Autoritatile locale si-au recunoscut greseala! Prin proiectul de hotarâre privind trecerea din domeniul public in domeniul privat al municipiului Bacau a unui bun imobil “Pod peste pârâul Trebes“, in scopul scoaterii din functiune, demolare, casare si valorificarea acestuia in conditiile legii, aflat pe ordinea de zi a ultimei sedinte a Consiliului Local, municipalitatea recunoaste practic ca interventia in acea zona este mai mult decât necesara. Din nefericire ea a fost luata la mult timp dupa producerea inundatiilor din cartierul CFR din acest an.

Efectele inundatiilor din cartierul CFR ar fi fost mult diminuate daca Primaria ar fi continuat finantarea unor lucrari privind mutarea conductelor de utilitati ce traverseaza albia pârâului Negel. In ciuda faptului ca un proiect de acest gen a fost demarat prin intermediul Companiei de Apa Bacau, municipalitatea a sistat finantarea. Astfel, râul a creat nenumarate probleme locuitorilor din cartierul CFR. Mai mult decât atât, a fost blocata si derularea unui proiect de regularizare a albiei parâului, proiect realizat de catre Directia Apelor Siret. In ciuda numeroaselor adrese facute catre primaria Municipiului Bacau cu privire la necesitatea finalizarii lucrarilor, edilii locali au ramas impasibili. “Aceste orgolii puteau duce si la alte nenorociri, pentru ca pâna acum mai puteam avea parte si de alte inundatii. Dar daca acest lucru se facea imediat dupa inundatii era ca o recunoastere a vinovatiei, care oricum este probata si dovedita”, ne-a declarat Constantin Scripat, prefectul judetului Bacau.

Culpa mascata intr-un nou proiect

Dar cum nimeni nu-si recunoaste de bunavoie culpa, aceasta investitie mai mult decât necesara este mascata sub proiectul denumit “Modernizare Calea Moinesti”. Proiectul este depus spre finantare de Municipiul Bacau in cadrul programului Operational Regional 2007-2013, Axa Prioritara 1, “Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere”. Aici, este specificat faptul ca “In urma intocmirii studiului hidrologic reiese ca debitul…nu poate fi tranzitat de podul existent. Se impune executia unui nou pod”. Lucru care de altfel se stia inca din anul 2005. Mai mult decât atât. in luna decembrie 2008, Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Bacau (actuala Companie de Apa) a incheiat un contract cu societatea Rom-Gan Construct SRL in vederea realizarii supratraversarii pârâului Negel cu conducte de apa si canalizare. Costul lucrarilor a fost evaluat la aproximativ 150.000 de euro. In ciuda faptului ca nu existau suficienti bani, lucrarile au fost incepute. Dar, dupa emiterea primelor facturi, RAGC a refuzat plata acestora. "A fost vorba de rea-vointa. Lucrarea a fost prinsa in bugetul primariei pe 2009 cu suma de 4,8 miliarde lei vechi. Ea costa 6,44 miliarde, dar noi am acceptat sa lucram pentru ca din calculele noastre reiesea ca suma de 4,8 miliarde acopera cea mai mare parte a proiectului. La un moment dat, am observat ca nu vor sa ne faca plati, desi aveau bani pentru asta. Am facut mai multe adrese si notificari catre RAGC, dar nu am mai primit niciun ban. In cele din urma am decis sa-i dau in judecata", a declarat reprezentantul constructorului la vremea respectiva. Astfel, stoparea lucrarilor de supratraversare cu conducte a Negelului a blocat sI regularizarea albiei pârâului. Podetul de beton trebuia dezafectat iar digul de protecttie din zona trebuia consolidat. Rezultatul nepasarii autoritatilor locale a fost o adevarata tragedie: zeci de case aflate in apropierea Trebesului si Negelului au fost inundate.

Dovada casarii bunului este conditia de incheiere a contractului de finantare

Acum, in vederea incheierii contractului de finantare pentru acest proiect, primaria este nevoita sa “faca dovada casarii acestui bun pâna la sfârsitul lunii noiembrie 2010”. Asa ca, in ultima sedinta a Consiliului Local Bacau din data de 30 noiembrie, acest proiect de hotarâre a fost adoptat fara niciun fel de discutii. Podul peste pârâul Trebes are urmatoarele caracteristici: lungime 18 metri, latime 9 metri si un trotuar cu o latime de 1 metru. De asemenea, amenajarea albiei trebuie sa se faca cu 50 de metri in amonte si 30 de metri in aval.

Masurile trebuiau luate inca din 2005

Faptul ca situatia din acest an se poate repeta oricând, i-a determinat pe multi dintre sinistrati sa actionize in judecata primaria Bacau. Dar orgoliile primeaza in fata intereselor bacauanilor. “Noi l-am chemat in fata Comitetului pentru Situatii de Urgenta pe domnul primar Romeo Stavarache. Am convocat chiar si o sedinta extraordinara pentru a lamuri niste aspecte. A refuzat de fiecare data. Acum se pare ca a acceptat dialogul si a dispus luarea unor masuri care trebuiau luate inca din anul 2005”, a mai declarat prefectul Constantin Scripat. Dupa dezastrul din comuna Margineni cauzat de revarsarile de apa, Primaria Bacau a sustinut ca nu are nicio vina. Reprezentantii Directiei Apelor Siret au spus insa ca, daca lucrarile de supratraversare cu conducte a albiei Negelului ar fi fost continuate, pagubele cauzate de inundatii ar fi fost mai mici. Acum, dupa demolarea podului, sumele incasate din valorificarea bunului casat si dezmembrat vor fi facute venit la bugetul local, dupa deducerea tuturor cheltuielilor efectuate pentru indeplinirea procedurilor de valorificare. De asemenea, avizul de gospodarire a apelor isi mentine valabilitatea pe toata durata de executie a lucrarilor, daca executia acestora a inceput in cel mult 24 de luni de la data emiterii avizului si daca au fost respectate prevederile inscrise in aviz. In caz contrar acesta isi pierde valabilitatea.
Alexandra Zaharia

Mitzura Arghezi este cetatean de onoare al Bacaului. Hotarârea a fost votata in ultima sedinta a Consiliului Local. Potrivit expunerii de motive care a insotit proiectul de hotarâre, urmasa lui Arghezi ar putea deveni un adevarat reper cultural pentru tinerele generatii.

Multa agitatie in ultima sedinta a Consiliului Local Bacau. Dar asta numai pentru un singur proiect de hotarâre: inmânarea titlului de cetatean de onoare al municipiului, Mitzurei Arghezi. Cât despre restul proiectelor supuse aprobarii… consilierii le-au votat la norma. Osanalele au venit una dupa alta. De asemenea, Mitzura Arghezi a venit cu un adevarat alai. Nimeni nu si-a pus problema ca acest proiect de hotarâre sa nu fie aprobat de catre Consiliul Local. Adica, au venit “la sigur”. Iata cum a caracterizat-oTatiana Negurici, profesor documentarist, pe Mitzura Arghezi: “Absolventa a Institutului de Teatru si Film “I.L. Caragiale” Bucuresti, cu un doctorat in teatrologie, Mitzura Arghezi s-a dovedit prin realul talent actoricesc, una dintre personalitatile Teatrului National din Bucuresti. Ea a transfigurat artistic diverse personaje din piese românesti si universale care i-au adus pretuirea publicului iubitor de teatru”. Iar laudele la adresa Mitzurei Arghezi nu s-au oprit aici. Pe de o parte este de inteles zelul artistului in a lauda una sau alta dintre actiunile intreprise de catre autoritatile locale pentru ca trebuie sa supravietuiasca. Dar poate ca tocmai acea latura artistica prezenta in ei ii determina sa vada numai partea buna a lucrurilor. “Doamna Mitzura Arghezi poarta aceasta povara sublima a unui nume care innobileaza cultura si fiinta noastra nationala”, a spus Calistrat Costin. Vadit emotionat de solemnitatea momentului, pictorul Ilie Boca a afirmat ca “acest oras in care vietuim si pe care vrem sa-l facem cât mai frumos este bine sa cheme spre el cât mai multe valori, sa le puna in evidenta si sa incerce sa se mândreasca cu ele”.

Primarul a chiulit

Primarul Romeo Stavarache a absentat de la aceasta intâlnire a alesilor locali. Printre “meritele” Mitzurei Arghezi se numara si dezvelirea unui bust al poetului in municipiul Bacau. “Va multumesc foarte mult pentru onoarea pe care mi-ati facut-o de a ma accepta in sânul dumneavoastra ca un cetatean bun. Pentru ca eu gândesc ca voi fi un bun cetatean, chiar daca pâna acum am venit in Bacau fara vreun scop anume, doar pentru a-l vizita. Dar, de aici au pornit si o serie de personalitati ale culturii românesti”, a declarat Mitzura Arghezi. Mitzura Arghezi are 86 de ani. A jucat in peste 100 de piese de teatru si in 17 filme. In motivarea semnata de catre primarul Romeo Stavarache se mentiona si faptul ca Mitzura Arghezi s-ar putea transforma intr-un adevarat reper cultural pentru tinerele generatii. „In conditiile in care traim timpuri in care adevaratele valori materiale si spirituale au intrat intr-un con de umbra, iar modelele pentru tineri au alta dimensiune decât cea culturala, consideram demersul nostru o buna oportunitate pentru intregirea patrimoniului cultural al Bacaului si pentru imbogatirea sfatului cetatii cu inca o figura prestigioasa”.
Alexandra Zaharia

Putini pentru noiembrie, deloc pentru decembrie

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a primit, in sfârsit, rectificarea bugetara pentru asistenta medicala. Suma acordata este mai mica decât cea solicitata de conducerea Casei. Furnizorii de servicii medicale nu vor primi toti banii de care au nevoie. In cazul spitalelor, de exemplu, cele mai mari au pierdut in favoarea celor mai mici, care nu si-ar putea altfel plati salariatii.

De doua luni, sistemul sanitar public bacauan functioneaza la cota de avarie. Spitalele nu aveau bani pentru plata salariilor sau a facturilor de la furnizorii de medicamente, materiale sanitare sau utilitati. Asiguratii care au nevoie de proteze si orteze erau trecuti pe lista de asteptare. In laboratoare nu se mai faceau programari pentru analize medicale. Zilele acestea, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) imparte furnizorilor de servicii medicale suma primita la rectificarea bugetara. Rectificarea atât de asteptata a adus judetului Bacau 17.037.000 lei. Cea mai mare parte a acestei sume este rezervata asistentei medicale spitalicesti- 14,5 milioane lei. Desi pare o suma enorma, aceasta nu reuseste sa acopere valoarea serviciilor efectuate de furnizori. Din acest motiv, spitalele mari vor primi in jur de 85% din suma care ar fi trebuit sa li se aloce. Diferenta se va regasi in conturile spitalelelor mai mici, care altfel nu si-ar putea plati angajatii si continua activitatea. Ultima rectificare bugetara din acest an a adus diverse sume si altor tipuri de asistenta medicala: medicina de familie – 580.000 lei, specialitati clinice – 107.000 lei, specialitati paraclinice – 347.000 lei; urgenta prespitaliceasca si transport sanitar 140.000 lei; dispozitive medicale – 900.000 lei; servicii de reabilitare si recuperare – 383.000 lei; ingrijiri la domiciliu – 16.000 lei. “Au fost alocate prin rectificare sume aferente trimestrului IV din acest an, ne-a declarat Viorica Draganuta, director general CJAS Bacau. Mare parte din acestea le vom contracta pentru noiembrie. Serviciile acordate in decembrie se vor raporta in ianuarie.” In timp ce laboratoarele de analize, de exemplu, ar trebui sa raspunda fara probleme solicitarilor din partea asiguratilor, la eliberarea deciziilor pentru dispozitive medicale se lucreaza cu o lista de prioritati. La aceasta rectificare, farmaciile nu primesc niciun leu. Pentru decontarea retetelor compensate, CJAS a primit in urma cu doua saptamâni 7 milioane lei. Tot atunci, s-au alocat 800.000 lei pentru tratamentul bolnavilor de cancer.
Doina Mincu

33 de puncte pe ordinea de zi si 20 de consilieri prezenti. Nepasare, conversatii interminabile la telefonul mobil. Asa a aratat ultima sedinta a Consiliului Local Bacau. Sfidarea manifestata de catre alesii bacauanilor pare a nu avea limite.

Exceptând primul punct de pe ordinea de zi, acela in care Mitzurei Arghezi i s-a conferit titlul de “cetatean de onoare” al municipiului Bacau, totul s-a votat pe banda rulanta. Mai mult decât atât, degringolada din sala a depasi orice limita a bunului simt. Proiectele de hotarâre au fost citite unul dupa altul, presedintele de sedinta verifica avizul de legalitate, din sala se mai auzea din când in când câte un “aviz favorabil”. Nimeni nu s-a obosit sa ridice mâna nici atunci când se striga “pentru”, nici atunci când se striga “impotriva”, ori “se abtine cineva?”. Toata lumea isi rezolva cu totul alte probleme decât cele pentru care erau prezenti la sedinta. Vorbitul la telefonul mobil ori studierea prelungita a cheii de la masina s-au transformat intr-un adevarat sport local. Indolenta a atins cote maxime. Unele proiecte s-au votat “la secret”. Sau cel putin asa ar fi trebuit. Dar cum telefonul mobil este fascinant pentru unii, hârtiuta de vot era pasata la colegul. Sa voteze acesta. Cât despre consilierul cu pricina, Mircea Fechet, acest lucru parea sa-l multumeasca in totalitate. Poate ca isi citea mail-ul sau concepea vreun proiect de hotarâre care sa vina in ajutorul bacauanilor. Nimeni nu stie. Nici colegul “solicitat” nu parea deranjat de situatia creata. Când “colaboratorul” a plecat…s-a apelat la urmatorul consilier vecin. Ciudat mod de a reprezenta bacauanii. Si mai ciudate au fost reactiile consilierilor. Chicotelile si atitudinea de “baieti de cartier” nu sunt tocmai demne de un politician, spunem noi. Viceprimarul Municipiului Bacau, Dragos Luchian, s-a facut ca nu vede aceasta stare de fapt. “Nu am observat sa se fi intâmplat asa ceva. Dar daca ma intrebati, cu siguranta ca dumneavoastra ati vazut. Vom analiza situatia si vom lua o decizie in acest sens, in functie de prejudiciul creat. Nu va pot spune acum daca hotarârile respective vor fi sau nu anulate”, ne-a declarat acesta. Cât despre laptop-urile pe care le au in dotare consilierii…Nici urma de acestea. Scopul pentru care au fost achizitionate a fost unul precis: usurarea muncii de consilier si eliminarea corvoadei de a cara uriasele mape de sedinta din trecut. Dar, pe masa era un singur calculator. Atunci stam si ne intrebam cum pot oare vota daca nu au in fata nici macar ordinea de zi. Dar gândul la petrecerile de Sf. Andrei i-a scos repede din sala pe consilieri. Si oricum…nimeni nu prea mai are chef de munca acum, in pragul sarbatorilor de iarna. Ciudat insa cum nimeni nu uita sa-si ridice indemnizatiile de sedinta.
Alexandra Zaharia

Desi a trecut mai bine de o luna de când a fost demarata strângerea dosarelor pentru acordarea ajutorului de incalzire pe baza de lemne, carbune sau combustibil lichid, un numar extrem de mic de primarii a finalizat aceasta actiune si au trimis situatia cu beneficiarii la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS). Pâna ieri, doar 17 primarii din cele 93 au depus la AJPS lista cu familiile carora le-au aprobat cererea pentru ajutorul de incalzire cu lemne. Este vorba despre primariile Birsanesti, Buhusi, Colonesti, Cotofanesti, Damienesti, Hemeius, Izvoru Berheciului, Nicolae Balcescu, Pirjol, Plopana, Podu Turcului, Prajesti, Racaciuni, Racova, Sarata, Secuieni si Urechesti. La rândul ei, primaria Letea Veche a inaintat AJPS lista cu familiile care vor beneficia de ajutor de incalzire cu gaze. Pentru a avea certitudinea ca vor primi banii luna viitoare, primariile trebuie sa depuna la AJPS listele pâna in data de 5 decembrie. Dupa aceasta data, pe baza listelor si a sumelor calculate de catre fiecare primarie Agentia de Prestati Sociale va solicita finantarea de la Ministerul Muncii. Faptul ca nici un sfert din primarii nu au reusit sa incheie strângerea dosarelor si emiterea dispozitiei de acordare a ajutorului de incalzire are o explicatie, totusi. La stabilirea dreptului, incepând din acest an, se tine cont de mult mai multe criterii, nu numai de cel privind veniturile familiei in cauza. Astfel, familia care are mai mult de 3 bovine, 5 porci, 20 oi sau capre ori peste 15 familii de albine, precum si detinatorii de autoturisme cu capacitate cilindrica mai mare de 1.600 cmc, de depozite bancare ce depasesc 3.000 lei sau terenuri mai mari de 1.000 mp sunt exclusi de la ajutor. Sunt eliminate si familiile care au utilaje de prelucrat lemnul, precum gaterul, drujba etc., actionate hidraulic, mecanic sau electric ori echipamente de prelucrare agricola (presa de ulei, moara de cereale s.a.). Dar si cele care detin in afara de locuinta alte cladiri sau alte spatii locative ori terenuri, in jur, care trec de 1.000 mp, in zona urbana, si 2.000 mp, in rural, nu vor avea dreptul la aceasta prestatie sociala. Platile vor fi sistate si in cazul in care familiile detin suprafete mari de vii, livezi, gradini etc. Aceasta inseamna ca solicitantul trebuie sa completeze mult mai multe rubrici in cerere iar primaria sa analizeze cu atentie toate raspunsurile inainte de a emite dispozitia de plata. Si tot de anul acesta ajutorul de incalzire cu lemne se achita integral o singura data pentru toate cele cinci luni de iarna. Prin urmare este vorba despre o suma mai mare de bani care pentru cei sarmani reprezinta un cadou insemnat acum, in preajma Sarbatorilor de Iarna. Pentru iarna 2010-2011 ajutorul de incalzire pe baza de lemne, carbune sau combustibil lichid este pentru fiecare luna de iarna de 16 lei, 20 lei, 26 lei, 30 lei, 34 lei, 39 lei, 44 lei, 48 lei si 54 lei, in functie de venitul familiei, raportat la toti membrii ei. Asadar, familiile cu venitul cel mai mic vor trebui sa primeasca pe cele cinci luni de iarna 270 lei, suma care le va ajuta sa simta cât de cât si ele Craciunul. Aceasta, daca primariile se vor grabi sa depuna la AJPS situatia cu dosarele aprobate.
Elena Tintaru

In ultimii ani, Primaria a cumparat de 3 ori ornamente de Craciun

In ultimii trei ani, municipalitatea bacauana a achizitionat instalatii ornamentale pentru Sarbatorile de Iarna in suma de peste 4 miliarde lei vechi. Practic, in fiecare an edilii au angajat sume importante din bugetul local pentru achizitionarea de siruri, tuburi si turturi luminosi. In 2010, Primaria a cheltuit aproximativ 200.000 RON (2 miliarde lei vechi) pentru cumpararea de noi ornamente. Anul trecut, aceeasi edili au cumparat instalatii ornamentale de peste 1,5 miliarde lei vechi.

Edilii au alocat in acest an suma de 2 miliarde lei vechi pentru realizarea ornamentelor luminoase de sarbatori. Din acesti bani a fost achizitionata partea luminoasa. Ornarea municipiului a inceput acum o luna de zile. “Am inceput din timp pentru ca anul acesta lucram cu mai putini oameni. Dupa ce anul acesta au fost disponibilizati 120 de salariati din cadrul Directiei, acum avem doar 40 de angajati antrenati in aceste activitati”, a declarat Viorica Marcu, seful Directiei Servicii Publice (DSP) din Primarie.
Anul acesta bradul de Craciun va fi aprins pe data de 6 decembrie. Si daca punctele de interes maxim vor fi finalizate, nu acelasi lucru se va intâmpla si cu o parte a strazilor din oras. In cartiere, pregatirile vor continua si dupa data de 6 decembrie. De asemenea, tot dupa cum am fost obisnuiti in ultimii ani, nu vom avea parte de brazi naturali, ci numai de cei realizati pe structura metalica. “Anul acesta, bradul din fata casei de Cultura va fi unul surpriza. Culorire predominante ale ornamentelor vor fi rosu, auriu si alb”, a mai spus Marcu. Ornamentele sunt gândite si create de catre lucratori din cadrul DSP.

Instalatii de 4 miliarde in ultimii ani

Incepând cu 2008, municipalitatea a achizitionat mai multe ornamente si instalatii luminoase pentru decorarea orasului cu prilejul Sarbatorilor de Iarna. Astfel, pe 26 noiembrie 2008, municipalitatea incredinta firmei Vasion SRL un contract de peste 324 de milioane lei vechi vizând cumpararea de “materiale suport pentru figurine si ornamente luminoase”. Societatea apartine lui Gica Vlasie, afacerist liberal care – prin intermediul societatii Gepex – a pus mâna pe Strandul Tineretului din Bacau, in suprafata de 3,4 hectare.
In noiembrie 2009, municipalitatea a achizitionat 1000 de corpuri de iluminat de la firma Direct Office, in suma de peste 4,4 miliarde lei vechi. Aceeasi societate a furnizat materiale ornamentale pentru impodobirea orasului in valoare de peste 1,5 miliarde lei vechi.
Ornamentele din acest an au fost achizitionate de la societatea Elsaco din Botosani, la pretul de peste 1 miliard lei vechi (102.000 RON).

Lasere si artificii de criza

In ultimii doi ani, edilii au sfidat, pur si simplu, criza economica. Doar asa se explica faptul ca s-au cheltuit din bugetul local peste 2,5 miliarde lei vechi cu organizarea unor concerte de musica populara, asezonate cu jocuri de artificii si lasere. In 2009, municipalitatea a cheltuit 980 de milioane lei vechi pentru organizarea unui “bâlci” de revelion. Anul acesta, in pofida acutizarii crizei, suma pusa la bataie de Primarie se ridica la 1,6 miliarde. Banii vor fi folositi la organizarea unui show de lasere si artificii, precum si la tocmirea unor interpreti de muzica populara care urmeaza sa concerteze in noaptea de revelion.
Alexandra Zaharia
Lucian Bogdanel

O denumire medicala savanta iti poate distruge intr-o clipa toate planurile, visele, viata. Eugenia Daniela Raducea a primit aceasta lovitura, dar, invatata cu greutatile, a crezut ca va invinge si de aceasta data orice obstacol de dragul fiicei ei. Numai ca, atunci când sansa la viata se masoara in bani, vointa si dragostea de mama nu sunt de ajuns. Profesor de limba româna in Tirgu Ocna, Eugenia Daniela Raducea a fost diagnosticata cu neurinom acustic sau Schwanom vestibular. Pe intelesul larg, o tumora pe creier. A suferit o interventie chirurgicala la un spital din Capitala. Medicii si-au dat seama la RMN-ul de control, de dupa operatie, ca este mai complicat decât credeau. Mai exact, o tumora rara, probabilitatea aparitiei ei fiind de 1 la 130.000 de cazuri. “Am citit despre boala mea, am vazut oameni murind lânga mine in spital dupa ce au fost operati si nu am avut curaj sa ma internez intr-un spital din tara.” Un medic german a spus insa ca interventia este “dificila dar nu imposibila”. Se poate realiza la o clinica din Hanovra. Eugenia Daniela Raducea a avut programare la aceasta clinica, dar costurile estimate la 50.000 euro ii depasesc puterea financiara. Isi creste singura fiica, eleva in clasa a XI-a, si traiesc dintr-o pensie de boala de 600 de lei. Din decembrie 2007, când a fost diagnosticata, pâna in august 2010 nu a cerut sprijinul nimanui. A sperat ca se va descurca singura, dar nu a reusit sa se prezinte la clinica din Hanovra la data stabilita. Interventia a fost reprogramata, insa timpul nu este de partea bolnavei. Evolutia tumorei se reflecta in starea tot mai grava a pacientei. Nu stie daca va rezista pâna pe 10 ianuarie 2011 sau daca va avea banii care ii pot reda viata. Traieste stabilindu-si termene scurte. Unul dintre acestea este 13 decembrie, ziua in care fiica ei va implini 18 ani. “Vreau sa-i fiu alaturi. Am ramas singura de la 28 de ani, cu un copil de un an. Am renuntat la postul de preparator universitar in Iasi, pentru a fi alaturi de ea, in Tirgu Ocna.” Nu regreta: a crescut un copil minunat si generatii de elevi care nu o pot uita. O dovedesc mesajele de incurajare de pe blogul sau si campaniile de strângere de fonduri: apeluri umanitare, concerte, emisiuni TV. S-au adunat, cu mult efort, aproape 10.000 de euro. Prea putin pentru costul interventiei! “Fac un apel la cadrele didactice, la fostii nostri colegi din promotia 1983 a Liceului Pedagogic sa o salvam pe Daniela Raducea sau Bura, dupa cum si-o amintesc, probabil, cei cu care am impartit anii de liceu, cu toate emotiile, bucuriile si micile suparari ale vârstei”, ne-a spus Daniela Rusu (Vasioiu), fosta colega.
Doina Mincu

„Imi cereti sa va spun un gând de-al meu? Vreau sa traiesc viata pe care nu am trait-o. Ani de zile nu am stiut altceva decât casa-liceu-casa. Vreau sa-mi vad fiica la 18 ani si, daca imi ajuta Dumnezeu, mai departe.”
Eugenia Daniela Raducea

Mesaj de incurajare:
„Sunt paralizata de uimire. In toti anii acestia n-am stiut nimic de dumneavoastra, dar n-a trecut o zi in care sa nu ma urmareasca modelul profesorului serios, riguros, perseverent, doct care sunteti. N-am scris un rând cu creta la tabla, n-am vorbit despre o lectie elevilor mei fara sa am in minte tinuta dvs. academica si care innobila un biet liceu de târg provincial… Ce lumina poate fi mai puternica decât aceea pe care ati lasat-o in mintea si in sufletul unor tineri? Fie ca ea sa se intoarca acolo de unde a izvorât cu forta sufletului bun care s-a «,risipit».”
O fosta eleva, profesor de limba româna in Bucuresti

Codul IBAN al contului umanitar in RON, deschis la BCR Tg. Ocna, pe numele Raducea Eugenia Daniela: RO16RNCB0031013990570006
Codul IBAN al contului umanitar in EURO, deschis la BCR Tg.Ocna, titular Raducea Eugenia Daniela: RO86RNCB0031013990570007

Mii de pensionari, executati silit

Mii de pensionari sunt datori la banci, CAR-uri ori la Finante. Unii dintre ei au restante chiar si la sase creditori. Ei au tot atâtea popriri pe pensie. In ultima vreme pensionarii au inceput sa imprumute sume mici, pentru a le putea restitui.

Peste 3.000 de pensionari au ramas in urma cu plata ratelor la creditori. Ei s-au imprumutat la banci sau casele de ajutor reciproc (CAR) ori nu si-au mai onorat de ani buni obligatiile la stat. Dupa ce i-au tot somat sa achite debitul pe care il au fata de ei, creditorii au trecut la executarea silita. Au recurs la executorii bancari si au instituit poprire pe pensia celor restantieri. Surprinzator, in zona Onestiului sunt aproape tot atâtia pensionari debitori ca si in zona Bacaului. Dintre cei peste 50.000 de pensionari care sunt in evidenta Casei Locale de Pensii Onesti, 1.523 au restante la plata ratelor din imprumuturile facute la banci, la CAR-uri, cooperative de credit ori la achitarea unor despagubiri sau cheltuieli de judecata. La rândul ei, Casa Judeteana de Pensii (CJP) are in evidenta 1.559 de debitori dintre cei peste 110.000 de pensionari. Marea majoritate dintre pensionarii restantieri au datorie la un singur creditor. Dar sunt si persoane care se inregistreaza chiar si cu sase retineri din pensie, incât din aceasta nu le mai ramâne mare lucru.

Oalele se sparg in capul Casei de Pensii

Desi Casa Judeteana de Pensii nu face decât sa puna in aplicare un titlu executoriu de infiintare a popririi, multi pensionari isi descarca nervii pe aceasta institutie. “Vin la noi sa ne impute faptul ca le retinem din pensie, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP. Altii cer sa le reducem ratele de retinere. Dar noi nu putem face nimic. Daca ne vine o adresa de infiintare a popririi, insotita de un titlu executoriu, noi suntem obligati prin lege sa o instituim ca atare, sa nu modificam nimic.” Conform Codului de Procedura Civila, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale pot fi urmarite cu pâna la o jumatate din venitul net lunar pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii. Pentru orice alte datorii retinerea din pensie va fi de o treime din venitul lunar net. Daca sunt mai multe urmariri, adica pensionarii au restante la mai multi creditori, poprirea nu poate depasi o jumatate din venitul net lunar al debitorului, indiferent de natura creantelor. Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste jumatate din acesta.

Imprumuturi mai mici, pentru cât ii tin buzunarele

Cele mai multe popriri vin din partea CAR-urilor. Fiecare CAR are mai multi ori mai putini restantieri. Dar comparativ cu numarul membrilor pe care ii are si cu cel al pensionarilor creditati, o suta sau doua sute de datornici la fiecare CAR nu reprezinta o cifra mare. Asociatia CAR Pensionari “Speranta si Omenia” Moinesti are peste 27.000 de membri. Multi dintre acestia recurg la imprumut. Conducerea asociatiei afirma, insa, ca nu are probleme deosebite cu recuperarea creantelor de la ei. Pe de alta parte nici pensionarii nu se mai hazardeaza sa imprumute sume mari. Doar atât cât le permite punga sa dea inapoi. “La noi, imprumuturile au o anumita limita, pâna la 6.000 lei, foarte rar, de 10.000 lei, ne-a declarat Anton Albu, presedintele asociatiei. De obicei, se tine cont de posibilitatea pensionarului de a restitui suma datorata. In octombrie, de exemplu, au fost acordate 959 imprumuturi, din care majoritatea sunt sub 2.000 de lei. Au luat bani cu imprumut pentru acoperirea unor nevoi imediate, aprovizionarea de toamna, plata unor obligatii fata de stat , dar mai ales pentru ajutorarea copiilor. Imprumuturile au cautare din ce in ce mai mult, pentru ca dobânzile practicate de noi sunt avantajoase iar banii se dau cu promptitudine si corectitudine.”
Elena Tintaru

Primaria Bacau pune biciul pe asociatiile de proprietari

Primaria Bacau a pus gând rau presedintilor si administratorilor din asociatiile de proprietari. Acestia vor fi arsi la buzunar daca nu se supun ANRSC si nu-i pun la plata caldurii de la CET si pe locatarii care au scapat de sistemul centralizat de incalzire. Cel putin aceasta li se pregateste printr-un proiect de hotarâre de consiliu local, care va fi supus votului astazi.

Un stufos proiect de hotarâre va fi supus azi votului consilierilor locali. Acesta urmeaza sa aprobe: trecerea la sistemul individual de facturare/incasare a contravalorii energiei termice furnizate in sistem centralizat; acordarea unor facilitati asociatiilor la plata datoriilor catre SC CET; regulamentul de repartizare a consumului de energie termica din blocurile racordate la CET. Conventiile de facturare individuala devin, incepând cu 1 noiembrie, anexe obligatorii la contractul de furnizare/primire agent termic dintre CET si asociatii. Facilitatea financiara acordata asociatiilor se refera la stergerea penalitatilor de intârziere daca acestea isi achita datoriile catre CET in termen de 14 luni de la intrarea in vigoare a HCL. In cazul in care nu se va stinge datoria, CET va calcula penalitati pe cele 14 luni de gratie.

Contorizare si inventariere

Tot incepând cu 1 noiembrie devine obligatorie respectarea regulamentului de repartizare a consumurilor de energie termica intre consumatorii din imobilele tip condominiu (blocuri) racordate la CET. Acesta a fost intocmit cu respectarea Ordinului 343 al Autoritatii Nationale de Reglementare a Serviciilor Comunitare (ANRSC). Ordinul impune contorizarea consumului de caldura din spatiile comune (casa scarii, subsoluri, uscatoare), precum si de pe instalatia comuna de transport al agentului termic. Acelasi ordin prevede o inventariere a suprafetei echivalent termice (SET) a apartamentelor si a spatiilor comune din blocuri. Repartitoarele trebuie montate de firme autorizate, pe cheltuiala locatarilor.

Supunere sau amenda

Acolo unde nu se realizeaza aceste operatiuni, in lunile noiembrie si martie, 50% din valoarea facturii de caldura va fi repartizata tuturor apartamentelor din bloc, inclusiv celor dotate cu centrala termica proprie. In lunile decembrie, ianuarie si februarie, 30 % din factura va fi suportata de toti proprietarii de apartamente, indiferent de sistemul de incalzire pentru care au optat. Firmele de repartitoare, presedintii si administratorii asociatiilor sunt cei care trebuie sa puna in aplicare ordinul ANRSC. Multi dintre acestia au declarat ca nu recunosc dreptul ANRSC de a le impune ceva. Primaria Bacau vine acum sa bata cu pumnul in masa. Refuzul presedintilor de a “colabora sau participa la implementarea prevederilor regulamentului” se sanctioneaza cu amenda intre 300 si 500 lei. Refuzul administratorilor de a-i pune la plata caldurii de la CET pe proprietarii apartamentelor debransate va fi amendat tot cu 300-500 lei.
Doina Mincu

„Nu inteleg ce treaba avem noi cu ANRSC. Ordin poate da orice ministru, dar eu nu sunt obligat sa-l respect in asociatie. E o treaba scornita sa-i aduca la CET pe cei debransati. Nu avem de gând sa impartim caldura de la CET celor cu centrale proprii. Ce, noi le platim ca incalzesc peretii inainte sa dea CET-ul caldura?”
Ion Pancu, presedinte Asociatia de proprietari 18

„Nu am montat repartitoare-martor. ANRSC da un ordin, dar el nu poate fi aplicat la fel la toata lumea. Sunt tot felul de situatii particulare. Acum vine primaria sa ne amendeze? Cum vine asta? Noi ii platim si ei ne amendeaza?”
administrator Asociatia de proprietari 106

Recunoastere nationala pentru “cei buni”

Patru elevi bacauani, care au obtinut rezultate deosebite la olimpiadele nationale, au fost ieri dupa-amiaza premiati la Palatul National al Copiilor din Bucuresti.

Este vorba despre Tudor Gabriel Padurariu – de la Colegiul National “Gr. Moisil” Onesti, acum in clasa a XII-a (care a obtinut anul trecut medalia de bronz la internationala de matematica), Ioana Simionescu – de la Colegiul National “Gh.Vranceanu” Bacau, acum in clasa a X-a (care a luat argintul la olimpiada internationala de stiinte pentru juniori), Claudia Toia – absolventa a Colegiului National “Gh.Vranceanu”, care anul trecut a obtinut locul III la olimpiada internationala de limba, comunicare si literatura româna, si Bianca Maria Marin, de la Colegiul National “Nadia Comaneci” Onesti, care a luat locul I la aceeasi olimpiada internationala de limba si literatura româna. “In plus, elevul Tudor Gabriel Padurariu va mai primi un premiu pentru medalia de argint pe care a luat-o anul trecut la Balcaniada de matematica pentru seniori”, a explicat Isabela Adam, inspector scolar la Inspectoratul Scolar Bacau. Pe total, la festivitatea de premiere de la Bucuresti vor fi recompensati 120 de elevi, care au luat 140 de distinctii (31 de medalii de aur, 51 de medalii de argint, 55 de medalii de bronz si 3 mentiuni) la olimpiadele internationale sau regionale (juniori si seniori) de matematica, biologie, filosofie, geografie, chimie, fizica, informatica, limba, comunicare si literatura româna, limba latina, astronomie si astrofizica. De asemenea, vor fi premiati si profesorii care i-au pregatit.

Bani de la minister

Fondurile de premiere au fost alocate prin ordin al ministrului Educatiei, iar valoarea lor in bani este de 11.300 lei noi – medalie de aur si premiul special pentru punctaj maxim, 8.750 lei – premiul I/medalie de aur, 7.500 lei – premiul II/medalie de argint, 5.350 lei – premiul III /medalie de bronz si 3.650 lei – mentiune (sau diplome echivalente). Valorile noilor premii acordate elevilor care s-au impus în competitiile regionale (olimpiade balcanice, Olimpiada Internationala Pluridisciplinara, Olimpiada Central Europeana de Informatica, Olimpiada de Chimie “D.I. Mendeleev”) sunt de: 4.000 lei noi – premiul I/medalie de aur, 3.400 lei – premiul II/medalie de argint, 2.650 RON – premiul III /medalie de bronz/medalie de bronz si 2.300 RON – mentiune (sau diplome echivalente).

Premii in bani si pentru profesori

Pentru profesorii care i-au pregatit pe elevii recompensati s-a acordat un singur premiu, in cuantumul cel mai mare prevazut pentru unul din elevii lor. Pentru scoala pe care elevul o frecventeaza sau au frecventat-o se acorda câte un premiu, in cuantumul prevazut pentru fiecare elev premiat. In acest ultim caz, sumele primite vor fi utilizate pentru dotari destinate sprijinirii eficientei procesului de invatamânt. Fondul total de premiere este de 1.823.725 lei.
Roxana Neagu

Votul uninominal, progres doar pe hârtie

La jumatatea primului mandat uninominal din istoria democratica a tarii, parlamentarii care-i reprezinta pe bacauani in Legislativ se declara mai curând nemultumiti de realizari. Acestia sustin ca votul uninominal i-a transformat pe deputati si senatori in „primari de colegii” si ca la nivelul judetului Bacau intre fortele politice parlamentare mocneste o discordie care face imposibila colaborarea in folosul cetatenilor.

Cei 14 parlamentari trimisi de bacauani in Legislativ – 10 deputati, respectiv 4 senatori – inregistreaza un bilant mai curând negativ la jumatatea mandatului. Daca la data impunerii votului uninominal se credea ca acesta ii va responsabiliza pe politicieni fata de alegatori, dupa doi ani de mandat uninominal parlamentarii bacauani se declara nemultumiti de realizari. Acestia spun ca „uninominalul” i-a transformat in „primari de colegii” si ca in judetul Bacau cele trei forte politice majore – PSD, PDL si PNL – nu vor colabora prea curând in folosul cetatenilor.

Pe cine am trimis in Parlament

In 2008, pe 30 noiembrie, au avut loc primele alegeri legislative guvernate de votul uninominal. Initial, judetul Bacau trebuia sa trimita in Parlament 15 politicieni, insa pe fondul unui val emigrationist Bacaul a pierdut din populatie astfel incât a doar 14 politicieni au ajuns, in cele din urma, in Legislativ.
Alegerile au fost câstigate de PSD care a dat 6 parlamentari: 4 deputati (Viorel Hrebenciuc – colegiul 9, Iulian Iancu – colegiul 8, Gabriel Vlase – colegiul 10 si Gheorghe Antochi – colegiul 4), respectiv 2 senatori (Catalin Mardare – colegiu senatorial 3, Elena Mitrea – colegiul senatorial 4). PNL si PDL si-au impartit parlamentarii in mod egal: câte 3 deputati, respectiv câte un senator. Liberalii i-au trimis in Parlament pe deputatii Tudor Chiuariu – colegiul 1, Mihai Banu – colegiul 5, Ionel Palar – colegiul 3, respectiv pe senatorul Gabriel Berca – colegiul senatorial 1. De cealalta parte, pedelistii Adrian Popescu – colegiul 2, Valerian Vreme – colegiul 6 si Vasile Gherasim – colegiul 7 au ajuns deputati, in timp ce Vasile Nistor – colegiul senatorial 2 a fost ales senator.
La inceputul lui aprilie 2010, parlamentarii liberali Gabriel Berca si Mihai Banu au parasit PNL si au preluat sefia organizatiei PDL Bacau, rotunjind grupul de parlamentari democrat-liberali bacauani. PDL are acum in judetul Bacau un numar egal de parlamentari cu PSD: 4 deputati si 2 senatori. PNL a ramas cu praful de pe toba. Din cei doi deputati liberali care reprezinta Bacaul in Parlament, unul – Tudor Chiuariu – este de „import”.

Ce au facut pesedistii?

“Singur nu poti realiza nimic!”

Radu Catalin Mardare are 17 initiative legislative, 6 motiuni , 6 intrebari, 13 luari de cuvânt si 3 declaratii politice. “Cantitatea” de interventii nu-l intereseaza, insa, pe senator. “Eu as pune accentul pe lucruri concrete, care ramân si care schimba in bine viata oamenilor”, a explicat Radu Catalin Mardare. Intre astfel de interventii se numara sprijinul acordat comunei Sascut, pentru sistemul de alimentare cu apa din Contesti si Valea Nacului, o gradinita si o sala pentru activitati sportive si extrascolare in Bratesti – Bârsanesti, pentru care banii urmeaza sa vina, dar si investitiile din Mânastirea Casin, unde “am reusim sa contribuim la continuarea Podului Lupesti”, si din Bogdanesti, unde s-a facut un dispensar si un pod, suma – 900 de miliarde de lei vechi – fiind deja aprobata. Se apropie de finalizare sala de sport din Buciumi si, de asemenea, se asteapta banii pentru finalizarea Scolii Bârsanesti, inceputa de vreo patru ani. Catalin Mardare a tinut sa precizeze ca “singur nu poti sa realizezi nimic”, prin urmare e limpede ca a fost sprijinit de colegii social-democrati din Senat si din colegiu.
Elenei Mitrea, senator PSD, s-a implicat in salvarea Scolii de Arte si Meserii (SAM) Rachitoasa, mai exact, modificarea planului de scolarizare 2009-2010 negociat anterior, prin care s-a renuntat la clasele de turism si au fost introduse doua clase de profil agricol si tâmplarie. “A fost o conditie necesara fara de care dotarile de la SAM Rachitoasa in valoare de 10.000 de euro ar fi fost transferate unei unitati din judetul Neamt”, arata Elena Mitrea. Nu a fost uitat, fireste, orasul Buhusi, care a obtinut finantare pentru constructia unui bloc de locuinte pentru tineri prin ANL. Mitrea a adresat 6 interpelari premierului Boc si 12 ministrilor, cele mai importante vizând starea podului Gârleni – Bacau, pierderea finantarii pentru centura ocolitoare a Bacaului, precizari privind drepturile copiilor si ale persoanele cu handicap etc. A initiat 20 de proiecte legislative.

Vlase, 60 de miliarde in 2 ani

Gabriel Vlase, deputat PSD in Colegiul 10, arata ca “amendamentele de la legea bugetului si sustinerea proiectelor ce se transforma in hotarâri de guvern reprezinta una dintre componentele palpabile ale activitatii parlamentare”. Concret, totalul fondurilor atrase pentru comunitatile din Colegiul 10 este de circa 60 miliarde lei vechi, in ultimii 2 ani. “Mijlocul principal de sustinere a comunitatilor locale reprezinta fondurile atrase si distribuite catre oameni prin intermediul unitatilor administrativ-teritoriale, bisericilor, indiferent de confesiune, si al proiectelor de dezvoltare”, afirma deputatul. Intre obiective prioritare ale deputatului Vlase s-au aflat si retelele de apa-canal din Pâncesti, Cleja, Huruiesti, Faraoani, gradinita din Somusca, podurile din Orbeni si asfaltarea din Valea Seaca, acoperisul scolii din Fundu Racaciuni, infiintarea Protopopiatului Sascut, reconstructia Bisericii Pradais, dar si “sprijinul financiar, prin amendamente la Bugetul de Stat, pentru bisericile din toate cele 15 comune ale Colegiului 10”, sustine Gabi Vlase.

Antochi nu va mai candida

Gheorghe Antochi, PSD, a fost ales deputat in Colegiul 4. Este membru in Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice si in Comisia parlamentara de ancheta privind situatia sistemului de irigatii si a altor sectoare de imbunatatiri funciare. Are la activ 9 luari de cuvânt in plen, 2 declaratii politice, 8 intrebari sau interpelari. A semnat 4 motiuni si 28 de initiative legislative, dintre care 7 respinse definitiv si una aflata in reexaminarea Senatului. Cu toate astea, este extrem de nemultumit. “Nu am reusit sa fac aproape nimic din ce mi-am propus in cele 9 luni in care PSD-ul a facut o alianta contra naturii cu PD-L si cu atât mai putin in perioada urmatoare, afirma social-deocratul. Nu fac parte dintre cei care nu sunt prezenti la intâlnirile din comisii sau la dezbaterile in plen. In primul an am platit tribut faptului ca toata viata mea am lucrat intr-un mediu in care cuvântul dat era respectat si am ajuns intr-un mediu in care numai din intâmplare sedintele incep la ora programata si se intruneste cvorumul.” Gheorghe Antochi afirma ca munca in Camera Deputatilor i-a produs “o mare dezamagire”, prin urmare deducem ca nu va mai candida in 2012. Chiar asa este: “Dupa prima luna de activitate am luat aceasta decizie, care este irevocabila.”

“Greu de gasit”, partea a III-a

Viorel Hrebenciuc, deputat PSD ales in Colegiul 9, este presedintele Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României. A semnat 4 notiuni, 29 de propuneri legislative si a avut 28 de luari de cuvânt, 14 in plen si 14 in Biroul Permanent. Este campion la absente, având cea mai slaba participare, la dezbateri, dintre parlamentarii bacauanii. Daca in Camera Deputatilor l-am mai zarit, mai ales pe la motiuni, in imaginile prezentate de televiziunile nationale, la telefon chiar e imposibil de gasit. Iulian Iancu, deputat PSD, ii reprezinta in Parlamentul României pe bacauanii din Colegiul uninominal nr. 8. Este presedintele Comisiei pentru industrii si servicii. Iancu a vorbit in plenul CD de 41 de ori in 27 de sedinte, a semnat 3 motiuni, a avut o interpelare si a initiat 15 propuneri legislative.

Ce au facut pedelistii?

“Multi angajati, dar nu prea isi fac treaba”

Parlamentarii democrat-liberali se declara nemultumiti de prima parte a mandatului. Acestia spun ca birocratia din Parlament, precum si permanentele contre politice fac aproape imposibila promovarea unor proiecte vitale pentru colegiile uninominale. Adrian Popescu, deputat aflat la primul mandat, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca este nemultumit de primii doi ani de parlamentarism. “In opinia mea se puteau face mai multe. Sunt nemultumit. In general, birocratia ne impiedica sa facem foarte multe. Observati ca se sta cu lunile pentru dezbaterea unei initiative legislative, de exemplu. La nivelul Camerei Deputatilor e mult personal angajat, dar care nu prea isi face treaba”, a afirmat Popescu. Acesta a mai spus ca participa la voturi in mod consecvent, pentru ca asta e activitatea unui parlamentar. “E in fisa postului. Cum sa nu ma prezint la voturi in plen? Practic noi suntem angajati sa legiferam, sa votam legi”, a mai spus deputatul.
Popescu a luat cuvântul in plen de 2 ori, a avut 17 propuneri legislative si a formulat 4 interpelari. Prezenta la voturile finale din Camera Deputatilor este de aproape 80 la suta.

Berca: “Rolul parlamentarului trebuie rediscutat”

Senatorul Gabriel Berca, presedintele interimar al PDL Bacau, a declarat ca rolul parlamentarului trebuie regândit, atâta vreme cât votul uninominal nu a adus progresele scontate. Berca s-a declarat nemultumit de colaborarea politica din plan local, declarând ca la Bucuresti parlamentarii bacauani se inteleg fara probleme. „Nu sunt multumit de acesti primi doi ani de mandat. Cred ca rolul parlamentarului trebuie rediscutat in contextul votului uninominal. Trebuie reasezat rolul parlamentarului. In acest moment avem un Parlament al micilor primari de colegii uninominale. Pe de alta parte, nu exista o minima colaborare intre parlamentari si autoritatile locale pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta Bacaul. E o fractura evidenta intre parlamentari si autoritati. In Legislativ, noi, parlamentarii de Bacau, ne intelegem foarte bine, nu e lipsa de dialog. In teritoriu, lucrurile se schimba radical”, a afirmat Berca. In 2 ani de mandat senatorul a luat cuvântul de 16 ori in plen, a avut 17 propuneri legislative si a formulat 3 motiuni. Prezenta la voturile finale din Senat este insa extrem de redusa: doar 38,75 la suta. Practic, Berca a participat la unul din trei voturi posibile.

Vreme, ministru al Comunicatiilor.
Gherasim, al doilea dupa Udrea

Deputatul Valerian Vreme a dat lovitura in acest mandat parlamentar, ajungând ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale. Vreme este si unul dintre cei mai prezenti parlamentari PDL, participând la 86 la suta din voturile finale de la Camera Deputatilor. Deputatul onestean a avut 10 luari de cuvânt si 23 de propuneri legislative, multe dintre ele in sfera societatii informationale. In urma cu o saptamâna, ministrul Vreme a inaugurat la Onesti cel mai modern sistem de comunicatii din tara, o premiera nationala in domeniul IT.
Vasile Gherasim, deputat PDL de Bacau, a ajuns…secretarul organizatiei PDL Bucuresti, in urma recentelor alegeri care au propulsat-o pe Elena Udrea in fruntea filialei din Capitala. Gherasim a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca ramâne atasat colegiului care l-a dat deputat. „Unul din principalele obiective pe care mi le-am propus a fost modificarea cadrului legislativ ce reglementeaza administratia. Avem peste 250 de legi, prevederi si dispozitii. Din toate, ar trebui sa ramâna câteva. De asemenea, am 4-5 initiative legislative pe linia autorizarii constructiilor si amenajarii teritoriului. Am sprijinit in colegiu reabilitarea a doua biserici in Poduri, precum si construirea uneia noi in curtea Spitalului Comanesti”, a afirmat Gherasim. Deputatul a mai spus ca a facut demersuri pentru ca mai multe proiecte educationale sa obtina finantare de la Guvern: sala sport la Scoala nr.2 Moinesti, construirea unei gradinite europene la Darmanesti etc.
Fostul deputat penelist, Mihai Banu, venit in PDL odata cu Gabriel Berca, s-a remarcat drept un sustinator al agriculturii. Banu a avut 14 luari de cuvânt, 28 de propuneri legislative si a formulat 3 interpelari si 9 motiuni. Prezenta sa la vot a fost de 62 la suta. Senatorul PDL Vasile Nistor, fost sef al organizatiei pedelista din Bacau, s-a remarcat printr-o absenta totala din viata de partid. El a luat cuvântul in plenul Senatului de doua ori, a avut 27 de propuneri legislative si a formulat 5 interpelari. Prezenta la vot a fost de 54 la suta.

Chiuariu, deputat de Bacau?

In urma plecarii gruparii Berca-Banu din PNL, partidu a ramas cu doar doi parlamentari bacauani. De fapt, cu unul singur. Liberalul Ionel Palar a fost ales deputat in Clegiul uninominal nr. 3. Este vicepresedinte al Comisiei pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic sI secretar al Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. In doi ani, a initiat 11 propuneri legislative, a semnat 11 motiuni, a facut 12 declaratii politice si a vorbit in plen de 21 de ori. Ieseanul Tudor Chiuariu, deputat PNL, ii reprezinta in “Camera” pe bacauanii din Colegiul nr. 1. Liberalul e extrem de ocupat cu munca in comisii, facând parte din 6 structuri, mai exact din 5 comisii si o delegatie. Fiind asa de ocupat, e explicabil de ce a venit in Bacau doar de 2 ori, o data in campanie si o data la deschiderea anului universitar 2010 – 2011. In Parlament, activitatea s-a concretizat in 3 luari de cuvânt, 15 initiative legislative si 11 motiuni.

Topul chiulangiilor

Ai nostri sunt pe la mijloc

Dupa Udrea, Ridzi, Duvaz si Frunzulica, pe locul V in topul absentilor se afla Viorel Hrebenciuc, deputat PSD de Bacau, cu o participare de 19,82 la suta la sedintele Camerei Deputatilor, arata un studiu efectuat de Institutul de Politici Publice, care i-a cautat pe parlamentari in catalog. Pentru prima jumatate a mandatului, in ordinea prezentei, seful PSD Bacau se afla pe locul 330 din 334. Urmatorii pe lista sunt, totusi, departe de aceasta performanta: Gabriel Vlase, PSD, are o prezenta de 41,84 la suta, Tudor Chiuariu, PNL, 43,59 la suta, iar Ionel Palar, PNL, de 55,86 la suta. Iulian Iancu, PSD, foarte activ pe posturile nationale de televiziune, a participat la 61,23 la suta dintre sedinte, fiind pe locul 244, iar Mihai Banu, aflat pe locul 238, la 62,87 la suta dintre intâlniri. In prima jumatate, cea “pozitiva”, a clasamentului se afla deputatii Adrian Popescu, PD-L, cu 77,22 la suta, Gheorghe Antochi, PSD, cu o prezenta de 77,98 la suta, si Vasile Gherasim, PD-L, cu 81,60 la suta, situându-se pe locul II intre deputatii de Bacau.Cel mai harnicut a fost Valerian Vreme, PD-L, care se afla pe locul 73, cu o prezenta de 84,88 la suta. Cât nu era, inca, ministrul al Comunicatiilor. Dupa cum se observa, nu avem niciun parlamentar intre primii 20, a caror prezenta se situeaza peste 93,65 la suta, nici intre primii 40, cu o prezenta la vot situata intre 90,47 si 93,65 la suta. Nici macar in primii 60, cu o participare la sedintele Camerei Deputatilor peste 86,86 la suta. Era cât pe ce, dar nu a fost sa fie! Cel mai bine stau democrat-liberalii, care il au pe fruntasul Valerian Vreme pe locul 73 si pe Vasile Gherasim pe 110. Fiind numit ministru, Vali Vreme ar putea trece in cealalta jumatate a clasamentului. Intâmplator, dintre primii 5 deputati bacauani, patru sunt de la PD-L. Gheorghe Antochi salveaza onoarea PSD, fiind al III-lea dintre parlamentarii bacauani. PNL are doar doi deputatI, iar acestia au participat la jumatate dintre sedinte. Tudor Chiuariu nu a fost nici in Parlament, nici in colegiu, asa incât e firesc sa fim curiosi: Cu ce s-o fi ocupat? Nu din alt motiv, ci doar pentru ca unii dintre noi, alegatorii bacauani, l-am votat.
Silvia Patrascanu
Lucian Bogdanel