Navetistii din Balcescu se razvratesc

Conflictul dintre locuitorii comunei N. Balcescu si angajatii firmei Grup Atyc dureaza de doi ani. Clientii acuza ca merg inghesuiti, ca soferii injura si nu respecta orarul. Primarul are un maldar de reclamatii. Si CJ a primit sesizari. Pâna acum, firma a fost sanctionata doar cu somatii.

Navetistilor care circula pe traseul Nicolae Balcescu – Bacau si retur le-a ajuns cutitul la os. Un dosar plin de sesizari s-a strâns la primarie impotriva SC Grup Atyc SRL Târgoviste, care are licenta pentru acest traseu. Firma a mai avut probleme si anul trecut, locuitorii din N. Balcescu reclamând, atunci, ca merg inghesuiti, ca soferii nu respecta orarul, le vorbesc urât etc. Dupa interventia CJ si ARR, “au mai adus niste autobuze, dar asta nu a durat decât vreo trei saptamâni, dupa care le-au retras”, arata Anton Siler, edilul comunei. Cetatenii reclama, acum, ca “autobuzele care circula pe traseul Bacau – Nicolae Balcescu, linia 60, nu-si respecta programul”, soferii “aduc injurii calatorilor platitori de bilete si abonamente atunci când le reproseaza ceva”, apoi, “in orele de vârf ne inghesuie ca pe niste animale si ne pun viata in pericol.” Intr-adevar, traseul e unul aglomerat, numarul celor care invata sau lucreaza in Bacau fiind mare. La acestia se adauga pasagerii care vin in oras cu alte treburi. Cele mai mari probleme nu sunt, insa, in miezul zilei, ci dimineata si seara: “In intervalul 6,40 – 8,00 si dupa ora 18 e groaznic, oamenii stau ca sardelele, arata primarul. Sunt 30 de locuri, iar numarul calatorilor e dublu.”

“Noi vrem clienti multumiti”

Catalin Grigore, actionar al SC Grup Atyc SRL Târgoviste, afirma ca pe traseul Bacau – N. Balcescu masinile sunt supraincarcate doar uneori, mai exact atunci când Politia si ARR fac verificari, iar microbuzele altor firme dispar de pe traseu: “In mod obisnuit, inaintea noastra, opresc in statii masinile altor societati si din cauza asta nu e inghesuiala. Doar când sunt controale, acestea se retrag si autobuzele noastre se aglomereaza.” Ca nu e inghesuiala o arata si indicatorii economici, sustine administratorul firmei. Acestia evidentiaza, insa, incarcatura medie pe unitate de timp, nu ceea ce se intâmpla la orele de vârf, când numarul calatorilor se dubleaza. “Exista luni in care nu ne acoperim costurile pe traseul Bacau – N. Balcescu”, declara Catalin Grigore. Cu alte cuvinte, firma nu poate introduce mai multe masini, mai ales ca pe traseul acesta sunt si alti operatori, care au capat de linie la Sascut sau Galbeni. “Soferul nu are un plan, prin urmare nu are motive sa ia mai multi calatori, precizeaza administratorul. Eu nu pot sa spun ca nu exista nemultumiri si ca soferii nu gresesc. Avem un responsabil de zona, vom verifica cum stau lucrurile si vom remedia neajunsurile. Pe noi nu ne-a obligat nimeni sa desfasuram aceasta activitate, este interesul nostru sa fie multumiti calatorii. Din acest motiv, nu am marit pretul biletelor.”

Edilul va sesiza Ministerul Transporturilor

Anton Siler e decis sa puna capat acestei situatii: “Vom sesiza Prefectura, CJ, ARR si Ministerul Transporturilor, departamentul care se ocupa de licente. Chiar acum pregatim hârtiile.” In curând, la minister, vor avea loc licitatiile, iar edilul spera ca firma sa nu mai câstige traseul: “Data trecuta am sperat ca se vor indrepta si am oprit demersul, explica primarul. De data asta vom verge pâna la capat. Trei ani si-au batut joc de oameni, nu se mai poate.” CJ Bacau intocmeste programul judetean de transport si monitorizeaza respectarea lui, prin urmare poate lua masuri fata de operator. Pâna acum, nu prea a avut spor. Grup Atyc nu s-a conformat nici macar solicitarii CJ Bacau de a depune, in 2010, lista cu tarife, spre avizare. “In sedinta CJ de acum doua luni, noi am aprobat ca amenda sa mearga pâna la 10.000 de lei, arata Silviu Bondor, vicepresedintele CJ. Le-am trimis, in decembrie, o ultima somatie privind intrarea in legalitate si daca nu se vor conforma pâna la sfârsitul lui ianuarie vom trece la sanctionarea firmei.” Conformarea se refera, fireste, la depunerea propunerilor de tarife, dar Silviu Bondor precizeaza ca orice nereguli in trafic se pot transforma in amenzi. “Iar daca nici asa situatia nu se va remedia, CJ Bacau va propune ARR ridicarea licentei”, arata Silviu Bondor.
Silvia Patrascanu

La un an de la semnarea contractului de concesionare a Aeroportului, Dragos Benea, presedintele CJ, afirma ca “este cea mai mare nerealizare” a anului 2010. Declaratia a fost facut in sedinta CJ de sâmbata, in momentul prezentarii raportului de activitate. Tot sâmbata, Oana Chelaru, directorul regiei, a prezentat o informare privind stadiul derularii contractului. Conform acestuia, lucrarile de modernizare ar fi trebuit sa fie deja demarate. Din pacate, obtinerea actelor care stau la baza certificatului de urbanism – avizul Autoritatii Aeronautice Române (AAR), al Inspectiei in Constructii, acordul pentru retele de apa, electricitate etc. – s-a intins pe 6 luni. “Cel mai mult a durat obtinerea avizului de mediu”, a afirmat Oana Chelaru. Au fost si alte obstacole: Aerostar SA voia sa construiasca un hangar si avea deja avizul AAR, trebuia reautorizat Aeroportul, apoi s-a descoperit ca existau doua fâsii care se suprapuneau terenului public concesionat. “Relatia cu Blue Air nu e foarte buna”, mai ales ca regia a actionat-o in judecata, arata Oana Chelaru. “Noi suntem in proces de insolventa cu ei. Au datorii de 2 miliarde la noi, din care 900 de milioane sunt penalitati.” Blue Air are datorii si la utilitati. Compania recunoaste restantele, dar nu se grabeste sa le achite. Saptamâna asta, ar trebui ca CJ sa elibereze autorizatia de constructie pentru modernizarea Aeroportului. Problema e ca Blue Air are de achitat taxa de 33.000 de lei. “Compania zice ca nu ar trebui sa o plateasca pentru ca aeroportul va reveni judetului Bacau peste 35 de ani”, când expira contractul, a explicat Benea. Cum pâna acum Blue Air a fost mereu strânsa la punga, e greu de crezut ca va plati. Totusi, firma pare ca vrea sa inceapa lucrarile de vreme ce a venit cu un grafic in care sunt prinse, pentru 2011, realizarea pistei, a platformei si a terminalului. Oana Chelaru a precizat ca “era imposibil ca lucrarile sa fie realizate in 30 de luni de semnarea contractului”, prin urmare trebuie stabilit un nou termen: 30 de zile de la eliberarea autorizatiei de constructie. “Asta in cazul in care vom elibera aceasta autorizatie”, a precizat, sceptic, Dragos Benea, care apreciaza ca Aeroportul se afla in punctul “T 0”.
Silvia Patrascanu

S-au sucit ca la Ploiesti

In PDL Bacau socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din târg. Vineri, cu o zi inainte de sedinta Consiliului Judetean (CJ) in care s-a aprobat bugetul judetului pe 2011, conducerea filialei democrat-liberale vehiculase ideea ca Silviu Bondor ar trebui sa demisioneze, in semn de protest, din functia de vicepresedinte al CJ. Pretextul era ca fondurile bugetare au fost impartite pe criterii politice intre PSD si PNL. Bondor a "uitat" sa mai demisioneze, lasându-i pe consilierii Eugen Ochenatu (PDL) si Petrica Mihaila (PDL) sa "combata" alocarea politizata a bugetului.

Gabriel Berca, presedintele PDL Bacau, i-a solicitat lui Bondor, vineri seara, sa demisioneze din functia de vicepresedinte al CJ. Discutiile intre pedelisti au avut loc cu prilejul reunirii conducerii filialei, pe fondul unei nemultumiri generalizate fata de modul in care a fost impartit bugetul judetului. Surse apropiate PDL au dezvaluit ca Berca i-a cerut cu insistenta lui Bondor sa-si prezinte demisia chiar in sedinta de sâmbata a CJ, insa un grup de primari pedelisti – afirma aceleasi surse – au pledat pentru ramânerea in functie a vicepresedintelui. In cele din urma, Bondor nu si-a mai dat demisia, lasându-i in ofsaid pe consilierii judeteni Eugen Ochenatu si Petrica Mihaila, cei doi criticând in sedinta CJ modul discretionar in care au fost impartiti banii judetului.

"Nu ma intereseaza intelegerile oculte dintre Benea si Bondor"

Seful PDL Bacau a recunoscut ca a dorit o delimitare clara de alianta PSD – PNL formata in judetul Bacau, insa decizia a apartinut in cele din urma Comitetului Judetean de Coordonare, care s-a pronuntat pentru ramânerea pe functie a lui Bondor. "Optiunea mea a fost mai radicala, insa in interiorul biroului s-a decis ca socialistii lui Benea si Stavarache sa-l dea afara pe Bondor", a explicat Berca. El i-a aratat pisica vicepresedintelui CJ, declarând ca nu este interesat de "intelegerile oculte dintre Benea si Bondor", insa – a precizat Berca – acestea "vor fi platite la un moment dat". Berca a adaugat ca alianta PSD – PNL formata in judet demonstreaza ca "Stavarache se intoarce inapoi la timpul in care ii facea campanie electorala lui tatuca Iliescu" si ca, a dezvaluit senatorul pedelist, "daca va fi in interesul PDL voi candida la Primaria Bacau".

Telenovela administrativa

Inlocuirea din functia de vicepresedinte a lui Silviu Bondor a devenit o adevarata telenovela administrativa. Ea a fost anuntata când de Dragos Benea, când de Gabriel Berca. Ultimul care a transmis un "mesaj" in acest sens a fost Benea. El a lasat de inteles ca pâna in martie situatia vicepresedintelui Bondor ar putea fi transata, in contextul constituirii aliantei PSD – PNL. Presedintele CJ a catalogat inlocuirea din functie a lui Bondor drept "cea mai putin importanta", pe primul plan aflându-se votarea bugetului judetului. Principala nemultumire evocata de Benea se referea la modul in care Executivul a alocat fonduri pentru comunele afectate de inundatii in 2010. Mai multe comune conduse de primari PSD, intre care Asau si Palanca, nu au primit niciun leu de la Guvern, desi au fost grav afectate de inundatii produse pe râul Trotus. De aproape doi ani, in CJ Bacau functioneaza o alianta informala intre PSD si PDL. Aceasta isi are originea in guvernarea bicolora pe care cele doua partide au asigurat-o tarii in 2009.
Lucian Bogdanel

„Incerc sa ramân serios in aceasta zona a politicului si consecvent declaratiilor mele. A existat o discutie, insa forul politic a decis sa ma sustina in continuare. Am ramas pe aceleasi coordonate: când se va finaliza alianta PSD si PNL nu voi sta in calea fericirii nimanui.”
Silviu Bondor, vicepresedinte CJ

Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean (CJ) Bacau, a anuntat in sedinta CJ de sâmbata, 22 ianuarie, ca sefa Unitatii de Primiri Urgente (UPU) a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau, dr. Liliana Petrescu, “a plecat acasa”, adica a fost demisa din functie. Dragos Benea a precizat ca motivul pentru care aceasta a fost destituita este “relatia cu publicul, care a fost una defectuoasa”. Nu este admis, a afirmat Dragos Benea, ca un bolnav sa astepte 4-5 ore pâna când este vazut de un medic, iar asta tocmai la o sectie destinata urgentelor medicale. La baza deciziei au stat sesizarile trimise de bacauani. “Presedintele CJ a demis-o si, va rog, daca mai cunoasteti astfel cazuri, sa mi le comunicati”, a spus Dragos Benea, adresându-se consilierilor. Managerul spitalului, Dan Stoica, a fost luat prin surprindere de anuntul presedintelui CJ. „Nu am discutat inainte, dar presedintele CJ are dreptul sa ia decizii administrative, potrivit Legii 95/2006, pe care managerul este obligat sa le respecte.” Dan Stoica a mai spus ca „presedintele Benea a facut aceasta declaratie intr-un context mai larg, dupa ce spitalul a fost mediatizat in ultimul timp, mai ales in cazul tinerei incendiate.” Este vorba despre tânara care a ajuns la SJU pe 8 ianuarie dupa ce a fost stropita cu benzina si incendiata de doi barbati. Cazul ar fi trebuit sa atraga atentia cadrelor medicale, de la cele din UPU la cele din sectia in care pacienta a fost internata, si sa fie anuntat conducerii spitalului. In acest caz, managerul spitalului nu a luat nicio masura administrativa impotriva fostei sefe de la UPU, desi acum i se reproseaza greseli in comunicare nu doar cu publicul, ci si cu echipa manageriala a unitatii. Pentru ca nu a semnalat cazul conducerii, a fost pedepsit medicul sef al sectiei Chirurgie Plastica. O decizie cu privire la inlocuitorul dr. Liliana Petrescu va fi luata astazi. (S.P., M.D.)

Un nou scandal in sistemul bancar

Opt persoane, printre care si doi angajati ai sucursalei BCR Moinesti, sunt cercetate acum de catre politistii si procurorii bacauani intr-un caz de frauda, de peste 20 de miliarde de lei vechi.

Delapidare, abuz in serviciu, fals, uz de fals si inselaciune. Pentru comiterea acestor infractiuni comise la Banca Comerciala Româna – Sucursala Moinesti, opt persoane sunt invinuite intr-un dosar ce a ajuns acum pe masa procurorilor. Printre cei anchetati se numara si fostul director al sucursalei, deja demis, dar si un consilier clienti, de la aceeasi banca, caruia i s-a desfacut si lui cartea de munca. Suspectii, sase femei si doi barbati, sunt acuzati ca au acordat credite cu acte false si ca au luat bani din conturile clientilor. Frauda este una uriasa: peste 20 de miliarde de lei vechi (2 milioane de lei noi). Mai exact este vorba despre 1.900.000 RON si 100.000 de euro, la valoarea de atunci. Ancheta a fost preluata de Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau la inceputul lunii ianuarie 2011.

Doi ani de audieri

Procurorii sustin ca intr-o prima faza au fost inregistrate 17 sesizari. Pe parcurs, numarul acestora a crescut. Fapta s-a petrecut in 2008, dar abia acum a fost facuta publica. In ciuda faptului ca au trecut mai bine de doi ani de la demararea anchetei, nu au fost audiati toti invinuitii. “Modul de operare al angajatilor BCR Sucursala Moinesti era urmatorul. Intâi se lichida contul unui client. Apoi, pentru a acoperi debitul creat se lichida contul altui client si asa mai departe. O alta modalitate de fraudare era aceea de acordare a unor credite pe baza unor documente fictive”, a precizat procurorul Felix Banila, prim procuror al Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau. In urma primelor cercetari s-a stabilit ca doar trei persoane au fost pagubile, insa pe masura ce vor fi audiati noi martori, exista posibilitatea ca numarul acestora sa creasca. Se pare ca si actualul director al sucursalei BCR Moinesti a savârsit acelasi gen de fapte, dar acest lucru va fi probat de catre procurorii care instrumenteaza dosarul. In cazul in care cei implicati sunt gasiti vinovati, acestia risca o pedeapsa cu inchisoare de pâna la 15 ani.

La mijloc sunt doua spete diferite

Conducerea BCR a fost cea care a inaintat plângeri penale catre Politie. Corneliu Cojocaru, purtatorul de cuvânt al BCR, a declarat pentru DESTEPTAREA ca in acest scandal sunt la mijloc doua spete. “Sunt doua cazuri total diferite, in care sunt implicate doua persoane diferite. Vorbim in primul rând de acordarea de credite cu documente false, in care a fost implicat consilierul de clienti al bancii. A fost vorba de un singur angajat, care are deja desfacut contractul de munca. In aceasta fapta e si «grosul» banilor, adica in jur de 1.800.000 de lei si 100.000 euro, iar aici nu a fost pagubit niciun client. A doua fapta, pe care am stabilit-o tot noi in urma unor investigatii interne pe baza a doua sesizari venite din partea clientilor catre noi, este creata de fostul director, demis imediat, care s-a abatut de la normele bancare si a creat un prejudiciu reclamat de noi la Politie de circa 100.000 de lei. In acest caz, fostul nostru angajat a umblat in contul a doi clienti. Ambele fapte le-am sesizat noi la Politie in urma unor plângeri penale”, a precizat Corneliu Cojocaru, care a mai adaugat ca daca se va dovedi, in urma investigatiilor efectuate, ca cei doi clienti au fost intr-adevar pagubiti, banca va acoperi in totalitate pierderea. Cât priveste valoarea celuilalt prejudiciu al bancii (creat cu credite false), se va astepta decizia instantei, care va stabili cu exactitate vinovatii.

Politistii bacauani efectueaza cercetari

Reprezentantii Inspectoratului de Politie Judetean Bacau (IPJ) au confirmat cazul fraudei bancare din Moinesti. “Serviciul de Investigare a Fraudelor efectueaza cercetari, urmare a unor sesizari facute de catre câtiva cetateni, despre faptul ca, din conturile deschise la o sucursala din Moinesti a unei banci, le-au disparut sume de bani”, a declarat subinspector Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt al IPJ Bacau.

Faptele au fost comise inca din anul 2008

Parchetul de pe lânga Judecatoria Moinesti a demarat cercetarile inca din anul 2008. De atunci si pâna acum nicio persoana nu a fost trimisa in judecata. Pentru ca suma este atât de mare, pe data de 6 ianuarie 2011, dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Bacau. “Cazul a a fost preluat de noi la inceputul anului. Acum este in derulare un nou control. In urma acestuia vom vedea daca se vor concretiza noi infractiuni si in sarcina altor persoane. Vorbim despre o frauda de circa 24 de miliarde de lei vechi”, a mai declarat procurorul Felix Banila.

BCR a mai fost implicata in scandaluri bancare

Imaginea BCR a mai fost “sifonata” in 2009 si in alte doua fapte inregistrate chiar in municipiul Bacau. In zona de sud a orasului, bancomatul BCR a fost vandalizat, iar hotul nu a reusit decât sa distruga cititorul de card. Camerele de supraveghere ale bancii au surprins persoana care a atacat bancomatul si a fost identificata imediat de Politie. La numai o saptamâna diferenta, tot la un bancomatul BCR, de data aceasta din comuna Balcani, s-a inregistrat un adevarat jaf, bine planuit, de catre cinci tineri din Brasov, organizati intr-un grup infractional format din 11 persoane. Bancomatul respectiv era montat in peretele unui camin cultural si nu era supravegheat cu o camera de luat vederi. Trei dintre cei cinci infractori au intrat mai intâi inauntru prin efractie, dupa ce au fortat o fereastra din termopan. Când s-au asigurat ca locul e liber, au incercat sa sparga bancomatul pentru a sustrage cutia de valori in care se aflau peste 70.000 de lei noi. S-au folosit de mai multe leviere, de un flex, de ciocane si o dalta. Au sters urmele de afara, lasate pe zapada din fata imobilului, cu o matura si apoi s-a apucat de gaurit ATM-ul. Atunci au intervenit si politistii. Trei dintre infractori au fost prinsi pe loc. Ceilalti doi erau afara, in masini, cu motoarele pornite, gata de fuga. Tinerii prinsi au fost retinuti si preluati de procurorii DIICOT, iar pe numele lor s-a emis un dosar penal pentru savârsirea infractiunilor de constituire, aderare si sprijinire a unui grup infractional organizat, furt cu consecinte deosebit de grave si spalare de bani.
Roxana Neagu
Alexandra Zaharia
Sinziana Filimon

Societatea de termoficare, o „afacere” de familie

Timp de un an si jumatate (aprilie 2009 – noiembrie 2010), Madalin Birzu, fiul consilierului local Ilie Birzu (PNL) a figurat ca angajat al CET Bacau, pe postul de economist. Asta, in conditiile in care tatal sau este, de mai multi ani, membru marcant in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la societatea de termoficare, for prin intermediul caruia CET SA este condusa de Consiliul Local Bacau.
Consilierul penelist sustine ca nu a avut nicio legatura in angajarea fiului sau la CET si ca acesta este „un om la casa lui”. Relatia familiala nu este singulara in sânul societatii de termoficare. In ultimii 6 ani, aceasta a devenit un adevarat cuib al cumetriilor, nepotismului si pilelor.

Odrasla lui Birzu a lucrat la CET Bacau peste un an si jumatate, perioada in care a indeplinit functia de economist. Contractul a fost inregistrat la sfârsitul lui aprilie 2009 si s-a incheiat pe 1 noiembrie 2010, Madalin Birzu fiind trimis in somaj in urma restructurarii personalului societatii de termoficare. Membru marcant in AGA de la CET, consilierul penelist Ilie Birzu a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca pozitia sa in structurile de conducere ale societatii nu a avut nicio influenta asupra angajarii fiului sau. Birzu a mai precizat ca nu cunoaste detalii cu privire la activitatea prestata de acesta cât timp a lucrat pentru CET. „El este major, este la casa lui. Sa-l intreb eu acuma ce a facut la CET? Fiecare are treaba lui, de unde sa stiu cu ce s-a ocupat cât a lucrat la CET? El ma intreaba ce fac eu in Consiliul Local? Cred ca s-ar simti rau daca l-as intreba”, a declarat Birzu. El a promis, in schimb, ca va reveni cu detalii, insa – in cele din urma – a refuzat sa mai raspunda apelurilor telefonice facute de jurnalistii Desteptarii.

„Nu a lucrat in subordinea mea”

Reprezentantii societatii de termoficare au refuzat sa ofere detalii cu privire la munca prestata de angajatul Madalin Birzu. „Raspund la o solicitare oficiala in conformitate cu dispozitiile legale. In rest nu am ce sa discut”, a spus Marius Stanila, seful „Achizitiilor” la CET Bacau. Gabriela Mazilu, directorul economic al societatii, a recunoscut ca fiul lui Birzu a figurat drept angajat, insa nu in subordinea ei. „Nu a fost in subordinea mea. Eu va spun si imi asum ceea ce spun. Cu cea mai mare responsabilitate va spun ca nu a fost in subordinea mea. Mai multe nu am ce sa comentez”, a afirmat Mazilu.

„Verificam containerele de carbune”

Abordat de jurnalisti, Madalin Birzu a dezvaluit ca se ocupa de verificarea containerelor cu carbuni care ajungeau la CET. Birzu jr. a recunoscut ca nu avea experienta in munca, motiv pentru care leafa pe care o incasa lunar nu a depasit 1000 RON (10 milioane lei vechi). „Eram la verificat containerele de carbune. Veneau vagoanele, se cântareau si pe urma veneau hârtiile. Noi trebuia sa verificam daca corespundeau cantitatile”, a declarat el. Fiul consilierului local a mai spus ca beneficiaza de somaj in urma concedierii din noiembrie 2010. „In urma restructurarii au fost dati afara 150 de oameni”, a afirmat Madalin Birzu. Din datele consemnate la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM) rezulta ca contractul sau de munca a fost desfacut conform articolului 65 din Codul Muncii – Somaj. De asemenea, in perioada in care a lucrat la CET, fiul lui Birzu a figurat ca economist sef, angajat cu contract de munca partial, la SC Imadex SRL, firma detinuta chiar de Ilie Birzu. Contractul cu firma tatalui este in continuare in functiune, asta desi – potrivit declaratiilor lui Birzu jr. – statutul sau este de angajat trimis in somaj.

Cloaca de la CET, intre cumnati si cumetri

Relatia familiala nu e singulara in sânul CET Bacau, societatea de termoficare devenind in ultimii ani un exemplu de cumetrii administrative. La CET taie si spânzura cumnatul primarului Romeo Stavarache, Marius Stanila, insarcinat cu achizitiile publice (carbune, combustibili, servicii etc). Seful grupului de cogenerare, inaugurat in 2008, este Florin Goga, unul dintre asociatii primarului Stavarache in societatea Prod Cresus. Gabriela Mazilu, directorul economic al CET, apare drept cenzor al societatii Vinalcool SA, detinuta de consilierul local Lucian Ciubotariu (PNL). In Consiliul de Administratie al CET este membru Gabriel Stanica Lupu, presedintele nou-formatului Club Sportiv Municipal 2010 Bacau si fost candidat din partea PNL la un loc in Parlament in 2008. Activitatea societatii de termoficare este controlata de o AGA in care se disting 5 consilieri locali ai PNL: Ilie Birzu, Ion Rotaru, Mircea Fechet, Ileana Paduraru, respectiv Izabela Adam.

Majorat in Consiliul Local

Ilie Birzu este membru al CL Bacau inca din 1992, in 2010 Birzu implinind majoratul prezentei sale in consiliu. Alesul penelist s-a facut remarcat prin traseismul politic ridicat la rang de arta. Birzu a fost, ani buni, consilier local din partea PSD, partid pentru care a militat timp de 12 ani. Pentru o scurta perioada de timp, alesul a trecut la PNG-ul condus de Gigi Becali, dupa care s-a „transformat” in consilier local independent, pozitie din care a infiintat asociatia Eurocivica, menita a-i asigura o buna relatie cu mediul educational din municipiu. Cu câteva luni inainte de localele din 2008, Birzu a facut saltul la PNL. Proaspatul penelist este autorul proiectului de hotarâre vizând interzicerea chioscurilor de produse etnobotanice in vecinatatea scolilor din Bacau. De-a lungul timpului Birzu s-a mai facut remarcat drept proprietar de terase, dar si de spatii comerciale in vecinatatea Pietei Centrale.
Conform declaratiei de avere, Ilie Birzu detine aproape 3 hectare de pamânt in judetul Bacau, respectiv alte doua terenuri situate in inttravilanul unor localitati. Birzu nu a indicat in declaratia de avere locatia terenurilor. De asemenea, alesul penelist are in proprietate un apartament in Bacau si o casa de locuit in comuna Secuieni. Veniturile incasate de Birzu in ultimul an si consemnate in declaratia de avere par a nu fi in acord cu realitatea. Din postura de administrator si patron al Imadex SRL, membru in CL Bacau, in AGA de la CET, respectiv in AGA de la FCM Bacau SA, Birzu afirma ca a incasat doar 18.265 RON (180 de milioane lei vechi). Comparativ, Mircea Fechet, coleg de AGA la CET cu Birzu, a incasat aproape 15.000 RON (150 de milioane lei vechi) doar din prezenta la intrunirile AGA.

Clanul lucreaza pe bani publici

Apropiatii lui Ilie Birzu au profitat si ei de pe urma prezentei alesului local in CL. In doua rânduri, decembrie 2007 si noiembrie 2009, societatea Vamibcons, detinuta de varul lui Birzu, Vasile Birzu, s-a ales cu contracte publice in valoare totala de aproape 7 miliarde lei vechi. Contractele vizeaza prestarea de servicii de consultanta si supravegherea santierului de la Spitalul Municipal. Intr-o declaratie data cotidianului Desteptarea in decembrie 2009, Ilie Birzu recunostea ca patronul Vamibcons SRL este rubedenia sa. „Cred ca suntem veri de gradul 2. Bunicile au fost surori, sunt mai multi frati”, afirma – la acea data – alesul penelist.

Poama de pus pe rana

Odrasla consilierului Ilie Birzu s-a facut remarcata in ultimii ani prin amenzile si sanctiunile repetate primite din partea Politiei. Madalin Birzu figureaza, de altfel, in listele cu amenzi intocmite de Directia Impozite si Taxe Locale (DITL), primind nenumarate instiintari cu privire la amenzile pe care nu le-a achitat (nr. 582347/8 aprilie 2009; nr. 480321/11 august 2010 etc.). Bogdan Nestian, directorul DITL, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca marea majoritate a somatiilor de plata transmise catre contribuabili reprezinta amenzi neachitate. „Sunt acte administrative pe care noi suntem obligati sa le publicam. Am trimis scrisori de instiintare catre contribuabili, insa marea majoritate refuza sa plateasca amenzile. In general sunt amenzi date de Politie sau Jandarmerie. 99 la suta sunt la circulatie sau tulburarea ordinii publice”, a spus Nestian. Ca o ironie, Madalin Birzu apare asociat in firma Sport Extrem SRL, al carei obiect de activitate este „alte activitati recreative”. Firma este in lichidare si in ultimii 6 ani nu si-a depus bilantul la Registrul Comertului.
Lucian Bogdanel

Nu si-a dat seama de consecintele actiunilor sale

La inceput nu si-a dat seama de consecintele actiunilor sale, apoi a stat ascuns de frica. S-a predat numai la insistentele unei rude apropiate. Corneliu Grigoras, cel care a ajutat la incendierea Alexandrei V. (19 ani), s-a predat organelor de politie. La fel ca si Janica Mihailescu, a fost audiat de catre procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau.
Cel de-al doilea barbat care a ajutat la incendierea fetei de 19 ani, Corneliu Grigoras (33 de ani), a fost audiat de catre procurorii din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau. Barbatul s-a predat la Sectia II de Politie in data de 20 ianuarie 2011, la numai o zi dupa ce Janica Mihailescu a fost prins. “Stia ca este cautat, dar a stat ascuns prin diverse locuri. A fost prezentat in fata judecatorului si a recunoscut participarea pe care a avut-o”, ne-a declarat prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, Felix Banila. Corneliu Grigoras a declarat ca “nu si-a dat seama de consecintele actiunilor sale”. El a fost cel care a stropit victima cu benzina. Practic i-a turnat in cap nu mai putin de 5 litri de combustibil, dupa care Janica Mihailescu i-a dat foc. “Ne-a declarat ca s-a ascuns de frica. Numai la indrumarea matusii sale s-a predat organelor de politie. De altfel, in marea majoritate a timpului cei doi s-au aflat impreuna”, a mai spus procurorul de caz, Felix Banila. Unul dintre putinele momente in care cei doi au fost separati a fost atunci cand Jenica Mihailescu a fost prins de catre politisti pe Calea Republicii din Bacau.

Cercetarile au fost extinse

Coautorul nu este cunoscut cu antecedente penale. Barbatul a refuzat sa faca vreo declaratie in ceea ce priveste acuzatiile care i se aduc. Cercetarile au fost extinse pentru favorizarea infractorului, omisiunea sesizarii organelor judiciare si pentru nedenuntarea unor infractiuni (este vorba atat despre persoanele din anturaj care le-au oferit ajutor, cat si despre personalul medical). In ceea ce priveste spaga pe care Janica Mihailescu le-a dat-o cadrelor medicale pentru a putea sta in spital a spus ca nu stie mare lucru dar ca “a cheltuit ceva bani”. In calitate de coautor el risca aceeasi pedeapsa ca si Mihailescu: intre 7 ani si jumatate si 12 ani si jumatate de inchisoare. Totul depinde insa de atitudinea pe care o are fata de anchetatori.

In cadrul unei conferinte de presa organizate vineri, 21 ianuarie, la sediul institutiei, conducerea Gruparii Mobile de Jandarmi si-a prezentat bilantul de activitate pe 2010. Anul care tocmai s-a incheiat a fost unul solicitant pentru lucratori. Asta pentru ca au fost nevoiti sa intervina in cazul mai multor evenimente neplacute care au lovit judetul Bacau si nu numai, avand in vedere faptul ca aria de competenta a Gruparii cuprinde 8 judete din estul tarii.

Si Gruparea Mobila de Jandarmi si-a prezentat bilantul de activitate pentru 2010. In perioada mentionata, jandarmii si-au stabilit o serie de prioritati. Activitatea lor a fost impartita astfel pe mai multe arii. "Ca elemente principale in ceea ce priveste activitatea noastra, ea a fost concentrata in special pe raspunsul dat autoritatilor publice si colegilor nostri din structurile pentru situatii de urgenta, la evenimente care au avut loc in anul 2010. De asemenea ne-am axat foarte mult si pe interventiile pentru restabilirea linistii si ordinii publice, acolo unde au avut loc evenimente ce au reunit un public numeros", a declarat colonel Ghiorghe Stan, comandant al GMJ.
O alta prioritate a jandarmilor Gruparii a vizat activitati de prevenire si combatere a fenomenului infractional si actelor contraventionale. Acestia au participat cu efective la solicitarea structurilor specializate la prevenirea si combaterea criminalitatii organizate si infractionalitatii transfrontaliere. Poate cea mai solicitanta perioada a reprezentat-o participarea personalului unitatii, la solicitarea autoritatilor publice locale, pentru inlaturarea efectelor inundatiilor din anul 2010. "Gruparea de Jandarmi Mobila a actionat in peste noua localitati din judet, la evacuarea unor persoane, precum si la decolmatarea locuintelor acestora", a mai precizat colonel Ghiorghe Stan.
Activitatile desfasurate s-au materializat in executarea in comun a unor lucrari de amenajare a digurilor protectoare din municipiul Bacau (cartierul CFR), localitatile Margineni, Saucesti, Schineni, Tamasi, Letea Veche, Buhoci, Holt, Siret, precum si a unor actiuni de salvare a persoanelor si bunurilor apartinand acestora. Peste 800 de lucratori din cadrul Gruparii Mobile de Jandarmi au fost antrenati in aceste activitati. Astfel au fost evacuate peste 600 de persoane si peste 100 de animale, 4 persoane au fost salvate de la inec, peste 50 de locuinte au fost decolmatare si au reusit sa realizeze peste 6000 de metri de indiguire. Pentru realizarea acestor obiective, jandarmii Gruparii au lucrat in stransa colaborare atat cu institutiile publice, cat si cu reprezentantii Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Bacau.

Procurorii de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau sunt coplesiti de dosare. Cauzele de o complexitate deosebita, cresterea numarului infractiunilor, dar mai ales lipsa de personal sunt principalele cauze ale acestei situatii. Consecintele directe ale acestor imprejurari s-au reflectat in scaderea indicelui general de operativitate a parchetului.

Procurorii Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau spun ca principala problema pe care au avut-o de infruntat in anul 2010 a fost incarcatura foarte mare. Iar volumul de activitate este intr-o continua crestere. Daca raportam volumul de activitate la perioada efectiv lucrata de procurori, rezulta o incarcatura de 1788 dosare pe an/procuror. Schema de personal este insa incompleta. Ea cuprinde un numar de 17 posturi de procurori (dintre care 2 sunt de conducere). In semenstrul I al anului 2010, la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau au activat 10 procurori, incluzând si functiile de conducere, iar in semestrul II – 12 procurori, inclusiv conducerea. “In anul 2010, la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau au activat in medie un numar de 11,24 procurori. Stocul dosarelor de solutionat s-a ridicat la 19.674 de cauze, ceea ce reprezinta o crestere cu 8% fata de anul 2009”, a declarat Adrian Majeri, prim procuror Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau. Procurorii din cadrul Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau exercita supravegherea activitatii de urmarire penala efectuata de organele de cercetare penala arondate. “Având in vedere conditiile obiective in care procurorii si-au desfasurat activitatea, complexitatea cauzelor cu care s-au confruntat precum si volumul mare de dosare de solutionat, apreciez ca activitatea procurorilor a fost una buna”, a mai spus Adrian Majeri.
Alexandra Zaharia

Spitalele inghit bugetul de dezvoltare

Desi Consiliul Judetean (CJ) Bacau are in subordine opt institutii de cultura, intre care o filarmonica, doua muzee, un ansamblu si o biblioteca, sistemul de asistenta sociala, serviciul public de drumuri etc., aproape tot bugetul de dezvoltare va fi inghitit, in 2011, de investitiile din Sanatate.

Dragos Benea, presedintele CJ, a declarat ca prioritare sunt sectiile ATI, Oncologia, Maternitatea, Ambulatoriul si lifturile din Spitalul Judetean de Urgenta (SJU), sala de operatii a Spitalului de Pediatrie, Spitalul Municipal Moinesti, apoi cabinetele stomatologice din Policlinica Veche, dotarea serviciului SMURD si depozitul Crucii Rosii. Din cele 16,6 milioane de lei propuse a fi alocate de CJ pentru Sanatate, 16,3 ar trebui sa ajunga la SJU, pentru amenajarea si modernizarea maternitatii, instalarea a 4 lifturi si cofinantarea unui proiect care vizeaza sectia de oncologie si compartimentul de cobaltoterapie. “Pe lânga sumele care sunt prinse in buget si vin prin spital, mai sunt si altele, prin finantare directa, a explicat Dan Stoica, managerul SJU. Avem un proiect de 2 milioane de euro, fonduri europene. pentru modernizarea corpului A al policlinicii, un altul pentru montarea de panouri solare si inca unul, pentru informatizarea spitalelor.” Si la acestea, CJ va veni cu partea sa de finantare. “Suntem multumiti de buget, a spus Dan Stoica. Speram sa realizam aceste proiecte in 2011.”

Niciun leu pentru Spitalul TBC

Pentru Spitalul de Pneumoftiziologie (fostul Spital TBC) nu a fost prevazut niciun leu, in ciuda faptului ca Ministerul Sanatatii isi doreste ca acesta sa fie preluat de CJ Bacau. “Nici nu vreau sa ma gândesc, a spus Dragos Benea. Ca sa-l iau, trebuie sa accept si eu. Sunt de acord ca Spitalul de Pnemoftiziologie este de importanta judeteana dar nu putem vorbi despre preluare decât pentru 2012 sau 2013.” Presedintele CJ arata ca gestionarea acestei unitati e o mare responsabilitate si ca nu e corect sa ti se ceara sa te decizi peste noapte. Nefiind prins deloc in bugetul CJ pentru 2011, spitalul nu va putea primi bani nici la o eventuala rectificare.

Spitalul de Pediatrie, jumatate din costul proiectului

In intervalul 2007-2009, din bugetul judetului au plecat spre Spitalul de Pediatrie peste 2.100.000 de lei. Pentru anul 2010, insa, Consiliul Judetean a prevazut in buget sa-i aloce acestui spital numai suma de 100.000 lei. Cu aceasta suma ar fi trebuit renovate intrarea principala in spital, sala de asteptare, incaperea unde se face triajul bolnavilor si biroul de internari. Dar lucrarile in aceste spatii nu au fost demarate inca. "Anul trecut nu s-a mai putut face nimic, ne-a spus dr.Aurelia Taga, managerul Spitalului e Pediatrie. A durat foarte mult pâna ce am obtinut autorizatiile necesare de pe la toate institutiile abilitate iar banii au venit destul de târziu." In plus, mai afirma conducerea spitalului, proiectul nu include numai renovarea spatiilor amintite. El are mai multe obiective a caror valoare a fost estimata la 500.000 lei. Dar conducerea spitalului este sceptica in ce priveste finantarea integrala in acest an a proiectului. "Eu cred ca sunt putine sanse sa primim toti acesti bani, mai spune managerul spitalului. Suntem constienti ca la nivelul judetului sunt alte prioritati." In proiectul de buget al CJ pe anul 2011 pentru Spitalul de Pediatrie este prevazuta o suma de 240.000 lei. Acesti bani ar urma sa fie alocati pentru continuarea investitiei care se refera la amenajarea intrarii principale-20.000 lei si alte tipuri de cheltuieli-220.000 lei. Acestea din urma ar insemna dotarea sectiei de Terapie Intensiva cu aparate de monitorizare a functiilor vitale complexe si simple, cu ventilator pentru respiratie controlata la nou-nascuti, injectomate si pompe de perfuzie peristaltica. Tot din cele 220.000 de lei Blocul Operator (salile de operatii) ar trebui dotat cu o unitate mobila de aspiratie in plaga, un aparat de monitorizare a functiilor vitale complexe, un aparat mobil de radioscopie, aparat de ambalat pungi la sterilizare si altele.
Silvia Patrascanu
Elena Tintaru
Doina Mincu