Primariile din rural, puse sa subventioneze deseurile

Problema gunoiului din judet revine din nou in prim-plan. Pentru prima data locuitorii arondati mediului rural vor trebui sa plateasca pentru deseurile pe care le fac. Primarii de comune sustin ca taranii n-au bani pentru plata gunoiului. Edilii au lasat de inteles ca, pentru a nu exista o problema politica a gunoiului in judet, primariile au fost puse in fata faptului implinit si sunt acum obligate sa subventioneze serviciul de colectare a deseurilor. In replica, reprezentantii Consiliului Judetean au apreciat ca populatia din mediul rural trebuie sa se alinieze la normele europene de mediu si sa se invete cu civilizatia.

Cu doar doua saptamâni inainte de termenul limita privind depunerea aplicatiei ce ar aduce judetului 45 de milioane de euro destinate investitiilor in gestionarea deseurilor, problema gunoiului din Bacau inflameaza autoritatile locale. Primarii de comune se tem ca banii europeni au un pret: costul ridicat al gunoiului ce urmeaza a fi suportat de catre o populatie rurala care nu a platit niciodata pentru deseurile facute. Mai mult, sustin aceiasi edili, locuitorii din mediul rural produc cantitati de gunoi de 3-4 ori mai mari decât un orasean, astfel incât pretul deseurilor va creste simtitor.

„Pret mai mic si el face gunoi mai mult?”

Marcelin Solot (PSD), primarul comunei Margineni, a declarat cotidianului Desteptarea ca este anormal ca locuitorii din rural sa plateasca un pret mai mic al gunoiului decât orasenii. Solot a apreciat ca suma avansata de conducerea CJ, sub 2 RON pe persoana, este nerealista. „Eu acuma le iau in Margineni 70 RON pe an de familie si inca mai trebuie sa pun de la Primarie intre 600 de milioane si un miliard lei vechi ca sa achit serviciul. Nici 2 lei pe persoana cât au propus ei e foarte putin. Un locuitor de la tara face gunoi de 3-4 ori mai mult decât unul de la oras. Cine va plati diferenta? Au pus un pret de 3-4 ori mai mic pentru cei de la tara care produc de 3-4 ori mai mult gunoi decât cei de la oras. Nu prea e corect, dar daca ei asa spun asa facem”, a opinat edilul. El a mai spus ca se asteapta ca primariile din rural sa fie obligate sa subventioneze colectarea deseurilor pentru ca oamenii vor fi in imposibilitatea de a suporta costul total al serviciului.

„Nici noi nu am inteles”

Primarul comunei Tamasi, Veronica Dontu (PDL), a declarat ca edilii sunt vinovati ca nu au explicat locuitorilor ca deseurile trebuie platite. Dontu a dezvaluit ca la Tamasi functioneaza deja o taxa de salubrizare in cuantum de 6 RON pe luna de familie. „Fiecare primar gestioneaza asa cum stie. E foarte important sa-l convingi pe cetatean ca ca gunoiul trebuie platit. Nici noi nu am inteles prea bine ca oamenii trebuie convinsi sa nu puna gunoiul de la grajd in gunoiul care va fi ridicat de operatorul de salubritate”, a recunoscut Dontu. De cealalta parte, Gheorghe Baban (PNL), primarul comunei Oncesti, a declarat ca se asteapta sa apara probleme, insa – a afirmat edilul – locuitorii din rural trebuie sa se invete cu civilizatia. „O sa fie problema noastra cu colectarea selectiva a gunoiului care nu se face. Sa nu dea oamenii balegar sau moloz in gunoi. Alta sansa nu avem. Asta e civilizatia. Probleme o sa fie, orice lege intra mai greu, dupa care se obisnuieste lumea”, a spus Baban.

„Tariful bineinteles ca va creste”

Presedintele Consiliului Judetean, a afirmat ca tariful suportat de populatia din mediul rural va creste, insa – a declarat Dragos Benea – locuitorii din rural n-au platit niciodata gunoiul produs. „Tariful bineinteles ca va creste. Sigur ca el poate parea mare, dar când s-a platit gunoiul la tara? Cine produce gunoi trebuie sa plateasca, asa e in UE. La anul vor fi amenzi, Garda de Mediu nu va mai fi asa indulgenta”, a spus seful CJ. Acesta a opinat ca primariile din judet pot sustine familiile cu probleme. „Exista dificultati la familiile numeroase din rural, dar primariile pot lua masuri de sustinere, sunt discutii pe Consiliul Local. Putem pierde aceste investitii, dar va veni si ziua scadentei”, a atentionat Benea. Presedintele CJ a declarat ca daca aplicatia pe deseuri nu se depune pâna la sfârsitul anului, fondurile europene pot fi pierdute. El a mai spus ca bugetul CJ nu poate suporta investitii de 44-45 de milioane de euro in gestionarea gunoiului din judet. „Eu spun altfel: 44 de milioane euro ar fi bugetul judetului pe 4-5 ani. Este imposibil de sustinut o asemenea investitie din bugetul CJ”, a precizat acesta.

Judet impartit in cinci

Conform documentului de pozitie ce urmeaza a fi aprobat, in decurs de o saptamâna, de toate cele 93 de consilii locale membre in Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubrizare (ADIS), judetul urmeaza a fi impartit in cinci zone de colectare a gunoiului. Cea mai importanta este concentrata in jurul municipiului Bacau si este alcatuita din 41 de unitati administrativ-teritoriale cu o populatie totala de 367.000 de locuitori. Comunele, orasele si municipiile arondate celor cinci zone vor depozita gunoiul in prima celula a depozitului din municipiul Bacau. Pe fiecare din cele cinci zone, ADIS va scoate la lictiatie serviciul de colectare si transport al deseurilor catre noua groapa de gunoi a Bacaului.

Depozit aflat in probe

Potrivit viceprimarului Dragos Luchian, prima celula a depozitului din Bacau este finalizata si se afla in probe. Luchian a declarat ca depozitul nu poate functiona fara un operator. „Noi vrem sa mentinem un pret de 5 RON pe membru de familie. Este problema ADIS-ului sa conceapa caietul de sarcini si sa scoata la licitatie operarea depozitului. El este finalizat, dar conform protocolului se afla in probe”, a spus viceprimarul.
Bogdan Seto, seful ADIS, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca exista mai multe termene care trebuie respectate, fapt ce intârzie darea in folosinta a noii gropi de gunoi. „Sunt proceduri birocratice pe care trebuie sa ni le asumam. Caietul de sarcini nu este disponibil. De abia a fost finalizat documentul de pozitie. Pe celula 1, o relatie in acest sens e de gasit la Primaria Bacau”, a spus Seto.

Pret european pentru gunoiul Bacaului

Conform Masterplanului privind managementul integrat al deseurilor din judet, valoarea lunara a facturii pe gospodarie se va cifra in jurul sumei de 5,3 euro. Ea va creste cu un procent de 4 la suta, anual, pâna la valoarea finala de 11,3 euro de familie, pe luna. Capacitatea de plata a familiilor din judetul Bacau este, potrivit consultantilor care au elaborat Masterplanul, depasita in primii doi ani de implementare a proiectului (2011-2012). Recomandarea consultantilor este ca primariile sa gaseasca un sistem de subventionare a platii serviciului de salubrizare pentru familiile sarace.

Zeci de milioane de euro

Conform documentului citat, in intervalul 2009-2013, in judet se vor investi peste 40 de milioane de euro, in sectorul salubrizare. A doua celula a depozitului ecologic din Bacau, in valoare de aproape 6 milioane de euro, urmeaza a fi construita de CJ cu fonduri europene. In acest sens, CJ a primit 20 de hectare de la municipalitatea bacauana, situate in vecinatatea celulei 1 a noului depozit de gunoi. Potrivit presedintelui Benea, CJ Bacau este singurul consiliu judetean din tara care asigura cofinantarea unui astfel de proiect. „La niciun judet din România partea de cofinantare nu a fost asigurata doar de CJ. Peste tot au contribuit cu bani si primariile. E un factor de disconfort, dar asta e viata. Primariile trebuie sa le explice oamenilor de ce trebuie platit acest gunoi”, a conchis Benea.
Lucian Bogdanel

Garda de Mediu ii ameninta pe edilii din rural

Colectarea selectiva a deseurilor nu mai este o recomandare. Responsabile pentru asigurarea pubelelor si pastrarea curateniei in zonele locuite, dar si pe cursurile de apa sau pe islazuri sunt autoritatile locale. La intâlnirea cu sefii judetului, organizata la DADR, edilii au aflat de la reprezentantii institutiilor de mediu ca au sarcini noi si ca amenzile vor fi de zece ori mai mari incepând din 2011. Iulian Movila, directorul Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Bacau, le-a adus aminte care sunt legile pe care trebuie sa le respecte, apoi i-a rugat sa ia in considerare selectivitatea deseurilor care, pe lânga faptul ca e obligatorie, “poate produce bani”. In caz contrar, se va intâmpla ca in Iasi, unde “celule de depozitare construite pentru 5-6 ani s-au umplut in câteva luni.” Iuliana Romaniuc, comisar sef al Garzii de Mediu Bacau, le-a explicat ce obligatii noi au in colectarea echipamentelor electronice si a deseurilor din constructii. In plus, in februarie va aparea un proiect de lege referitor la materialele rezultate din constructii si demolari, a caror gestionare va fi urmarita de primarii.

“Vom controla numai primariile”

“Din 2011, veti putea elibera autorizatii numai dupa ce solicitantii dovedesc ca au un acord cu un operator pentru preluarea deseurilor sau ca pot gestiona deseurile prin mijloace proprii”, le-a comunicat, edililor, Iuliana Romaniuc. Primariile raspund si de eliminarea “deseurilor rezultate din activitati de constructii istorice”, de fapt, a tuturor deseurilor care au fost abandonate pe teritoriul administrativ. Primarii s-au plâns, in soapta, ca “vin zile grele”, deci nu vor mai candida in 2012. “Detineti controlul asupra a tot ce se produce in comuna dumneavoastra, a continuat Iuliana Romaniuc. Noi, Garda de Mediu, vom controla numai primariile, nu pe constructori. Repet: noi controlam primaria! Sunt primarii in care nu avem cu cine discuta!” Iar edilii au replicat: “Posturile sunt blocate”, prin urmare nu pot angaja un om specializat in protectia mediului. “Delegati pe cineva care sa cunoasca legislatia, a cerut comisarul sef. Veniti la mine si va dau toata legislatia pe un stick. Primarii raspund de tot ceea ce se intâmpla pe teritoriul comunei!” Si pentru a fi mai convingatoare, Iuliana Romaniuc i-a informat pe edili ca amenzile vor fi de zece ori mai mari si ca nu vor putea ignora sau ocoli legislatia de mediu. “Ne amenintati”, au constatat primarii. “Suntem institutie de control”, a clarificat lucrurile comisarul sef.
Silvia Patrascanu

Spitalul Municipal Onesti isi pune sperantele in administratia locala pentru completarea dotarii necesare pentru activitatea medicala. Conducerea unitatii sanitare a intocmit o lista cu aparatura care lipseste in sectii si cabinete, precum si cu aceea care si-a depasit durata de viata si trebuie inlocuita de urgenta. Odata cu trecerea spitalelor publice in administrarea consiliilor judetene si a celor locale a fost pasata, de catre Ministerul Sanatatii, si responsabilitatea fata de dotarea acestora. Unele spitale primesc, totusi, zilele acestea diferite echipamente si aparate din stocul MS ori achizitionate pe ultima suta de metri, inaintea incheierii anului financiar, pentru a nu fi pierduti banii alocati pentru achizitii. Spitalul Municipal Onesti va primi cu aceasta ocazie o masa si o lampa scialitica pentru maternitate. Aceasta sectie a spitalului ar fi trebuit sa intre intr-un proiect amplu de reabilitare cu fonduri de la Banca Mondiala si de la bugetul local. MS nu a organizat nici pana acum licitatia pentru desemnarea constructorului. “Proiectantului i s-a cerut sa modifice proiectul conform unor norme pentru prevenirea incendiilor, ne-a declarat dr. Doru Androne, managerul spitalului. Ministerul i-a dat termen pana pe 10 decembrie. Probabil ca licitatia va avea loc la anul.” Conducerea spitalului are mai multe proiecte in studiu. Unul dintre acestea se refera la informatizarea spitalului, cu fonduri europene, iar un altul, la reabilitarea si modernizarea sistemului de incalzire. Costurile ultimului proiect vor fi suportate de Ministerul Mediului si de la bugetul local al Onestiului.

Dragos Benea trage un semnal de alarma catre propriul partid

Seful CJ Bacau a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca pentru prima data dupa 1990, numarul de primari PDL il depaseste, in judet, pe cel al primarilor PSD. Benea a afirmat ca rezultatul alegerilor locale din 2012 va fi hotarat de votul urban. Municipala PSD se pregateste, in acest context, de alegeri interne. Ele vor avea loc, insa, abia la anul, in luna mai sau iunie.

Pesedistii sunt ingrijorati de avantul luat in judet de pedelisti. Conform presedintelui CJ, numarul primarilor apropiati sau inregimentati in PDL il depaseste, pentru prima data, pe cel al primarilor afiliati PSD. Benea a apreciat ca, in contextul dat, prestatia municipalei social-democrate ar putea fi hotaratoare in economia localelor din 2012. „Cifra de primari PDL, in judet, incepe cu 4, iar la PSD incepe cu 3. Este pentru prima data cand PSD are mai putini primari decat un alt partid si asta ar trebui sa ne dea de gandit. Cred ca, in realitate, ne despart cam 10 primari”, a opinat Benea. El a mai spus ca alegerile interne in municipala PSD vor avea loc cu un an inainte de locale si ca ele ar putea coincide cu lansarea in cursa pentru Primaria Bacau a candidatului social-democrat. „Organizatia municipala nu mai merge pe 3 carari si se pliaza pe strategia judeteana. In luna mai sau iunie vor fi alegeri, cu un an inainte de alegerile locale astfel incat sa lasam si candidatul la Primarie”, a mai spus seful CJ.

„N-avem nicio graba, e pace”

Virgil Mandru, interimarul din fruntea organizatiei municipale PSD, a declarat ca pesedistii nu se grabesc sa organizeze alegeri pentru ca au tot timpul din lume s-o faca. Mandru a afirmat ca in Bacau exista 122 de organizatii locale care trebuie sa-si desemneze liderii. „Trebuie alesi presedintii acestor organizatii si dupa aia se trece la alegeri in organizatia locala. N-avem nicio urgenta sau graba deocamdata. E pace. Ne reorganizam, iar in partid nu mai sunt tabere asa cum a fost la un moment dat”, a apreciat Mandru.

Situatia din comuna Zemes a devenit una “exploziva”. Punga de gaz acumulata creeaza probleme mult mai mari decât s-a crezut initial. In zona a ajuns ieri si prefectul Bacaului, Constantin Scripat, care a solicitat o echipa de specialisti de la E.ON Gaz Moldova, centrul Petrom Bucuresti si de la Institutul de Petrol si Gaze Ploiesti pentru a gasi solutiile cele mai bune indepartarii pericolului. “Mai intâi au verificat specialistii locali daca explozia s-a produs din cauza conductelor de distributie. A durat ceva, dar ne-am convins ca explozia s-a produs, asa cum banuiam, din cauza acelei pungi de gaz. Am solicitat aducerea in zona a mai multor reprezentanti de la diferite institutii de profil. Vor sosi vineri la prima ora. Intre timp, cei 23 de localnici evacuati sunt cazati ori la rude ori la centrul pregatit de noi. Casele din zona cu pricina sunt sigilate si pazite de jandarmi. De asemenea, efective ale Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta si SMURD se afla la fata locului gata de interventie. Si Spitalul din Moinesti este alertat pentru orice situatie ce ar putea aparea”, a declarat joi seara prefectul Scripat. “Este foarte greu sa intervenim. Concentratiile de gaz emise cresc exponential de la ora la ora. In mai multe locatii s-au depistat astfel de emanatii, ceea ce ne determina sa credem ca punga de gaz este mult mai mare decât am anticipat initial. Zona respectiva a fost afectata in 1992 de alunecari de teren care au ingropat practic 45 de sonde de gaz. Nu se stie insa exact de unde provine zacamântul natural. Este posibil sa fie si scapari de la conductele ce transporta gazul. Inca nu se stie”, ne-a declarat Ionel Selaru, primarul comunei Zemes.
Reamintim ca in dimineata zilei de 8 decembrie in satul Zemes s-a produs o explozie urmata de un incendiu puternic in casa unui localnic, iar ancheta a stabilit ca principala cauza acumularile de gaze. Din acelasi motiv s-a inchis Scoala cu Clasele I-IV Zemes, unde invatau 159 de copii si s-au evacuat 23 de persoane din alte 6 imobile aflate in vecinatatea casei distruse de explozie.
Roxana Neagu

Promisiuni pentru (ne)linistea parintilor

De la 1 ianuarie, parintii nou-nascutilor trebuie sa aleaga intre doua variante de concediu si indemnizatie de crestere a copilului. Pentru a mai calma nemultumirile, guvernantii promit mai multe crese. Vor chiar sa transforme sute de spitale in crese.

Pâna la urma, cei care vor deveni parinti dupa 1 ianuarie 2011 vor avea posibilitatea sa aleaga dintre doua variante de indemnizatie pentru cresterea copilului. Prima varianta inseamna o indemnizatie cuprinsa intre 600 lei si 3.400 lei (75 la suta din media veniturilor salariale pe ultimele 12 luni inaintea nasterii copilului) pentru un concediu de un an. Cei care vor reveni la munca inainte de implinirea a 12 luni vor primi un stimulent de 500 lei din acel moment si pâna ce copilul face doi ani. Daca vor sa ramâna in continuare acasa cu copilul, o pot face pentru inca un an, dar isi vor lua concediu fara plata. A doua varianta consta intr-o indemnizatie de 600 lei-1.200 lei, care va fi acordata timp de doi ani de la data nasterii copilului, si nu se va da niciun stimulent. In cazul copiilor cu dizabilitati, concediul va fi pe o perioada de trei ani iar indemnizatia va fi de 600 lei pâna la 3.400 lei. De stimulent parintii copiilor cu dizabilitati vor beneficia daca se intorc la munca inainte de trei ani. Parintii copiilor nascuti pâna la 31 decembrie vor beneficia in continuare de prevederile legii actuale. Mamele care vor naste dupa 1 ianuarie 2011, insa, vor trebui sa opteze pentru una din cele doua variante. Ele nu vor avea dreptul ca pe parcurs sa-si schimbe optiunea. In schimb, pentru a-i determina pe cât mai multi parinti sa aleaga prima varianta, guvernantii le promit mai multe crese. Insusi presedintele României, Traian Basescu, a anuntat ca vor fi desfiintate 200 de spitale iar spatiile acestora vor fi amenajate pentru crese.

S-au bucurat ca scapa

Doua dintre spitalele publice din judetul Bacau sunt de câtiva ani amenintate cu desfiintarea: Spitalul Orasenesc Buhusi si Spitalul Orasenesc ”Ioan Lascar” Comanesti. Motivele invocate in sprijinul acestei variante au fost: lipsa dotarii, deficitul de medici si adresabilitatea scazuta. Cu alte cuvinte, aceste spitale au fost mereu considerate de autoritatile sanitare ca fiind inutile si nerentabile. In cazul in care spitalele si-ar fi pierdut destinatia de unitate sanitara, pacientii din zona Comanesti ar fi urmat sa fie directionati spre spitalele din Moinesti si Onesti, iar cei din Buhusi, spre Bacau. Personalul din cele doua spitale mai mici ale judetului si mereu amenintate cu transformarea a rasuflat usurat odata cu preluarea unitatilor in care lucreaza de catre consiliile locale din Comanesti si Buhusi. Edilii au declarat de mai multe ori raspicat ca de acum nu se va atinge nimeni de spitale.

Ori sunt ale lor, ori nu

Primarul din Buhusi, Ionel Turcea, isi pastreaza convingerea ca administratia locala va tine spitalul in viata. “Nici nu-mi trece prin cap ca s-ar mai putea desfiinta spitalul nostru. Sunt 38.000 de oameni care au nevoie de el, iar de când l-a preluat, Consiliul Local Buhusi i-a alocat aproape 5 miliarde lei. Chiar recent s-au dat 1,5 miliarde de lei pentru laborator. Nu cred ca ministerul il mai poate desfiinta, dupa ce ni l-a predat noua.” In orasul Buhusi ar fi nevoie si de cresa, si de un azil de batrâni, insa nu cu pretul inchiderii spitalului. Autoritatea locala incearca sa reabiliteze singura gradinita cu program prelungit din oras (cresa nu exista), deoarece aceasta este veche de zeci de ani si nu corespunde normelor europene de functionare. De asemenea, s-au facut demersuri pentru infiintarea unui azil de batrâni intr-un camin dezafectat al fabricii de stofe. “O fundatie din Elvetia s-a oferit sa-l amenajeze si sa-l sponsorizeze, insa ne impiedicam de o semnatura, a precizat primarul Turcea. Ar fi 100 de locuri. Astfel de solutii trebuie gasite, nu sa desfiintezi spitale.”

Criza acuta de crese

In tot municipiul Bacau din cele 20 de crese de stat existente in ’90 au ramas doar patru: Cresa nr. 3 (Centrul Bugetar), strada Pictor Andreescu, 80 de locuri, Cresa 6, str. Alexandru cel Bun, Cresa 19, str. Costache Negri, si Cresa 9, str. Ozanei (din cartierul CFR), cu 40-50 locuri fiecare. Anul trecut, Primaria Municipiului Bacau a mai deschis o astfel de unitate. Este vorba despre Cresa nr.4, cu 40 locuri, care functioneaza in cladirea Gradinitei nr.28, de pe strada Carpati. Dar chiar si asa tot timpul anului mai ales Cresele 3, 4 si 6 sunt foarte aglomerate. Prin urmare, un numar extrem de mic de parinti renunta la concediu inainte de a ajunge copilul la vârsta de doi ani. In prezent, in evidenta Agentiei Judetene de Prestatii Sociale sunt 4.905 beneficiari de indemnizatie de crestere a copilului, pâna la implinirea vârstei de doi ani, dintre care mare parte locuiesc in Bacau. Prin comparatie, numarul parintilor care au renuntat la concediul de crestere a copilului si s-au intors la serviciu este foarte mic. Doar 241 si-au reluat activitatea. Daca ar avea la indemâna o cresa, cu siguranta, mult mai multi parinti ar reveni la lucru.
Elena Tintaru
Doina Mincu

Neagra si cu debit extrem de redus. Asa arata de câteva zile apa furnizata bacauanilor de catre Compania de Apa Bacau. Situatia nu se va remedia nici in urmatoarele zile. Si asta pentru ca pâna pe data de 13 decembrie se vor efectua probe tehnologice la statia de tratare a apei potabile de la Barati.

Bacauanii au ajuns la capatul rabdarii. De la inceputul lunii decembrie nu mai pot spala, nu mai pot bea si nu mai pot face mâncare cu apa de la robinet. Apa este impropriu spus. Pentru ca ceea ce curge pe teava este o substanta vâscoasa, de culoare inchisa, care lasa depuneri consistente pe suprafetele cu care intra in contact. Cei de la Compania de Apa o numesc APA si o tarifeaza ca atare. Consumatorii ii spun mâl. Nemultumirile sunt insa legate si de faptul ca oamenii sunt nevoiti sa se aprovioneze cu lichidul vital din alte surse: izvoare sau… magazinul de la coltul blocului. In acest din urma caz, apa devine extrem de scumpa. In functie de proprietatile pe care le are, dar si de firma care o comercializeaza, apa la bidon de 5 litri poate depasi chiar si 5 lei. “Este foarte greu. Nu mi se pare deloc normal. O platim ca apa potabila si ei ne-o dau neagra. Iar acest lucru se intâmpla mai tot timpul. Eu o folosesc numai la baie. In rest cumpar apa plata, care este foarte scumpa. Dar, ce sa fac? Nu ma incumet sa o beau pe cea de la robinet”, ne-a declarat Liliana Stegaru. Reprezentantii Companiei de Apa spun ca aceasta situatie va dura pâna pe data de 13 decembrie. Atunci se finalizeaza probele tehnologice la statia de tratare a apei de la Barati, cauza tuturor acestor neplaceri. Pâna atunci, apa potabila din sursa Valea Uzului va fi dirijata catre statia de tratare, ducând la diminuarea cantitatii de apa catre consumatorii din municipiu. De asemenea, in comunicatul transmis de catre reprezentantii Companiei de Apa se mentioneaza si faptul ca “este posibil ca in aceasta perioada sa apara fenomenul de turbiditate”. Insa nimic despre faptul ca mâlul din aceste zile va fi taxat tot cu pretul apei potabile.
Alexandra Zaharia