Votul uninominal, progres doar pe hârtie

La jumatatea primului mandat uninominal din istoria democratica a tarii, parlamentarii care-i reprezinta pe bacauani in Legislativ se declara mai curând nemultumiti de realizari. Acestia sustin ca votul uninominal i-a transformat pe deputati si senatori in „primari de colegii” si ca la nivelul judetului Bacau intre fortele politice parlamentare mocneste o discordie care face imposibila colaborarea in folosul cetatenilor.

Cei 14 parlamentari trimisi de bacauani in Legislativ – 10 deputati, respectiv 4 senatori – inregistreaza un bilant mai curând negativ la jumatatea mandatului. Daca la data impunerii votului uninominal se credea ca acesta ii va responsabiliza pe politicieni fata de alegatori, dupa doi ani de mandat uninominal parlamentarii bacauani se declara nemultumiti de realizari. Acestia spun ca „uninominalul” i-a transformat in „primari de colegii” si ca in judetul Bacau cele trei forte politice majore – PSD, PDL si PNL – nu vor colabora prea curând in folosul cetatenilor.

Pe cine am trimis in Parlament

In 2008, pe 30 noiembrie, au avut loc primele alegeri legislative guvernate de votul uninominal. Initial, judetul Bacau trebuia sa trimita in Parlament 15 politicieni, insa pe fondul unui val emigrationist Bacaul a pierdut din populatie astfel incât a doar 14 politicieni au ajuns, in cele din urma, in Legislativ.
Alegerile au fost câstigate de PSD care a dat 6 parlamentari: 4 deputati (Viorel Hrebenciuc – colegiul 9, Iulian Iancu – colegiul 8, Gabriel Vlase – colegiul 10 si Gheorghe Antochi – colegiul 4), respectiv 2 senatori (Catalin Mardare – colegiu senatorial 3, Elena Mitrea – colegiul senatorial 4). PNL si PDL si-au impartit parlamentarii in mod egal: câte 3 deputati, respectiv câte un senator. Liberalii i-au trimis in Parlament pe deputatii Tudor Chiuariu – colegiul 1, Mihai Banu – colegiul 5, Ionel Palar – colegiul 3, respectiv pe senatorul Gabriel Berca – colegiul senatorial 1. De cealalta parte, pedelistii Adrian Popescu – colegiul 2, Valerian Vreme – colegiul 6 si Vasile Gherasim – colegiul 7 au ajuns deputati, in timp ce Vasile Nistor – colegiul senatorial 2 a fost ales senator.
La inceputul lui aprilie 2010, parlamentarii liberali Gabriel Berca si Mihai Banu au parasit PNL si au preluat sefia organizatiei PDL Bacau, rotunjind grupul de parlamentari democrat-liberali bacauani. PDL are acum in judetul Bacau un numar egal de parlamentari cu PSD: 4 deputati si 2 senatori. PNL a ramas cu praful de pe toba. Din cei doi deputati liberali care reprezinta Bacaul in Parlament, unul – Tudor Chiuariu – este de „import”.

Ce au facut pesedistii?

“Singur nu poti realiza nimic!”

Radu Catalin Mardare are 17 initiative legislative, 6 motiuni , 6 intrebari, 13 luari de cuvânt si 3 declaratii politice. “Cantitatea” de interventii nu-l intereseaza, insa, pe senator. “Eu as pune accentul pe lucruri concrete, care ramân si care schimba in bine viata oamenilor”, a explicat Radu Catalin Mardare. Intre astfel de interventii se numara sprijinul acordat comunei Sascut, pentru sistemul de alimentare cu apa din Contesti si Valea Nacului, o gradinita si o sala pentru activitati sportive si extrascolare in Bratesti – Bârsanesti, pentru care banii urmeaza sa vina, dar si investitiile din Mânastirea Casin, unde “am reusim sa contribuim la continuarea Podului Lupesti”, si din Bogdanesti, unde s-a facut un dispensar si un pod, suma – 900 de miliarde de lei vechi – fiind deja aprobata. Se apropie de finalizare sala de sport din Buciumi si, de asemenea, se asteapta banii pentru finalizarea Scolii Bârsanesti, inceputa de vreo patru ani. Catalin Mardare a tinut sa precizeze ca “singur nu poti sa realizezi nimic”, prin urmare e limpede ca a fost sprijinit de colegii social-democrati din Senat si din colegiu.
Elenei Mitrea, senator PSD, s-a implicat in salvarea Scolii de Arte si Meserii (SAM) Rachitoasa, mai exact, modificarea planului de scolarizare 2009-2010 negociat anterior, prin care s-a renuntat la clasele de turism si au fost introduse doua clase de profil agricol si tâmplarie. “A fost o conditie necesara fara de care dotarile de la SAM Rachitoasa in valoare de 10.000 de euro ar fi fost transferate unei unitati din judetul Neamt”, arata Elena Mitrea. Nu a fost uitat, fireste, orasul Buhusi, care a obtinut finantare pentru constructia unui bloc de locuinte pentru tineri prin ANL. Mitrea a adresat 6 interpelari premierului Boc si 12 ministrilor, cele mai importante vizând starea podului Gârleni – Bacau, pierderea finantarii pentru centura ocolitoare a Bacaului, precizari privind drepturile copiilor si ale persoanele cu handicap etc. A initiat 20 de proiecte legislative.

Vlase, 60 de miliarde in 2 ani

Gabriel Vlase, deputat PSD in Colegiul 10, arata ca “amendamentele de la legea bugetului si sustinerea proiectelor ce se transforma in hotarâri de guvern reprezinta una dintre componentele palpabile ale activitatii parlamentare”. Concret, totalul fondurilor atrase pentru comunitatile din Colegiul 10 este de circa 60 miliarde lei vechi, in ultimii 2 ani. “Mijlocul principal de sustinere a comunitatilor locale reprezinta fondurile atrase si distribuite catre oameni prin intermediul unitatilor administrativ-teritoriale, bisericilor, indiferent de confesiune, si al proiectelor de dezvoltare”, afirma deputatul. Intre obiective prioritare ale deputatului Vlase s-au aflat si retelele de apa-canal din Pâncesti, Cleja, Huruiesti, Faraoani, gradinita din Somusca, podurile din Orbeni si asfaltarea din Valea Seaca, acoperisul scolii din Fundu Racaciuni, infiintarea Protopopiatului Sascut, reconstructia Bisericii Pradais, dar si “sprijinul financiar, prin amendamente la Bugetul de Stat, pentru bisericile din toate cele 15 comune ale Colegiului 10”, sustine Gabi Vlase.

Antochi nu va mai candida

Gheorghe Antochi, PSD, a fost ales deputat in Colegiul 4. Este membru in Comisia pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice si in Comisia parlamentara de ancheta privind situatia sistemului de irigatii si a altor sectoare de imbunatatiri funciare. Are la activ 9 luari de cuvânt in plen, 2 declaratii politice, 8 intrebari sau interpelari. A semnat 4 motiuni si 28 de initiative legislative, dintre care 7 respinse definitiv si una aflata in reexaminarea Senatului. Cu toate astea, este extrem de nemultumit. “Nu am reusit sa fac aproape nimic din ce mi-am propus in cele 9 luni in care PSD-ul a facut o alianta contra naturii cu PD-L si cu atât mai putin in perioada urmatoare, afirma social-deocratul. Nu fac parte dintre cei care nu sunt prezenti la intâlnirile din comisii sau la dezbaterile in plen. In primul an am platit tribut faptului ca toata viata mea am lucrat intr-un mediu in care cuvântul dat era respectat si am ajuns intr-un mediu in care numai din intâmplare sedintele incep la ora programata si se intruneste cvorumul.” Gheorghe Antochi afirma ca munca in Camera Deputatilor i-a produs “o mare dezamagire”, prin urmare deducem ca nu va mai candida in 2012. Chiar asa este: “Dupa prima luna de activitate am luat aceasta decizie, care este irevocabila.”

“Greu de gasit”, partea a III-a

Viorel Hrebenciuc, deputat PSD ales in Colegiul 9, este presedintele Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României. A semnat 4 notiuni, 29 de propuneri legislative si a avut 28 de luari de cuvânt, 14 in plen si 14 in Biroul Permanent. Este campion la absente, având cea mai slaba participare, la dezbateri, dintre parlamentarii bacauanii. Daca in Camera Deputatilor l-am mai zarit, mai ales pe la motiuni, in imaginile prezentate de televiziunile nationale, la telefon chiar e imposibil de gasit. Iulian Iancu, deputat PSD, ii reprezinta in Parlamentul României pe bacauanii din Colegiul uninominal nr. 8. Este presedintele Comisiei pentru industrii si servicii. Iancu a vorbit in plenul CD de 41 de ori in 27 de sedinte, a semnat 3 motiuni, a avut o interpelare si a initiat 15 propuneri legislative.

Ce au facut pedelistii?

“Multi angajati, dar nu prea isi fac treaba”

Parlamentarii democrat-liberali se declara nemultumiti de prima parte a mandatului. Acestia spun ca birocratia din Parlament, precum si permanentele contre politice fac aproape imposibila promovarea unor proiecte vitale pentru colegiile uninominale. Adrian Popescu, deputat aflat la primul mandat, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca este nemultumit de primii doi ani de parlamentarism. “In opinia mea se puteau face mai multe. Sunt nemultumit. In general, birocratia ne impiedica sa facem foarte multe. Observati ca se sta cu lunile pentru dezbaterea unei initiative legislative, de exemplu. La nivelul Camerei Deputatilor e mult personal angajat, dar care nu prea isi face treaba”, a afirmat Popescu. Acesta a mai spus ca participa la voturi in mod consecvent, pentru ca asta e activitatea unui parlamentar. “E in fisa postului. Cum sa nu ma prezint la voturi in plen? Practic noi suntem angajati sa legiferam, sa votam legi”, a mai spus deputatul.
Popescu a luat cuvântul in plen de 2 ori, a avut 17 propuneri legislative si a formulat 4 interpelari. Prezenta la voturile finale din Camera Deputatilor este de aproape 80 la suta.

Berca: “Rolul parlamentarului trebuie rediscutat”

Senatorul Gabriel Berca, presedintele interimar al PDL Bacau, a declarat ca rolul parlamentarului trebuie regândit, atâta vreme cât votul uninominal nu a adus progresele scontate. Berca s-a declarat nemultumit de colaborarea politica din plan local, declarând ca la Bucuresti parlamentarii bacauani se inteleg fara probleme. „Nu sunt multumit de acesti primi doi ani de mandat. Cred ca rolul parlamentarului trebuie rediscutat in contextul votului uninominal. Trebuie reasezat rolul parlamentarului. In acest moment avem un Parlament al micilor primari de colegii uninominale. Pe de alta parte, nu exista o minima colaborare intre parlamentari si autoritatile locale pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta Bacaul. E o fractura evidenta intre parlamentari si autoritati. In Legislativ, noi, parlamentarii de Bacau, ne intelegem foarte bine, nu e lipsa de dialog. In teritoriu, lucrurile se schimba radical”, a afirmat Berca. In 2 ani de mandat senatorul a luat cuvântul de 16 ori in plen, a avut 17 propuneri legislative si a formulat 3 motiuni. Prezenta la voturile finale din Senat este insa extrem de redusa: doar 38,75 la suta. Practic, Berca a participat la unul din trei voturi posibile.

Vreme, ministru al Comunicatiilor.
Gherasim, al doilea dupa Udrea

Deputatul Valerian Vreme a dat lovitura in acest mandat parlamentar, ajungând ministru al Comunicatiilor si Societatii Informationale. Vreme este si unul dintre cei mai prezenti parlamentari PDL, participând la 86 la suta din voturile finale de la Camera Deputatilor. Deputatul onestean a avut 10 luari de cuvânt si 23 de propuneri legislative, multe dintre ele in sfera societatii informationale. In urma cu o saptamâna, ministrul Vreme a inaugurat la Onesti cel mai modern sistem de comunicatii din tara, o premiera nationala in domeniul IT.
Vasile Gherasim, deputat PDL de Bacau, a ajuns…secretarul organizatiei PDL Bucuresti, in urma recentelor alegeri care au propulsat-o pe Elena Udrea in fruntea filialei din Capitala. Gherasim a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca ramâne atasat colegiului care l-a dat deputat. „Unul din principalele obiective pe care mi le-am propus a fost modificarea cadrului legislativ ce reglementeaza administratia. Avem peste 250 de legi, prevederi si dispozitii. Din toate, ar trebui sa ramâna câteva. De asemenea, am 4-5 initiative legislative pe linia autorizarii constructiilor si amenajarii teritoriului. Am sprijinit in colegiu reabilitarea a doua biserici in Poduri, precum si construirea uneia noi in curtea Spitalului Comanesti”, a afirmat Gherasim. Deputatul a mai spus ca a facut demersuri pentru ca mai multe proiecte educationale sa obtina finantare de la Guvern: sala sport la Scoala nr.2 Moinesti, construirea unei gradinite europene la Darmanesti etc.
Fostul deputat penelist, Mihai Banu, venit in PDL odata cu Gabriel Berca, s-a remarcat drept un sustinator al agriculturii. Banu a avut 14 luari de cuvânt, 28 de propuneri legislative si a formulat 3 interpelari si 9 motiuni. Prezenta sa la vot a fost de 62 la suta. Senatorul PDL Vasile Nistor, fost sef al organizatiei pedelista din Bacau, s-a remarcat printr-o absenta totala din viata de partid. El a luat cuvântul in plenul Senatului de doua ori, a avut 27 de propuneri legislative si a formulat 5 interpelari. Prezenta la vot a fost de 54 la suta.

Chiuariu, deputat de Bacau?

In urma plecarii gruparii Berca-Banu din PNL, partidu a ramas cu doar doi parlamentari bacauani. De fapt, cu unul singur. Liberalul Ionel Palar a fost ales deputat in Clegiul uninominal nr. 3. Este vicepresedinte al Comisiei pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic sI secretar al Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. In doi ani, a initiat 11 propuneri legislative, a semnat 11 motiuni, a facut 12 declaratii politice si a vorbit in plen de 21 de ori. Ieseanul Tudor Chiuariu, deputat PNL, ii reprezinta in “Camera” pe bacauanii din Colegiul nr. 1. Liberalul e extrem de ocupat cu munca in comisii, facând parte din 6 structuri, mai exact din 5 comisii si o delegatie. Fiind asa de ocupat, e explicabil de ce a venit in Bacau doar de 2 ori, o data in campanie si o data la deschiderea anului universitar 2010 – 2011. In Parlament, activitatea s-a concretizat in 3 luari de cuvânt, 15 initiative legislative si 11 motiuni.

Topul chiulangiilor

Ai nostri sunt pe la mijloc

Dupa Udrea, Ridzi, Duvaz si Frunzulica, pe locul V in topul absentilor se afla Viorel Hrebenciuc, deputat PSD de Bacau, cu o participare de 19,82 la suta la sedintele Camerei Deputatilor, arata un studiu efectuat de Institutul de Politici Publice, care i-a cautat pe parlamentari in catalog. Pentru prima jumatate a mandatului, in ordinea prezentei, seful PSD Bacau se afla pe locul 330 din 334. Urmatorii pe lista sunt, totusi, departe de aceasta performanta: Gabriel Vlase, PSD, are o prezenta de 41,84 la suta, Tudor Chiuariu, PNL, 43,59 la suta, iar Ionel Palar, PNL, de 55,86 la suta. Iulian Iancu, PSD, foarte activ pe posturile nationale de televiziune, a participat la 61,23 la suta dintre sedinte, fiind pe locul 244, iar Mihai Banu, aflat pe locul 238, la 62,87 la suta dintre intâlniri. In prima jumatate, cea “pozitiva”, a clasamentului se afla deputatii Adrian Popescu, PD-L, cu 77,22 la suta, Gheorghe Antochi, PSD, cu o prezenta de 77,98 la suta, si Vasile Gherasim, PD-L, cu 81,60 la suta, situându-se pe locul II intre deputatii de Bacau.Cel mai harnicut a fost Valerian Vreme, PD-L, care se afla pe locul 73, cu o prezenta de 84,88 la suta. Cât nu era, inca, ministrul al Comunicatiilor. Dupa cum se observa, nu avem niciun parlamentar intre primii 20, a caror prezenta se situeaza peste 93,65 la suta, nici intre primii 40, cu o prezenta la vot situata intre 90,47 si 93,65 la suta. Nici macar in primii 60, cu o participare la sedintele Camerei Deputatilor peste 86,86 la suta. Era cât pe ce, dar nu a fost sa fie! Cel mai bine stau democrat-liberalii, care il au pe fruntasul Valerian Vreme pe locul 73 si pe Vasile Gherasim pe 110. Fiind numit ministru, Vali Vreme ar putea trece in cealalta jumatate a clasamentului. Intâmplator, dintre primii 5 deputati bacauani, patru sunt de la PD-L. Gheorghe Antochi salveaza onoarea PSD, fiind al III-lea dintre parlamentarii bacauani. PNL are doar doi deputatI, iar acestia au participat la jumatate dintre sedinte. Tudor Chiuariu nu a fost nici in Parlament, nici in colegiu, asa incât e firesc sa fim curiosi: Cu ce s-o fi ocupat? Nu din alt motiv, ci doar pentru ca unii dintre noi, alegatorii bacauani, l-am votat.
Silvia Patrascanu
Lucian Bogdanel

Scoala Generala cu clasele I-VIII “Dani Gergely”, din comuna Ghimes Faget, a fost distrusa in totalitate in urma unui incendiu izbucnit ieri dimineata. Unitatea de invatamânt abia a fost reabilitata in intregime, iar pentru acest lucru s-au cheltuit peste 13 miliarde de lei vechi. Pompierii au stabilit ca prima cauza probabila un cos de fum de la centrala termica, neprotejat corespunzator.

Scoala din comuna Ghimes Faget a fost distrusa in totalitate din cauza unui incendiu de proportii izbucnit ieri dimineata, in jurul orei 06.30. La fata locului s-au deplasat imediat echipaje de la Garda de Interventie Comanesti si Detasamentul de Pompieri Moinesti. Flacarile au cuprins imediat acoperisul celor doua cladiri ale unitatii de invatamânt, care s-a distrus complet. Pentru ca incendiul se manifesta cu putere, s-a cerut si ajutorul Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta al localitatii Lunca de Jos, judesul Harghita, dar si al Serviciul Voluntar din comuna Ghimes Faget. S-a reusit evacuarea bunurilor materiale din interiorul scolii (mobilier, arhiva, documente), insa salile de curs au fost afectate serios de interventia pompierilor, care au fost nevoiti sa actioneze cu autospecialele din dotare, cu apa si spuma. Nu s-au inregistrat victime umane intrucât la ora izbucnirii incendiului in scoala nu era nicio persoana.

Elevii vor invata in Casa Parohiala

In comuna s-a deplasat si o comisie de la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, impreuna cu inspectorul general prof. Florin Lazar. “Este dezastru aici, scoala e distrusa in totalitate. Nu se mai poate invata in ea, de aceea am luat decizia ca elevii, scolari si prescolari, sa fie mutati spre alte locatii. Prin bunavointa autoritatilor locale am hotarât ca elevii din invatamântul primar sa invete in Casa Parohiala, cei de la gimnaziu, in Caminul spital din comuna, iar prescolarii de la cele doua grupe de gradinita, in centrul de plasament”, a explicat “generalul” Lazar. In scoala invatau 128 de elevi in clasele I-VIII si 57 de prescolari de gradinita.

Scoala abia reabilitata

Unitatea scolara din comuna Ghimes Faget a fost reabilitata integral, iar receptia lucrarilor s-a facut in acest an, in luna aprilie. Lucrarile s-au ridicat la valoarea de peste 13 miliarde lei vechi, bani de la Ministerul Educatiei si de la Consiliul Local Ghimes Faget (circa 8 miliarde lei vechi). “Elevii vor fi transportati in noile locatii cu cele doua microbuze scolare care exista in comuna. Speram ca pe 2 decembrie sa putem intra in conditii normale de lucru in aceste spatii”, a mai precizat inspectorul scolar general Florin Lazar. S-a realizat si o evaluare a pagubelor, iar la o prima expertiza s-a ajuns la concluzia ca pentru refacerea intregii cladiri a scolii distruse in incendiu ar fi necesare cel putin 4,5 miliarde de lei vechi. Se vor face demersuri catre toate forurile superioare pentru ca acesti bani sa ajunga in regim de urgenta in comuna.

“În urma cercetarilor efectuate de catre o comisie mixta formata din personalul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta «Maior Constantin Ene» al judetului Bacau si al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau s-a stabilit ca incendiul a avut drept cauza probabila neprotejarea corespunzatoare a cosului de fum de la centrala termica, fata de materialele combustibile” – a declarat lt. Andrei Grecu, ofiter ISUJ Bacau.

“Si la aceasta ora (ieri ora 18.00, n.r.) inca se mai intervine in zona. Am lucrat in paralel cu Inspectoratul Scolar pentru a gasi solutii privind mutarea copiiilor spre alte locatii. Vom vedea de acum cu ce bani vom reusi sa refacem scoala” – a explicat Vilmos Gârbea, primarul comunei Ghimes Faget.
Roxana Neagu

Din “beneficiile” reabilitarii termice

Un bloc de pe strada Pictor Aman se afla in reabilitare termica de aproape 3 ani. S-a lucrat pe bucatele si in salturi, au fost rotite firmele de constructie, imobilul a fost lasat luni de zile fara acoperis. Este reteta clasica a lucrarilor executate pe bani publici in municipiul Bacau. Totul, pe nervii locatarilor care s-au saturat de moloz, de schele si de termene prelungite la nesfârsit.

La blocul 9 de pe strada Pictor Aman si-au facut aparitia zilele acestea muncitorii care executa lucrarile de reabilitare termica a imobilului. Dupa luni in care nu a mai calcat nimeni pe aici. Locatarii au crezut ca blocul va ramâne asa, “ornat” cu schele, pentru totdeauna. Povestea a inceput cu 3 ani in urma si nu se stie când se va finaliza. “Blocul acesta a fost «prins» in reabilitare in prima serie, ne-a declarat Stelian Mihai, presedintele Asociatiei de proprietari 70. Toti locatarii au fost de acord sa suporte 33% din costuri, cum era prevazut la vremea aceea. Când s-au realizat studiile si proiectul, a rezultat suma de 90 de milioane lei pentru fiecare apartament. Aceasta depasea posibilitatile financiare ale proprietarilor.” Ulterior, legislatia a permis ca obligatiile proprietarilor sa fie preluate de autoritatile locale. S-a decis reabilitarea a doua scari din 6, pentru ca aveau ferestre cu geam termopan, sarpanta, uluce si burlane. “A fost un circ aici cu prima firma: aveau muncitori necalificati, lucrau prost si doar când isi aduceau aminte, a mai spus presedintele asociatiei. Au luat schelele, dar am fost nemultumit de lucrare. S-au intors, au mai remediat, dar tot nemultumitor.” Când s-a decis extinderea proiectului la toate scarile, s-a schimbat si firma. Asociatia de proprietari spune insa ca au aparut alte probleme, printre care blocarea finantarii.

Cu blocul dezgolit din vara

La celelalte 4 scari ale blocului 9 se lucreaza din aprilie 2010. Este mult spus, fiindca din august si pâna zilele trecute santierul a stagnat. Au ramas doar schelele pe fatada blocului. Totul a culminat cu demolarea sarpantelor in vara. Abia acum, odata cu prima ninsoare, s-au reluat lucrarile la acoperis. Santierul a prins viata dupa ce presedintele asociatiei a facut nenumarate presiuni asupra autoritatilor si a constructorului. Este de neinteles de ce acoperisul a fost demolat inainte ca totul sa fie pregatit pentru inlocuirea lui. Situatia nu este unica in Bacau. Mai multe blocuri din zona Mioritei, Aviatori sau Republicii au trecut prin experiente similare. Constructorii au argumentat, de fiecare data, ca nu au putut reface acoperisurile deoarece nu au primit bani de la primarie. La rândul sau, Primaria Bacau a dat vina pe finantarea blocata de la Bucuresti. Aflati la mijloc, locatarii s-au ales cu apartamentele distruse de ploi si cu disconfortul unui santier intins mult peste termenul rezonabil.
Doina Mincu

300 de ani de la inscaunarea lui Dimitrie Cantermir

Colegiul National “Vasile Alecsandri” si Scoala cu clasele I-VIII “Spiru Haret” din Bacau au fost gazdele unui simpozion national anual, intitulat “300 de ani de la inscaunarea lui Dimitrie Cantermir”. Manifestarea s-a bucurat de prezenta multor cadre didactice din intreg judetul, dar si din tara.

Organizat la initiativa Fundatiei educationale “Stefan Bârsanescu”, simpozionul anual intitulat “300 de ani de la inscaunarea lui Dimitrie Cantemir” a adunat zeci de profesori din intreg judetul, dar si din tara la Colegiul National “Vasile Alecsandri” si Scoala “Spiru Haret” din Bacau, gazdele acestei manifestari. Deschiderea festiva a simpozionului a avut loc sâmbata dimineata, la ora 09.00, unde in prezidiu au vorbit prof.univ.dr. Liviu Filimon, prof. Vasile Cautis, prof. Livia Sibisteanu si prof. Nicu Aur. Comitetul de organizare al reuniunii a fost format din Fundatia educationala “Stefan Bârsanescu”, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau, Colegiul National “Vasile Alecsandri”, Scoala “Spiru Haret” si Centrul Tehnologic Bacau al Universitatii “Spiru Haret”. “Noi suntem colaboratori de ani de zile cu aceasta fundatie in organizarea de simpozioane nationale. Acum este al treilea an când organizam acest simpozion, dedicat lui Dimitrie Cantemir, la cei 300 de ani de la inscaunarea marelui carturar. Avem o participare numeroasa, pe sectiuni si ne bucuram de sprijinul partenerilor nostri”, ne-a declarat prof. Livia Liliana Sibisteanu, directorul Scolii “Spiru Haret” Bacau. S-au organizat in paralel comunicari stiintifice pe 10 sectiuni – geografie, istorie, limba româna, stiinte, religie, educatie, invatamânt liceal, scolar si prescolar, limbi straine, in care au fost prezentate lucrari de didactica si specialitate pe diferite profile. In final, sesiunea va fi urmata, la fel ca si in anii trecuti, de tiparirea unui volum in care vor fi cuprinse toate comunicarile prezentate in reuniunea stiintifica.
Roxana Neagu

“De 7 ani organizez câte o sesiune de comunicari stiintifice pe judet. Aceasta manifestare are marele avantaj ca permite sa participe toate cadrele didactice, de la educatori si invatatori, pâna la profesori de la toate specializarile.”
prof.univ.dr. Liviu Filimon, fondatorul Fundatiei educationale “Stefan Bârsanescu”

“Dimitrie Cantemir a fost, dupa mine, un mare om de cultura, in afara de istoric si domnitor. Este cel care a facut echivalenta, la acea vreme, intre ce se intâmpla cu imperiul otoman si tarile române, in special Moldova si Tara Româneasca.”
prof. Vasile Cautis, director CN “Vasile Alecsandri”

In perioada ianuarie-octombrie 2010, Primaria a facut „sponsorizari” de peste 40 de miliarde lei prin 50 de hotarâri de CL

De la inceputul anului si pâna in prezent, municipalitatea a promovat peste 50 de proiecte vizând acordarea de premii, ajutoare, burse, sponsorizari sau decontari. Cuantumul acestora depaseste suma de 40 de miliarde lei vechi. Majoritatea pomenilor contravin Legii sponsorizarii (32/1994). Aceasta prevede ca autoritatile administratiei publice locale nu au dreptul sa faca sponsorizari catre persoane fizice sau asociatii familiale. Cele peste 2000 de burse acordate de Primarie prin programul „Cine are carte, are parte” au fost, de asemenea, aprobate fara a se respecta prevederile legale in vigoare.

Pomenile cu tenta electorala nu mai contenesc la Primaria Bacau, desi economia locala traverseaza cea mai dificila perioada de la revolutie incoace. Numai in intervalul ianuarie – octombrie 2010, conducerea municipalitatii a initiat si promovat peste 50 de proiecte vizând acordarea de sponsorizari catre diferite persoane, asociatii, fundatii sau culte religioase. Valoarea pomenilor facute de edili depaseste suma de 40 de miliarde lei vechi. Primaria a dat peste 2,5 miliarde lei pentru sponsorizarea unor festivaluri, turnee, saloane si hramuri; 20 de miliarde pentru finantarea cultelor religioase din municipiu; 6,5 miliarde pentru sustinerea diferitelor echipe de sport, asociatii, fundatii, precum si pentru intreceri atletice; peste 1 miliard lei vechi pentru cuplurile care au implinit o anumita vârsta, respectiv ani de casatorie. De asemenea, sume de ordinul miliardelor de lei vechi au fost cheltuite pentru sustinerea unor programe de acordare de burse, precum si de premiere a elevilor sau sportivilor cu rezultate deosebite. Majoritatea hotarârilor prin care pomenile au fost aprobate sunt, de fapt, actiuni de sponsorizare care, potrivit articolului 3 din Legea sponsorizarii (Legea 32/1994) nu pot fi facute de catre institutiile si autoritatile publice. „Institutiile si autoritatile publice (…) nu pot efectua activitati de sponsorizare având ca beneficiari persoane fizice si asociatii familiale”, se arata in articolul citat.

Burse motivate de forma

Mai mult, cea mai mare parte a hotarârilor prin care s-au aprobat „sponsorizarile” contin erori flagrante de natura legala. Ele sunt motivate sumar si fara indicarea, in mod concret, a articolelor de lege care ofera Consiliului Local temeiul efectuarii unor cheltuieli publice pe seama bugetului local.
Un caz concret privitor la modul in care functioneaza mecanismul pomenilor acordate de Primarie il reprezinta tocmai bursele oferite prin programul „Cine are carte, are parte”. Cele peste 2100 de burse date in acest an au presupus un efort bugetar de peste 14 miliarde lei vechi. Regulamentul de acordare a lor a fost aprobat prin HCL nr. 16 din 29 ianuarie 2010. Hotarârea care a facut posibila acordarea burselor de catre Primarie este motivata prin doua articole de lege care nu au nicio legatura cu problema „sponsorizarii” elevilor merituosi. Astfel, juristii municipalitatii s-au prevalat de articolele 47 si 117 din Legea 215 a administratiei publice locale, precum si de un Referat intocmit de functionarii de la cabinetul primarului. Acestea sunt singurele temeiuri legale pe baza carora consilierii locali au aprobat cheltuirea a peste 14 miliarde lei vechi, inca din ianuarie 2010. Cele doua articole de lege amintite se refera la faptul ca hotarârile se semneaza de catre presedintele de sedinta a Consiliului Local si se contrasemneaza de catre secretarul municipiului. Ele, insa, nu reprezinta o motivare in drept a HCL nr. 16, edilii aruncând cu bani publici pe fereastra fara a avea macar o minima acoperire legala.

Harababura de la Directia Juridica

In ultimele luni, Directia Juridica a „indreptat” zeci de erori materiale continute de hotarâri deja adoptate de catre Consiliul Local. In plus, numeroase alte hotarâri au fost fie modificate, fie completate. Una dintre hotarâri – HCL nr. 347 -, completata si modificata la sedinta CL din 29 octombrie, vizeaza acordarea unei pomeni de aproximativ 12 miliarde lei vechi pentru 500 de familii care, cu ajutorul banilor, au fost incurajate sa renunte la serviciile CET si sa-si monteze centrale de apartament. La sedinta CL care va avea loc pe 30 noiembrie, aceeasi HCL nr. 347 va trece prin procedura indreptarii unei erori materiale, consemnate la articolul 5. De la data adoptarii ei, pe 12 octombrie, si pâna in prezent hotarârea a fost modificata, completata, adaugita si indreptata de doua ori.

Vorbesc la telefon de 400 de milioane pe luna

Bataia de joc pe bani publici nu se opreste doar la pomenile si sponsorizarile initiate si promovate de municipalitate. Angajatii Primariei, in frunte cu edilul sef Romeo Stavarache, vorbesc la telefon, in fiecare luna, de aproximativ 400 de milioane lei vechi. Aceasta este valoarea lunara a facturilor platite de Primarie catre operatorii de telefonie cu care municipalitatea are contract. Cel mai vorbaret este – de departe – primarul Stavarache pentru convorbirile caruia bacauanii sunt obligati sa suporte o factura lunara de 8 milioane lei vechi (800 RON).

Artificii si lasere de 1,6 miliarde

Sfârsitul anului prinde Primaria cu o noua pomana de dimensiuni apreciabile. Edilii vor sa dea 1,6 miliarde lei vechi pentru organizarea unui spectacol de lasere si artificii in municipiul Bacau. In seara dintre ani, dupa cum se arata in expunerea de motive a proiectului ce va fi dezbatut pe 30 noiembrie, pe scena amplasata in centrul orasului vor urca interpreti de muzica populara, dar si trupe care abordeaza alte genuri muzicale.
Lucian Bogdanel

Bacaul se pregateste sa aiba un nou cetatean de onoare, in persoana Mitzurei Arghezi, fiica poetului Tudor Arghezi si membru de seama al PRM.

In timp ce la nivel central, liderii Partidului România Mare duc o lupta surda cu seful statului, invocând adeseori moartea acestuia, primarul municipiului Bacau a decis sa initieze un proiect vizând acordarea distinctiei unui fruntas al PRM. Mitzura Arghezi a fost parlamentar din partea PRM in doua legislaturi, 1996-2000, respectiv 2000-2004. In prezent, ea este reprezentantul PRM in Consiliul de Administratie al Societatii Române de Radiodifuziune, indeplinind un rol politic activ din aceasta pozitie. Ultima iesire la rampa a Mitzurei Arghezi s-a consumat la Congresul de alegeri al PRM, care a avut loc la sfârsitul lunii octombrie in Capitala.

Reper cultural pentru tineri?

Potrivit expunerii de motive ce insoteste proiectul de hotarâre care urmeaza sa fie dezbatut in sedinta Consiliului Local de pe 30 noiembrie, Mitzura Arghezi a contribuit la dezvelirea unui bust al poetului in municipiul Bacau. Bustul a fost realizat de marele sculptor Ion Irimescu. Motivarea iscalita de primarul Romeo Stavarache invoca faptul ca Mitzura Arghezi ar putea fi un adevarat reper cultural pentru tinerele generatii. „In conditiile in care traim timpuri in care adevaratele valori materiale si spirituale au intrat intr-un con de umbra, iar modelele pentru tineri au alta dimensiune decât cea culturala, consideram demersul nostru o buna oportunitate pentru intregirea patrimoniului cultural al Bacaului si pentru imbogatirea sfatului cetatii cu inca o figura prestigioasa”, se arata in expunerea de motive. Mitzura Arghezi are 86 de ani. A jucat in peste 100 de piese de teatru si in 17 filme.

„Liderii PNL Bacau se comporta precum cei ai PRM”

Saptamâna trecuta, sediul din Capitala al PRM a fost scena unui imens scandal motivat de faptul ca imobilul a fost câstigat in instanta de mostenitorii fostului proprietar. Vadim Tudor, europarlamentar si lider al partidului, a invocat, in repetate rânduri, moartea presedintelui Basescu, banuindu-l pe seful statului de a fi in spatele actiunii de evacuare a PRM din cladire. De altfel, la intrarea in sediul partidului, peremistii au afisat un banner pe care scria „Tovarase Ceausescu, fa-i chemare lui Basescu”.
Gabriel Berca, presedintele PDL Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca, in contextul declaratiilor belicoase facute de liderii PRM, acordarea distinctiei de cetatean de onoare al Bacaului unui membru al partidului arata ca liberalii bacauani au ajuns sa se comporte precum peremistii. „Comportamentul politic al liderilor PRM incepe sa se regaseasca si in organizatia PNL Bacau. Intre cele doua parti exista din ce in ce mai multe si mai evidente afinitati de comportament”, a declarat Berca.
Angela Bogea, fosta presedinta a PRM Bacau, s-a aratat surprinsa de initiativa Primariei. Bogea a declarat ca Mitzura Arghezi nu a venit in Bacau nici când PRM sau Vadim defilau in sondaje. „Nici macar când am avut adunari PRM la Bacau, Mitzura nu a venit. Asta ca sa zici ca ar fi avut vreo legatura cu Bacaul. Ea nu a participat la intruniri in Bacau, desi facea parte din conducerea PRM. Vadim venea singur. Am fost colege in Parlament, este o doamna deosebita, dar nu vad ce legatura ar avea cu Bacaul”, a afirmat Bogea.
Lucian Bogdanel

PRM, un partid cu derapaje antisemite

De-a lungul timpului, analistii politici au catalogat PRM drept un partid extremist. Liderii PRM au avut, in repetate rânduri, manifestari sovine, xenofobe si chiar antisemite. La condamnarea comunismului in Parlament, facuta de presedintele Traian Basescu, liderii PRM – in frunte cu C.V. Tudor – au transformat evenimentul intr-o mascarada de proportii care a facut inconjurul planetei. Daca va ajunge cetatean de onoare al Bacaului, peremista Mitzura Arghezi va face parte dintr-un „club” select de personalitati din care mai fac academicianul Solomon Marcus, fostul rabin-sef al Genevei – Alexandru Safran, duhovnicul Constantin Galeriu, dar si pictorul Ilie Boca, maestrul dirijor Ovidiu Balan sau fostele sportive medaliate cu aur la olimpiade Doina Melinte si Monica Rosu.

“Mica reforma” din justitie este pe punctul de a fi pusa in practica. Prin legea 202 din data de 25 octombrie 2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, s-au operat modificari esentiale in Codul de procedura civila, Codul penal, Codul familiei, Codul de procedura penala, Legea 544/2004 a contenciosului administrativ, Legea 188/2000 a executorilor judecatoresti si alte acte normative.

Specialistii spun ca eficientizarea actului de justitie va deveni acum ceva mai mult decât o declaratie de intentie. Pe lânga alte prevederi, prin noile dispozitii ale legii se instituie obligatia judecatorului de a fixa termene scurte, unele chiar de pe o zi pe alta.

Citati pe e-mail

“Prin noile dispozitii legale profita si justitiabilii in special prin faptul ca vor fi scurtate semnificativ termenele de judecata datorita modului de citare a partilor prin mijloace de comunicare moderne: e-mail, fax, telefon. In acelasi timp, se va elimina posibilitatea de formulare a cererii de stramutare a pricinii in mod repetat. Exista si posibilitatea comunicarii directe intre parti a intâmpinarilor sau altor asemenea acte”, ne-a declarat judecatorul Maria Oborocianu, purtatorul de cuvânt al Tribunalului Bacau.

Degrevare partiala

“Mica reforma”, asa cum a fost denumita aceasta lege, cuprinde masuri pentru accelerarea proceselor civile sau penale si implicit, pentru reducerea costurilor necesare in momentul de fata in vederea realizarii actului de justitie. Mai mult decât atât, unele instante vor fi oarecum degrevate. “In ce priveste instantele de judecata avem in vedere o degrevare partiala a tribunalelor motivate de faptul ca procesele si cererile privind creantele având ca obiect plata unei sume de bani de pâna in 2.000 de lei inclusiv, se judeca in prima si ultima instanta la judecatorie, acestea nemaifiind supuse recursului”, a mai spus Oborocianu. Acelasi lucru se intâmpla si in cazul proceselor privind plângerile contraventionale formulate impotriva proceselor verbale de constatare a contraventiei la OUG 195/2002 si la Legea 61/1991. In acest moment, soferii care primesc amenzi de la politie le pot contesta la judecatorie. Daca se considera nedreptatiti, merg mai departe la tribunal. De anul viitor, dreptul la recurs va fi anulat, iar soferii vor fi nevoiti sa se multumeasca doar cu decizia magistratilor de la judecatorie.

Situatii speciale

“In ce priveste aceste plângeri contraventionale, daca sentintele pronuntate in ce priveste circulatia pe drumurile publice ramân irevocabile la fond, nu acelasi lucru se intâmpla cu sentintele prin care se solutioneaza plângerile formulate impotriva proceselor verbale intocmite de alti agenti constatatori”, a mai afirmat Maria Oborocianu. Prin urmare, sunt supuse caii de atac a recursului tot ceea ce vizeaza contraventii stabilite de catre Garda de Mediu, Garda Financiara, Directia Regionala de Drumuri si Poduri, ARR, ITM, DSP, DGFP Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii banilor etc. Autoritatile sustin ca masura va duce la urgentarea solutionarii proceselor. „Mica reforma” reglementeaza si aspectul recunoasterii vinovatiei. Inculpatul va avea pedeapsa diminuata daca isi recunoaste vina in fata instantei. De asemenea, va fi interzisa pedeapsa cu suspendare pentru coruptie. Odata cu adoptarea legii 202/2010, evacuarea populatiei din imobile intre 1 decembrie si 1 martie este interzisa. Legea va intra in vigoare incepând cu 27 noiembrie 2010.
Alexandra Zaharia