Prima de Craciun, un vis frumos

Angajatii institutiilor Ministerului Muncii nu beneficiaza nici in acest an de prima de Craciun. Ca sa le mai indulceasca viata, ministerul a pastrat pentru decembrie stimulentele aferente lunii septembrie. Alti angajati nu au parte nici macar de atât. In spitale, nu se dau prime si nici cadouri. Incepând cu ianuarie 2010 nu se vor mai acorda stimulente, prima de vacanta si al treisprezecelea salariu. Astfel, majorarea cu 15 la suta a salariului va fi in realitate de numai 1 la suta.

Dupa ce de la 1 iulie le-au fost taiate salariile cu 25 la suta, angajatii institutiilor Muncii au sperat ca macar in aceasta luna sa li se dea o prima, cât de mica, de Craciun. Dar si-au facut sperante desarte. "Nu beneficiem de nicio prima de Craciun, ne-a spus Cristian Cucuian, inspectorul sef al Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM). Evident ca oamenii sunt suparati, mai ales ca din octombrie ne-au fost luate si stimulentele." Aproximativ acelasi raspuns l-am primit si de la conducerile celorlalte institutii ale Ministerului Muncii. Prima de Craciun nu se va acorda nici la Casa Judeteana de Pensii (CJP) si nici la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) sau la Agentia Judeteana de Prestatii Sociale (AJPS). "Nu ni s-a dat niciodata, ne-a spus Octavian Ticau, directorul AJOFM. Imi aduc aminte ca o singura data, acum vreo 10 ani, am primit bani mai multi in decembrie, dar pentru ca ni s-au platit orele suplimentare."

Restante, platite in decembrie

Si, totusi, in decembrie salariatii institutiilor Muncii au numarat in ziua de salariu mai multi bani decât din acesta. La Casa Judeteana de Pensii (CJP) s-a adaugat un stimulent care a insemnat 43,5 la suta din salariul net. La celelalte institutii stimulentul a fost de 30-35 la suta. Dar acesta reprezinta restanta pe una din lunile anterioare, care a fost pastrata de catre Ministerul Muncii special pentru decembrie. "In decembrie ne-a fost achitat stimulentul cuvenit pe septembrie, ne-a spus Liviu Cretu, directorul CJP. Pe lunile octombrie, noiembrie si decembrie nu am primit nimic si nici nu cred ca ni se va mai da ceva in plus la salariu." "Ni s-a achitat stimulentul pe septembrie de 35 la suta, dar din salariul diminuat cu 25 la suta", ne-a declarat Gheorghe Apostu, directorul AJPS. Anul acesta, insa, angajatii institutiilor aceluiasi minister au mai beneficiat de prima de vacanta si cel de-al treisprezecelea salariu. Unii au luat aceste drepturi salariale in vara sau la inceputul toamnei, altii, in noiembrie. La Casa de Pensii, luna trecuta o parte dintre salariati au primit pe lânga stimulent si prima de vacanta pe care nu o luasera. Astfel, veniturile in plus fata de salariul net ale unora dintre ei au fost cât acesta sau chiar mai mari. Directorul executiv a primit un salariu net de 1.767 lei si alte venituri salariale in suma de 4.782 lei. Directorul adjunct a beneficiat de un salariu net de 1.577 lei si de alte venituri de 3.682 lei. Salariul net al unui consilier superior a fost in noiembrie de 1.082 lei iar alte venituri au fost de 1.633 lei. Un inspector superior a primit un salariu de 1.014 lei si alte venituri de 1.262 lei. Dar au fost si venituri mult mai mici. Un consilier juridic a luat un salariu de 534 lei la care s-au adaugat 912 lei. Referentii principali au beneficiat de un salariu de 441 sau 445 lei si au mai primit in plus 842 sau 892 lei. La ITM prima de vacanta a fost achitata in septembrie, si la aceasta s-a adaugat stimulentul si salariul net. De la 1 ianuarie, insa, niciun bugetar nu va mai avea prima de vacanta, stimulente si al treisprezecelea salariu. Salariul va creste cu 15 la suta, dar, in realitate, cu numai 1 la suta, pentru ca toate cele trei drepturi salariale vor fi taiate, incepând cu anul viitor.

Sunt multumiti daca isi primesc lefurile

Salariile angajatilor din spitalele publice au fost in ultimele luni in pericol. Prin urmare, angajatii nici macar nu au visat la stimulente sau premii de Craciun. „Nu se ofera nimic de Craciun anul acesta, ne-a declarat Aurel Cretu, liderul Sindicatului Sanitas. Doar tichetele de masa se dau si vestea buna este ca sunt garantate si in anul 2011. Doar angajatii de la Spitalul Orasenesc Buhusi au primit in aceasta perioada 15 % din al treiprezecelea salariu pe anul 2009.” Acestia nu sunt insa mai norocosi decât colegii lor. In timp ce in celelalte spitale din judet, al treisprezecelea salariu s-a achitat in termenul legal (primul trimestru al anului urmator celui pentru care se acorda), la Buhusi, angajatii primesc acum doar o parte din el. „Si nu cred ca va exista posibilitatea financiara de a se acorda si restul”, crede liderul Sanitas.
Elena Tintaru
Doina Mincu

Cauza exploziei de pe Martir Horea

Din primele informatii parvenite anchetatorilor rezulta ca deflagratia de pe Martir Horea a avut loc ca urmare a acumularii de gaze de la o conducta fisurata si – spun surse administrative – neverificata in ultimii 7 ani. Conducta a fost inlocuita in 2001 de o firma specializata in lucrari edilitare. Colac peste pupaza, Primaria Bacau a asfaltat in urma cu aproximativ trei ani strada Martir Horea. Surse neoficiale au confirmat ca in urma asfaltarii au fost acoperite gurile de aerisire a retelei de gaze, astfel incât explozia nu a putut fi preintâmpinata. Bacauanii din blocul 22 de pe strada Martir Horea au fost, practic, victime sigure.

Cauza deflagratiei care a ingrozit, marti dimineata, o tara intreaga este o acumulare de gaze, in subsolul imobilului, si nu o defetiune la centrala din locuinta de la parterul blocului. Potrivit unor surse apropiate anchetei, intr-una din conductele ce alcatuiesc reteaua de transport a E.ON Gaz a fost descoperita o fisura prin care gazele s-au scurs formând, la subsolul imobilului nr. 22, o adevarata punga. Aceasta a produs deflagratia infricosatoare petrecuta marti dimineata.

Conducta schimbata in 2001 si uitata sub pamânt de E.ON

Potrivit acelorasi surse, conducta in care s-a descoperit fisura ar fi fost schimbata in 2001, odata cu mai multe lucrari care au avut loc la infrastructura de gaze a zonei. Timp de ani de zile, aceasta a ramas practic neverificata. Lucrarile de schimbare a conductei, in 2001, au fost realizate – spun surse administrative – de societatea Amici SA, recunoscuta in municipiul Bacau pentru calitatea lucrarilor tehnico-edilitare executate.

Primaria Bacau a infundat cu asfalt gurile de aerisire

Mai mult, in urma cu aproximativ trei ani, Primaria Bacau a modernizat strada Martir Horea. Comisia de ancheta a constatat ca din locul in care a fost descoperita fisura in conducta de gaz si pâna la blocul 22 – pe o distanta de aproximativ 25 de metri – nu exista nicio gura de aerisire a retelei de transport gaze, acestea fiind astupate chiar in urma lucrarilor de modernizare a strazii contractate de Primarie acum trei ani. Surse apropiate anchetei au dezvaluit ca anchetatorii au mers pe “firul” conductei, insa nu au gasit nicio gura de aerisire, semn ca acestea se afla sub asfalt. Comisia de ancheta urmeaza sa ia la puricat atât Primaria Bacau, cât si firma care s-a ocupat de asfaltare. In municipiul Bacau a devenit o traditie ca in urma lucrarilor de asfaltare a strazilor atât gurile de canal, cât si cele de aerisire sa fie acoperite cu asfalt. Chiar in acest an, mai multi alesi locali au semnalat acest fapt in sedinte de Consiliu Local, fara ca sefii Primariei sa ia in calcul repetatele semnale de alarma trase de consilieri.

Acumulare de gaze sub apartament

In acest moment este asteptat raportul final al anchetei efectuat de cele trei comisii formate in urma producerii dezastrului. Acestea s-au reunit la Parchet inca de miercuri si au lucrat toata noaptea. In cursul diminetii de 22 decembrie conducta de gaz a fost scoasa din pamânt si au fost luate probe. Concret, au fost taiate tronsoane din conducta care au fost trimise la expertiza. Ieri dimineata, la fata locului a venit o echipa de constructori care va face expertiza tehnica a blocului. "In urma lucrarilor desfasurate pe parcursul zilei a fost descoperita o fisura in conducta sistemului de alimentare din zona. Astfel, cantitatea de gaz pierduta prin aceasta fisura s-a acumulat intr-un spatiu liber aflat sub dusumeaua apartamentului", a explicat Constantin Scripat, prefect de Bacau.

“Vorbesc” doar prin comunicate

In ultimele doua zile, furnizorul de gaz a ales sa “vorbeasca” cu mass-media locale doar prin intermediul comunicatelor de presa. Mai intâi, reprezentantii societatii au recunoscut – intr-un prim comunicat – ca a fost descoperita o defectiune la una dintre conductele ce compun reteaua de distributie. Potrivit comunicatului, “E.ON Gaz Distributie a identificat, împreuna cu autoritatile abilitate, o defectiune pe conducta stradala de distributie a gazelor naturale, la aproximativ 24 de metri de imobilul ce a fost afectat de explozie. In acest moment nu se poate preciza daca aceast? defectiune reprezinta sursa acumularii de gaze ce a favorizat explozia”. Ulterior, E.ON Gaz a revenit cu un al doilea comunicat de presa, transmis in jurul orei 17.30, prin care si-a manifestat disponibilitatea de a ajuta familiile afectate de explozia de la Bacau. “Imediat ce, cu sprijinul autoritilor locale va primi lista persoanelor afectate, compania noastra va acorda un sprijin financiar de urgenta in valoare de 3.000 RON pentru fiecare familie, suma care sa acopere nevoile imediate ale persoanelor evacuate”, se arata in comunicatul amintit.

Banii bacauanilor, la degetul mic

Relatia E.ON Gaz – Primaria Bacau dateaza de mai multa vreme. La sfârsitul lui iunie 2010, la initiativa primarului Romeo Stavarache, consilierii locali au aprobat un proiect de hotarâre vizând gajarea bugetului local in contul datoriilor pe care CET Bacau le-a acumulat catre E.ON Gaz. La 31 aprilie 2010, datoriile CET catre E.ON Gaz se cifrau la 89 de miliarde lei vechi, suma la care se adaugau alte 12,5 miliarde lei constând in penalitati aplicate pentru neplata facturilor. Proiectul prevedea o esalonare a datoriilor pe mai multe rate lunare. Conform articolului 4 al proiectului adoptat de catre CL Bacau, E.ON Gaz poate popri bugetul local daca CET nu-si achita o rata in termen de 5 zile de la data primirii notificarii. Pe 12 aprilie, furnizorul de gaz a sistat livrarile catre CET din cauza datoriilor. Aproximativ 20.000 de apartamente din municipiul Bacau au fost private de apa calda.

Au de unde plati

Conform documentelor de inmatriculare a E.ON Gaz Distributie la Registrul Comertului, compania are un capital social de 274 de milioane RON (aprox. 65 de milioane de euro). Printre actionari se numara inclusiv Ministerul Economiei, care detine un pachet de 37 la suta. In 2009, E.ON Gaz Distributie a realizat o cifra de afaceri de 724 milioane RON (peste 180 de milioane de euro) si un profit brut de aproape 120 de milioane RON (circa 30 de milioane de euro).
Lucian Bogdanel
Sinziana Filimon

Scandal de la administrarea fondurilor din unitatile de invatamânt

Pentru prima data in instoria invatamântului bacauan, intre directorii de scoli si primari se vor incheia contracte (conventii) privind administrarea fondurilor in sistemul scolar. Daca sindicalistii spun ca aceste intelegeri trebuia deja sa existe, conform legii, edilii vad noile masuri luate de Inspectoratul Scolar Judetean ca fiind “aberatii”.

La intâlnirea cu edilii, organizata de Prefectura si Consiliul Judetean Bacau la Directia Agricola, cei dintâi au primit de la Inspectoratul Scolar Judetean o conventie pe care au fost invitati sa o completeze si sa o semneze. Documentul priveste administrarea fondurilor catre scoli si trebuie semnat de primar si de directorul unitatii de invatamânt. Principiile mentionate in conventie se refera la transparenta si buna cooperare, iar obiectivele, la asigurarea bazei materiale, a fondurilor pentru salarii, sporuri, naveta, bursele elevilor si participarea ambelor parti la procesul decizional.

“Conventia asta e o aberatie”

Suna frumos, dar primarilor nu le-a placut. Mai ales dupa ce, ajunsi acasa, au citit cu atentie conventia, “opera” Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ). “Nu am semnat si nu voi semna niciodata aceasta conventie, ne-a declarat Mihai Coman, primarul comunei Bârsanesti. Noi avem relatii de colaborare cu scolile, nu de subordonare. Ce fel de jurist au la ISJ? Sa citeasca Legea 215!” Edilul sustine ca acest document l-ar face responsabil de modul in care sunt cheltuiti banii de catre unitatile de invatamânt: “Sumele vin la centrul bugetar, care face achizitiile, iar dupa, raspunde primarul, mai arata Coman. E normal asa? Eu cred ca nu cunosc legea. Niciodata nu voi raspunde pentru deciziile altora. Am semnat acum vreo doua luni planul de invatamânt si imi pare rau.” Primarul afirma ca scopul ISJ a fost sa arunce “magareata” in curtea altora, mizând pe faptul ca unii primari nu vor intelege ce li se pregateste, iar altii vor accepta deoarece sunt de aceeasi culoare, mai precis, democrat-liberali. “Nu e totul decis politic? Si directorii de scoli tot politic au fost numiti. De ce sa raspund eu? Poate sa fie ce-o fi, nu semnez, conventia asta e o aberatie!”

“De abia avem bani pentru noi!”

Adrian Palistan, primarul comunei Palanca, a declarat ca dascalii nu sunt angajatii primariei: “Noi asiguram baza materiala in toate unitatile de invatamânt, pentru buna lor functionare, dar nu putem asigura indemnizatii, sporuri si ce mai prevede contractul lor de munca. Din cote defalcate din TVA, Directia de Finante Publice ne vireaza bani pentru cheltuieli de personal. Nu pot sa vin eu, primar, sa cofinantez aceste cheltuieli. De abia avem pentru noi!” De altfel, nimeni nu ar avea de câstigat daca de respectarea drepturilor prevazute in contractul de munca al cadrelor didactice ar raspunde primariile, care sunt, la ora asta, pline de datorii. Ar exista, insa, un vinovat: primaria. Caci, in finalul conventiei, exista doua capitole mici, C si D, care au dat frisoane edililor. In capitolul C, care contine “Raspunderile”, se arata ca “Partile raspund disciplinar, civil sau penal, dupa caz, pentru neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a clauzelor prezentei conventii”.De asemenea, raspund pentru încalcarea prevederilor care se refera la „administrarea si gestionarea fondurilor publice destinate unitatii de învatamânt.” La ”Clauze speciale” se arata ca partile, adica primarul si directorul scolii, au dreptul reciproc ”de a cere explicatii în situatiile neîntelese sau ambigue.”

Inspectoratul Scolar are alte explicatii

Prin aceste contracte sau conventii sau intelegeri practic fiecare dintre parti (director de scoala si primar) isi asuma responsabilitatea pentru tot ceea ce inseamna finantarea scolilor. Aceasta este explicatia data de ISJ Bacau, institutia care a avut initiativa acestui demers. ”Trebuie sa existe colaborare, pentru rezolvarea tuturor problemelor care vizeaza tot ce inseamna activitate in scoala. Asta e tot. Important este ca fiecare sa stie ce se face cu banii si asta e foarte bine. Aceste contracte presupun si drepturi si obligatii, dar important este ca existe informare si cooperare pe ambele parti”, a precizat si prof. Teodora Craus, inspector scolar general adjunct ISJ Bacau.

”Ii vom face pe primari sa semneze”

Si Sindicatul Liber din Invatamânt (SLI) – filiala Bacau este de partea Inspectoratului Scolar. ”Aceste contracte sunt prevazute in lege. Practic in acest moment nu se respecta legea. Exista HG 538/2001, privind finantarea invatamântului preuniversitar, in care se precizeaza clar ca toata activitatea din scoli trebuie sa se desfasoare in baza acestor contracte”, a explicat Manole Chiriac, presedinte SLI Bacau. In plus, tot legea obliga directorul de scoala ca trimestrial sa prezinte in Consiliul de Administratie al unitatii de invatamânt executia bugetara pe care o administreaza. ”Or, daca banii sunt la primarie, el de unde sa stie care sunt aceste fonduri? Aici e problema cea mare. Niciodata nu s-au respectat aceste lucruri, nu numai in Bacau, ci in toata tara. Si Ministerul Educatiei ne-a trimis la aceeasi hotarâre 538, când am cerut explicatii", a mai adaugat Manole. Spritele s-au incins, insa o solutie comuna va exista in final. Altfel nu se poate! ”De aceea ii vom face pe primari sa semneze”, a conchis Manole Chiriac.
Roxana Neagu
Silvia Patrascanu

"Nu inteleg de ce atâta incrâncenare! Pâna la urma scopul e comun.”
prof. Florin Lazar, inspector scolar general ISJ Bacau

"Nu sunt bani. Conventia asta prevede mai mult decât putem noi sa facem. Deocamdata, nu semnez.”
Lucian Cheta, primar Racaciuni

Dupa 6 ani de tergiversari, proiectul soselei de centura a fost reintrodus, la finantare, in bugetul pe 2011. Alaturi de alte 10 variante ocolitoare, centura Bacaului urmeaza a fi finantata din fonduri europene, prin intermediul Programului Operational Sectorial (POS) – Transporturi. Potrivit reprezentantilor PDL, principalul partid de guvernamânt, resuscitarea proiectului de infrastructura a reprezentat o prioritate pentru conducerea filialei bacauane.

Epopeea proiectului soselei de centura a Bacaului a ajuns la un nou capitol. Potrivit guvernantilor, varianta ocolitoare a fost prinsa la finantare in bugetul pe 2011, alaturi de alte 10 sosele de centura din tara. Finantarea celor 11 "centuri" va fi realizata din fonduri europene, accesate prin intermediul POS (T). Costurile totale, pentru cele 11 variante ocolitoare, se ridica la aproape 540 de milioane de euro. Peste 138 de kilometri de sosea urmeaza a fi construiti.
Reprezentantii PDL sustin ca resuscitarea proiectului variantei ocolitoare a Bacaului a reprezentat o prioritate, in contextul in care timp de 6 ani acesta a fost blocat, in diferite etape, la Ministerul Transporturilor. "In urma discutiilor pe care premierul le-a avut cu parlamentarii fiecarui judet am reusit sa promovam proiectul soselei de centura. Nu ma intereseaza investitii in cupoane de biserica sau garduri pentru nu stiu ce scoli. Centura Bacaului a parcurs niste etape si pentru Bacau este un proiect vital, crucial. Le-am transmis ca nu am nicio problema sa existe centura la Tg.Frumos sau Reghin, dar Bacaul e mult mai important ca oras si ca pozitionare. Important e ca am redemarat-o", a apreciat senatorul Gabriel Berca, liderul PDL Bacau. El a atras atentia ca proiectul centurii nu trebuie sa aiba un cost umflat artificial, asa cum s-a intâmplat in urma cu doi ani, fapt ce a dus la pierderea finantarii oferita Guvernului de catre Banca Mondiala. "Sa fie pretul corect pentru cei 30 de kilometri cât are centura si nu pretul stabilit la sfârsitul lui 2008, de trei-patru ori mai mare. Exista acel proiect din 2004, insa el era abandonat total", a declarat Berca.

Orban a umflat de trei ori pretul centurii

In luna noiembrie, cotidianul Desteptarea dezvaluia in cadrul unei anchete ca Banca Mondiala, finantatorul soselei de centura a Bacaului, a decis sa sisteze finantarea dupa ce Ministerul Transporturilor a "umflat" de 3 ori pretul variantei ocolitoare. Intre 2007 si 2008, proiectul a fost reevaluat la cererea Bancii Mondiale. Reevaluarea s-a finalizat in aprilie 2008, aratând un pret al soselei de centura marit de aproape 4 ori, situatie in care Banca Mondiala a retras sprijinul financiar acordat proiectului. Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor in cabinetul Tariceanu a recunoscut pentru cotidianul Desteptarea ca pretul centurii s-a triplat, dar ca era normal sa se intâmple acest lucru. "A crescut valoarea proiectului cum era si firesc fata de anul de gratie 2004", a declarat, in noiembrie, pentru Desteptarea, Ludovic Orban.

Subiect de campanie electorala

Proiectul centurii Bacaului a fost realizarea senatorului Sergiu Sechelariu, fost secretar de stat in cadrul Ministerului Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei in cabinetul Adrian Nastase. Proiectul a fost predat la cheie administratiei Stavarache, insa timp de 6 ani nici Primaria Bacau, nici Guvernul nu au reusit sa demareze lucrarile de construire. Asta, in conditiile in care si in 2006 si in 2008, edilul bacauan a decretat ca cele 84 de milioane de euro necesare finantarii proiectului sunt asigurate. Banii nu au mai fost atrasi niciodata de la Banca Mondiala, iar finantarea a fost definitiv pierduta.
Lucian Bogdanel

72 la suta din buget merge pe investitii

Potrivit proiectului de buget, Ministerul Transporturilor va dispune in 2011 de 11,5 miliarde RON, din care 8,3 miliarde (aproximativ 72 la suta) vor fi dirijate catre investitii in infrastructura. In 2011, ministerul va lansa mai multe proiecte cu finantare europeana, in valoare de 5,57 miliarde euro. Pentru programul de autostrazi, suma alocata se ridica la 2,5 miliarde euro, lungimea tronsoanelor ce urmeaza a fi construite depasind 288 kilometri.

Explozie in centrul municipiului Bacau. Ieri dimineata, in jurul orei 09:30, pe strada Martir Horea, din municipiul Bacau, s-a produs o deflagratie puternica, urmata de un incendiu. Suflul exploziei a dezmembrat efectiv blocul nr. 22. La fata locului au venit imediat pompierii, politistii, echipajele SMURD, Ambulanta, criminalistii, dar si autoritatile locale, de la prefect, pâna la primarul municipiului. Trei victime au fost scoase de sub darâmaturi si transportate de urgenta la spital pentru ingrijiri medicale. O posibila cauza a exploziei pare sa fie o acumulare de gaze la retea.

Panica, groaza, soc si lacrimi pe strada Martir Horea din municipiul Bacau. Un bloc cu patru etaje a fost efectiv aruncat in aer, in urma unei explozii puternice. Imobilul numarul 22 a fost spulberat de deflagratie. Se pare ca unul dintre apartamentele de la parter sau de la etajul 1 a fost sursa exploziei. Zidurile cladirii au fost proiectate de suflul produs in blocurile vecine. O prima cauza pare sa fie o acumulare de gaze. "La fata locului s-au deplasat trei echipaje cu autospeciale de stingere a incendiului cu apa si spuma si un echipaj SMURD. Din primele verificari rezulta ca au fost afectate in totalitate doua apartamente", a declarat sublocotenent Andrei Grecu, purtator de cuvânt al ISU Bacau.
In urma tragicului eveniment au rezultat trei victime, care erau in locuinta in momentul deflagratiei. Fiind primele ore ale diminetii, majoritatea locatarilor erau cel mai probabil la serviciu, altfel numarul victimelor ar fi fost mult mai mare. Doua dintre persoanele prinse printre darâmâturi au scapat cu viata datorita interventiei pompierilor, iar a treia se pare ca se afla la un etaj superior. "Colegii mei au descoperit doua victime sub plafonul cazut dintre parter si etajul I. Acestia au fost scosi si condusi la Ambulanta. Incendiul a fost lichidat in totalitate, iar blocul a fost debransat de la reteaua de gaz", a mai spus Andrei Grecu. In urma sesizarii efectuate la 112, la fata locului s-a deplasat o echipa mixta formata din specialisti de la Serviciul Criminalistic, dar si cei ai furnizorului de gaze, E.ON. "S-a procedat la efectuarea cercetarilor la fata locului, asta dupa ce pompierii au evacuat zona. Dupa primele verificari, nu putem sa ne pronuntam cu privire la cauza producerii exploziei, Verificarile sunt in curs si asteptam specialisti de la Bucuresti", a precizat comisar sef Eugen Goldan, sef Serviciul Criminalistic Bacau. O astfel de explozie, de o asemenea amploare, nu s-a mai produs pâna acum in judetul Bacau. Zona s-a umplut imediat de rude, vecini, trecatori sau apropiati ai victimelor.

In jur doar dezastru

Peisajul este unul dezolant. Deflagratia a afectat si blocurile vecine. Geamurile apartamentelor din jur au fost sparte, dar au fost avariate si autoturismele parcate in zona. Bunurile din locuinte au fost aruncate in strada. Grilajul locuintei de la parter a fost proiectat in imobilul de vis-a-vis. Toti locatarii blocului afectat de explozie au fost evacuati imediat de fortele de ordine, intrucât exista pericolul producerii unor alte deflagratii. "Incercam sa gasim si sa punem la punct toate solutiile pentru urmatoarea perioada. Am inteles ca este vorba despre 23 de persoane evacuate", a declarat Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau. Pagubele produse de explozie sunt mari, mai ales din cauza faptului ca intreaga structura de rezistenta a blocului a fost afectata. "Sunt pagube materiale imense la prima evaluare. A fost o deflagratie purernica. Intr-adevar, actiunea reprezentantilor E.ON a fost intârziata. Gazul a fost intrerupt mai greu din cauza faptului ca explozia a fisurat o conducta", a afirmat Constantin Scripat, prefect de Bacau.

Acuze grave la adresa E.ON

In cadrul sedintei Comitetului pentru Situatii de Urgenta convocata la Prefectura Bacau, au avut loc discutii cu privire la deflagratia produsa pe strada Martir Horea, din municipiul Bacau. Acestea s-au lasat insa cu acuze grave la adresa furnizorului de gaze E.ON. Se para ca in urma cu aproape o luna societatea de furnizare a gazelor a primit sesizari din partea locuitorilor din blocul 22, cu privire la scapari de gaze, in preajma imobilului. Cu toate acestea, conducerea E.ON neaga afirmatiile. "Nu avem cunostinta despre aceasta problema. Au fost facute intr-adevar doua apeluri, prin care doi proprietari au solicitat rebransarea la gaz. Acestora le-a fost sistat gazul pe fond de neplata. Nu am primit insa sesizari cu privire la scurgeri de gaze", a declarat Radu Petrea, director adjunct al E.ON România. Directorul adjunct al E.ON România a mai declarat ca deja a luat legatura cu firma de asigurari a societatii de furnizare a gazului, iar in cazul in care aceasta se va face vinovata de deflagratie, E.ON va suporta cheltuiala pentru pagubele produse. Din pacate, apartamentele de pe scara A a blocului nr. 22 nu vor mai putea fi locuite o perioada lunga de timp. Peste 23 de persoane au refuzat sa mearga la caminul Colegiului "N.V. Karpen". Acestia au ales sa stea la cunostinte in urmatoarea perioada. Gazul si electricitatea au fost sistate in tot perimetrul, iar acum se cauta solutii pentru ca locuitorii blocurilor invecinate sa poata beneficia de aceste utilitati inca din aceasta seara. Reprezentantii Inspectoratului de Stat in Constructii au facut public faptul ca imobilul se poate prabusi in orice moment. Asta pentru intreaga structura a blocului a fost afectata, iar asa cum au declarat chiar ei, apartamentele superioare stau in aer. O masura urgenta este aceea de a pune in siguranta aceasta cladire. Trebuie elaborate niste detalii de consolidare primara pentru punerea in siguranta a cladirii. Reprezentantii Primariei Municipiului Bacau au declarat ca vor convoca de urgenta un Consiliu Extraordinar si vor suporta cheltuielile pentru asigurarea blocului, pâna la luarea de noi masuri. Accesul in zona al oamenilor a fost interzis. Nimeni nu mai are voie sa patrunda in perimetrul delimitat de autoritati.

Unul dintre raniti, transportat cu elicopterul in Capitala

Explozia din blocul de pe strada Martir Horia a facut trei victime printre locatari. Doi dintre cei surprinsi in apartamentele distruse sunt sot si sotie. Ambii au ajuns la Unitatea de Primire a Urgentelor din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau. Medicii i-au diagnosticat cu arsuri de gradul II si III, precum si cu politraumatisme. Au fost supusi unor interventii chirurgicale. Desi stabilizat din punct de vedere medical, barbatul a fost transportat cu elicopterul in Capitala. Transferul a fost cerut de rude. Sotia sa a ramas internata in sectia de anestezie si terapie intensiva a spitalului bacauan. A treia victima, o femeie in vârsta de aproximativ 70 de ani, intoxicata cu fum, se afla sub supraveghere medicala in sectia de medicina interna a spitalului.

Aseara, un nou incendiu!

Desi initial au existat ipoteze conform carora deflagratia ar fi fost cauzata de o defectiune la o centrala de apartament sau de manevrarea incorecta a sistemului de gaz din locuinta, acestea se infirma. Ieri seara, in jurul orei 19, in timp ce angajatii E-ON efectuau lucrarile de verificare la reteaua de gaz care alimenta locuintele din zona, s-a produs un nou incendiu. Astfel, exista posibilitatea ca explozia sa se fi produs in urma unei avarii la conducta de gaz. Incendiul a fost lichidat, iar la inchiderea editiei fortele de interventie erau inca dislocate in zona.
Sinziana Filimon
Doina Mincu

Judetul Bacau primeste, prin ordinul ministrului Educatiei, sase microbuze scolare. Necesarul este insa de inca 20. In lipsa mijloacelor de transport pentru elevi, multi dintre scolari sunt obligati acum sa parcurga kilometri intregi pe jos pentru a ajunge la unitatea de invatamânt unde invata. Mai grav este ca in comunele in care s-au inchis scoli nu sunt nici acum microbuze scolare.

In aceste zile, Inspectoratul Scolar Bacau asteapta sa soseasca un nou lot de sase microbuze scolare care sunt alocate judetului nostru. “Avem aceasta certitudine. Am fost personal la o intâlnire la Bucuresti unde am primit deja si adresa de repartitie. Asteptam doar ordinul de ministru si microbuzele sunt in parcul nostru auto. Este un câstig mare pentru noi, in conditiile in care media microbuzelor repartizate in alte judete a fost de 4. Pâna la sfârsitul acestui an vin cu siguranta aceste microbuze in Bacau”, a confirmat prof. Florin Lazar, inspector scolar general. In total, in judetul nostru sunt in prezent in jur de 70 de microbuze scolare. Necesarul ar fi de inca 20. Cele 6 mijloace de transport elevi noi vor fi repartizate cu prioritate catre zonele in care s-au inchis unitati de invatamânt sau s-au facut comasari, conform decizilor luate la inceput de an scolar. In paralel, se face si o analiza in ceea ce priveste modul de functionare al acestor microbuze, iar acolo unde se va depista dezinteres din partea autoritatii locale in folosire, se va lua decizia redistribuirii lor catre alte comune.

Scandalul microbuzului

In comuna Odobesti s-a declansat un scandal de proportii din cauza microbuzului scolar. Zeci de parinti au refuza sa-si trimita copiii la o scoala aflata la o distanta de peste 4 kilometri, dupa ce unitatea de invatamânt, Scoala cu clasele I-IV din sat, a fost inchisa de Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. In total, in aceasta situatie au fost 22 de elevi din clasele I-IV si inca 38 de elevi de gimnaziu. Ionel Galatanu, primarul comunei, a spus doar ca microbuzul scolar nu poate asigura transportul pentru elevi din simplu motiv ca intre timp, s-a stricat. “N-a functionat toata vara si acum nu mai merge. Este in garantie. A fost soferul cu el la reparat, dar a zis ca ne trebuie 200 de milioane. De unde acesti bani?”, s-a mai intrebat edilul.
Roxana Neagu

70 la suta dintre elevi se tem de colegi-

Scolile bacauane au devenit unele dintre cele mai periculoase locuri pentru copii. Sapte din zece elevi se tem de colegii lor, spun studiile de specialitate. De altfel, altercatiile si bataile din unitatile de invatamânt fac ca cei mai multi elevi sa mearga cu teama la ore.

In primele 10 luni ale lui 2010, la nivelul judetului Bacau, in incinta si imediata apropiere a unitatilor scolare, au fost sesizate 49 de infractiuni de violenta scolara, in crestere de 2 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cele mai multe asftfel de sesizari au fost inregistrate in mediul urban (75 la suta). 34 de elevi au fost identificati ca fiind autori de infractiuni, iar alti 45 au fost victimele infractorilor. "Surprinzator este faptul ca in liceele cunoscute cu risc criminogen, din partea de sud a municipiului Bacau, unde a si fost aplicat proiectul «Prezentul iti poate bloca viitorul», au fost inregistrate mai putine fapte, decât in unitatile de invatamânt din partea de nord a orasului", a declarat comisar Adrian Tuluc, sef Politia de Proximitate Bacau.

Furturile s-au dublat, loviturile au scazut

Elevii sunt expusi multor pericole, de la furturi si tâlharii, pâna la agresiuni fizice si verbale. In perioada de referinta au fost sesizate 27 de furturi din scoli si asupra elevilor. Numarul acestora este dublu fata de anul trecut. In marea majoritate au fost sustrase telefoane mobile, dar si obiecte din patrimoniul unitatilor de invatamânt. Tot in primele 10 luni ale anului 2010 au mai fost raportate 18 loviri intre elevi (in scadere cu 50 la suta), o amenintare, o tâlharie si doua tentative de viol. "85 la suta dintre faptele sesizate au fost comise in incinta si in perimetrul scolilor, in timpul pauzelor mari si imediat dupa iesirea de la cursuri a elevilor", a mai precizat seful Politiei de Proximitate Bacau. Politistii au sanctionat in aceasta perioada 192 de persoane care au patruns fara drept in incinta scolilor. Mai mult, pentru scaderea numarului de fapte sesizate in municipiul Bacau, in noiembrie a fost organizata si o sedinta cu toti directorii de scoli, "unde Politia a recomandat punerea in aplicare a regulamentelor scolare, care interzic portul telefonului mobil la orele de curs si respectarea normelor de acces in scoala", a mai spus Adrian Tuluc.

Orele de curs in baruri

Pentru a combate si preveni cele mai mari probleme din majoritatea scolilor si liceelor, respectiv absenteismul scolar si delicventa juvenila, politistii bacauani au desfasurat anul acesta, in sistem integrat, 447 de actiuni, la care se mai adauga si 1.090 de verificari la unitatile economice din apropierea scolilor. Din pacate din ce in ce mai multi elevi prefera sa-si petreaca orele de curs in baruri. In urma activitatilor desfasurate de oamenii legii au depistat 668 de elevi chiulangii. In acelasi timp au fost sanctionati si vânzatorii din birturi, care ofereau spre comercializare elevilor atât bauturi alcoolice, cât si tigari. "In perioada urmatoare, atât politistii de proximitate, patrulele de ordine publica, jandarmii, cât si politistii comunitari vor trece in permanenta pe la scoli si vor contacta conducerea fiecarei scoli", a spus comisar Adrian Tuluc. Politistii de proximitate au executat 795 de sedinte, seminarii si dezbateri pe tema violentei in scoli.

Pe locul doi in lume

Cel mai recent studiu al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) situeaza scolile din România pe locul doi în lume, într-un clasament ce cuprinde 37 de tari, în ceea ce priveste perceptia violentei. 70 la suta dintre elevii români spun ca se tem de comportamentul agresiv al colegilor. Un sondaj de opinie realizat, anul trecut, la nivel national, arata ca 54 la suta dintre elevi considera ca violenta în scoli e o problema permanenta, iar 44 la suta, ca e una care apare din când în când.

Elev bataus la “Vranceanu”

Alexandru D., elev in clasa a XII-a, la Colegiul National “Gh. Vranceanu”, a fost implicat intr-un scandal de proportii in luna noiembrie. El este acum monitorizat permanent de cadrele didactice si conducerea liceului. Imediat dupa incident, consiliul profesoral a decis ca elevul sa fie exmatriculat, cu drept de reinmatriculare la un alt liceu din oras dupa un an, insa decizia a ramas in stand-by. Intre timp, pe numele elevului in cauza s-a intocmit si dosar de cercetare penala. Alexandru D. si-a batut un coleg din clasa a X-a, pe Dragos M., in curtea liceului, in pauza din jurul orei 9.15. Bataia a fost surprinsa si de camerele de vederi instalate in curtea scolii. Agresorul si-a recunoscut fapta in fata conducerii liceului. Victima a depus si o plângere la Sectia II Politie, iar acum dosarul este instrumentat de Judecatoria Bacau.
Roxana Neagu
Sinziana Filimon

Cele mai multe infractiuni sesizate in primele 10 luni ale anului 2010 au fost in municipiul Bacau, respectiv 29 de fapte. Alte 7 infractiuni au fost raportate in comunele arondate Bacaului, 3 in Onesti, 2 in Moinesti, 2 in Slanic Moldova si 2 in Buhusi.

„Violenta de care dau dovada copiii isi are cauza în atitudinea parintilor, dar si în slaba implicare a profesorilor. Cauzele sunt multiple si vin, in special, din interiorul copiilor. Fiecare are un anumit grad de violenta, iar când acesta este stimulat se ajunge la agresiune fizica si verbala. Vorbim aici si de frustarile interioare, de nemultumirile care vin fie din familie, fie din societate. Copilul preia toate acestea si reactioneaza ca atare. Tot ce este in jurul lui stimuleaza. Parintii, dirigintii de la clasa, scoala in general cu tot ce inseamna ea, trebuie sa se implice permanent, iar copiii sa fie mereu antrenati in actiuni cu semnificatie pozitiva pentru eliminarea acestor cauze.”
Lucica Dandu – psiholog, inspector specialitate invatamânt special si consilier psihopedagogic

Mitul primarului de 300 milioane euro-

In 2006 erau 144. In campania pentru localele din 2008 erau 273. Astazi sunt peste 300. „Fondurile europene” de sute de milioane de euro aruncate pe piata de administratia Stavarache se inmultesc an de an si ating cifre uluitoare odata la patru ani, in campania electorala. Nimeni nu mai cunoaste valoarea exacta a acestora. In realitate, doar câteva proiecte de interes local au finantarea asigurata, intr-un anumit procent, din bani europeni. Restul reprezinta doar minciuni, afisate cu titlu de „realizari marete” pe panourile electorale ale edilului bacauan. Daca la capitolul fonduri europene cifrele afisate sunt sublime, dar lipsesc aproape cu desavârsire, nu acelasi lucru se poate spune despre datoria publica acumulata de municipiul Bacau in ultimii sase ani. Aceasta a crescut de 10 ori, atingând in acest an cea mai mare valoare din istorie: 2400 de miliarde lei vechi, fara dobânzi si comisioane.

Romeo Stavarache a inceput campania electorala cum nu se poate mai bine. In direct, in cadrul unei gale organizate de o televiziune centrala de stiri, liderul PNL – Crin Antonescu – premiat pentru consecventa politica, a tinut mortis sa imparta premiul cu „primarul român care a atras cele mai multe fonduri europene, Romeo Stavarache”. Media aservite edilului bacauan au lansat pe piata inclusiv o cifra vizând totalul fondurilor europene atrase de catre municipalitatea bacauana in ultimii sase ani – peste 300 de milioane de euro. In realitate, cifra „bomba” este o fictiune, inventata inca de la campania electorala pentru alegerile locale din 2008, dar rotunjita in doi ani in intentia de a demonstra ca, desi in tara este criza economica, Bacaul face nota discordanta fiind un adevarat corn al belsugului.

Multumiri aduse lui Sechelariu pentru proiectele ISPA

Pe 29 iunie 2006, la jumatatea primului mandat de primar, Romeo Stavarache posta pe situl Primariei un comunicat intitulat „Declaratia primarului Municipiului Bacau la doi ani de administratie”. Comunicatul precizeaza, in clar, totalul fondurilor europene nerambursabile atrase de municipalitatea bacauana, dupa doi ani de administratie Stavarache: 144 de milioane euro. Pentru ca a dorit sa fie exact, edilul a punctat care sunt principalele proiecte care au capatat finantare de la UE. Primul, proiectul ISPA vizând aductiunea de apa de la Valea Uzului, in suma de 39 de milioane euro. Al doilea, proiectul ISPA vizând construirea unei noi gropi de gunoi in valoare de 15 milioane de euro; al treilea – construirea Centrului de Afaceri cu 6 milioane euro, fonduri Phare, iar ultimul – proiectul soselei de centura, in suma de 84 de milioane de euro „fonduri europene nerambursabile”. In iunie 2006, Stavarache decreta ca cele 84 de milioane de euro necesare soselei de centura reprezinta, conform Declaratiei amintite, „fonduri europene nerambursabile” deja atrase. Formularea insasi este eronata pentru ca fondurile europene nu sunt rambursabile, aidoma imprumuturilor bancare. La 4 ani de la publicarea comunicatului, in decembrie 2010, soseaua de centura a Bacaului nu exista pentru ca „fondurile europene nerambursabile” atrase declarativ de Stavarache in 2006 n-au existat niciodata. Cu aceasta minciuna, edilul a defilat si in campania pentru alegerile locale din 2008. In cele din urma, Banca Mondiala – adevaratul finantator al proiectului, si nu Uniunea Europeana cum eronat a mentionat Stavarache – a inchis linia de finantare pe 31 decembrie 2009. Vreme de 5 ani, intre 2004 si 2009, Guvernul Tariceanu si administratia Stavarache nu au miscat un deget pentru demararea constructiei soselei de centura, banii fiind definitiv pierduti.
In continuarea Declaratiei de la 29 iunie 2006, primarul Stavarache aduce multumiri „fostei administratii” pentru proiectele pe care le-a preluat de la aceasta. „In spiritul fayr-play-ului (sic!) care ma caracterizeaza este firesc sa amintim aici si despre proiectele pe care le-am preluat de la fosta administratie (…)”, adica administratia lui Dumitru Sechelariu. Care sunt aceste proiecte? Stavarache ne informeaza mai departe: „In primul rând este vorba despre aductiunea de apa de la Valea Uzului”, „depozitul ecologic”, respectiv „lucrarile de reparatii de la Bazinul de Inot”.
Primele doua proiecte – aductiunea de apa si depozitul ecologic de deseuri – reprezinta grosul fondurilor europene „atrase” de Stavarache in primii doi ani petrecuti in Primarie (2004 – 2006). Acestea, dupa cum recunoaste insusi edilul sef, reprezinta proiecte mostenite, „preluate de la fosta administratie”, care ar fi fost „renegociate”. Daca eliminam cele doua proiecte preluate de la fosta administratie si daca scoatem din calcul minciuna astronomica privind asa-zisa finantare a proiectului soselei de centura, rezulta ca in primii doi ani de administratie Stavarache – 2004-2006 – Bacaul nu a miscat niciun fir de praf la capitolul fonduri europene atrase. Ba mai mult, pe fondul acestei secete financiare si din nevoia presanta de a prezenta o imagine falsa bacauanilor, Stavarache a ajuns sa jongleze cu fonduri europene de sute de milioane de euro cu mult inainte ca România sa ajunga sa adere la Uniunea Europeana, fapt petrecut la 1 ianuarie 2007. Deci, sutele de milioane de euro consemnate in Declaratia din 29 iunie 2006 sunt doar o fictiune, atât timp cât ele inseamna: o minciuna mare cât roata carului (finantarea soselei de centura) sau proiecte mostenite de la fosta administratie locala condusa de Dumitru Sechelariu.

Minciuna se ingroasa – de la 144 la 323 de milioane de euro

Cu prilejul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2008, bacauanii au fost obligati sa experimenteze nivelul patologic atins de minciunile primarului in exercitiu. De aceasta data, totalul fondurilor atrase de administratia Stavarache a depasit suma de 320 de milioane de euro. Practic, daca e sa dam crezare informatiilor postate pe situl personal al primarului, in numai doi ani – 2006-2008 – Bacaul si-a dublat cantitatea de fonduri nerambursabile – guvernamentale sau europene – atrase. Cum? Sub titlul „Locul intâi la fonduri nerambursabile câstigate”, edilul sef a prezentat bacauanilor o colectie de minciuni frumos ambalate, dar care de care mai sfruntate.
Primul proiect prezentat ca „bifat” de Stavarache este, in fapt, o reluare a minciunii din iunie 2006 – finantarea soselei de centura, in suma de 84 de milioane de euro. Ca si in 2006, si in 2008 banii nu existau. Urmatorul proiect mentionat este cel mostenit de la Sechelariu – aductiunea de apa de la Valea Uzului in suma de 39 de milioane euro. Pe lista din 2008 a lui Stavarache, proiectul valoreaza insa 52 de milioane de euro. In doi ani, valoarea sa a crescut cu peste 25 la suta din considerente vadit electorale. 52 suna mai bine decât 39. O alta „bomba” cu care primarul PNL a defilat in campania din 2008 o reprezinta finantarea pentru Spitalul Municipal, in suma de 47 de milioane de euro. Ca si in cazul soselei de centura, acesti bani nu au existat niciodata, astfel incât afisarea lor ca fiind „fonduri nerambursabile atrase” reprezinta o minciuna. Drept dovada in sprijinul afirmatiei anterioare, spitalul nu este gata nici astazi, desi ar fi trebuit sa fie daca cele 47 de milioane de euro ar fi existat cu adevarat in vistieria Primariei. Lista electorala prezentata in 2008 de primar contine si alte inadvertente menite a induce votantii in eroare. Astfel, Centrul de Afaceri – finantat in 2006 cu suma de 6 milioane de euro, a ajuns sa coste 14 milioane de euro „fonduri nerambursabile”; „groapa de gunoi ecologica”, mostenita de asemenea de la Sechelariu, a ajuns de la 15 milioane de euro la valoare de 20 de milioane euro etc. Teoretic si practic, sumele insirate din pix pe lista electorala prezentata in 2008 de Stavarache au avut unica menire de a induce in eroare electoratul si de a crea imaginea falsa a primarului care jongleaza pe degete sutele de milioane de euro puse la bataie de Uniunea Europeana.

Datoriile Bacaului, inzecite de Stavarache

In aceeasi Declaratie data publicitatii pe 29 iunie 2006, Stavarache afirma, imediat dupa prezentarea proiectelor mostenite de la fosta administratie, ca a reusit sa achite 400 de miliarde lei vechi din datoriile de circa 500 de miliarde „mostenite”, de asemenea, de la fosta administratie. Cifra este o minciuna, Dragos Benea – fost viceprimar al Bacaului pâna in 2004 – dezvaluind in urma cu mai multe luni ca, in realitate, datoriile preluate de Stavarache nu au depasit suma de 240 de miliarde lei vechi, adica mai putin de jumatate din cifra lansata de primarul PNL. Minciuna consemnata in Declaratia din iunie 2006 s-a amplificat in campania electorala din 2008 (de la 500 la 600 de miliarde). Problema datoriilor publice ale municipiului ramâne insa una de actualitate.
In intervalul 2004 – 2010, deci in doar 6 ani, municipalitatea bacauana a contractat credite bancare in suma de peste 2400 de miliarde lei vechi, de 10 ori mai multe decât valoarea datoriilor reale mostenite de primarul Stavarache de la administratia Sechelariu. Mai mult, la cele peste 2400 de miliarde se vor adauga alte mii de miliarde constând in plata dobânzilor si a comisioanelor bancare. Creditele contractate au perioade de gratie cuprinse intre 3 si 5 ani, astfel ca vor intra la rambursat in jurul anului 2012, pe finalul celui de-al doilea mandat al lui Stavarache.

Ultima „gogoasa”: functia de vicepresedinte al CERM

Ultima minciuna lansata de conducerea municipalitatii are in vedere functia de vicepresedinte al Consiliului European al Regiunilor si Municipalitatilor (CERM) ocupata, in prezent, de primarul Stavarache. Media aservite edilului sef au vehiculat ideea ca desemnarea pe functie a lui Stavarache s-ar datora atragerii a peste 300 de milioane de euro fonduri europene. In realitate, edilul bacauan il inlocuieste in functia de vicepresedinte pe primarul de Baia Mare, Cristian Anghel (PNL), al carui mandat s-a incheiat subit in urma arestarii sale, in primavara acestui an. Primarul Aradului, Gheorghe Falca (PDL), presedintele Asociatiei Municipiilor din România (AMR), cea care l-a nominalizat pe Stavarache pentru functia de vicepresedinte al CERM, a dezvaluit cotidianului Desteptarea ca desemnarea pe functie nu are nicio legatura cu atragerea de fonduri europene si ca mandatul edilului bacauan se va incheia peste maxim un an, in 2011. Falca a mai spus ca functia de vicepresedinte CERM apartine, de fapt, AMR. Primarul Aradului, finul presedintelui Basescu, este cel care l-a trimis pe Stavarache la Bruxelles. Edilul bacauan este unul dintre cei 11 vicepresedinti ai CERM, Consiliul fiind condus de un presedinte, doi co-presedinti si 4 presedinti executivi.
Lucian Bogdanel