Am incercat sa introducem in program toate satele pentru ca la noi problema e sensibila. 55 la suta din populatie e romano-catolica, iar 45 la suta, ortodoxa. Vrem ca toti sa fie multumiti, sa nu traiasca cu impresia ca actionam discriminatoriu.” Marcelin Solot a cerut bani pentru 9,99 km de drum, dar spera ca va obtine finantare si in 2011. Daca limita maxima a fost de 10 km, edilii din mediul rural au solicitat, la un loc, bani pentru 850 de km de drum. Ioan Dobrovat, edilul din Poduri, vrea, insa, sa puna asfalt pe 12 km de drum comunal. “Programul este extraordinar, avem mare nevoie de bani. Dupa ploile din acest an, majoritatea drumurilor au devenit impracticabile”, sustine Ioan Dobrovat.

Drumul din Zemes e primul pe lista!

“Noi am cerut finantare pentru drumurile judetene care nevoie urgenta de reparatii. Primul pe lista e DJ 117, care trece prin Zemes, apoi DJ 119 – Gura Vaii si 206 B, Parava. Sunt vreo 50 de kilometri. Eu zic ca am facut solicitari de bun simt”, a declarat Valentin Palea, directorul SPJD Bacau. Problema e ca lucrarile vor fi realizate in 2011 pe banii constructorilor si vor fi achitate dupa doi ani de Guvern, or in vreme de criza nicio firma nu-si permite sa astepte atât. Elena Udrea, ministrul Dezvoltarii Regionale, a explicat ca ”finantarea se asigura din sume alocate anual, insa in primii 2 ani se va face de catre executanti, urmând ca din 2013 ministerul sa inceapa sa achite contravaloarea lucrarilor pe masura ce ele sunt finalizate.” Firmele de constructii vor acoperi cheltuielile din fonduri proprii sau din credite, beneficiind de garantia statului. Pentru subprogramul privind asfaltarea celor 10.000 km de drumuri, este programata suma de 4 miliarde de euro.
Silvia Patrascanu

Cozi la vulcanizari

Economie

Deșteptarea

1 decembrie 2010

Iarna bate la usa, asa ca soferii bacauani au luat cu asalt vulcanizarile din oras si de la periferie. De teama ca sezonul rece sa nu-i prinda nepregatiti, ei se ingramadesc acum sa-si schimbe anvelopele de vara cu cele de iarna. Asta inseamna câstiguri mari pentru patronii de vulcanizari.

Forfota si aglomeratie la vulcanizarile din Bacau. Primii fulgi de nea i-au impins pe soferi cu masinile direct la mecanic. Anvelopele de vara trebuie schimbate acum cu cele de iarna. "Trebuia sa schimb cauciucurile. Era si timpul. Deja a inceput sa ninga. Chiar si asa e prea târziu, dar era o necesitate", a spus Mihai Hura. Daca pâna la sfârsitul lunii octombrie aveau doar câtiva clienti, acum patronii de vulvcanizari isi freaca mâinile de bucurie. Numarul solicitarilor aproape ca s-a triplat. Daca v-ati gândit sa va schimbati cauciucurile trebuie sa va inarmati cu mult rabdare si cu o cana de ceai cald. Indiferent de vulcanizare, la coada stau cel putin sase masini. "In aceasta perioada este mult mai aglomerat decât in mod obisnuit, pentru ca temperaturile au scazut si oamenii trebuie sa-si incalte masinile cu anvelope de iarna. Cei mai multi vin acum din cauza zapezii, când se anunta ninsoare. Putini stiu insa ca anvelopele nu se schimba din cauza zapezii, ci atunci când scad temperaturile. In mod normal când sunt 7 grade celsius, autovehiculelor le trebuie schimbate anvelopele cu cele de iarna", a spus Bogdan Spiridon, reprezentant vulcanizare.
Chiar daca unii patroni nu au scumpit pretul cauciucurilor de iarna, pentru bacauani este oricum o cheltuila in plus. Multi au preferat sa-si achizitiuoneze anvelopele din timp si au cautat ofertele. "Am cumparat in vara doua cauciucuri si mai iau doua acum. Nu cred ca am venit prea târziu la vulcanizare sa le schimb pentru ca pâna acum. Atât timp cât inca nu a venit zapada, m-am putut folosi de anvelopele vechi", a spus Dan Munteanu.
Proiectul de lege initiat de Ministerul Transporturilor, conform caruia soferii sunt obligati sa-si doteze masinile cu pneuri de sezon pe perioada iernii, i-a cam speriat pe unii, chiar daca acesta nu a intrat inca in vigoare. "Schimb cauciucurile, ca daca ne prind politistii ne usuca cu amenzile. Nu le-am schimbat pâna acum pentru ca am trait cu ideea ca se va incalzi vremea, dar deja a inceput sa ninga. A fost si asa greu sa gasesc un loc. Peste tot, la toate vulcanizarile este foarte aglomerat. Se ingramadesc acum de teama amenzilor, sa nu-i prinda zapada fara anvelope de iarna", a ne-a zis Ion Magurean.
Pretul unor anvelope noi de iarna variaza, in functie de dimensiune si de firma si pornesc de le 170 de lei si pot ajunge pâna la 450 de lei pe bucata. O varianta mai putin costisitoare ramâne insa achizitionarea unor cauciucuri la mâna a doua, a caror valoare nu depaseste 130 de lei pe bucata.
Sinziana Filimon

Sinistratii au sarbatorit prin munca

Deșteptarea

1 decembrie 2010

In timp ce unii serbeaza Ziua Nationala a României mergând la festivitati, altii sarbatoresc 1 Decembrie prin munca. Este vorba despre oamenii ale caror vieti s-au schimbat radical in urma inundatiilor din aceasta vara. Sinistratii de pe strada Arcadie Septilici, din Bacau, se roaga ca iarna sa mai intârzie, pentru ca multi dintre ei nu au nici acum un acoperis deasupra capului.

Pentru unii bacauani ziua de 1 Decembrie nu este prilej de bucurie si sarbatoare. Greutatile si munca nu le mai permit sa se gândeasca la nimic altceva. Sinistratii de pe strada Arcadie Septilici, din Bacau, au alte griji acum: sa-si vada casele terminate. Ei spera ca macar de sarbatori sa aiba un acoperis deasupra capului. Maria Gaiceanu este pensionara. Am gasit-o in curte trebaluind. Casa ei nu a fost luata de ape, insa a fost puternic afectata. "Pentru noi nu e sarbatoare. Noi muncim de 1 Decembrie. Suntem batrâni si incercam sa ne descurcam singuri. Copiii au si ei alte necazuri si nu ne pot ajuta. Acum incercam sa mai strângem molozul si mizeria. La inundatii, câte lucruri am pierdut, nu mai stiu! Le caut si nu le mai gasesc. Le-a luat apa. Am ramas fara nimic", a spus tanti Maria.
Casele au fost deja ridicate, insa nu pot fi si locuite deocamdata. Cei mai norocosi au ajuns deja la tencuiala cu lucrarile. Cei care insa nu au posibilitati sunt cu mult in urma. "Asteptam sa ne mutam pâna de Craciun in casele noi, dar cu vremea asta rea nu stiu daca se poate. Promisiuni ni s-au facut de la inceput, dar nu stiu daca se vor si concretiza. La casa am ajuns abia la tencuiala. Mai este insa treaba la interior, care necesita o cheltuiala mai mare, iar noi posibilitati nu avem. Doar sotia lucreaza si eu sunt nevoit sa stau acasa, sa am grija de lucrari. Bani nu mai avem", ne-a zis Cristinel Venta.
Mai mult, Sarbatorile le vor aduce si un cadou mai putin placut: facturi uriase la curentul electric, facturi pe care cu greu le vor plati. Din cauza temperaturilor mici, radiatoarele merg incontinuu, iar lucrarile la locuinte se fac tot pe consumul de electricitate al proprietarilor. Pentru majoritatea, modulele date de catre primarie reprezinta singurele lor adaposturi. Asa se chinuie si familia Ghiurg. "1 Decembrie o sarbatorim in frig. Ne chinuim in modulul asta dat de primarie. Altii se distreaza si au de toate, iar noi nu mai avem nimic. Nici de sarbatori nu ne arde. Nu ne arde de nimic. Macar la interior daca era terminata o camera, puteam petrece sarbatorile in ea. Asa cheltuim bani multi pe curent. Radiatorul nu l-am oprit deloc si tot nu face fata frigului. Lucrarile la casa merg greu. Cine a mai avut bani pusi deoparte aproape a terminat, noi insa nu avem decât pensie, care nu ne ajunge", a marturisit Mihai Ghiurg.
Sinziana Filimon

Tinerete jertfita

Reportaj

Deșteptarea

1 decembrie 2010

Sa privim si in urma, nu doar inainte.

I-am gasit pe veteranii de razboi Gheorghe Dochita si Neculai Munteanu acasa, alaturi de sotiile care le-au stat alaturi o viata. Asteptau sa inceapa parada. La televizor. Nu mai urmaresc defilarea de pe trotuar, fiindca sanatatea li s-a subrezit. Emotiile au ramas aceleasi de fiecare an la 1 Decembrie.

Veteranul de razboi Gheorghe Dochita asteapta sa implineasca 90 de ani pe 1 aprilie 2011. “Nascut de ziua pacalelilor, am fost toata viata pacalit”. De soarta si de oameni. “La 15 ani am ramas fara tata, cu trei frati si o mama bolnava. M-am angajat in fabrica pentru a sustine familia. Am crescut muncind. M-am indragostit de o fata de chiabur. Eu sarac, ea bogata, faceam o pereche mijlocie. Tatal ei m-a intrebat daca am facut armata. Când a auzit ca nu, mi-a spus sa plec sub arme si sa ma intorc barbat intreg sa-i cer fata. M-am intors, dupa armata si 4 ani de razboi. Silvia mea era maritata si avea copil mic.” A plecat pe front in februarie ’42, sa completeze rândurile rarite ale soldatilor români. Dupa o instructie intensiva a luat calea frontului. Numele Cotul Donului i-a ramas scris in memorie cu litere de culoarea cerului in noptile de lupta. “Ne-a prins iarna in transee. Dormeam sub cerul liber la minus 28-39 de grade. Revad moartea cumplita a capitalului Atanasiu, rupt in doua de un proiectil. Locotenentul Enescu l-a inlocuit pe un mitralior cazut si a fost sfârtecat de un proiectil de brand. Sergentul Amariei s-a prabusit lânga mine, cu burta despicata de o schija. I-am bagat intestinele la loc si a fost luat pe targa. Oare o fi scapat? Luptam ca masinile. Deodata am vazut cum din bocanci bolborosea sângele: eram ranit, dar nu simteam nimic.” A ajuns intr-un grajd inghetat, fara geamuri, plin de sobolani. A zacut pe paiele inghetate pâna l-au transportat la spitalul de campanie. “Trei bucati de schija mi-au scos din corp. Glontul il port in sold. Il voi lua cu mine in mormânt.”

Durere si indignare

Viata de dupa razboi i-a adus bucurii (o familie minunata, o cariera de economist de 49 de ani), dar si necazuri. A fost din nou pacalit si scos dintr-un apartament spatios pentru a face loc unui secretar de partid. In ultimii ani se simte mereu pacalit. Se spune ca pensionarii saracesc bugetul si se tinteste spre pensiile lor. Veteranul Gheorghe Dochita nu sta cu mâinile in sân. “Am sunat la guvern si am vorbit cu un consilier al premierului Boc. I-am spus sa nu mai umble la salarii si pensii ca sunt cele mai mici din UE. Sa-i «taie» pe cei care s-au imbogatit distrugând economia nationala. Am vorbit si la parlament. Le-am sugerat sa se zbata si sa aduca inapoi tezaurul de 94 de tone de aur care a fost pus la adapost la Moscova si acolo am ramas. Si le-am mai spus sa ceara Germaniei banii pe care ni-i datoreaza pentru petrolul luat din România in razboi.”

A trait toate spaimele si bucuriile

Peste o saptamâna, veteranul de razboi Neculai Munteanu va implini 92 de ani. Anii de razboi si de prizonierat ii sunt mai vii in minte decât zilele abia trecute. Nascut la Galbeni, a venit in Bacau la 12 ani sa invete meserie. In 1941 i-a venit rândul sa plece pe front. A luptat pâna in ’44. 23 august l-a prins intr-o unitate de la Balti, in Basarabia. A pornit in retragere spre granita, dar pe 27 a fost capturat si dus in lagar. Timp de un an si trei luni s-a agatat de viata, si-a dorit moartea, a fost aproape trecut Dincolo, s-a intors si iar a luptat. “Cu ciorba de varza murata am ajuns piele si os. Eram atât de slab incât nu imi puteam prinde pielea intre degete. Ne-a lovit febra tifoida. Mureau 20-30 pe zi dintre noi. Intr-o noapte m-am trezit aruncat intr-o hruba, printre bolnavi si morti. Ne dezbracasera de haine, ca tot nu ne foloseau. Frigul si foamea erau insuportabile. Ma lipeam de cei care mai respirau, iar când intepeneau, cautam altii. Asa am supravietuit.” Intr-o zi a aparut dintre morti. L-au dus la infirmerie, unde un doctor, un OM, cu mâinile goale, fara medicamente sau instrumentar, l-a salvat. A inceput sa lucreze in turnatoria din lagar. Din fata il ardea focul, din spate, gerul. A facut tot felul de munci, a fost plin de boli, de bube, de paduchi. “Mai am cicatricele de la scarpinat.” Intr-o zi a venit eliberarea. Isi aminteste cum a coborât din vagon, dincoace de granita, si a ingenuncheat. Câti dintre noi pot intelege solemnitatea sarutului dat tarânii? Foamea, frigul, umilinta, teama si speranta. Pe toate le-a trait. Pe urma, viata l-a rasplatit cu o sotie care il priveste cu duiosie chiar si dupa 64 de ani impreuna. Are copii minunati, nepoti si stranepoti. A lucrat ca sef de restaurant. Este gurmand si un bucatar desavârsit. Nu a mai simtit foamea, dar nici nu a uitat-o. Doar pe cei ucisi i-a ingropat in amintire. Nu i-a lasat sa-i bântuie noptile. Nu viseaza luptele si nici lagarul. “Am ucis multi, sa fiu iertat, dar asta trebuia sa fac. Eram soldat.”
Doina Mincu

1...5.1165.1175.118...5.794 Pagina 5.117 din 5.794