sâmbătă, 3 ianuarie 2026
type here...
Acasă Blog Pagina 5100

Primarii asteapta finantari de la 2011

de
Deșteptarea
-

Edilii din judetul Bacau intra in 2011 cu putine proiecte noi. Toti isi doresc sa primeasca finantare pentru finalizarea scolilor si retelelor incepute in ani trecuti sau pentru cererile deja depuse si aflate in evaluare. Primarii spun ca si-au “reportat” proiectele si ca spera ca 2011 sa fie un an al relansarii economice.

Anul trecut, edilii din judet au bombardat agentiile si unitatile de implementare cu proiecte de tot felul: extinderi de retele, modernizari de parcuri, constructii de centre sociale etc. Si-au spus ca pe timp de criza nu se pot face investitii doar prin forte proprii. Cele mai multe cereri au fost depuse de primariile urbane, care au atacat toate domeniile posibile, de la protectia mediului la turism si cultura. Putine au primit, insa, raspunsul asteptat, motiv pentru care edilii spun ca si-au “reportat” proiectele vechi. “Pentru 2011, ne dorim sa realizam tot ceea ce ne-am propus pentru 2010 si nu am reusit, a declarat Viorel Ilie, edilul municipiului Moinesti. Inca mai speram ca vom primi vesti bune de la Mos Craciun, poate la noi vine <<pe vechi>> si aduce o aprobare.” Finantarea pe care primarul Viorel Ilie o astepta la final de an vizeaza “Planul integrat de dezvoltare urbana”, in valoare de 7 milioane de euro. Un alt proiect transferat in 2011 la care edilul tine mult este cel de modernizare a parcului, depus la Agentia Fondului de Mediu (AFM). “Parc Bai” beneficiaza de prezenta a numeoase izvoare de apa minerala, renumite prin anii ’50 pentru efectele lor terapeutice. Viorel Ilie vrea sa renasca interesul fata de acestea si sa transforme Moinestiul intr-o zona balneara.

Tg. Ocna are servicii demne de o statiune

Pentru Primaria Tg. Ocna, anul 2010 a fost unul bogat in investitii. Cel mai important eveniment a fost, probabil, inaugurarea sistemului de “Colectare selectiva si transportare a deseurilor”, a carui valoare este de 538.808 euro, din care 422.627 reprezinta grantul european. Investitia a fost realizata in parteneriat cu primariile din Pârgaresti si Tg. Trotus si a presupus construirea unui punct de valorificare a deseurilor pe drumul de acces spre Statia de epurare Tg.Ocna, infiintarea a 114 de puncte de colectare in Tg.Ocna si a altor 28 in cele doua comune, achizitionarea de bunuri: un motostivuitor, o autogunoiera, 268 europubele si 400 de containere pe roti, confectionate din tabla zincata. Alte doua proiecte finalizate sunt reabilitarea retelei de apa, care care trece de un milion de euro, si extinderea sistemului de canalizare, care a insemnat alti 700.000 de euro obtinuti de la UE. Tot in 2010, a fost realizat Podul Pacuri si a fost deschisa piscina din Centrul balnear “Parc Magura”, investitie absolut obligatorie pentru o statiune turistica, asa cum isi doreste primarul Floarea Ivanof sa fie considerat orasul Tg. Ocna.

CL Comanesti vrea 13 milioane de euro

Viorel Miron, edilul Comanestiului, e optimist de-a binelea, mai ales ca nici in 2010 nu a fost chiar rau. “A fost un an foarte greu, dar daca tragem linie constatam ca am avut rezultate bune spre foarte bune”, sustine primarul. A pornit câteva investitii importante, cum sunt renovarea Casei Mazdrac, transformata in centru social pentru persoanele fara adapost, si reabilitarea sistemului de colectare a apelor pluviale din Vermesti. “Cel mai important proiect demarat in 2010 este indiguirea Trotusului, lucrare finantata prin Banca Europeana de Investitii, iar al doilea e dotarea spitalului orasenesc si a cresei cu panouri solare, investitie care va reduce mult cheltuielile cu utilitatile”, arata edilul. Pentru 2011, Viorel Miron isi doreste finantare pentru “Planul de dezvoltare urbana” a Comanestiului, care costa 13 milioane de euro si vizeaza 41 de strazi, dar si “cele 5 milioane de euro pentru modernizarea si dotarea cu echipamente moderne a Ambulatoriului.”

La tara s-au construit centre!

In mediul rural, investitiile au fost mai putine anul trecut, iar sperantele pentru 2011 sunt mai potolite. Margareta Luncanu, primarita comunei Secuieni, a inaugurat o casa praznicala moderna, “la nivelul cerintelor UE”, dar are un mare “of” legat de o investitie mai veche. Margareta Luncanu isi doreste bani pentru finalizarea salii de sport a carei armatura, in lipsa acoperisului, rugineste, Ioan Selaru, primarul din Zemes, fonduri pentru reabilitarea drumului spre Bolatau, Ioan Anton vrea sa finalizeze sistemul de canalizare-epurare din Tg. Trotus, iar Mihai Coman, edilul din Bârsanesti, spera ca va primi bani pentru terminarea unei scoli incepute, de asemenea, pe vremea Guvernului Tariceanu. Nu putem trece, insa, “zero” in dreptul investitiilor din mediul rural, chiar daca 2010 a fost un an mai modest in privinta asta. De altfel, CJ Bacau a considerat prioritara, la impartirea bugetului, asigurarea cofinantarii proiectelor derulate de autoritatile rurale. Intre obiectivele importante care au fost inaugurate in 2010 se numara Centrul de Sanatate Comunitara din Vultureni, podul din Rusaiesti-Poduri, stadionul din Filipesti, Centrul Multifunctional din Dofteana etc. Un loc special il ocupa, insa, digul din Saucesti, care are 21,5 km – 16,5 pe malul drept si 5 km pe malul stâng, costurile finale depasind, probabil, 33 de milioane de lei. Este – si ca valoare, si ca impact social – cel mai important obiectiv realizat, in anul 2010, in judetul Bacau.
Silvia Patrascanu

Plasa de Buzau a devenit plasa de… Buhusi

de
Deșteptarea
-

Paradoxal, în plina criza, apare luminita de la capatul tunelului… Cea mai puternica firma buhuseana, INTERTRANSCOM IMPEX SRL, a inaugurat, într-o lume în care sectorul serviciilor pare a fi vedeta, o sectie de productie care va lucra în trei schimburi! Firma buhuseana va produce plasa de… Buzau. Sediul se afla în fostul atelier mecanic. Aici a fost concesionata o cladire cu o suprafata de aproape 3.000 m.p. Vasile Teslaru, director al firmei, spune: „Am concesionat o cladire în care totul era devastat”. S-a lucrat din greu la reabilitare: acoperis, ferestre, pardoseala, pereti, grupuri sanitare, încalzire centrala, vestiare, sala de mese… Numai cablurile la instalatia electrica au costat vreo sase sute de milioane de lei vechi… În tara, plasa de Buzau, folosita mai ales pentru armatura-beton, se mai fabrica doar la Buzau, Târgoviste si Beclean. Cu doua milioane de euro au fost cumparate doua linii de sudare si trefilare; utilaje elvetiene. Materia prima (o sârma speciala de o calitate foarte buna) este importata din Ucraina, de la firma ARCELOR MITAL. Vor fi realizate cinci sortimente de plasa: de la ø 4 pâna la ø 8. Productia si depozitarea sunt automatizate. Un specialist elvetian a monitorizat instalarea si folosirea utilajelor. Acum, activitatea este coordonata de un inginer specialist din Alba Iulia. Printre cei care deservesc utilajele computerizate se afla si un român care a lucrat în Irlanda. Se descurca de minune în fata calculatorului-dispecer. Cei mai multi salariati sunt buhuseni. Unii au experienta, altii învata din mers. „Calitatea plasei noastre este mult apreciata de clienti. Noi vindeam înainte plasa de Buzau adusa din tara. Acum, noi producem, noi distribuim. Avem deja reteaua formata, suntem asaltati de clienti”, mai spune Vasile Teslaru. Zilnic, este produsa o cantitate de aproximativ 30 de tone de plasa. În viitor se va lucra, datorita comenzilor, si sâmbata si duminica, tot în trei schimburi. Patronul firmei, Ioan Teslaru, este încrezator în evolutia productiei de plasa de… Buhusi. Este o încredere fundamentata si pe brandul firmei – un sponsor constant al elevilor (si nu numai) – care a ocupat locul I în România, în topul afacerilor.
Ion Fercu

Primaria ii da lui Goian bani pentru retur

    de
    Deșteptarea
    -

    SC FCM Bacau SA, a treia majorare de capital social in 8 luni

    Societatea detinuta de Primarie, prin intermediul careia este finantata echipa Sport Club Bacau, a mai primit 12 miliarde lei vechi, cu prilejul ultimei sedinte a Consiliului Local (CL) din 2010. Banii au fost virati cu titlu de majorare a capitalului social. Anul trecut, in lunile martie si mai, firma a primit alte 12 miliarde lei vechi, in baza a doua hotarâri a CL. Finantarea fotbalului bacauan, prin SC FCM Bacau SA, a culminat – in 2010 – cu cel mai negru moment din istoria fotbalului bacauan: retrogradarea in Divizia C, la masa verde, a clubului fanion – FCM Bacau.

    Societatea Primariei a primit la ultima sedinta din an a CL alte 12 miliarde, in urma aprobarii unui proiect de hotarâre initiat de 5 consilieri locali PNL, membri in Adunarea Generala a Actionarilor de la SC FCM Bacau SA. Banii au fost solicitati de catre administratorul societatii, Leonard Padureanu, printr-o adresa de numai 3 rânduri depusa la Primarie pe 27 decembrie, cu o zi inainte de sedinta CL. Potrivit adresei, conducerea societatii solicita bani pentru „realizarea performantelor propuse de echipa de fotbal a SC Fotbal Club Municipal Bacau SA”. Echipa ce functioneaza sub umbrela societatii amintite este Sport Club Bacau, detinuta de Liviu Goian, afacerist si vicepresedinte al organizatiei municipale a PNL. Suma de 12 miliarde lei vechi este suficienta, se arata in adresa, pentru sustinerea cheltuielilor echipei in perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2011, adica pentru finantarea returului in campionatul Diviziei C la fotbal.

    Bani cheltuiti de doua ori

    Societatea FCM Bacau SA se afla la a treia majorare a capitalului social facuta de Primarie in ultimele 8 luni. In 2010, prin intermediul HCL 87 din 25 martie, municipalitatea aproba majorarea capitalului social al FCM Bacau SA cu suma de 700.000 RON (7 miliarde lei vechi). Ulterior, in mai 2010, consilierii locali au aprobat o noua majorare a capitalului social. Prin HCL 142 din 6 mai, municipalitatea a virat alte 500.000 RON (5 miliarde lei vechi) in conturile FCM Bacau SA, sub pretextul majorarii capitalului. Banii primiti de firma au fost folositi pentru stingerea unor datorii acumulate de aceasta catre diversi terti. Lucru de altfel confirmat, la data respectiva, de Relu Damian, fostul presedinte al Consiliului de Administratie al SC FCM Bacau SA. Epopeea majorarilor de capital a continuat. Pe 31 august 2010, CL Bacau a aprobat majorarea cu 12 miliarde lei vechi a capitalului social al SC FCM Bacau SA, prin aport in numerar. Sub pretextul ca prin intermediul HCL 87, respectiv HCL 142 din martie si mai, CL Bacau ar fi aprobat, de fapt, doar intentia de majorare a capitalului social, edilii au promovat un nou proiect vizând dirijarea catre buclucasa firma a municipalitatii a 1,2 milioane RON. Astfel, prin HCL 288 din 31 august 2010, CL si-a aprobat contributia in numerar la majorarea capitalului social al SC FCM Bacau SA.
    Prin ingineriile financiare facute in 2010, municipalitatea a cheltuit de doua ori bani din bugetul local: pe seama „intentiei” de majorare a capitalului social al FCM Bacau SA (HCL 87; HCL 142), edilii au dat 12 miliarde societatii, banii fiind cheltuiti; de asemenea, pentru a acoperi lipsa sumei din capitalul social al FCM Bacau SA, edilii au procedat la o majorare propriu-zisa a capitalului, in suma de 1,2 milioane RON (prin HCL 288 din 31 august). Practic, suma de 12 miliarde aprobata prin hotarârile din martie si mai 2010 ale CL Bacau, a fost cheltuita in alt scop decât cel aprobat initial, prin hotarârile amintite.

    Taxele ilegale de la Obor si Bazar, scandalul anului

    Pe 16 august 2010, cu doua saptamâni inainte de majorarea de capital social consfintita prin HCL 288, alesii au aprobat darea in administrare catre SC FCM Bacau SA a Bazarului Milcov si Oborului Serbanesti, pentru 5 ani (HCL 273). La aceeasi data, edilii au promovat un proiect vizând vânzarea unui pachet de 7 la suta din actiunile FCM Bacau SA catre o asociatie sportiva fondata de Liviu Goian (HCL 272). Legalitatea celor doua hotarâri aprobate de CL pe 16 august a fost contestata, in contencios administrativ, de catre Prefectura, fapt ce a atras suspendarea lor de drept pâna la solutionarea litigiului. Firma Primariei – FCM Bacau SA – a continuat, insa, sa perceapa si sa incaseze, in mod ilegal, taxe de la comerciantii din Bazar si Obor, in pofida suspendarii HCL 273. In urma unui control ordonat de prefectul Constantin Scripat, Garda Financiara a descoperit ca SC FCM Bacau SA a incasat, nelegal, 1,4 miliarde lei vechi. Suma a fost confiscata din conturile societatii si virata catre bugetul de stat.
    Lucian Bogdanel

    SC FCM Bacau SA, integrata in CSM Bacau 2010?

    Majorarea capitalului social al FCM Bacau SA decisa pe 28 decembrie, la ultima sedinta din 2010 a CL, a fost insotita de un proiect de hotarâre vizând infiintarea Clubului Sportiv Municipal Bacau 2010. Clubul va functiona cu mai multe sectii, printre care si una de fotbal. Este de asteptat ca in 2011, dupa finalizarea campionatului Diviziei C, in care activeaza Sport Club Bacau – echipa finantata de Primariei prin intermediul SC FCM Bacau SA – societatea sa fie inglobata in clubul polisportiv infiintat pe 28 decembrie.
    CSM Bacau 2010 va fi condus de Gabriel Lupu, care va indeplini functia de presedinte al Consiliului Administrativ. CL Bacau va fi reprezentat in conducerea „CSM” de catre Nicolae Nechita, ales local din partea PNL, respectiv George Bogatu, consilier local din partea PSD.

    „Ca stewardesa, nu e intotdeauna usor sa zambesti!”

    de
    Deșteptarea
    -

    Interviu cu Livia Velnic, jurnalista-stewardesa

    – Livia Velnic. Foarte frumoasa, inteligenta, pragmatica si cu aptitudini grozave pentru comunicare… A absolvit liceul buhusean, cu magna cum laude, în 2004…
    – Liceul, frumoasa perioada! M-a ajutat sa-mi gasesc tinte profesionale. Am ales Facultatea de Jurnalism din Iasi. Pe-atunci nu era criza economica în România si jurnalistii înca erau cautati. M-am mutat apoi în Bucuresti, unde am simtit diferenta. Toate interviurile pentru locuri de munca presupuneau probe de concurs si, de multe ori, nu erau foarte usoare. Dar am reusit sa ma angajez la o televiziune privata, care mi-a permis sa învat multe lucruri…
    – Apoi, neasteptat pentru familie si prieteni, stewardesa…
    – A venit criza financiara si a început sa se simta si la locul de munca. Oameni dati afara, salarii întârziate, audienta mai redusa. Atunci m-am gândit ca mai bine fac eu o schimbare.. De ce sa astept sa se deterioreze mediul si sa sufar? Am facut eu prima mutare. De când am ajuns în Bucuresti îmi doream sa acced spre o pozitie de stewardesa, de „cabin crew”. Am mers la primul interviu si viata, destinul, sansa – sau doar Dumnezeu – au facut sa fie Oman… Compania la care lucrez se numeste Oman Air si îsi are sediul în capitala statului, Muscat. Nu este o companie mare, precum Emirates, dar avantajul este ca, fiind tânara, nu sufera din cauza crizei economice mondiale. Celelalte companii din Golf dau oameni afara, reduc salarii, Oman Air angajeaza personal, cumpara noi avioane…
    – Doua sute de candidati, pentru câteva locuri…
    – Interviul a durat doua saptamâni. Arabii, prin natura lor, nu sunt cei mai rapizi oameni… Interviul? Studii, locuri de munca, proiecte, întrebari despre Oman, competente lingvistice, probe de înot, aptitudini de comunicare. Am fost masurate, cântarite, privite ca nu cumva sa avem defecte fizice si, cel mai important, ne-a fost evaluata personalitatea. Parintii nu au stiut despre faptul ca am fost acceptata decât dupa ce am terminat interviul.
    – Oman?…
    – O cu totul alta cultura, alti oameni, caldura infernala. În doua luni de training am învatat cum sa discutam cu pasagerii, modul de deservire, ce înseamna siguranta pe avion, ce proceduri trebuie aplicate. O saptamâna ne-am antrenat – chestiuni practice – în Kuala Lumpur, Malayesia. Extraordinar! Sa iesi din Oman, în timpul Ramadanului – unde trebuia sa te feresti sa bei si apa de fata cu arabii, ca altfel ajungeai la politie – sa ajungi în Malayesia, unde se împletesc zeci de culturi, e o mare fericire! Mi-au dat lacrimile…
    – Cum e în Aer…?
    – La sase luni de la interviu, am început efectiv zborurile, pe pozitie de stewardesa. Pe un zbor exista trei stewardese pe clasa de economy si doua pe business. Junioarele ocupa cele mai mici pozitii, din clasa de economy, dar pentru ca suntem foarte multe fete noi, am ajuns, doar dupa o saptamâna, sa ocup o pozitie mai sus. A fi stewardesa presupune multe responsabilitati legate de siguranta pasagerilor si, evident, de siguranta proprie. Sunt enorm de multe reguli pe care nu trebuie sa le încalci. Lucrez si 200 de ore pe luna. Zborurile afecteaza foarte mult organismul. Te deshidrateaza, te solicita fizic. Uneori, nu avem timp sa mâncam sau sa bem un pahar cu apa în timpul zborului. Trebuie sa fim rapide. Zburam si noaptea, n-avem orar fix, dormim si mâncam când apucam, dar îmi place ca vad mereu locuri noi, culturi si religii noi, ca am colegi din Oman, Thailanda, Filipine, Rusia, Maroc, Liban, Pakistan etc. Conditiile pe care ni le ofera compania – cazare, masa, transport, unele reduceri – sunt foarte bune. Noua munca este însa ca o casnicie: îmi ocupa trei sferturi din viata. Greu sa fii mic si începator; ca în orice alta munca…
    – Pasagerul din zona are o psihologie aparte?…
    – Situatiile nostime tin de sectorul indian: oameni nu prea educati în spiritual societatii moderne, care ajung sa zboare cu avionul pentru ca firma la care lucreaza le plateste biletul… Fac tot felul de probleme la bord. Încearca sa fumeze, au probleme cu utilizarea civilizata a grupurilor sanitare. Uneori, femeile arabe, îmbracate în abaya – haina lor traditionala – nu vor sa stea lânga barbati si, când ai 144 de pasageri care trebuie sa-si schimbe locurile, totul devine matematica – combinatii si permutari – si… diplomatie. Un pasager a consumat mult alcool si, facând scandal, tot mai voia. Stewardesele din Thailanda si Filipine sunt persoane extrem de supuse, nu dispun de autoritate… nativa, asa ca pasagerul îsi facea mendrele. Cum româncele stiu sa puna… piciorul în prag, a trebuit sa-l determin sa se linisteasca. La sol a suportat consecintele comportamentului sau. Exista si cazuri de persoane bolnave la bord. Am avut si un caz de epilepsie… Trebuie sa fii atenta secunda de secunda. Am surprins un pasager fumând la toaleta. Daca nu esti pe faza, poti sa ai incendiu la bord. Ca stewardesa, nu e întotdeauna usor sa zâmbesti! A existat si o situatie în care vremea proasta nu ne-a lasat sa aterizam în localitatea care trebuia, pentru ca devenea prea periculos. Am aterizat în alta localitate, unde am ramas peste noapte, pentru ca una dintre regulile aviatiei spune ca nu ai voie sa zbori mai mult de 14 ore. Da, cam atât poate tine o zi de munca la noi!
    – Stewardesa Livia ar recomanda copiilor ei profesii ale aviatiei?
    – Copiilor mei le-as dori sa hotarasca singuri tot ce e mai bine pentru viata lor, sa aiba curajul de a nu rata nicio sansa pe care le-o ofera viata. Si sa aiba grija de ei, pentru ca riscuri sunt la orice pas. În Oman, de pilda, nu a avut loc niciodata un accident de avion, dar zilnic sunt zeci de accidente de masina; cei din Oman sunt primii în Golf, ca numar de accidente de masina…
    – Viitorul?
    – Deocamdata, scopul meu este sa ajung pe Airbus, tipul de avion care zboara în Europa, si voi vedea, în timp, ce îmi va oferi viata. M-ati întrebat daca nu-mi doresc sa ajung pilot de avion. E destul de mult de învatat, de muncit, ca sa ajungi first-officer sau ajutor de pilot. Este si o mare responsabilitate, dar…
    – Cum au fost sarbatorile de iarna în Oman?
    – Ziua de Craciun am petrecut-o în zbor, în cea mai restrictiva tara araba, Arabia Saudita. Fara familie sau prieteni, iar la întoarcere am mâncat alaturi de colega de apartament sarmale trimise la conserva, de una dintre mamele din tara. Au avut gust de Rai! Pentru Revelion a trebuit sa ma prefac bolnava, pentru a nu da cioc, la cumpana dintre ani, tot cu strainii… E o portita la care am hotarât sa apelez…
    – Ce face Livia când îi este dor-dor-dor-dor de casa, de cei dragi?
    – Ascult Fuego, ma uit pe pozele cu cei dragi si vorbesc cu ei pe internet. Acum mai numar zilele, pâna când voi veni în primul meu concediu, în tara. În februarie!
    Ion Fercu

    Bacaul va avea o harta a zgomotului si sirene electronice de alarmare

      de
      Deșteptarea
      -

      Studii si expertize de peste 210 miliarde in 2011

      Potrivit proiectului de buget adoptat la ultima sedinta din 2010 a Consiliului Local, in 2011 municipalitatea va angaja cheltuieli de peste 210 miliarde lei vechi cu studii de fezabilitate, expertize, documentatii tehnico-edilitare etc. Printre cele mai interesante studii ce urmeaza a fi platite din bugetul local se numara intocmirea unei harti a zgomotului in municipiul Bacau (200.000 RON), realizarea unui studiu de fezabilitate privind construirea unei baze sportive (281.000 RON), modernizarea spatiilor verzi (300.000 RON), realizarea unui studiu privind circulatia auto in Bacau (228.000 RON). Cele mai mari cheltuieli vor fi realizate cu plata serviciilor de consultanta privind modernizarea retelelor termice, dar si pentru plata asistentei tehnice in cadrul proiectului noii gropi de gunoi a Bacaului.

      Primaria Bacau si-a propus sa cheltuiasca in 2011 peste 210 miliarde lei vechi pentru realizarea de studii de fezabilitate, documentatii tehnice, expertize. Convertite in euro, miliardele de lei vechi dau o suma frumusica, peste 5 milioane. Banii au fost aprobati cu ocazia ultimei sedinte din 2010 a CL Bacau, când alesii bacauanilor au adoptat proiectul de hotarâre vizând bugetul pe 2011. Jumatate din suma reprezinta plata unor servicii de consultanta si asistenta.

      PUG-ul ne mai costa aproape un miliard

      La capitolul „Autoritati publice”, edilii au propus suma de 264.480 RON (peste 2,64 miliarde lei vechi) pentru plata studiilor si expertizelor. Conform proiectului, Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Bacau va costa Primaria, in 2011, inca 86.000 RON. PUG-ul este realizat de o firma din Iasi, Arcadis TGH. De asemenea, municipalitatea va cheltui alte 90.000 RON cu achizitia unui sistem informatic integrat. Edilii vor mai cheltui 33.480 RON cu rectificarea sistemului de management integrat calitate-mediu.

      Harta zgomotului, 2 miliarde

      Tot in 2011, municipalitatea si-a propus sa intocmeasca o „harta a zgomotului” in Bacau. Harta va costa 200.000 RON si va fi realizata prin intermediul Agentiei de Dezvoltare Locala (ADL). Aceeasi agentie are bugetata, pentru anul in curs, suma de 190.000 RON constând in plata consultantei pentru elaborarea de proiecte europene.

      Politia Primariei, SF-uri de 55.000 RON

      Nici politistii Primariei nu au fost uitati. Potrivit proiectului de buget adoptat pe 28 decembrie, acestia vor primi 55.000 RON pentru realizarea a doua studii de fezabilitate. Primul, in valoare de 30.000 RON, vizeaza construirea unui centru municipal de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta. Al doilea, in suma de 20.000 RON urmareste montarea de sirene electronice privind alarmarea populatiei.
      La capitolul Invatamânt, municipalitatea a prevazut suma de 67.000 RON pentru realizarea de studii si expertize.

      Turism de 8,5 miliarde

      Capitolul „Cultura si recreere” este printre cele mai generos finantate de catre edili. Acestia au prevazut un buget de peste 4,1 milioane RON (41 de miliarde lei vechi) pentru realizarea de studii si expertize. 3,2 milioane RON vor fi dati din bugetul local, in timp ce peste 900.000 RON vor veni dintr-un credit intern.
      In 2011, Primaria va cheltui 281.000 RON pentru realizarea studiului de fezabilitate a unei noi baze sportive, respectiv 135.000 RON pentru intocmirea documentatiei cadastrale a centrului de agrement si turism din Padurea Tamasi, promis de municipalitate inca de acum 3 ani. „Crearea si modernizarea” de spatii verzi a primit suma de 300.000 RON din partea edililor, care si-au propus sa mai cheltuiasca alte 45.500 de RON pentru realizarea unui studiu vizând modernizarea stadionului municipal (inlocuirea gazonului si montarea unei piste sintetice de atletism).
      Promovarea turismului local va costa Primaria 855.000 RON, bani imprumutati din banca. Suma va fi folosita pentru elaborarea si depunerea unei aplicatii pe Programul Operational Regional (POR). De asemenea, tot la capitolul Cultura, edilii au bugetat suma de 1,2 milioane RON (12 miliarde lei vechi), participare la capitalul social al SC FCM Bacau SA, respectiv alte1,2 milioane RON – participarea municipalitatii la capitalul social al ARTBACAU SRL.
      Spre deosebire de cultura, asistenta sociala a primit putin peste 150.000 RON din partea Primariei in vederea realizarii documentatiei necesare depunerii unei aplicatii POR, dar si a dotarii cu echipamente a Caminului de Batrâni.

      Doua SF-uri pentru Centrul de Afaceri

      Un alt capitol finantat consistent este locuinte, servicii si dezvoltare publica. Acesta dispune pentru 2011, de peste 3,7 milioane de RON (37 miliarde lei vechi) pentru realizarea de studii si documentatii tehnice. Municipalitatea va cheltui 155.000 RON pentru plata unor servicii de consultanta, respectiv 430.000 RON pentru finantarea depunerii unei aplicatii POR vizând „planificarea strategica pe termen mediu si lung”. Pentru realizarea a doua SF-uri vizând alimentarea cu gaz si energie electrica a Centrului de Afaceri, edilii vor cheltui alte 210.000 RON. De asemenea, 140 de blocuri de locuit din Bacau vor primi sume de ordinul a 12 – 15.000 RON in vederea efectuarii de studii privind reabilitarea termica. Edilii au mai bugetat alte 450.000 RON, constând in participarea municipalitatii la capitalul social al societatii care va administra Centrul de Afaceri.

      Asistenta tehnica de 1 milion de euro

      Capitolul protectia mediului beneficiaza de aproximativ 5 milioane RON (50 de miliarde lei vechi) pentru plata de studii si documentatii. Asistenta tehnica pentru Parteneriatul Public Privat vizând concesionarea administrarii noii gropi de gunoi ii va costa pe edili 1 milion de euro. Pentru darea in functiune a depozitului ecologic, Primaria va realiza studii si documentatii de 200.000 RON. Contributia municipalitatii la capitalul social al NOVABAC SA se cifreaza la 600.000 RON (6 miliarde lei vechi) suma bugetata pentru anul in curs.
      Asistenta tehnica pentru proiectul de retehnologizare a retelei de termoficare din Bacau va costa Primaria suma de 5,2 milioane RON (52 miliarde lei vechi).

      Studiul de circulatie revine in prim-plan

      Capitolul Transporturi nu a fost nici el neglijat, conducerea municipalitatii propunând suma de 1,7 milioane RON (17 miliarde) pentru finantarea documentatiilor tehnice. Primaria vrea sa realizeze un studiu de circulatie contra sumei de 228.000 RON. Zeci de strazi sunt prinse in buget cu sume modice necesare realizarii de studii, documentatii sau expertize.
      Lucian Bogdanel

      Alcoolul castiga tot mai mult teren in scoli

        de
        Deșteptarea
        -

        Elevii bacauani ingroasa numarul pacientilor consumatori de bauturi alcoolice

        Potrivit unui studiu realizat recent de Agentia Nationala Antidrog peste 70 la suta dintre elevi consuma bauturi alcoolice, motiv serios de îngrijorare pentru profesori si parinti. Conform studiului, majoritatea tinerilor recunosc ca nu se abtin de la consumul de bauturi alcoolice, uneori din obisnuinta, dar, de cele mai multe ori, din dorinta de a nu fi mai prejos decât colegii sau pentru a se distra.

        Elevii sunt tot mai atrasi de bauturile alcoolice. Studiile realizate de mai multe institutii scot la iveala statistici ingrijoratoare. Fie din curiozitate, fie din cauza anturajului sau pur si simplu din dorinta de a fi in centrul atentiei, de a atrage privirile, tinerii recurg tot mai des la consumul de alcool. La capitolul consum de alcool in scoli, ultimele date eliberate de Centrul National de Statistici in Educatie arata ca peste 45 la suta dintre elevi consuma cel putin o bautura alcoolica pe saptamâna, iar peste 5 la suta din ei consuma bauturi in scoala. Mai mult, 55 la suta dintre elevii de clasa a XII-a au raportat un grad ridicat de consum de alcool pentru vârsta lor, iar cei din clasele a IX-a au un procent de 36 la suta cu un consum inacceptabil de alcool. Clasele a X-a au 42 la suta, iar clasa a XI-a detine un procent de 49 la suta consumatori de alcool.

        Cresteri ingrijoratoare

        Centrul de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) al Jude?ului Bacau are in evidenta zeci de astfel de cazuri. Pentru prevenirea consumului de alcool, Centrul deruleaza in scoli proiecte, campanii si activitati de informare – educare, promoveaza implicarea voluntarilor (elevi, studenti, specialisti) în activitati de prevenire, colaboreaza cu institutiile si autoritatile publice locale, cu organizatiile neguvernamentale. “Numarul de tineri care consuma alcool, pe lânga droguri si tutun, a crescut îngrijorator în ultima perioada. Acesta problema nu se rezolva doar daca parintii doresc asta, de multe ori nefiind pregatiti pentru a face fata unor astfel de situatii. Problema nu se va rezolva niciodata daca cel în cauza nu depaseste faza de negare, daca nu considera o problema comportamentul de consum si tot ce decurge din acesta”, a explicat inspector Marta Butnaru, specialist Educatie – Invatamânt la CPECA Bacau. In plus, specialistii Centrului ofera persoanelor consumatoare de substante toxice, gratuit, servicii de evaluare (medicala, psihologica si sociala) si consiliere psihologica individuala sau de grup.

        Factori de risc

        Specialistii spun ca perioadele de tranzitie, cum ar fi instalarea pubertatii sau divortul parintilor, pot duce la consumul de alcool. Parintii ar trebui sa isi invete copiii ca desi viata poate fi uneori grea sau stresanta, consumul de alcool, in dorinta de a trece peste perioadele grele, doar inrautateste situatia. Copiii care au probleme de autocontrol sau au un respect scazut de sine sunt mai expusi abuzului de alcool. Un risc crescut il prezinta si copiii care nu se simt legati de familiile lor sau cei care se simt diferiti, ca infatisare sau ca situatie economica.
        Roxana Neagu

        Copii de 12 ani, consumatori cronici

        Licoarea lui Bachus a inceput sa fie indragita de catre tot mai multi adolescenti, dar chiar si de catre copii aflati la o vârsta destul de mica. In 2010, in Spitalul de Pediatrie Bacau au ajuns, dupa ce au consumat o cantitate insemnata de alcool, 19 pacienti. Cum era de asteptat, intre cei diagnosticati cu intoxicatie etanolica ponderea o detine sexul barbatesc. Dar si doua fete au ajuns la spital dupa ce au baut fie o tarie, fie vin. In ce priveste zona din care provin, cei mai multi dintre acesti pacienti (13) au fost din mediul rural. Majoritatea aveau intre 15 si 17 ani, dar medicii pediatri s-au confruntat cu un caz de coma alcoolica si la un copil de opt ani. “Este ingrijorator pentru ca tot mai multi copii isi gasesc distractia in bautura, ne-a spus dr. Aurelia Taga, managerul spitalului. Inregistram tot mai multe cazuri de intoxicatie voluntara cu alcool. Mult mai putine sunt cele accidentale si se intâlnesc la copiii foarte mici. In schimb, am avut si copii de 10-12 ani care au spus ca se consuma bauturi alcoolice in familie, iar fata lor arata ca si ei obisnuiesc sa bea de mai multa vreme. Conteaza mediul familial, dar si anturajul in care au intrat.” Copiii care au fost adusi la spital ca urmare a faptului ca au baut vin, tuica sau alte feluri de tarii erau in stare comatoasa. Ei au fost in coma de gradul I, II sau III. Dupa ce medicii pediatri au facut eforturi mari pentru a-i salva, când s-au trezit din betie, pacientii s-au manifestat violent, fiind greu de stapânit. Si chiar daca si-au revenit ei risca sa faca o boala cronica la ficat, pancreas sau alt organ vital, in cazul in care nu vor renunta la bautura. (E. Tintaru)

        Statistici dure:

        Circa 15 la suta dintre elevi recunosc ca au baut alcool înaintea vârstei de 11 ani. Acesta este rezultatul unui sondaj realizat la nivel national, dat publicitatii. In acelasi chestionar, peste 3 la suta dintre elevi au afirmat ca s-au si imbatat inaintea vârstei de 11 ani. Ponderea celor care spun ca s-au imbatat la vârsta de cel putin 15 ani este mult mai mare: 24,4 la suta. Printre bauturile consumate de elevi, pe primul loc este berea, urmata de vin si bauturile slab alcoolizate. Consumul de alcool are loc in cluburi, discoteci, baruri, dar si la petreceri si baluri scolare. Ponderea celor care nu au consumat alcool niciodata este de numai 12 la suta, conform aceluiasi studiu, care a fost realizat pe un esantion de 2.662 de elevi cu vârste cuprinse intre 14 si 16 ani.

        Orele de curs in baruri

        Politistii bacauani au desfasurat in 2010, in sistem integrat, 447 de actiuni, la care se mai adauga si 1.090 de verificari la unitatile economice din apropierea scolilor. Din pacate din ce in ce mai multi elevi prefera sa-si petreaca orele de curs in baruri. In urma activitatilor desfasurate de oamenii legii au depistat 668 de elevi chiulangii, care s-au refugiat in baruri pentru a se distra si a bea. In acelasi timp au fost sanctionati si vânzatorii din birturi, care ofereau spre comercializare elevilor atât bauturi alcoolice, cât si tigari.

        „Au fost situatii in care tinerii au recunoscut ca, in loc sa mearga la scoala, prefera sa se duca în baruri ori sa mearga acasa la diferiti colegi pentru a se distra, incluzând in distractie si bautura. Daca initial totul incepe din pura curiozitate, in timp, alcoolul devine un viciu."
        Lucica Dandu – psiholog, inspector specialitate invatamânt special si consilier psihopedagogic

        Casa Alecsandri, incendiata de doua ori in aceeasi zi

          de
          Deșteptarea
          -

          Mâna criminala? Joaca de Anul Nou? Nu se stie înca. Cert este ca pentru cultura bacauana 2011 a început prost.

          Pe 1 ianuarie, în jurul orei 14, doi tineri se „jucau“ cu brichete în jurul casei din strada G. Apostu, nr. 9. Au sfârsit prin a aprinde niste saltele din camera care da spre Comunitatea Evreiasca. Au venit pompierii, si-au facut datoria, fara sa stie ca peste nici doua ore vor repeta traseul. De data aceasta, cei doi au gasit înca 5-6 ajutoare (atentie, nu erau boschetari!) si, dupa un antrenament la batatorul de covoare, au reluat „jocul“. „De ce nu i-ati oprit, când ati vazut ca au asupra lor bidoane cu benzina?“ a întrebat cineva din cei adunati acolo la al doilea incendiu, de la ora 15,30. „Nu mi-am imaginat ca au altceva decât bautura, ca doar e Anul Nou. Si apoi nu pareau beti“, a raspuns Dorina Lapusneanu, locatara din blocul vecin, care a anuntat la 112 si primul, si al doilea incendiu. Aceiasi pompieri s-au luptat cu craterele din camere, apoi cu bezna si abia la urma cu focul. De data aceasta s-au prezentat si autoritatile. I-am cerut imperativ primarului Romeo Stavarache sa fie pazita casa macar de un politist de la Comunitara, dar m-am ales cu o veste dramatica: 175 de posturi de politisti au fost restructurate. I-am prezentat doua elemente noi ale cazului „Casa Alecsandri“, pe care nu le stia: S.C. INFOTERRA, care a cumparat imobilul, a decupat din ansamblul de 1416 mp – pentru care a achitat, în anul 2000, 770 milioane lei – doar portiunea corespunzatoare casei propriu-zise (circa 300 mp). O copie a noului act de vânzare-cumparare se afla la Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National Bacau. Al doilea element de noutate este refuzul Ministerului Culturii de a-si exercita dreptul de preemptiune asupra cladirii, transferându-l, în 2010, autoritatilor administrative locale si judetene. Noul proprietar ne-a comunicat pretul casei: 250.000 de euro. „E foarte mult!“ a replicat Romeo Stavarache. „Aveti dreptate, dar haideti sa negociem cu aceasta firma. Niciodata nu s-a produs o întrevedere cu reprezentantii lor din România. Mâine dimineata, de exemplu…“ „Nu, dimineata sunt la biserica. Pe la prânz, da…“
          Ma apropii si de Dumitru Braneanu, care e de acord cu întâlnirea. Astept doar un semn… Discutiile au loc la 3-5 metri de locul unde pompierii înca se straduiesc sa înabuse orice urma de foc. Fiecare lovitura de târnacop în plafon si apoi în acoperis are ecou în inima noastra. Îl implor pe (sub)ofiterul care dirijeaza operatiunea sa ia seama de ceea ce scrie cu litere imense pe zid: PERICOL DE PRABUSIRE. Ramas singur, ma plimb de la unul la altul, rugându-i pe cei de la ISU, Jandarmerie, Politia Locala, Pompieri sa desemneze pe cineva care sa ramâna de paza. „Locul asta nu e numai al lui Vasile Alecsandri. Aici au fost proprietatile lui Rosetti-Tetcanu, alaturi e Comunitatea Evreiasca“, ma sustine Ioan Cosma, care locuieste vizavi de casa cu pricina. „Imaginati-va ce se poate întâmpla pe întuneric, în conditiile în care aici este un regulator de distributie a gazului metan. Doamne fereste!“ (Dorina Lapusneanu). „Sunt patru stâlpi pentru iluminatul public si, din 27 decembrie, nici unul nu are bec! De la 9 seara pâna spre miezul noptii, parca-i aduna cineva pe toti copiii si tinerii din zona. Atunci ar trebui sa vina Politia Primariei si sa-i trimita acasa, nu dimineata, când ei dorm“ (Elena Manea, locatara în blocul vecin cu casa). La ora 21,50, merg la Sectia nr. 2 a Politiei municipiului si depun o sesizare în numele Societatii Cultural-Stiintifice „Vasile Alecsandri“. Este atasata la dosarul înaintat Parchetului, referitor la evenimentele cu autori necunoscuti. Mi se promite ca patrula care intra în schimbul III, de la ora 22, va îndesi supravegherea imobilului.
          Ce-i de facut? 1. De negociat cu proprietarul casei asupra sumei propuse de acesta. De fapt, legea îi poate impune încredintarea obiectivului unui organism apt sa o protejeze în mod real. 2. Consiliul Local sa renunte la achizitionarea Casei „La Michele“ (cu importanta culturala aproape de zero). Cei 450.000 de euro aprobati de consilieri sa fie dirijati catre cumpararea si reconstructia Casei Alecsandri, monument de arhitectura de importanta nationala. S-ar împlini astfel Hotarârea Consiliului Local din 2007 privind achizitionarea imobilului. 3. Amenajarea Casei Alecsandri ca muzeu, pentru care este valabila cheta publica propusa la sfârsitul lui 2010. Sunt propuneri logice, dictate de bunul-simt al oricarui bacauan si român.
          Ioan Danila

          In prima zi din 2011, lucratorii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bacau au fost solicitati sa intervina in cazul unui incendiu care a izbucnit la Casa memoriala "V. Alecsandri", de pe strada George Apostu, din municipiul Bacau. Apelul telefonic a fost facut in jurul orei 14:00. Un echipaj de pompieri s-a deplasat imediat la fata locului. Incendiul izbucnise de la niste deseuri depozitate in interiorul cladirii. In scurt timp, focul a fost lichidat. Dupa alte patru ore, ISU Bacau a fost anuntat de producerea unui alt incendiu produs in monumentul de patrimoniu. De aceasta data flacarile au cuprins obiecte de mobilier aflate in casa memoriala, care apartineau oamenilor strazii, insa au ars si 15 metri patrati din tavanul casei. Pentru ca izolatia este din stuf, pompierii au fost nevoiti sa decoperteze plafonul, pentru ca incendiul sa nu se extinda. De aceasta data, focul a ars mocnit. Din primele verificari s-a stabilit ca principala cauza este folosirea focului deschis, in spatii inchise. Monumentul istoric, aflat in paragina de ani de zile, a devenit adapostul oamenilor strazii, care s-au aciuat aici. Cazul a fost preluat de politistii bacauani care au declansat o ancheta.
          Sinziana Filimon

          Fotbal / De la „Play of the Day” la „End of the Play”: Cursaru pune punct

          de
          Deșteptarea
          -

          Ramas departe de gazon in ultimul sezon, fostul golgeter al Ligii l se pregateste sa-si incheie cariera intr-un anonimat total.

          Onoruri, neimpliniri, regrete

          Se anunta o adevarata stea, dar nu a fost altceva decât un simplu meteorit. Un meteorit care s-a "stins" dupa doar doua sezoane, lasând in urma onoruri (titlul de golgeter, selectionarea in echipa nationala, rolul de protagonist in "Play of the Day" de pe CNN), dar si foarte multe regrete si neimpliniri. La 32 de ani, fostul atacant al FCM Bacau, Catalin Cursaru, este la final de cariera. Nu a mai jucat din primavara trecuta si, oricum, nu ar mai putea juca niciodata ca atunci când avea intreg fotbalul românesc la picioare.

          Legat de Tricolorul Breaza

          Stabilit la Ploiesti, Catalin Cursaru resimte, la rândul sau, efectele crizei financiare. Din pacate, nu este doar prizonierul crizei, ci si al unui contract fara viitor ce il tine legat de fosta divizionara B Tricolorul Breaza. Vara trecuta, Tricolorul a fuzionat cu Poli Iasi, iar Cursaru s-a trezit intr-o postura ingrata: a ramas fara echipa, dar nu a devenit jucator liber. "Am tot incercat sa rezolv aceasta situatie, insa lucrurile continua sa fie la fel de incurcate si in ziua de azi", spune Cursaru in prima zi a lui 2011.

          Si-a revazut golurile de Revelion

          Cel alintat odinioara Cursy-gol nu stie ce va fi, dar ii place sa-si aminteasca ce a fost. Isi revede deseori golurile. Si nu doar cu ochii mintii. In noaptea de Revelion, a calatorit inapoi in timp. A câstigat din nou titlul de golgeter al Ligii l dupa ce a "forfecat" poarta lui Dinamo si a marcat inca o data din vole contra Stelei. "De Anul Nou, n-am rezistat tentatiei si am intrat pe youtube pentru a-mi revedea reusitele. A fost placut si emotionant", marturiseste atacantul care ridica in picioare "Municipalul" bacauan.

          Un esec, mai multe motive

          "De fapt, cariera mea e legata numai si numai de FCM Bacau. Restul n-a contat in niciun fel", declara Cursaru, care, dupa ce s-a despartit de "galben-albastri", a incercat in zadar sa-si relanseze cariera. Motivul esecului? Greu de spus cu exactitate. Multi il leaga de ratarea unui transfer in strainatate. Altii spun ca, in cazul lui Cursaru, viata a luat-o inaintea fotbalului, iar unii dau pur si simplu vina pe ghinion. Ce zice Cursaru? "A fost câte putin din toate, dar cred ca cea mai mare greseala a mea este ca am avut prea multa incredere in unii oameni".

          Aceeasi poarta, alt atacant

          La nici un deceniu de la sezonul care il confirma drept cel mai eficace realizator din campionatul României, Catalin Cursaru se pregateste sa-si puna ghetele in cui. Probabil ca nu va exista niciun meci de retragere. Asta si pentru ca, de fapt, cariera lui Cursaru s-a incheiat cu mult inainte de 2011. Ultima intâlnire cu publicul bacauan a avut loc in august 2009, la un banal meci de B. FCM Bacau a spulberat cu 4-0 pe Tricolorul Breaza, nu inainte insa ca "vârful" oaspetilor, Catalin Cursaru sa rateze o mare ocazie la poarta dinspre peluza Nord. Era aceeasi poarta la care Cursy-gol marca din foarfeca impotriva lui Dinamo. Cursaru, in schimb, nu mai era acelasi atacant.
          Dan Sion

          Tenis: Primele campionate

          de
          Deșteptarea
          -

          Tenisul dezgheata anul sportiv 2011. In primele zile din ianuarie, la Bucuresti sunt programate doua campionate nationale. Grupe de concurs: 14 si 16 ani. La fiecare dintre ele, judetul Bacau aliniaza numerosi reprezentanti. In structura acestor competitii figureaza calificari cu 16 participanti, din care jumatate vor avansa pe tablourile principale cu 32 de locuri.

          Start

          Startul este dat de alinierea la fileu a categoriei 16 ani. Astazi, intre orele 14-16, se face confirmarea inscrierilor, iar pe 4 ianuarie se vor desfasura calificarile, faza in care joaca Teodora Rotaru (CSM Onesti), Luana Stanciu (SCM Bacau) si Tudor Burghelea (SCM). Meciurile de pe tabloul principal au loc in intervalul 5-9 ianuarie.

          Simplu si dublu

          Pentru nivelul 14 ani, data limita de retragere este 3 ianuarie. Dupa aceasta se vor inchide listele de prezenta in concursul care programeaza calificarile pe 9 ianuarie, iar tabloul principal in perioada 10-14 ianuarie. La ambele campionate nationale, primele din sportul românesc in 2011, se vor alcatui si tablouri de dublu, de câte 16 perechi.

          Dana Popa

          Murad, la alta categorie

          Primul medaliat national al Bacaului anul trecut, Vlad Murad, nu poate juca pentru a-si apara podiumul ocupat in 2010 la "nationalele" U16. Din 2011, tenismenul de la SCM Bacau a facut pasul la o categorie superioara de vârsta, U18. La campionatele U16, Vlad Murad si-a trecut in palmares doua medalii de bronz, la simplu si dublu, rezultate care l-au propulsat totodata in lotul României pentru Winter Cup. (D.P.)

          Ierarhii noi

          Inaintea "nationalelor" U16, Federatia Româna de Tenis a refacut, pe final de an, clasamentele interne de la aceasta categorie de vârsta. In baza acestor ierarhii s-au finalizat listele de acceptare in concurs:
          – 16 ani feminin: 8 (8). Andreea Gradinaru (CSM Onesti), 29 (27). Bianca Iorga (SCM Bacau), 30 (29). Ioana Dumitrasc (TC Bistrita), 58 (57). Teodora Rotaru (CSM Onesti), 71 (67). Andreea Badileanu (CSM Onesti), 79 (74). Ioana Sascau (CSM Onesti), 89 (84). Alina Munteanu (SCM), 104 (99). Luana Stanciu (SCM), 144 (134). Bristena Stefanescu (SCM);
          – 16 ani masculin: 32 (26). Vlad Murad (SCM Bacau), 71 (49). Madalin Dumbrava (SCM), 86 (87). Tudor Burghelea (SCM), 92 (92). Stefan Vasilache (SCM), 105 (105). Matei Avram (SCM), 135 (133). Alexandru Iancu (SCM), 147 (145). Tudor Diaconu (CSS), 177 (173). Razvan Vamanu (SCM), 199 (195). Sabin Saveluc (SCM), 206 (202). Stefan Casuneanu (CSM Onesti). (D.P.)

          Handbal masculin / Tineret, preliminarii CM: In linie dreapta

          de
          Deșteptarea
          -

          2011 se lanseaza cu preliminarii mondiale pentru echipa de tineret a României, din care fac parte patru reprezentanti ai Stiintei MD. O luna de cantonament are drept obiectiv grupa de calificare la turneul final din Grecia. Liberi pe 31 decembrie si 1 ianuarie, Cristian Ghita, Alexandru Tarâta, Gabriel Bujor, Stefan Grigoras si ceilalti "tricolori" s-au intors ieri la Izvorani, intrând in linie dreapta pentru campania de accedere intre cele mai bune selectionate U21 din lume.

          Sita cerne

          De preliminariile din Europa vor trece 8 echipe, câstigatoarele celor 8 turnee preliminare. Din oficiu merg Grecia (in calitate de tara organizatoare), Danemarca (detinatoarea titlului european in 2010) si Portugalia (vicecampioana continentala in anul proaspat incheiat). România joaca pentru calificare in Belgia, alaturi de tara gazda, Polonia si Ungaria. Perioada triajului mondial: 7-9 ianuarie.

          Singurii prezenti la "europene"

          Dintre echipele reunite in Belgia, reprezentativa "tricolora" este singura care, in 2009, a fost prezenta la Campionatul European, unde a ocupat pozitia a 13-a. Ghita, Tarâta, Bujor si Grigoras au asadar experienta unui turneu final, desfasurat in Slovacia (29 iulie – 8 august). La aceasta calificare si-a adus contributia si antrenorul Stiintei MD, Gabriel Armanu, "secund" al lotului national de tineret la vremea respectiva.

          Campanie mondiala

          In primele zile din 2011, cei patru "internationali" U21 ai Stiintei Municipal Dedeman se afla astfel in fata unei noi campanii de calificare. La cumpana dintre ani, bacauanii au schimbat scena continentala cu cea mondiala, abordând preliminariile CM dupa o luna de pregatire centralizata. Intre 2 si 6 ianuarie, "tricolorii" coordonati de Titel Raduta fac ultimele retusuri, iar apoi decoleaza spre Belgia ca sa cucereasca lumea.

          Dana Popa

          2005, ultima prezenta

          Precedenta participare a României la "mondialele" de tineret a avut loc in 2005. "Tricolorii" au câstigat grupa preliminara din Israel si au fost prezenti la turneul final din Ungaria. Cu doi actuali handbalisti ai Stiintei in lot, Costel Manea si Laurentiu Dinescu, reprezentativa U21 s-a clasat pe pozitia a VI-a, dupa Danemarca, Serbia si Muntenegru, Ungaria, Germania si Spania. Campaniile de calificare din 2007 (Turcia) si 2009 (Elvetia) au fost ratate. (D.P.)

          Ultima zi de vacanta

          Antrenamentele revin in actualitate pentru componentii Stiintei Municipal Dedeman. Handbalistii bacauani se bucura de ultima zi de vacanta, urmând ca pe 4 ianuarie sa strânga rândurile in vederea partii a doua din stagiunea 2010-2011. Elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan au avut o luna libera, timp in care li s-a recomandat un program individualizat de pregatire. Liga Nationala se va relua pe 12 februarie. (D.P.)

          Revelion cu repetitie

          de
          Deșteptarea
          -

          Fosti coechipieri la FCM Bacau, Gabriel Boghian si Alex David vor petrece la sfârsitul saptamânii

          Mosnegeste

          Pentru atacantul FCM Bacau, Gabriel Boghian noaptea de Anul Nou s-a dovedit mai degraba una soft. "Spre deosebire de anii trecuti, acum am stat acasa si m-am odihnit. Pot spune ca am petrecut Revelionul mosnegeste", a declarat, zâmbind, fotbalistul de 22 de ani.

          Revansa

          Boghian va avea insa prilejul sa se revanseze chiar saptamâna aceasta. Joi se va intoarce in România fostul sau coleg de la FCM Bacau si viitorul sau nas de cununie, Daniel Alex David. "Trebuie musai sa organizam o petrecere cu acest prilej. Alex are nevoie de putina distractie", a declarat Boghian.

          Diferente

          Lui David ii lipsesc din plin nu doar petrecerile, ci si familia. Fostul international de tineret evolueaza actualmente la formatia iraniana de liga a treia, Foolad Gostaresh si a preferat sa-si lase familia in România având in vedere diferentele culturale enorme dintre cele doua tari. "Imi e greu fara sotie si copil, dar locul lor nu e in Iran", a explicat bacauanul.

          Accidentare

          David, care evolueaza la Gostaresh alaturi de un alt fost coechipier de la FCM Bacau, Ciprian Manea, s-a accidentat la finalul anului, suferind o entorsa la glezna. Aflat in plin proces de recuperare, fundasul de 27 de ani va ramâne in România timp de aproximativ trei saptamâni, perioada in care campionatul iranian este intrerupt.

          Hat-trick

          “Finul” Boghian si “nasul” David se vor revedea astfel la mijlocul acestei saptamâni. “Boghi” nu a uitat ca in urma cu doua luni a primit de la Alex o pereche de ghete cu noroc. “La primul meci cu ele, am reusit un hat-trick. Pentru asta, trebuie sa-l cinstesc pe nasu”, a promis Boghian, care a incheiat in gluma: “Poate mai imi face vreun cadou”.

          Dan Sion

          Volei feminin, Challenge Cup: Studente harnice

          de
          Deșteptarea
          -

          Stiinta si-a reluat antrenamentele

          Obiectiv european

          Cine se scoala devreme ajunge departe. In 2011, voleibalistele Stiintei Bacau isi doresc, printre altele, un parcurs cât mai lung in Cupa Challenge. Deocamdata, ele lupta pentru calificarea in optimile competitiei, impotriva frantuzoiacelor de la Evreux. Pentru a pregati cât mai bine meciul tur, programat miercuri, 5 ianuarie, pe teren propriu, bacauancele au revenit pe terenul de antrenament inca din a doua zi a lui 2011.

          Fara vacanta

          "Practic, nici nu prea am putut vorbi de vacanta in aceasta perioada", a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, inainte de primul antrenament al anului, programat ieri-dupa-amiaza. "Vrem sa ne calificam in faza urmatoare a Cupei Challenge, chiar daca avem , din nou, nesansa de a juca meciul retur in deplasare", a precizat tehnicianul bacauan.

          Locul 6

          Frantuzoaicele sunt asteptate in Bacau in cursul zilei de astazi. Asemeni Stiintei, Evreux nu a mai jucat vreun meci oficial in ultimele doua saptamâni, campionatul francez fiind, la rândul sau, intrerupt. Dupa 11 etape, formatia pregatita de Emmanuel Fouchet se afla la mijlocul clasamentului, pe locul 6. In ultimele patru runde, Evreux si-a trecut in cont tot atâtea meciuri câstigate.

          D. Sion

          Lupte greco-romane: In platou

          de
          Deșteptarea
          -

          Inainte de Anul Nou, Eusebiu Diaconu a fost invitat la doua emisiuni programate in aceeasi zi la Bucuresti. Cel mai bun luptator de greco-romane al Bacaului s-a aflat mai intâi in studio la "Mos Craciun e campion", un program interactiv inedit in care telespectatorii intra in direct, timp de o ora (17-18), cu campionii olimpici, mondiali si europeni ai României. Detinator al titlului continental in 2007, Eusebiu Diaconu a revenit apoi in platourile de filmare dupa ora 20.00, in cadrul emisiunii "Nasul", unde a fost prezent in Loja Campionilor.
          Revenit acasa inainte de Revelion, sportivul legitimat la SCM mai sta in Bacau pâna pe 10 ianuarie. Dupa aceasta data, Eusebiu Diaconu pleaca in cantonament pentru a pregati un 2011 de foc, cu campionate europene si mondiale (criteriu de selectie pentru Jocurile Olimpice din 2012). (D.P.)

          Handbal feminin: Inceput de an la semicerc

          de
          Deșteptarea
          -

          Prima saptamâna din 2011 incepe in forta pentru handbalistele bacauane. Dupa ce au beneficiat de trei zile libere de Revelion, "studentele" reiau astazi antrenamentele. In Sala Sporturilor, de la ora 12.00, tehnicianul Ion Arsene a programat prima sedinta de pregatire din noul an.

          In serie

          La o zi dupa revenirea pe semicerc, Stiinta va sustine si un meci de verificare. Marti la prânz, echipa bacauana primeste vizita unei grupari de Liga Nationala, HCM Roman. In compania acestui adversar, elevele lui Ion Arsene si-au si inceput testele din intersezon acum doua saptamâni. De la esecul inregistrat atunci (27-46 in 75 de minute), "studentele" au tinut-o numai in infrângeri amicale.

          Cerc inchis

          Intre Craciun si Anul Nou, "studentele" au participat la un turneu organizat de CSM Ploiesti, unde au fost invinse pe muchie de cutit de gazde (30-32), prim-divizionara HCM Buzau (33-35) si Rapid (33-34). In acest interval, staff-ul tehnic a rulat tot lotul, cu obiectivul de a acumula experienta. Cercul se inchide tot cu HCM Roman, meci care, in principiu, reprezinta si ultimul test dinainte de reluarea campionatului.

          Cadru de lansare

          Divizia secunda se relanseaza pe 16 ianuarie, dupa o luna de pauza competitionala. La finalul primei jumatati a sezonului, Stiinta ocupa locul secund in Seria A, cu 22 p. obtinute in 14 etape. Echipa bacauana se afla la patru lungimi in spatele liderului CSM Ploiesti si cu un pas peste CSM Slobozia, in compania careia va sustine primul meci oficial din 2011. In mai, primele doua clasate vor participa la turneul pentru promovare.

          Dana Popa

          Top 10 la CSS Onesti

          de
          Deșteptarea
          -

          Clubul Sportiv Scolar din Onesti, condus de prof. Mircea Agapi, a desemnat primii 10 sportivi in 2010.

          Podium de onoare

          In fruntea clasamentului se afla multipla campioana nationala Ana Lenghen, componenta a lotului national de lupte libere al României. Anul trecut, ea a cucerit o medalie de bronz la Campionatele Europene (cadeti, U17). Pe locul 2 se claseaza badmintonistii Alexandru Blanita si Constantin Dragos, componenti ai lotului national si multipli campioni nationali. Pe cea de-a treia treapta a podiumului de premiere se afla Alina Leonte si Emilian Bucur, de la sectia de lupte libere. Ei sunt medaliati la campionatele nationale si componenti ai centrului national de pregatire.

          Badmintonul, la putere

          Doi badmintonisti, multipli campioni nationali si componenti ai lotului national, Claudia Tanase si Andrei Tanasa, ocupa locul 4 in clasament, iar pe locul 5 se afla Adina Dobrin (judo) si Tania Rusu (badminton), medaliate cu argint la intrecerile campionatelor nationale. Pe locul 6 se afla alti doi medaliati: Mihai Primicheriu (lupte libere, U17, câstigator al unei medalii de argint in campionatele nationale) si Razvan Ene (badminton), care a cucerit in 2010 argintul si bronzul la campionatele nationale. De la badminton provin si sportivii clasati pe locul 7, Mihai Dascalescu (aur pe echipe si argint la CN U19) si Victor Zarzu (junior III, medaliat cu aur la fnalele CN).

          La echipe

          Pe locul 8 au fost evidentiate voleibalistele Andra Patache si Teodora Puscasu (componente ale centrului national de pregatire). Fotbalistul Tudor Tudorache, component al centrului national de pregatire "Gilette", care este promovat la clubul Italian AS Roma, este clasat pe locul 9, iar pe locul 10 se afla fotbalistul Cezar Doru, component al centrului national de pregatire, promovat la echipa Ceahlaul Piatra Neamt.
          Ion Moraru

          Traditii si obiceiuri de Anul Nou

            de
            Deșteptarea
            -

            Trecerea de la moartea simbolic? a anului îmb?trânit la rena?terea celui nou

            Moment al trecerii dintre ani, s?rb?toarea Anului Nou are, pe lâng? semnifica?ia religioas? legat? de ziua Sfântului Vasile cel Mare, sensul unui timp care înnoie?te lumea. Înscris ca un moment sacru în evolu?ia calendaristic?, Anul Nou marcheaz? trecerea de la moartea simbolic? a anului îmb?trânit c?tre rena?terea celui nou. Ceremonia s?rb?torii, dominat? alt?dat? de obiceiul Calendelor lui ianuarie, a p?strat pân? ast?zi un caracter augural ?i un repertoriu de datini bogat ?i variat.

            Prin unele locuri se umbl? cu "colinda", ca la Cr?ciun, îns? cea mai frecvent? este datina "Plugul", întâlnit? pretutindeni în ?ar?. În trecut, a fost prezent? mai ales în Bucovina ?i Moldova, de unde s-a r?spândit ?i a ajuns în Transilvania, în Maramure? ?i în sudul ??rii, pân? în Muntenia ?i Oltenia.

            "Plugul mare", "Plugu?orul"

            Ceata cu "Plugul mare" este format? din copii mai mari ?i fl?c?i. Ei au un buhai, clopote ?i bice, uneori ?i un fluiera?, în sunetul c?rora rostesc ur?turi lungi despre b?dica Traian: "Diminea?? s-a sculat, / Pe ochi negri s-a sp?lat, / La icoane s-a închinat, / Pe cal a înc?lecat / ?i-n câmp a plecat / La arat ?i sem?nat. / ?i-a plecat într-o joi / Cu-n plug cu 12 boi, / Boi bourei, / În coarne cod?lbei, / În frunte ?inta?i,…, / Mai mâna?i fl?c?i! / H?i! H?i!.."
            În continuare, se vorbe?te despre arat ?i sem?natul "grâului de var?", secerat cu: "Seceri mari / Pentru secer?tori tari / ?i altele mai mititele / Pentru fete ochi?ele." ?i tot a?a pân? la m?cinat ?i la coacerea colacilor de c?tre "Dochia cea frumoas?", gospodina. Cercet?torii numesc ritualul "Povestea colacului", care se întâlne?te ?i la popoarele slave din apropiere.
            Prin unele sate din nordul Moldovei (Fundu Moldovei, Bosanci, G?ine?ti), apoi mai la sud, pe valea Tazl?ului, unii gospodari umbl? cu Plugul tras de patru boi, împodobi?i cu colaci în coarne, ?i acompania?i de buhaiuri ?i clopote mari. Cei mai buni ur?tori din sat rostesc cu talent urarea agrar?, desprins? din cea mai cunoscut? versiune – "Plugu?orul" (dup? textul clasic prelucrat de Vasile Alecsandri).
            Ur?turile de "Plug" sunt variate. În Bucovina se numesc "ur?turi", în alte p?r?i "plugu?oare", chiar "colinde". Ur?torii vorbesc despre trecutul lor falnic: "Noi suntem din F?g?ra? / De-a lui Drago? vechi urma?i…" Referitor la întemeierea Moldovei, afl?m de "Drago? cel viteaz ?i mândru / Ce-a sc?pat ?ara de zimbru, / El cu ghioaga ?i cu vorba / Ne-a întemeiat Moldova".
            În alte versuri se expune o adev?rat? filosofie a vie?ii: "Roata lumii se-nvârte?te / Unul moare ?i altul cre?te, / C? timpul tace ?i trece / ?i lumea pe to?i petrece. / Omu-n via?? se strecoar? / Ca gr?un?ele la moar?…" Totul se desf??oar? într-o atmosfer? ritual?, în care gesturile au semnifica?ia unor acte simbolice.

            Cu "Sem?natul", "Capra", "Ursul", "Cerbul"

            Ca o continuare a obiceiului de "Plug", copiii umbl? în diminea?a s?rb?torii cu "Sem?natul". În unele zone se merge cu "Sorcova": "S? tr?i?i, / S? înflori?i: Ca merii, / Ca perii, / Ca toamna cea bogat?, / Cu de toate îmbel?ugat?…"
            Cele mai animate sunt obiceiurile cu m??ti, cum ar fi: "Capra" ("?urca", "Brezaia"), "Ursul", "C?lu?ii" sau alte forma?ii, precum "Boul", "Vi?elul", iar, mai nou, "Cimpanzeul", "C?mila", "Stru?ul". Tineri travesti?i colind? în alaiuri pe uli?ele satelor ?i joac? pe la case în ritmul muzicii. Ei strig? la "Capr?": "?a, ?a, ?a, c?pri??, ?a, / Te-am adus din Africa / Cu hurmuz ?i cu petèli / C-a?a-i place mândrii mèli…"
            La "Urs" se strig?: "Ursul meu t?rcat pe bot/ Umbl? dup? miere mort…" Mai nou, s-au introdus ?i formul?ri, precum: "Ursul meu din Spania/ L-am adus cu sania, / L-am adus cu avionul / L-am hr?nit cu biberonul".
            În aceea?i not? se prezint? "alaiul Caprelor" de pe Valea Bistri?ei, unde, în ritmul tobei b?tute cu iscusin?? de cioban, grupul de capre execut? un dans vioi, care ne aminte?te de jocurile antice.
            "C?lu?ii" din zona Boto?anilor, "Cerbul" din Cotnari, "Ur?ii" din zona D?rm?ne?ti-Bac?u nu mai au nevoie de nicio  prezentare, aceste forma?ii sunt deja bine cunoscute ?i foarte îndr?gite de oameni.

            O adev?rat? stagiune de teatru popular

            "Teatrul popular" a ap?rut la noi prin secolul al XIX-lea ?i cuprinde reprezenta?ii dramatice populare, precum jocurile cu m??ti, teatrul de haiduci ?i teatrul cu subiecte istorice
            Printre datinile de iarn? se num?r? "Haiducii" ?i "Anul Nou", "Anul Vechi". La originea celor dou? obiceiuri, "Haiducii" ?i "Anul Nou", se afl? piesa "Jianul, c?pitan de ho?i" (scris? în 1850 de Matei Millo ?i I. Anestin), al c?rei personaj principal este haiducul Iancu Jianu.
            Unii locuitori de pe valea superioar? a Sucevei înc? î?i mai amintesc de "Malanca" (obiceiul apare într-o alt? form? ?i în zona Boto?anilor), de inspira?ie hu?ul? (sau rutean?), care era alt?dat? o Ceat? de capr? ?i mo?negi. Cu timpul, a c?p?tat aspectul unei nun?i ??r?ne?ti. Forma?iile teatrale din zon? ("Banda lui Jian", "Banda lui Gruia", "Banda lui Palenciuc," "Banda lui Brâncoveanu" ?.a.) se numesc ?i acum, cu un termen comun, "mal?nci".
            În unele sate, actorii acestor "piese de teatru" se numesc "Irozi", "Bumbieri", "Împ?ra?i" ?i sunt înve?mânta?i în costume bogat ornamentate. Mai demult, în Ardeal, de Anul Nou se jucau "C?lu?arii".
            Cetele teatrale sunt o prezen?? artistic? deosebit?. Produc?iile dramatice sau ale jocurilor cu m??ti dau ?i ast?zi o expresie aparte sentimentului de a tr?i în lumina tradi?iei ?i a bucuriei s?rb?tore?ti. Ast?zi, cu toate c? fenomenul teatral popular a suferit un regres din cauza înstr?in?rii, pe alocuri, de aceste forme ale culturii tradi?ionale, alte forma?ii, îndeosebi cele coregrafice ?i cu m??ti, mai anim? înc? lumea satelor de la noi.
            Cum se poate observa, Anul Nou este un prilej de aducere aminte a datinilor folclorice de odinioar?. ?i peste toate, în aceste clipe de înnoire general?, fiecare român este dornic s? aud? din glasul ur?torilor: "Anul Nou cu bucurie/La mul?i ani ca s? v? fie!…"

            Dr. Nicolae Cojocaru

            Preluare din Ziarul Lumina

            „O legenda vie a filologiei bacauane”

            de
            Deșteptarea
            -

            Asa am gasit ca merita sa fie etichetat profesorul, publicistul si traducatorul Ioan Grigoriu (22.08.1910, Bacau – 08.04.1992, Bacau), evocat miercuri, 15 dec., la Facultatea de Litere a Universitatii „Vasile Alecsandri“ din Bacau. si-au dat intalnire fosti discipoli si colaboratori, dar si gazetari, membri ai familiei si desigur studenti. Dupa cele aproape trei ore de amintiri, evaluari, propuneri, proiecte, s-au rotunjit cateva idei. Prima ar fi ca in a doua jumatate a secolului trecut, in urbea bacauana exista o viata intelectuala intensa, sustinuta de alte cateva nume: Dumitru Alistar, Traian Cantemir, Leon Levitchi s.a., pe de o parte, si Andrei Mocanu, Th. Fecioru s.a., pe de alta parte. Apoi, e de retinut ca invatamantul superior bacauan ii este profund dator contributiei celor doi stalpi de rezistenta ai Facultatii de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic de 3 Ani: D. Alistar si Ioan Grigoriu. (Ne referim, desigur, la specializarea limba si literatura franceza.) Din tot ce s-a spus s-a conturat fizionomia unui intelectual complet: foarte bine pregatit profesional, atent la pulsul vietii culturale din tara si din mediul francofon, talmacitor din literatura franceza, dar si… iraniana, scriitor prea exigent cu propriile-i productii, profesor daruit total catedrei.
            Cei trei urmasi ai profesorului au confirmat tabloul unui parinte model: „de o tandra autoritate“ (conf.univ.dr. Maria Smadu), adept al principiului „nu conteaza ce faci, ci cum faci“ (dr. Radu Grigoriu), incat merita sa ne vedem „la 150 de ani de la nasterea tatalui meu“ (Paul Grigoriu, inregistrat de Florin Filioreanu, de la Radio Romania-Actualitati).
            Ioan-Lucian Popa a avut, la Liceul „G. Bacovia“, unde a predat Ioan Grigoriu, cea mai mica nota la franceza, dar asa a invatat o buna carte. Ioan Mitrea a precizat ca profesorul bacauan urmase specializarea Istorie, fara a face caz vreodata de aceasta. Dumitru Zaharia, coautor cu cel evocat la „Monografia Liceului George Bacovia“, i-a laudat capacitatea de sinteza, desi cartea aparea la centenarul infiintarii Gimnaziului din Bacau (1967) si se cuvenea sa fie voluminoasa. Constantin Calin a radiografiat cu luciditate scoala filologica a Bacaului din acei ani. Ec. Cretu si-a amintit de intalnirile cu Iulian Antonescu, D.I. Suchianu, G. Lesnea s.a., organizate si de Ioan Grigoriu. Elena Circiu a trecut cu bine de la rusa la franceza datorita aceluiasi dascal. V. Spiridon a gasit un act de normalitate evenimentul, laudand buna intelegere din interiorul Catedrei de filologie. Elena Bonta a identificat o constanta a invatamantului filologic bacauan si atunci, si acum: telul era studentul. Ana Grama ne indeamna sa-i cultivam in continuare memoria. Nicolae Ciobanu: „Domnul Profesor a fost generozitatea personificata“. Victor Mitocaru a gasit ca gratie unor dascali ca Ioan Grigoriu, Institutul bacauan a ajuns foarte apreciat de studenti. Simina Mastacan: „Colectivul nostru de la limba si literatura franceza are un etalon in ceea ce au infaptuit profesorii de ieri“. Desi absenti, din motive obiective, Elena Bulai, Elena Murariu, Laura Anghel, Calistrat Costin au adaugat o linie de lumina la un portret deja stralucitor. Din afara, i-am ascultat pe St. Spulber („La sedinte, il vedeam pe Ioan Grigoriu compunand epigrame…“), Marioara Popovici („Sotul meu i-a fost coleg de banca“), Vasile Robciuc s.a.
            Ca initiator si coordonator al manifestarii, nu am mai ajuns sa spun decat ca actiunea prefateaza un program special din 2011, asezat sub genericul „50 de ani de invatamant superior bacauan“.

            Ioan Danila

            Fotbal, Liga a lll-a: Planul B

            de
            Deșteptarea
            -

            Uneori, 13 poate fi cu noroc. Mai ales când este vorba de 13 goluri marcate in tot atâtea etape. Golgeterul FCM Bacau in turul de campionat, Catalin Vraciu, si-ar dori ca sezonul de primavara sa-i dubleze cifra realizarilor. „As minti daca as spune ca nu ma intereseaza sa marchez cât mai multe goluri. Cel mai important obiectiv al meu ramâne insa revenirea in liga secunda cu FCM Bacau”, a declarat atacantul „galben-albastrilor”.

            – Catalin, cum ai caracteriza turul de campionat?
            – Unul foarte bun. Sa nu uitam ca noi in vara am luat-o practic de la zero, cu un lot total diferit fata de cel avut in sezonul precedent. Meritul nostru este ca ne-am “sudat” destul de rapid, alcatuind un grup unit atât in teren, cât si in afara lui. Iar rezultatele vorbesc in favoarea noastra: ne-am aflat in permanenta pe primul loc, incheind turul fara nicio infrângere si cu doar doua rezultate de egalitate.
            – La cea de-a doua remiza, din meciul cu Otelul II Galati, o contributie decisiva ai avut si tu. Numai ca nu in sens pozitiv.
            – Daca vreti sa ma credeti, nici acum nu-mi pot explica de ce am jucat atât de slab. Parca n-am fost
            eu; eram moale, fara vâna. Oricum, sper sa ma revansez in retur.
            – Apropo de retur, cât de important va fi meciul cu Sport Club, principala voastra urmaritoare?
            – Va conta mult, bineinteles, dar nu va fi decisiv. Noi pornim cu avantajul ca vom juca pe terenul si, implicit, pe “adevarul” lor. Si daca tot aminteam de revanse, sper sa ne luam una si in acest meci, razbunând astfel acea remiza fara goluri de acasa.
            – Daca tot vorbim de adversari, care ti s-a parut cel mai dificil meci din tur?
            – Cred ca cel de la Roman. Petrotub s-a dovedit o echipa foarte bine organizata, cu mare experienta. La fel de adevarat este insa faptul ca daca noi n-am fi ratat atât de mult sau, mai bine spus, daca portarul lor n-ar fi fost intr-o forma atât de buna, am fi câstigat mult mai clar.
            – Cel mai frumos gol marcat de tine?
            – Ar fi doua. Cel cu Rapid Suceava, când am inscris printr-un lob cu spitul de la marginea careului si cel din ultima etapa, cu Cetatea Târgu-Neamt, când am sutat de pe loc sub transversala.
            – Ce fel de gol nu ti-a iesit in tur si l-ai pastrat pentru retur?
            – Orice gol marcat are importanta sa, mai ales daca este dublat si de un rezultat bun. Am mai spus-o si repet: obiectivul meu si al intregii echipe este sa sarbatorim la finalul campionatului revenirea in liga secunda, de unde am fost retrogradati pe nedrept.
            Dan Sion

            Handbal feminin: Reprezentatie finala

            de
            Deșteptarea
            -

            Infrângeri pe muchie de cutit in toate meciurile din cadrul turneului amical de la Ploiesti. Dupa ce in ziua inaugurala au cedat cu 30-32 in fata gazdelor de la CSM, respectiv 33-35 cu prim-divizionara HCM Buzau, “studentele” au inchis “patrulaterul” si anul 2010 cu un esec la limita in compania Rapidului: 33-34.

            Ratari

            Dupa ce au intrat in avantaj la pauza, 20-16, intr-o jumatate de ora in care au condus chiar si cu sapte goluri, elevele lui Ion Arsene au scazut ritmul in ultima repriza sustinuta in acest an. “Au aparut foarte multe ratari din situatii clare si asa am pierdut”, a explicat tehnicianul Stiintei, care a rulat si in acest meci tot lotul avut la dispozitie. Pe lista marcatoarelor s-au inscris Chiper (12), Matei (7), Vântu (5), Burghel (5), Niga (2) si Ilisescu (1).

            Liber de Revelion

            Daca bilantul rezultatelor de la Ploiesti este unul negativ, in schimb concluziile dupa singurul turneu amical prins in programul de iarna se prezinta in note calde. “Per total sunt multumit de efortul facut, in conditiile in care am avut de disputat trei meciuri in 24 de ore. Mi-a placut de asemenea modul in care fetele au stiut sa se bata”, a declarat Ion Arsene, acordându-le elevelor sale o mini-vacanta pâna pe 3 ianuarie. Ca sa intâmpine noul an alaturi de cei dragi.

            Dana P.

            Gimnastica: Convocare sub tricolor

            de
            Deșteptarea
            -

            Antrenorul Cornel Agop preia, din 2011, lotul national de junioare de la Onesti

            Lovitura de imagine in gimnastica bacauana. Pe final de an, coordonatorul sectiei de specialitate de la SCM Bacau a fost convocat sub tricolor. Din 2011, Cornel Agop preia conducerea lotului olimpic de junioare de la Onesti. Sectia de la SCM ramâne pe mâinile antrenoarei emerite Vasilica Agop, ajutata de doua foste gimnaste care au imbratisat cariera de tehnician.

            In echipa

            In vizorul Federatiei Române de Gimnastica s-au aflat ambii soti Agop, dar la lot merge un singur membru al familiei. “In caz ca plecam amândoi, nu stiu daca celelalte colege puteau tine pasul cu cerintele actuale”, a explicat Cornel Agop. “N-am plecat impreuna deoarece n-am vrut sa-mi las fetele singure acasa. In sala cred ma voi descurca, cu ajutorul colegelor vom face treaba buna”, a completat Vasilica Agop.

            Colaborare

            “Oricum, n-o sa fim chiar singurele, sotul meu ne va vizita macar din saptamâna in saptamâna, nu ne lasa balta”, a mai spus Vasilica Agop, care se va ocupa de pregatirea fetelor impreuna cu Daniela Bordian si Alexandra Rosu Tala. “Sper ca vor face fata cu cei 14 sportivi care vor intra in concursuri anul viitor. Bineinteles ca voi veni si eu la baza, o data sau de doua ori pe saptamâna, sa ajut acolo unde este normal sa pun mâna si sa dirijez activitatea sectiei in colaborare cu clubul”, a subliniat coordonatorul gimnasticii bacauane.

            Activitate

            La Onesti, lotul de junioare isi va incepe activitatea pe 5 ianuarie 2011. “Sper ca pâna la finala campionatului national, din iunie, sa pot realiza lucruri deosebite cu copiii pe care ii voi avea sub coordonare”, a mentionat Cornel Agop, având in vedere si alte sportive bacauane pe care sa le promoveze in cantonamentul de la Onesti. In pepiniera de performanta a gimnasticii românesti.

            Dana Popa

            O provocare noua
            Pentru antrenorul emerit Cornel Agop, convocarea la lotul national reprezinta o provocare noua. Desi a mai avut solicitari din partea Federatiei si in trecut, coordonatul sectiei de la SCM nu a dat curs niciunei oferte. Ce l-a determinat sa-si schimbe optica si sa intre in galeria antrenorilor de "nationala"? "2010 a fost un an foarte greu pentru noi ca sectie, cu multe promisiuni, dar cu putine realizari. Când spun promisiuni ma refer la club, unde s-au promis multe fara sa se realizeze nimic. Am considerat ca este mai bine ca in astfel de conditii sa ma preocup de lotul national, cu intentia de a lua alti copii pentru pregatire in sistem centralizat. Altfel nu putem da inainte conform standardelor care sunt la ora actuala", a explicat Cornel Agop. Prezent la inceputul lunii decembrie la un curs de perfectionare organizat de Federatia Româna de Gimnastica, antrenorul bacauan a subliniat ca "din 2011 cerintele sunt cu totul altfel in prega – tirea copiilor si atunci cred ca in conditii de lot pot realiza o pregatire cores punzatoare, cu doua antrenamente pe zi. De aceea urmeaza sa iau si alti copii acolo". (D.P.)

            Reprezentare pe toate planurile
            Odata cu transferul antrenorului Cornel Agop la lotul de junioare de la Onesti, gimnastica bacauana va fi reprezentata in toate cele trei centre de specialitate ale României. Diana Teodoru, care s-a pregatit in acest an la Onesti, va face pasul spre cantonamentul de la Deva la inceputul anului viitor, iar Madalina Neagu se antreneaza la Izvorani alaturi de Octavian Belu si Mariana Bitang. “Asteptam o comportare buna pe toate planurile“, a subliniat antrenorul Cornel Agop. (D.P.)


            Gimnastele de lot national ale Bacaului au venit sa se pregateasca acasa in perioada Sarbatorilor: De la inceput

            Vârfurile de azi ale gimnasticii bacauane s-au intors in sala in care au facut primii pasi in acest sport, sub bagheta antrenorilor Cornel si Vasilica Agop. Daca de la loturile nationale au primit liber de Sarbatori, Madalina Neagu si Diana Teodoru nu au intrerupt insa activitatea sportiva. Urmeaza un program strict si continua antrenamentele sub supraveghere de specialitate.

            Revedere

            “Avem ocazia sa facem pregatire cu totii, alaturi ce copiii care vin la sala. Bucuria mea si a sotiei mele este ca le mai putem instrui pe fete sa nu prinda in greutate cât stau acasa, pentru a fi corespunzatoare cerintelor antrenorilor de la lot“, a remarcat Cornel Agop, in timp ce sub privirile lui gimnastele de lot national ale Bacaului
            isi lucrau exercitiile specifice.

            Zbor de performanta

            De când si-au luat zborul spre marea performanta, Madalina Neagu si Diana Teodoru au mai trecut prin Bacau doar fugitiv, aflându-se in programul de cantonament. Un program care, in 2010, s-a concretizat in rezultate interne si internationale. Cel mai pretios trofeu a fost, de departe, argintul european cucerit de Madalina Neagu cu echipa de junioare a României.

            Plan international

            “Ne bucuram ca am obtinut un rezultat bun. In afara de aceasta medalie n-a prea fost insa mare lucru pentru mine in 2010, sper sa-mi mearga mai bine anul viitor”, spune Madalina Neagu, debutanta intr-o intrecere continentala. Cu ochii pe competitiile internationale sta de-acum si Diana Teodoru, promovata de la Onesti la Deva dupa ce in 2010 a obtinut un bronz national la sarituri.

            Stafeta

            “N-am prea avut când sa vorbesc cu Madalina despre atmosfera de la Deva, dar sunt sigura va fi bine”, este increzatoare Diana Teodoru, care considera ca “2010 a fost un an mai usor decât precedentele, fiindca am concurat la acelasi nivel si stiam câteva elemente. Mi-as fi dorit insa mai mult la sol”. Prin plecarea la Deva, Diana preia stafeta de la Madalina, componenta acum a lotului de la Izvorani coordonat de Octavian Belu si Mariana Bitang.

            Ca acasa

            “Este foarte frumos la lot, pregatirea decurge extraor- dinar de bine”, povesteste Madalina Neagu, care-si doreste cel mai mult sa scape de problemele sâcâitoare de la genunchi. “Voi munci mult mai mult si sper sa am rezultate mai bune”, anunta Diana Teodoru, gata de o noua provocare la lot. Pe circuitul Izvorani – Deva – Onesti, la loc de cinste se afla insa Bacaul. Borna de plecare, unde cele doua componente ale loturilor nationale revin când au ocazia si se simt intotdeauna ca acasa.

            Dana P.

            1...5.0995.1005.101...5.789Pagina 5.100 din 5.789

            		 ziare & stiri
            © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.