duminică, 14 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5082

Ne intalnim la… Foto Marandici!

În Bacau, pe strada Oituz, la numarul 21, langa Tribunal, exista o vila, cotata chiar un monument arhi­tectonic al anilor 1950-1960, unde traieste o familie care de trei generatii face numai poze…

– Poze… si fotografii, pentru ca exista o mare diferenta! ne completeaza domnul Marandici Romeo – maestru fotograf.
– Foto Marandici este de mult un brand recunoscut chiar si în strainatate în lumea fotografiei. Spuneti-ne cate ceva despre istoria atelierului.
– Totul a început în vechiul Regat (Romania Mare) în perioada inter­belica. Elisabeta Marandici (bunica) a fost cu initiativa, contabilitatea si relatiile cu clientii, Nicanor (bunicul) a fost investitorul, Serghie (tatal) a devenit un mare fotograf portretician si primul care a introdus fotografia sepia în fotografiile amatorilor. „Microbul” a fost repede luat si de Larisa (mama) care a devenit laboranta de nadejde chiar de la 19 ani.
Si pentru ca „ce se naste din pisica, soareci mananca”, pot spune ca m-am nascut cu aparatul în fotografii. Lili, sotia mea, s-a implicat puternic în arta fotografica, ca si copilul nostru care în vacanta are un mic profit din activitate.
– Cum? Ioana-Stefania, un copil la 12 ani, lucreaza alaturi de dumneavoastra?
– Da si înca de cativa ani, învatand tehnica, arta, dar si marketingul din relatiile cu clientii.
– Si… o platiti?
– Bine-nteles. Primeste premii pentru ce si cum îsi realizeaza sarcinile. A înteles înca din primii ani sa faca dife­renta între felul de a munci, cheltui si economisi.
– Se vorbeste despre o decadere puternica în lumea fotografiilor. Este adevarat?
– Si da, si nu. Daca ne referim la partea financiara aprob, ca si industrie as putea spune ca sufera o transformare. Moral arta fotografica sufera o decadere puternica. L-as întreba pe cititorul nostru, cand a fost ultima oara într-un atelier foto profesional, singur sau cu familia, sa-si comande un portret. Pentru 99% dintre ei, ras­punsul este acelasi – de foarte multi ani, sau chiar niciodata. Au fost doar pentru fotografii obligatorii (pentru diploma, pasaport, sau scoala de sofer).
Exista pana nu demult traditia ca într-o zi de sarbatoare, familia sa mearga într-un studio foto sa aibe o amintire. Atunci experienta foto­grafului, alaturi de lumini si aparate profesionale, faceau acel portret epocal, singur, cu iubita, sau familia. O fotografie a anului aniversal. Acele fotografii le regasim în albumele vechi ale buniclor si parintilor nostri. Rochia, cravata, costumul, pozitia corpului si expresivitatea erau într-o lumina si un cadru de exceptie. Era fotografia Anului. Era… exista si azi! O vom regasi si peste generatii, reprezentand mereu istoria acelor timpuri. Da! Istoria ta si a familiei tale.
Azi…? Avem cateva mii de poze, putem spune, corect, de imagini, pe CD sau calculator. Dar niciuna nu va putea concura cu o fotografie artistica, portret cu studiu al luminii si persona­litatii. Ele raman totusi amintiri, la mare, la munte, la petreceri… Daca raman…
– Ce vreti sa spuneti?
– Studiile de specialitate, expuneri în simpozioane, carti, reviste, arata riscurile enorme (ireparabile) pe care îl au imaginile stocate pe CD-uri sau calculator. De multe ori nu vor mai putea fi vazute niciodata.
– Si cum ati spus mai înainte ca fotografia reprezinta istorie, asta înseamna ca atunci cand vom fi parinti, bunici, nu vom putea dovedi existenta noastra?
– Exact. Vom pierde o parte din identitatea noastra. Vom ramane cu datele din acte si memoria noastra. Palpabil însa nimic!
– Extraordinar, cred ca acum ne dam seama mai bine ce înseamna albumul cu fotografii.
– Cu parere de rau trebuie sa recunoastem ca niciun minister, primarie sau un program de stat, nu a facut nimic pentru informarea corecta a populatiei privind riscurile stocarii digitale.
– Dar dumneavoastra domnule Marandici Romeo, care cititi si participati mereu la expozitii si simpozioane internationale, cum reactionati?
– Tari ca SUA, Germania, Elvetia sau Franta au avut si au programe de informare a populatiei la nivel de comunitate chiar la initiativa primariilor, creand si bancuri pe seama pierderilor amintirilor. Foto Marandici duce o campanie de informare a populatiei prin fiecare client – si nu numai.
– Cum?
– În primul rand îi demonstram ca suntem cu adevarat profesionisti. Clientul, chiar daca a venit pentru o banala fotografie, este preluat de mine sau cineva din echipa care-i destainuie secrete din ceea ce se numeste arta fotografica. „Nimeni nu s-a nascut învatat” si datoria noastra ca profesionisti este sa împartasim cele ce stim si altora. Începand cu reglarea apa­ratului, curatirea lui, sisteme corecte de fotografiere, folosirea luminii, a accesoriilor, tinuta, momentul declansarii, pana la pastrarea si chiar felul de a darui o foto­grafie sunt sfaturile pe care le primeste omul care ne-a trecut pragul.
– Care este reactia clientilor?
– Multi descopera în noi ceva care se poate numii dragoste sau chiar iubire de oameni si de profesie. Si atunci… e simplu. Ne iubesc si ei si spun: „Ne întalnim la Foto Marandici”.
– Ati fost numit demult, mai în gluma, mai în serios, ca fiind „Fotograful Regal” al Bacaului. E adevarat?
– Da, o data, într-un cerc de fotografi, un prieten m-a botezat asa. Poate pentru ca multe personalitati ale Bacaului au fost si sunt clientii nostri. Sa nu se uite o clipa ca nu am facut diferenta între ei în lucrarile fotografice; fiecare cu starea de spirit si personalitatea lui. Asta deoarece „secretul clientului” face parte din deontologia profesionala. Si o respectam indiferent de starea sociala sau politica. Este inadmisibil sa gan­desc altfel. Pot spune ca acesta este unul din motivele principale prin care clientela noastra provine din toate categoriile sociale si politice.
– Ce promotii aveti pentru aceasta vara?
– Pentru prima data în Bacau am introdus pretul de 0,49 RON/fotografia digitala, iar pentru un film procesat primesti nu unul ci… chiar doua filme noi! Pretul de „2 la leu” îl consider unul social. Îl oferim celor care au mii de imagini în calculator si le selecteaza pe cele pe care nu vor sa le piarda. Venind la noi, fiecare imagine este prelucrata manual (nu folosim sistemul Auto Print) obtinand fotografii mai bune decat cele vazute pe monitor. Se folosesc corectiile de densitate, culoare si „ochi rosii” în mod profesional dar gratuit. Clientul îsi poate alege hartia – mata sau lucioasa – comandand fotografii cu border, simple sau retusate. Fotografiile vechi, deteriorate, pot redevenii ca noi chiar si la dimensiuni mari.
– Deci dupa cate am înteles nu exista ceva din domeniul fotografiei pe care sa nu-l puteti face.
– Bine-nteles, dar chiar si mai mult decat atat, pentru informare si relaxare, va invit la Muzeul Judetean de Istorie „Iulian Antonescu” pentru a vedea o expozitie de tehnica fotografica de-a lungul timpului.
– În încheiere, ce le urati cititorilor?
– Sa iubeasca, sa se bucure de toate momentele vietii si sa le revada dupa ani în albumele cu fotografii de la Foto Marandici!
– Deci: „Ne întalnim la Foto Marandici” în strada Oituz, langa Tribunal, sau parterul Muzeului de Istorie, strada 9 Mai, langa BCR – BRD!

Gheorghe Baltatescu

Fotografia nu este doar depozitar al clipei apuse. Cu alte cuvinte, prin imagine nemurim istoria, dar o putem si construi. De cate ori nu s-a întamplat ca un edificiu bisericesc, cultural, obstesc sa nu fie ridicat cu ajutorul prospectiv al fotografiei? Mai mult decat atat: imortalizarea unei realitati si punerea ei în circuitul public pot fi adevarate instrumente de lupta pentru restabilirea dreptului unui imobil, de exemplu, de a exista ca bun cultural. Este cazul acum, dupa 20 de ani de la „inaugurarea” Casei-Muzeu „Vasile Alecsandri” din Bacau, sa schimbam radical strategia de a o recupera. Dupa înfatisari în instanta, dupa campanii de presa, dupa lacrimi si compatimiri inutile, iata-ne oarecum altii.
Cu concursul Studioului „FOTO MARANDICI” am realizat o imagine-duet, a ceea ce este astazi casa din strada George Apostu, nr. 9, si, respectiv, cu ceea ce frumos si îndreptatit visam a fi aceasta constructie într-un viitor apropiat.
SOCIETATEA CULTURAL-STIINTIFICA „Vasile Alecsandri” si Tipografia DOCUPRINT Bacau vor edita în urmatoarele zile o ilustrata speciala, pe baza montajului fotografic realizat de „FOTO MARANDICI”. Dupa cum se vede, cele trei fete ale casei poetului (care a recunoscut în 1865: „Sunt nascut în Bacau”) alterneaza cu proiectul arhitectural imaginat din perspectiva specialistului, dar – consideram noi – si din punctul de vedere al oricarui bacauan. Avem nu doar dreptul, ci si obligatia de a ne recupera trecutul si de a restitui orasului nostru demnitatea si personalitatea pe care le-a detinut candva.

Conf.univ.dr. Ioan Danila, presedinte executiv al Societatii cultural-stiintifice „Vasile Alecsandri” Bacau

Handbal feminin / Divizia A: Sub linie

CSM Slobozia – Stiinta Bacau 27-25 (16-8)

Cadere la inceput de an. Dupa primul meci din 2011, cu o repriza de cosmar si un final dramatic, Stiinta a alunecat sub linia celor doua locuri care asigura participarea la turneul pentru promovare. Derby-ul de la Slobozia a debutat departe de asteptarile "studentelor", care s-au vazut conduse la pauza la o diferenta neverosimila: 16-8. "Prima repriza a fost foarte slaba, n-am intrat in joc si am ratat exasperant de mult", a povestit antrenorul Ion Arsene. Handbalistele bacauane au reusit totusi sa renasca din propria cenusa si au revenit in meci in partea a doua a intâlnirii. S-au luptat, au recuperat gol dupa gol si au ajuns la un final de foc, apropiindu-se la 26-25 si având atacul cu 50 de secunde inainte de final. Momentul favorabil egalarii a fost insa irosit cu o pasa la interceptie, pe care gazdele au fructificat-o pentru a inchide meciul si derby-ul pentru locul secund la 27-25. "Ne-am aparat mai bine dupa pauza, pot spune chiar ca am facut o repriza superba in care am jucat ceea ce stim. Din pacate, n-a fost insa suficient", a completat Ion Arsene. Din tabara Stiintei, Ilisescu, Niga si Angheluta au evoluat strângând din dinti din cauza unor probleme medicale. Pe lista marcatoarelor si-au trecut numele Amoagdei (4), Burghel (1), Niga (4), Matei (7), Chiper (9).
Celelalte rezultate: Rapid – Spartac Bucuresti 33-23, Activ Ploiesti – CSM Ploiesti 19-36, "U" Târgoviste – HCF Piatra Neamt 16-38.
Etapa urmatoare (duminica, 23 ianuarie): Spartac Bucuresti – HCF P. Neamt, Stiinta Bacau – "U" Târgoviste, CSM Ploiesti – CSM Unirea Slobozia, Rapid Bucuresti – Activ Ploiesti.

Dana Popa

Clasament
1. CSM Ploiesti 15 14 0 1 535-328 28
2. CSM Slobozia 15 11 1 3 476-359 23
3. Stiinta Bacau 15 10 2 3 451-362 22
4. HCF P. Neamt 15 10 0 5 452-347 20
5. Rapid 15 7 1 7 455-392 15
6. Activ Ploiesti 15 4 0 11 377-453 8
7. Spartac Bucuresti 15 2 0 13 349-574 4
8. "U" Târgoviste 15 0 0 15 248-528 0

Fotbal: La limita

FCM Bacau a pierdut cu 2-1 primul amical al anului, disputat sâmbata, in deplasare, cu Ceahlaul Piatra Neamt

Sablon

Ca si anul trecut, FCM Bacau si-a inceput seria jocurilor de verificare din inter-sezon cu um amical pe terenul Ceahlaului Piatra Neamt. Si tot ca in 2010, "galben-albastrii" au fost invinsi la limita de formatia nemteana. Singura diferenta o reprezinta scorul; atunci, Ceahlaul s-a impus cu 1-0, in timp ce acum a câstigat cu 2-1.

Ratari

La jocul disputat sâmbata pe gazonul sintetic din incinta stadionului nemtean, FCM Bacau nu a contat pe Dobos, Codreanu, Menghia (toti menajati) si Huiban (accidentat). Chiar si in formula remaniata, "galben-albastrii" s-au remarcat prin pofta de joc, dar si prin numarul mare de ocazii de gol irosite. Si cum ratarile se razbuna, scorul a fost deschis de gazde, in min. 15, prin Sofronie.

Diferenta

Bacauanii au restabilit egalitatea in minutul 71, prin Andrei Intuneric, in urma unei centrari a lui Taban. Finalul a dat insa câstig de cauza liderei Seriei l din esalonul secund. Beneficiind de formula standard de echipa si profitând de faptul ca FCM a incheiat jocul cu mai multi juniori in teren, Ceahlaul a reusit golul victoriei in minutul 85, prin Badescu.

Formatii

Ceahlaul:Haraguta – Nohai, Vitelaru, Ichim, Dumitras – Tudor (Margina), Patrascu (Achim), Onciu, Miron (Bobric) -Sofronie, Târnavean. Repriza secunda: Rohetki – Constantinescu, Vitelaru (Dumitras), Ichim (NOhai), Barna- Badescu, Cebotaru, Achim, Vadrariu – Ene, Gafita.
FCM Bacau: Stamatin – Mihalachioaie, Lozneanu (Bursuc), Ursu, Eudean – Lipovanu, Apostu, Apostol, Luncanu – Vraciu (Curiliuc), Boghian. Repriza a doua: Stamatin (Petrache), Mihalachioaie (Lipovanu), Bursuc, Ursu, Eudean (Apostu) -Curiliuc (Bracau, Benei), Intuneric, Taban, Furtuna (Vl. Scânteie)- Boghian (Vraciu), Vl. Pavel.

Dan Sion

Poenaru: "Antrenament reusit"
Antrenorul FCM Bacau, Gheorghe Poenaru s-a declarat multumit de modul in care s-a prezentat echipa sa la primul joc-test al iernii. "Tinând cont ca veneam dupa numai o saptamâna de pregatire, mi-a placut felul in care s-a angajat echipa la efort si preocuparea aratata pentru joc. Pot spune ca pentru noi s-a dovedit un antrenament reusit. A fost un meci atractiv, cu multe faze de poarta. Noi am avut initiativa in prima parte, pentru ca Ceahlaul sa iasa la rampa dupa pauza, atunci când a folosit si echipa de baza", a subliniat Poe. (D.S.)

Intuneric, la primul gol
Mijlocasul FCM Bacau, Andrei Intuneric a reusit primul sau gol pentru formatia fanion a judetului in amicalul de sâmbata, cu Ceahlaul. "Chiar daca rezultatul conteaza mai putin in meciurile de pregatire, m-as fi bucurat ca golul meu sa ajute la obtinerea unei remize", a marturisit fotbalistul "galben-albastrilor". (D.S.)

Revansa, sâmbata
Sâmbata, Ceahlaul Piatra Neamt si FCM Bacau se vor afla din nou fata in fata cu prilejul unui joc de verificare. Intâlnirea se va desfasura, ca si saptamâna trecuta, pe terenul sintetic al stadionului "Ceahlaul". Pâna la reluarea campionatului, echipa lui Gheorghe Poenaru va mai sustine inca cinci meciuri test cu FC Vaslui, Petrotub Roman, Dunarea Galati, FC Botosani si, probabil, Aerostar. (D.S.)

Handbal masculin: Sesiune de verificari

Ziua si meciul. "Studentii" au intrat in plin in sesiunea verificarilor din intersezon, având programate teste in serie cu adversari din cele doua esaloane ale handbalului românesc. Elevii lui Gabriel Armanu si Adrian Brezan au jucat sâmbata la Suceava, in timp ce duminica au primit vizita divizionarei secunde HC Vaslui. Calendarul se aduna si mai tare la finalul acestei saptamâni, când Stiinta Municipal Dedeman va sustine cinci meciuri in patru zile, toate pe teren propriu.

La Suceava

La trei zile dupa ce au invins CSU Suceava intr-o partida desfasurata la Piatra Neamt, la final de cantonament, handbalistii bacauani s-au deplasat sâmbata pe terenul adversarilor pentru al doilea examen al anului. Dupa 90 de minute impartite in trei reprize, sucevenii si-au luat revansa: 47-43 (13-10, 28-30). Fara Bondar si Dospinescu, care au acuzat probleme medicale, staff-ul tehnic al Stiintei a rulat tot lotul: Tevzadze, Tamas, Grigoras – G. Bujor (7), Paunica (5), Ghita (5), Sipos (4), Iancu (3), M. Bujor (3), Moskalenko (3), Manea (3), Gurkovskiy (3), Ramba (2), Cadar (2), Rotaru (1), Tarâta (1), Grieze (1).

Acasa

Duminica, "studentii" au schimbat registrul, primind vizita unei formatii de divizie secunda la primul meci din aceasta iarna programat in fata propriilor suporteri. In fata HC Vaslui, Stiinta a avut 24-8 dupa o jumatate de ora, iar dupa alte 45 de minute scorul a fost 54-26. Au evoluat: Tamas, Tevzadze, Grigoras – G. Bujor (9), Iancu (7), Bondar (6), M. Bujor (6), Moskalenko (5), Ghita (5), Paunica (4), Sipos (3), Cadar (3), Rotaru (2), Manea (2), Grieze (1), Ramba (1), Tarâta.

Ritm tare

Cu o divizionara secunda va incepe si cealalta serie de teste, care va avea loc acasa. Astfel, Stiinta va juca joi dupa-amiaza cu "U" Galati. Vineri, 21 ianuarie, in Bacau vine Dinamo Brasov. Sâmbata, "studentii" vor infrunta CSU Suceava si CSM Bucuresti, iar duminica au un alt test cu Bucurestiul. Pâna la urmatorul amical, handbalistii pregatiti de Gabriel Armanu si Adrian Brezan isi vor continua antrenamentele la Sala Sporturilor.

Dana Popa

Concurs de creatie la Colegiul „V. Alecsandri”

    “La steaua… poeziei”

    Zeci de elevi iubitori de literatura s-au adunat sâmbata, 15 ianuarie, in amfiteatrul Colegiului National “Vasile Alecsandri”, care a fost gazda unui concurs de creatie dedicat poetului Mihai Eminescu. Organizatori au fost chiar liceenii, mai exact, cei care sunt membri ai Consiliului Judetean al Elevilor (CJE). Tinerii s-au gândit ca cel mai potrivit mod de a-l sarbatori pe Mihai Eminescu este acela de a celebra insasi Poezia. Concursuri de creatie au avut loc, sâmbata, in toate capitalele de judet din Moldova. “La nivelul Consiliului Regional al Elevilor s-a infiintat cenaclul «Ei au fost, dar mai sunt inca», iar aceasta actiune este prima pe care o organizam”, a declarat Adriana Bora, presedinta CJE Bacau. Concursul gazduit de Colegiul National “Vasile Alecsandri” s-a numit “La steaua… poeziei” si a avut doua obiective: “Ne-am propus sa-l omagiem pe Mihai Eminescu, marele poet, pentru a-l pastra in constiinta nationala alaturi de alte valori sprituale românesti si, in acelasi timp, ne-am dorit sa promovam tinerele talente”, a explicat Roxana Camara, director al departamentului “Mobilitate, Formare si Informare” din cadrul CJE, care a fost coordonatoarea proiectului. Juriul a fost format din prof. Ramona Mocanu, CN “Vasile Alecsandri”, prof. Cecilia Stoian, Scoala “Constantin Platon”, Atena-Mariana Zara, poet si bibliotecar la Sectia de copii a Bibliotecii Judetene “C. Sturdza”, Bianca Marin, membra in biroul CJE, si prof. Anca Constantinescu, inspector scolar al ISJ Bacau, care a fost presedintele juriului.

    “Râdem la dulce si plângem la amar”

    “Initiativa este meritorie. Ii felicit atât pe organizatori cât si pe participanti, este un efort, mai ales ca este o zi de sâmbata. Apoi, apreciez faptul ca elevii au venit pregatiti, sunt talentati si ne arata ca iubesc poezia, il iubesc pe Mihai Eminescu, chiar in aceste vremuri in care factorul economic ne copleseste”, a declarat prof. Anca Constantinescu, inspector de limba si literatura româna. In competitie au intrat 20 de elevi ai unor licee si grupuri scolare din Bacau, Onesti, Moinesti, Tg. Ocna, si Buhusi. Tinerii si-au prezentat creatiile in direct. Mai precis, fiecare si-a recitat poezia cu care a participat la concurs, dupa care juriul s-a retras sa delibereze. Din versurile adolescentilor am aflat ca “e bine sa crezi in minciuni uneori/daca asta te ajuta sa zbori”, ca “alegem sa traim robotic”, “râdem la dulce si plângem la amar” si “ne narcotizam incet” intr-o lume din care a disparut dreptatea, emotia, iar “tristetea se aduna neasteptat in zapezi.” Chiar daca a avut o sarcina extrem de dificila, in cele din urma, juriul a decis.

    Toti concurentii au primit carti

    Premiul I i-a fost acordat Teodorei Irimia, de la Colegiul “Grigore Moisil” din Onesti. Tânara a reusit sa-si impresioneze auditoriul cu o poezie care, desi originala, a evocat toate temele eminesciene si i-a plimbat prin speciile genului liric. De ce a câstigat? “Probabil pentru ca am abordat exact tema: 161 de ani de la nasterea Marelui Poet. Am preferat sa aleg acest subiect pentru ca este aproape de sufletul meu. Cu Eminescu a inceput totul”, spune, absolut convinsa, Teodora. Premiul II a fost obtinut de Ana-Maria Anghel, iar premiul III, de Alexandru Radulescu. Cele doua mentiuni au mers la Aida Rotaru si Stefan Stoica. Pentru ca atmosfera acestui eveniment a fost extraordinara si pentru ca toti concurentii au dovedit talent si dragoste fata de poezie, s-au acordat nu mai putin de 15 premii speciale, dintre care trei au fost oferite de Biblioteca Judeteana “C. Sturdza”. Toti participantii au primit diplome si carti.
    Silvia Patrascanu

    Atletism / Cupa Bistritei: S-a dat startul

    Aproape 400 de sportivi au umplut Sala de Atletism sâmbata si duminica la Cupa Bistritei, primul concurs national din calendarul Federatiei Române de Atletism. Printre vedete: Mirela Lavric (Dinamo), campioana mondiala la juniori in proba de 800 m. "A fost o editie reusita, nu ne-am asteptat la o prezenta atât de numeroasa. S-au inregistrat rezultate bune, tinând cont de faptul ca a fost primul concurs din acest an, iar sportivii se afla la ora verificarilor", a declarat Tudorel Gherasa, inspector de specialitate in cadrul Directiei Judetene pentru Sport si Tineret, care a organizat competitia si a pus la bataie cupe, diplome si tricouri personalizate.
    Rezultatele atletilor bacauani:
    Feminin
    – locul I: Diana Volf (CSS Bacau, 60 m garduri, copii, 10.15), Andra Cojocaru (CSS, inaltime, 1.60 m), stafeta 4×400 m (SCM Bacau, Bianca Budaes, Ana Maria Botez, Petronela Simiuc, Alexandra Ghiurca), Diana Bursuc (SCM, greutate, 10.79 m)
    – locul al II-lea: Ana Arion (CSS, 60 mg copii, 11.38), Emilia Bulai (SCM, prajina, 2.60 m)
    – locul al III-lea: Anca Tocila (CSS, inaltime, 1.50 m)
    – locul al IV-lea: Ana Maria Botez (SCM Bacau, 400 m, 63.47), Anca Burca (CSS, inaltime, 1.35 m)
    – locul al V-lea: Ioana Petroiu (CSS Bacau, 400 m, 63.47), Alexandra Ghiurca (SCM, 800 m, 2:20.77),
    Masculin
    – locul I: stafeta 4×400 m (SCM Bacau, Vlad Vrânceanu, Adrian Mutu, Andrei Mariutei, Andrei Trofin)
    – locul al II-lea: Andrei Trofin (SCM, 200 m, 23.78), stafeta 4×400 m (CSS Bacau, Ovidiu Pusca, Radu Sohan, Marcel Hârstioaga, Bogdan Padureanu);
    – locul al III-lea: Andrei Trofin (SCM, 400 m, 51.33), Adrian Mutu (SCM, 800 m, 1.56.84), Andrei Melnicescu (CSS, lungime, 6.07 m), Stefan Bordei (CSS, aruncarea greutatii, 10.47)
    – locul al IV-lea: Andrei Frumuz (Stiinta Bacau, 200 m, 23.98), Adrian Mutu (SCM, 400 m, 51.57), Florin Dabija (CSS, greutate, 9.38 m);
    – locul al V-lea: Andrei Mariuta (SCM, 200 m, 23.99). (D.P.)

    Trairea ideii de Eminescu

    Ziua lui Eminescu si a Culturii Nationale a fost sarbatorita intr-un spectacol inedit organizat de Centrul International de Cultura “George Apostu”, la care au concurat actori, profesori universitari, muzicieni. Organizatorii au dorit sa ofere publicului o abordare din unghiuri mai putin cunoscute publicului a vietii si operei marelui poet. Directorul Centrului International de Cultura si Arta “George Apostu”, actorul Geo Popa, a spus celor prezenti: “Sarbatorim Ziua Culturii Nationale pentru prima data in ziua care este dedicata de altfel poetului nepereche Mihai Eminescu, cea mai inalta constiinta a neamului românesc. Facem acest lucru cu sentimentul firescului, a unei normalitati intelectuale, mai ales acum când s-au gasit destui indivizi care pun la indoiala opera lui Eminescu. Au aparut din neant detractori naimiti de propria neputinta sau, poate, de grupuri care si-au propus sa darâme putin câte putin din fiinta noastra, din bunul nostru cel mai de pret: reperele culturale, mostenirea fara de pret a inaintasilor nostri.” De altfel, prof.univ.dr. Stefan Munteanu, de la Universitatea “George Bacovia”, a relevat celor prezenti câteva din “ineditele” cuprinse in manuscrisele lui Eminescu, publicate prin grija unor exegeti ai vietii si operei Luceafarului poeziei românesti. De asemenea, cercetatorul si criticul universitar a vorbit despre raporturile poetului cu justitia vremii sale, poetul si gazetarul fiind cercetat in patru rânduri, prima data pentru un delict de presa, apoi pentru o presupusa lipsa in gestiune la Biblioteca din Iasi sI, ultima oara, cu doar doar trei zile inainte de a trece in eternitate. Toate acuzatiile au avut un substrat politic, omniprezent atunci ca si acum, insa de fiecare data Mihai Eminescu a stiut sa se apere, primind, cum se spune in termeni moderni, NUP.
    Cu inconfundabila ei voce a recitat din poezia de dragoste a lui Mihai Eminescu actrita Constanta Zmeu, iar actorul Stelian Preda a readus in actualitate, printr-un montaj excelent realizat si interpretat, prietenia dintre Ion Creanga si Mihai Eminescu, sustinuti discret si inspirat de violoncelista Simona Droanga, de la Filarmonica “Mihail Jora”. In final, Geo Popa ne-a propus, plecând de la o afirmatie a lui Constantin Noica, sa-l privim si sa-l vedem pe Eminescu alaturi de noi, in sala, pe strada, sa mergem la brat cu el in parc, sa-l dam jos din icoane si sa-l iubim ca pe un genial poet, creator de limba si ca pe un gazetar curajos, dar cel mai important, sa nu incetam sa-l citim.
    Gheorghe Baltatescu

    „Sport Revolution” la CSM Onesti

    2010 a trecut, dar pentru CSM Onesti a adus un mare succes, sectia de atletism a acestui club fiind cea mai mare surpriza a atletismului românesc. Prof. Dorin Aradavoaicei, consilier de strategie, ne-a declarat: "Pentru prima data CSM Onesti s-a clasat pe locul 5 in ierarhia Federatiei Române de Atletism la nivel international, acesta fiind cel mai mare succes al atletismului din Moldova. Pe primul loc s-a clasat Dinamo (954 puncte), pe 2 – Steaua (773), pe 3 – CS Muscelul Câmpulung (355), urmate de Farul (310) si CSM Onesti (285 p.). Atletii onesteni au intrecut pe Rapid, Viitorul Cluj, SCM Bacau (locul 8, 220 p.). In acest clasament national au punctat 300 de structuri. Federatia a realizat clasamente si pe nivele, conform piramidei. Astfel, datorita performantelor internationale, la tineret atletii de la CSM Onesti se claseaza pe locul 3, dupa Steaua si CS Muscelul Câmpulung, iar clasamentul de la juniori I ofera o surpriza si mai mare, CSM Onesti fiind pe locul 2 dupa Steaua. Acest clasament este si la juniori II (campionate nationale si recorduri internationale), iar CSM Onesti a urcat vertiginos. Prin clasamentul intern si cel international, Federatia a confirmat saltul de necrezut al clubului onestean condus de prof. Ingrid Istrate. Cumularea clasamentelor aduce pe CSM Onesti pe locul 6, dupa Steaua, Dinamo, CS Muscelul Câmpulung, Farul si CSM Bucuresti si inainte de SCM Bacau. Surpriza este ca obtinerea acestui loc fenomenal a fost apanajul unui singur antrenor, Gheorghe Ardeleanu, alte cluburi având la sectiile de atletism 12 sau chiar 20 de antrenori. Rezultatele stralucitoare ale Cristinei Negru (locul 8 in clasamentul celor mai buni atleti ai anului 2010) au atârnat foarte greu in obtinerea acestei performante. Putem spune ca judetul Bacau inca isi mai mentine pozitia intre primele 5 judete ale României la atletism datorita CSM Onesti, pentru ca Stiinta si CSS Bacau au avut o evolutie stearsa. Singura structura care a tinut cât de cât pasul a fost SCM Bacau si acest club fiind in declin, dupa ce ani buni a ocupat primele locuri ale clasamentului. Ceea ce este mai greu este sa te mentii acolo sus".

    La orizont, noile obiective

    Vorbind despre obiectivele pentru 2011, prof. Dorin Aradavoaicei a mentionat: "Prin ordinul primit de la Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret (ANST), ce specifica faptul ca sportivii nu mai pot fi cu dubla legitimare ci vor activa la o singura structura, este o perioada foarte grea. In Legea Sportului se specifica faptul de a fi exclus orice paralelism in sistem, primul fiind intre sectiile de juniori si de seniori. Vom cauta ca sa gasim cele mai bune solutii astfel incât dinamica sa nu sufere. Obiectivele sunt foarte greu de realizat, dar devin obligatorii in contextul in care ne dorim sa tinem pasul cu performante in fiecare sectie. Atletismul s-a organizat in trei grupe. Cea condusa de prof. Gheorghe Ardeleanu ii are in componenta pe Cristina Negru, Alexandra Aichimoaie, Raul Botezan, Constantin Ifrim si Beniamin Rasadea iar ca obiectiv cucerirea a 14 medalii (120 puncte). Grupa pregatita de Hristea Petrea, cu Florin Enache, Constantin Potoroaca si Simona Maxim, are obiectivul cuceririi a opt medalii (64 puncte). O premiera este grupa de aruncari si probe tehnice, pe care o voi coordona eu. Ea ii cuprinde pe Simona Gutu, Stefan Gainuse, Andreea Ciobanu, Alexandra Iancu, Alexandra Iliuta si Cosmin Macedu iar obiectivul este cucerirea a 23 medalii (180 puncte). De asemenea, avem o grupa de perspectiva la Târgu Ocna, care desi tânara, cu sportivi nascuti in anii 1995 – 1996, are printre ei medaliati la juniori III si juniori II".
    Ion Moraru

    „Raza gandului eminescian” la Universitatea „Bacovia”

    Si studentii Universitatii “George Bacovia” l-au omagiat pe Mihai Eminescu, intr-un spectacol de poezie si muzica intitulat “Raza gândului eminescian”. Manifestarea a fost sustinuta de Cenaclul Literar Studentesc ce poarta numele marelui nostru poet. Intreaga activitate a fost onorata de prezenta profesorilor universitatii, a unui grup de actori de la Teatrul “G.Bacovia”, dar si a unor invitati speciali. “Ne aflam intr-un moment important al anului cultural românesc. De aceea, am considerat ca nu poate trece nemarcat Mihai Eminescu, intruchiparea dorului de absolut. Oferim auditoriului tot ce este mai frumos din opera marelui poet, care ce ne face sa ne simtim inca o data mândri ca suntem români. Eminescu este unul dintre componentele românismului, care astazi ne face cinste”, ne-a declarat Ramona Hirbu, fosta studenta – membra Cenaclul Literar Studentesc. Spectacolul s-a bucurat de prezenta multor oaspeti de seama, colaboratori ai universitatii, a profesorilor, dar si a unui grup de actori de la Teatrul “George Bacovia”, care au sustinut un recital de poezie si cântec pe versuri eminesciene. Printre invitati s-a aflat si Geo Popa, directorul Centrului de Cultura si Arta “George Apostu”. “Eminescu trebuie dezbracat de hainele c care l-au imbracat unii in timp, trebuie readus aici firesc, intr-o normalitate pe care ar trebui sa o intelegem astazi altfel, pe care ar trebui sa o traim astazi altfel”, a spus Geo Popa. Sufletul manifestarii si coordonatorul intregului program a fost prof.univ.dr. Stefan Munteanu, care, in final, a facut si o prezentare a operei lui Mihai Eminescu. “In mod firesc, fiins un templu universitar ne-am propus sa desfasuram o activitate in cinstea celui care a fost Mihai Eminescu. Suntem in situatia de a expune si manuscrisele lui, aflate in biblioteca noastra, dar si alte impresii cu privire a opera marelui nostru gânditor, poet si ziarist”, a afirmat si prof.univ.dr. Munteanu. Intreaga manifestare a oferit ocazia de a fi organizata in holul mare a universitatii si o expozitie cu facsimilele tiparite ale manuscriselor marelui poet care a fost Mihai Eminescu.
    Roxana Neagu

    Coltul tinerelor talente: Pe turnanta succesului

    In ultimul an la juniori III, vârful podiumului national ii face cu ochiul. Campion la copii, in proba de 600 m, Iulian Laslau viseaza acum aurul la un nivel superior. In 2010 a iesit vicecampion la 1.500 m in cadrul "nationalelor" indoor. In aer liber, in aceeasi proba a ocupat locul al treilea, dupa o departajare la foto-finish, in timp ce la 3.000 m a obtinut argintul. "Speram sa facem o figura frumoasa", spune antrenoarea Carmina Gorgan, amintind aici de "dubla" de aur pe care o alta eleva de-a sa, Alexandra Ghiurca, a realizat-o anul trecut la "nationalele" in sala pentru juniori III, când s-a impus la 800 si 1.500 m. Iulian Laslau va ataca titlul la inceputul lunii martie, pregatindu-se totodata cu gândul la finala nationala de la vara. Intre timp, pentru antrenamente, atletul care a implinit 14 ani in octombrie face naveta de la Lilieci, unde este elev in clasa a VIII-a. Pentru el, 2011 a inceput bine, cu recorduri personale realizate la Cupa Bistritei. Un prim start pe turnanta succesului pe care il asteapta pe plan national la nivelul juniorilor III. (D.P.)

    Autoritatile tin cu dintii de spitale

      Promit investitii fara precedent

      Consiliul Judetean Bacau, Directia de Sanatate Publica, primarii si managerii au analizat situatia spitalelor din perspectiva investitiilor, a dotarii cu echipamente si a numarului de potentiali beneficiari. Plecând de la aceste date, “care reliefeaza o situatie superioara mediei nationale” optiunea finala este de a nu modifica, in acest moment, organizarea actuala a spitalelor din judetul Bacau.

      “Noi am comunicat Ministerului Sanatatii punctul nostru de vedere si asteptam, a declarat Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean. Nu mai avem de ce sa ne intâlnim si ce sa discutam.” Autoritatile s-au straduit, la unison, sa demonstreze ca sunt interesate de soarta spitalelor, concluzia fiind ca acestea o vor duce mai bine daca vor fi lasate in pace. Desi prin desfiintarea lor ar scapa de niste “pietre de moara”, cum erau numite aceste unitati, in 2009, primarii nu sunt de acord sa fie inchise pentru ca nu ar da bine la electorat. Nici specialistii, nici administratia nu agreeaza ideea transformarii lor in sectii sau in centre medico-sociale.

      Spitalul Buhusi “trebuie sa existe”

      Autoritatilor locale si managerii spitalelor publice au fost pusi pe jar la sfârsitul anului trecut, când MS a anuntat ca va desfiinta sau transforma in unitati cu alt specific intre 150 si 200 de spitale. In judetul Bacau sunt vizate de schimbari majore cele din Buhusi si Comanesti, pentru care exista intentia transformarii in unitati medico-sociale. “Noi nu avem decât un singur punct de vedere: spitalul din Buhusi trebuie sa existe. Restul sunt aberatii. Eu ii respect pe specialistii din minister, ii respect si pe cei de la DSP, care au problemele lor, dar la spital nu renunt. O astfel de idee nu are ce cauta in Sanatatea româneasca. Daca se vrea a se face reforma sa se inceapa cu medicii de familie, asa incât acestia sa nu se mai rezume la a elibera scutiri si trimiteri”, afirma Ionel Turcea, primarul orasului Buhusi. Edilul sustine ca nu priveste spitalul ca pe o povara: “Cum sa vreau sa scap de o grija financiara si sa preiau povara suferintei oamenilor? E singurul spital din Buhusi si din zona, intelegeti?” Cu sprijinul CL, spitalul buhusean a derulat si va derula mai multe proiecte. In ultimul trimestru al anului 2010, CL Buhusi a alocat 133.000 lei pentru dotarea laboratorului de analize si a compartimentului de urgenta. In 2011 va aloca un buget de 1,5 milioane lei pentru reabilitarea si modernizarea spitalului care ofera servicii medicale pentru 40.000 de oameni. “De la descentralizare (iulie 2010, n.r.), primaria si consiliul local ne-au oferit gura de oxigen care a tinut spitalul in viata, ne-a declarat Gabriel Drug, managerul spitalului din Buhusi. Avem toate motivele si toate argumentele pentru a ne opune reorganizarii acestui spital.”

      “Vom lupta pâna la ultima picatura”

      Dupa ce a preluat spitalul din oras, Consiliul Local Comanesti l-a sustinut financiar cu peste 860.000 de lei si a atras o sponsorizare de 200.000 lei. Pentru anul 2011, administratia locala si echipa manageriala a spitalului au proiecte ambitioase: montarea unei instalatii de producere a energiei termice cu fonduri guvernamentale (2,5 milioane lei), reabilitarea, modernizarea si dotarea ambulatoriului de specialitate (peste 20 milioane lei). Printre argumentele prezentate MS in favoarea spitalului se numara dotarea cu aparatura performanta a camerei de garda, a salilor de operatii si a laboratorului. Se mai arata, de asemenea, ca spitalul asigura servicii medicale pentru aproximativ 74000 de locuitori de pe Valea Trotusului, o zona de risc, cel mai mare periocol fiind cel de inundatii si alunecari de teren. Doar 23.000 de mii dintre acestia sunt domiciliati in Comanesti. Primarul orasului Comanesti nu accepta ca spitalul sa fie inchis. “Noi ne mentinem pozitia de a sustine spitalul, arata Viorel Miron. Vom lupta pâna la ultima picatura. Noi ne-am asumat aceasta raspundere in iunie 2009, când am preluat spitalul de la Ministerul Sanatatii. Am fost primii care am semnat. Era singura sansa de a-l mentine in functiune.” Dupa cum a anuntat MS, autoritatile locale si managerii spitalelor vor afla intr-o saptamâna daca argumentele lor au contat sau nu.
      Silvia Patrascanu
      Doina Mincu

      Disperare in randul somerilor in varsta

        Pensionarea anticipata partiala, o dorinta greu de atins

        Majoritatea persoanelor care cer pensionarea anticipata partiala sunt somere. O parte dintre ele nu mai primesc ajutor de somaj. Cele mai multe nu indeplinesc conditiile de pensionare, incât sunt muritoare de foame.

        Ramase fara loc de munca, o multime de persoane se agata cu disperare de speranta ca ar putea iesi la pensie anticipata partiala. Cele mai multe dintre ele sunt la o vârsta inaintata si nu mai beneficiaza de ajutor de somaj, deoarece au epuizat perioada de acordare a acestuia. Si-au strâns toate actele privind vechimea in munca si s-au grabit sa se prezinte cu ele la unul din ghiseele serviciului de relatii cu publicul al Casei Judetene de Pensii (CJP). Dar, dupa ce functionarul casei analizeaza actele, din pacate, constata ca persoana in cauza nu indeplineste conditiile de a iesi la pensie. Neincrezatori, insa, multi dintre someri spera sa obtina o veste buna de la conducerea Casei de Pensii. Ieri, dintre cei care au venit in audienta la directorul executiv al acestei institutii cei mai multi doreau sa iasa la pensie anticipata partiala. Constantin Grigore are 57 de ani si este din Buhusi. A lucrat ca dulgher la o firma de constructii, dar in urma cu aproape doi ani a fost disponibilizat. A terminat somajul de luni bune si de atunci nu mai are niciun venit. "Nu ma mai angajeaza nimeni la anii mei, ne-a spus barbatul, abia stapânindu-si lacrimile. Am un stagiu de cotizare la pensie de 33 de ani si patru luni. M-am gândit ca ma pot si eu pensiona anticipat. Am mers la ghiseu, dar mi-au spus ca mai trebuie sa stau un an si mai bine. Am zis sa vin si la domnul director, poate exista o portita." La rândul lui, Gheorghe Tindarel, in vârsta de 55 de ani, este si el somer. Barbatul a declarat: "Eu sunt in somaj din august. Am un ajutor de 470 lei, dupa ce am muncit 36 de ani. Lucrez de la 18 ani. Am probleme cu inima, dar chiar daca as mai putea munci nu mai gasesc de lucru, la vârsta mea. Am vechime integrala, asa ca am zis ca ma pot pensiona."

        Nicio sansa

        Dar, din nefericire, nici directorul Casei de Pensii nu a putut sa le dea o veste buna. "Constantin Grigore trebuie sa aiba un stagiu de cotizare de 35 de ani, a explicat Liviu Cretu, directorul CJP. Trebuie sa mai lucreze ori sa incheie contract cu institutia noastra si sa achite contributia de asigurari sociale ca sa ajunga la acest stagiu. In ce il priveste pe Gheorghe Tindarel, el are stagiul complet, dar nu indeplineste conditia de vârsta. Conform legii, se poate pensiona pentru limita de vârsta la 65 de ani. Anticipat, poate iesi la pensie mai devreme cu maximum cinci ani, deci la 60 de ani." Si alte persoane somere venite cu aceeasi problema s-au intors acasa la fel de dezamagite. Dintre cei 17.620 de someri din judet, 5.721 au depasit vârsta de 45 de ani. Potrivit Legii somajului, angajatorii care incadreaza in munca pe o perioada nedeterminata someri in vârsta de peste 45 de ani primesc lunar timp de 12 luni pentru fiecare persoana angajata din aceasta categorie o suma egala cu un salariu minim brut pe tara (600 lei, in 2010, 670 lei, in 2011). Dar angajatorii au obligatia mentinerii cel putin doi ani a raporturilor de munca sau de serviciu cu salariatii respectivi, astfel ca nu considera un avantaj faptul ca li se acorda subventie.
        Elena Tintaru

        Cenusa de la CET inghite 16 miliarde

          Depozitul de zgura, redimensionat pentru a mai fi utilizabil inca 2 ani

          Sefii CET-ului vor cheltui peste 16 miliarde lei vechi pentru lucrarile de redimensionare a depozitului de zgura si cenusa. Acesta este plin ochi, insa – afirma conducerea societatii – trebuie utilizat cel putin pâna in 2013, an in care CET va fi obligat de legislatia europeana de mediu sa renunte la termoficarea pe baza de carbune. Tot in acest an va fi modernizata, contra sumei de 26, 3 miliarde lei vechi, Centrala de Apa Fierbinte (CAF) din vecinatatea fabricii de hârtie LETEA.

          Depozitul de zgura si cenusa al CET Bacau urmeaza a fi redimensionat printr-o investitie de aproximativ 16,7 miliarde lei vechi care va fi derulata in acest an. Conducerea societatii a dezvaluit ca si-a propus sa suprainalte digurile ce inconjoara depozitul, astfel incât acesta sa mai fie folosit cel putin doi ani, pâna in 2013, data la care CET va trebui sa renunte la folosirea carbunilor in procesul de termoficare. Sorin Capat, directorul CET Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca investitia va fi realizata din fonduri proprii si ca fara marirea capacitatii de stocare a depozitului, societatea de termoficare nu poate functiona. "In principiu partea de proiectare se finalizeaza anul acesta, dar vrem sa dam drumul si la lucrari. Nu putem functiona, depozitul de zgura este plin", a opinat Capat.

          200.000 de tone pe 2 ani

          Sefii CET sustin ca redimensionarea va permite stocarea a cel putin 200.000 de tone de zgura si cenusa in urmatorii doi ani, urmând ca dupa 2013 caldura si apa calda sa fie realizate prin cogenerare si nu prin arderea carbunelui. "E vorba de o suprainaltare a digurilor de la depozit. Trebuie sa asiguram o capacitate de stocare de 200.000 de tone pentru doi ani", a explicat Capat. In prezent, in halda de la CET Bacau se afla peste 2,5 milioane de metri cubi de zgura si cenusa.

          Rotaru si Goian au vrut sa puna mâna pe zgura

          Zgura si cenusa din depozitul CET-ului au atras atentia unor afaceristi liberali. Ion Rotaru, consilier local din partea PNL, si Liviu Goian, vicepresedinte al municipalei PNL au infiintat in octombrie 2007 firma Ecobeton SRL, prin intermediul careia si-au propus sa valorifice zgura la producerea unui beton ecologic. Cei doi au vrut sa cumpere cenusa la pretul de 0,3 – 0,4 euro pe tona, Rotaru fiind proprietarul unui brevet de inventii prin care aceasta putea fi folosita la producerea betonului. Afacerea a cazut, cel putin pentru moment. Cei doi penelisti vroiau un contract pe 25 de ani, cu exclusivitate in folosirea cenusei stocata in halda CET.

          Bomba lui 2011

          146 de miliarde lei vechi pentru instalarea unui nou grup de cogenerare

          CET va mai cheltui in 2011 alte 2,63 milioane RON (26,3 miliarde lei vechi) pentru modernizarea CAF-ului situat in vecinatatea fabricii de hârtie LETEA. Marele contract pus la bataie de societatea de termoficare in acest an vizeaza instalarea unui nou grup de cogenerare, in ciclu combinat. Suma pusa in joc este de 14,6 milioane RON (146 de miliarde lei vechi). Grupul de cogenerare este de 13,9 MW.
          Lucian Bogdanel

          Sefa in lumea barbatilor

          Elena Bacaoanu a fost prima femeie arbitru din fotbalul bacauan

          Pe Luna

          Astazi e ceva obisnuit. Fevronia Ion, Cristina Ionescu, Irina Mârt – lista-i mai lunga decât toate injuraturile noastre, sa fim barbati, ce naiba! – ne-au facut, dupa o munca de lamurire ce a durat ani si meciuri, sa le acceptam prezenta. Si – de ce sa nu o recunoastem? – uneori, chiar sa le impartasim deciziile. Acum 40 de ani si mai bine era insa cu totul altceva. Atunci, o femeie arbitru de fotbal era ca zborul pe Luna.

          Ca la 20 de ani

          Glumind, putem spune ca Elena Bacaoanu i-a luat-o inainte lui Armstrong. Nu a ajuns pe Luna, dar a deschis un alt drum, devenind prima femeie arbitru din fotbalul bacauan. "Am urmat cursurile de arbitri in 1968. Aveam 20 de ani, nu stiam cu ce se manânca arbitrajul, dar imi placea fotbalul. Asa ca, atunci când am citit anuntul despre cursuri, n-am mai stat pe gânduri", povesteste pioniera noastra.

          Ce harababura!

          La 63 de ani, doamna Bacaoanu se tine bine. Nu-si arata vârsta; meritul unei vieti dedicate sportului. Mai intâi a practicat baschetul. Iar apoi atletismul. Si fotbalul? "Imi aduc aminte si acum primul meci arbitrat. Eram la tusa. Doamne, ce harababura mai era in mintea mintea! La corner aratam ofsaid, nu mai stiam nimic din ce invatasem. Usor-usor, am scos-o insa la capat", zâmbeste Elena Bacaoanu.

          Baiatul cu flori

          Prind viata alte amintiri: "Jocurile din campionatul orasenesc erau cele mai tari. Sareau scântei. Injuraturi? Ba bine ca nu; ma trimiteau la cratita, dar eu ma tineam tare. Pe unul Savin l-am eliminat si i-am retinut carnetul. Dupa doua zile, mama vine si imi spune ca prin fata casei se tot invârte un baiat cu un buchet de flori: «Cred ca pe tine te asteapta. Ori i s-au aprins calcâile, ori i-ai dat rosu’ la fotbal». Intr-adevar, era Savin. De suspendare, insa, tot n-a scapat".

          Observator special

          La meciurile de pe fostul "Proletarul", Elena Bacaoanu avea un observator special: tatal sau. "Când a aflat ca m-am apucat de arbitraj, putin i-a lipsit sa nu cada de pe scaun. Era primul meu sustinator, dar si cel mai aspru critic. Dupa meci, ma lua in primire: de ce n-ai aratat asta, de ce ai dat ailalta, cum de nu l-ai zarit pe ala si asa mai departe. Când vedeam palaria lui tata in mijlocul tribunei, stiam ca n-am voie sa fac nicio greseala", da timpul inapoi "fata domnului Bacaoanu".

          Alaturi de Rainea

          Cu ce a ramas Elena Bacaoanu dupa cei zece ani de arbitraj? "Cu multe amintiri frumoase. Nu arbitram pentru bani – era 25 de lei un meci – ci doar din placere. Am prins si jocuri de Divizia C, l-am arbitrat si pe Chitaru, dar nu voi uita niciodata o tusa facuta alaturi de celebrul Nicolae Rainea la centru", spune doamna Bacaoanu, care are si un sfat pentru arbitrele de azi: "Sa nu cada pe spate când le zâmbeste frumos vreun jucator! Astea mergeam pe vremea mea, fetelor, nu azi".
          Dan Sion

          Ancheta la Spitalul Judetean de Urgenta in cazul tinerei incendiate

            Conducerea Spitalului Judetean de Urgenta Bacau (SJU) a demarat o ancheta interna in cazul pacientei incendiate. Acesta ar fi trebuit raportat conducerii spitalului. Exista suspiciunea ca incendiatorul tinerei ar fi stat la capatâiul ei in spital pentru a o impiedica sa povesteasca prin ce a trecut. Politia a aflat de caz abia dupa 4 zile de la eveniment, iar conducerea spitalului, dupa 5.

            Alexandra V., de 20 de ani, a ajuns in unitatea sanitara pe 8 ianuarie, cu câteva minute inainte de miezul noptii. A fost preluata de echipa medicala de la Unitatea de Primire Urgente (UPU), unde i s-au acordat primele ingrijiri. Ulterior a fost internata in sectia de chirurgie plastica. Pacienta avea rani grave, capatate in imprejurari care ar fi trebuit sa ridice semne de intrebare personalului medical. Potrivit unei note interne pe care sefii de sectie au primit-o la inceputul lui ianuarie, un astfel de caz ar fi trebuit adus la cunostinta managerului SJU, a directorului medical, a directorului de ingrijiri sau a responsabilului cu relatiile publice. „Eu am aflat de caz abia joi, ne-a declarat Dan Stoica, managerul SJU. Am deschis o ancheta, iar juristii nostri vor stabili daca s-a respectat sau nu procedura.”

            „Logodnicul” convingator

            Alexandra V. a fost adusa la SJU de un barbat care a sustinut ca este logodnicul ei. Acesta ar fi declarat, iar pacienta nu a negat la momentul internarii, ca tânara a suferit arsurile in urma exploziei unei butelii. Exista suspiciunea, iar ancheta trebuie sa stabileasca adevarul si in aceasta oprivinta, ca presupusul logodnic ar fi intrat impreuna cu pacienta in sectia de chirurgie plastica, unde i s-ar fi permis sa ramâna mai mult timp. Exista suspiciunea ca incendiatorul ar fi stat lânga ea in sectie pentru a o impiedica sa spuna adevarul. Abia in cursul zilei de miercuri, Politia a fost sesizata ca in SJU se afla internata victima unei incendieri. “Logodnicul” s-a facut nevazut. “E clar ca de sâmbata si pâna miercuri nu a aflat nimeni despre acest caz, a mai spus Dan Stoica. In schimb, luni a avut loc un alt eveniment, tot la Saucesti. Atunci a fost cu adevarat vorba de explozia unei butelii, cu doua victime. Am fost instiintat de caz si l-am raportat la Directia de Sanatate Publica si la Ministerul Sanatatii. Totusi, primul caz, care parea tot declansat de o explozie de butelie la Saucesti, nu ne-a fost comunicat de sefii sectiilor.” Ancheta va analiza traseul pacientei de la UPU in sectia de chirurgie plastica, precum si conduita medicilor implicati in caz.

            Potrivit informatiilor furnizate de procurorul de caz, Alexandra V. trebuia sa se intâlneasca in seara zilei de 8 ianuarie cu prietenul ei, in vârsta de 41 de ani. Tânara ar fi intârziat la intâlnire, iar drept pedeapsa barbatul i-ar fi dat foc, dupa ce a stropit-o cu benzina. Ajutat de un prieten, a adus-o la spital. Au incercat sa musamalizeze povestea, dar când aceasta a rasuflat, au disparut. Cei doi sunt dati in urmarire generala. Alexandra V. a fost diagnosticata cu arsuri de gradul II si III pe 60 % din corp. Familia a cerut tranferul la o clinica din Bucuresti, asa ca joi a fost transportata cu o ambulanta la Spitalul “Grivita”. “Am dispus transferul, la cererea familiei, chiar daca putea fi tratata si in spitalul nostru, a declarat Dan Stoica. Este dreptul pacientilor sa isi aleaga unitatea sanitara si medicul. Costurile vor fi suportate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Daca ancheta va dovedi ca a fost vorba de un caz de vatamare corporala, noi vom face demersurile pentru recuperarea sumelor cheltuite cu transportul (in jur de 1400 lei, n.r.) de la vinovati.” Acestia vor fi obligati sa suporte si costul asistentei medicale oferite pacientei in SJU.
            Doina Mincu

            Reorganizare la Inspectoratul de Politie Judetean

              Inspectoratul de Politie Judetean Bacau a intrat intr-un proiect pilot, alaturi de alte doua judete din tara, prin care Serviciul de Ordine Publica va fi reorganizat.

              In cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau (IPJ) va avea loc o reorganizare, ce priveste Serviciul de Ordine Publica. Institutia bacauana se va alatura astfel altor doua judete, intr-un proiect pilot ce trebuie aplicat pâna la sfârsitul lunii ianuarie 2011. Anuntul a fost facut in cadrul unei conferinte de presa ce a avut loc ieri dimineata, unde a fost prezentat si bilantul de activitate pe anul 2010. "Prin aceasta reorganizare se doreste ca politistilor de proximitate, care fac parte din Serviciul de Ordine Publica, sa le fie marite competentele, sa le dam sa rezolve anumite dosare penale cu un pericol social redus, ca de exemplu infractiunile de vatamari corporale, lovituri, distrugeri, sau furturi minore. Prin aceste modificari vrem sa le crestem oarecum competenta materiala si sa le reducem competenta teritoriala", a declarat comisar sef Vasile Oprisan, inspector sef al IPJ Bacau.

              Inclusi in Politia Judiciara

              In acest moment, in cadrul Politiei de Proximitate a municipiului Bacau activeaza 17 lucratori, ceea ce inseamna foarte putin. Asta pentru ca acestia trebuie sa acopere intreg orasul, aria de competenta fiind prea mare pentru un singur agent. Si din cauza volumului de munca, oamenilor legii din acest sistem le este foarte greu sa faca fata tuturor cerintelor venite din partea cetatenilor. "Am dori sa ajungem la o cifra cât mai mare a numarului de lucratori, poate chiar dubla. Astfel, vrem sa-i includem si pe ei in Politia Judiciara, pentru ca nu fac parte din aceasta structura. Ei rezolva acum doar plângeri de ordin social si nu pot aplica contraventii. Prin aceasta reorganizare, ei vor putea sa desfasoare si activitati de cercetare penala", a mai precizat comandantul IPJ Bacau.
              Conducerea Inspectoratului isi propune astfel sa ia din angajatii din departamente precum mica criminalitate, investigatii criminale si sa completeze schema cu cei din sistemul de ordine publica. Nu numai ca vor prelua din personal, ci si din competenta acestora. Din primele informatii, se pare ca politistii de proximitate isi vor pastra denumirea. In urma rezultatelor obtinute in cadrul acestui concept pilot, Inspectoratul General de Politie va decide daca acest proiect va fi implementat sau nu.
              Sinziana Filimon

              Rezervare neonorata de Blue Air

                „Va dorim o zi placuta!”

                Vasile Laurentiu Cucu, impreuna cu sotia si ce doi copii, ar fi trebuit sa ajunga in Marea Britanie pe data de 8 ianuarie. De plecat pleaca insa cu o saptamâna mai târziu, adica abia pe 15. Vinovata este, sustine Laurentiu Cucu, compania Blue Air: “Noi ne-am cumparat bilete dus-intors. Am venit in România pe 18 decembrie si trebuia sa ne intorcem pe 8 ianuarie, insa la aeroport ne-am trezit ca nu avem locuri, desi calatoria era platita.” Rezervarea era facuta din august 2010. Prima parte a calatoriei a decurs normal, nu si a doua. “Am venit pe Aeroportul Bacau si ne-am prezentat la check-in la timp, declara reclamantul. In momentul prezentarii, spre surprinderea noastra, ni s-a spus ca sistemul nu mai poate aloca niciun loc in avion deoarece au fost ocupate. In toata absurditatea momentului, ni s-a explicat ca s-a facut overbooking.” I s-a propus sa plece pe 15 ianuarie. Reclamantul sustine ca prin rerutarea pasagerilor daunele de ordin material si moral sunt departe de a fi compensate. In cazul lui, “daunele se rezuma astfel: 6 zile nelucrate in profesia mea (6 x 150 de euro = 900 de euro minimum), 5 zile nelucrate in profesia sotiei (5 x 100 de euro = 500 de euro minimum), neprezentarea copiilor la gradinita, necitirea corespondentei, rezultând printre altele intârzierea, cu penalitati, la plata facturilor, ratelor bancare si onorarea oricaror obligatii, neonorarea unor angajamente, extinderea costurilor de sedere in România pentru toti membrii familiei, estimate la peste 700 de euro, plus alte costuri neprevazute.”

                “Am schimbat aeronava”

                Laurentiu Cucu considera ca Blue Air e in totalitate responsabila pentru daunele “provocate mie si familiei mele si este dreptul meu asigurat de legislatia comerciala britanica si europeana de a trage la raspundere compania Blue Air pentru nerespectarea obligatiilor contractuale.” Petentul a solicitat companiei sa-i ramburseze cel putin pretul platit pe biletele dus-intors si sa-i solutioneze cererea de despagubire in termen de 24 de ore. A primit urmatoarele rânduri: “Stimate domnule Cucu Laurentiu! In ceea ce priveste reclamatia dumneavoastra, dorim sa va informam ca aceasta a fost primita si va fi inaintata conducerii urmând sa primiti un raspuns in termen de 30 de zile lucratoare. Ne cerem scuze pentru neplacerile create si va dorim o zi cât mai placuta.” Clientul nu a avut o zi placuta la primirea raspunsului, dimpotriva. El sustine ca dubla rezervare are un motiv economic, in perioada asta biletele fiind mai scumpe decât in luna august. “Nu exista asa ceva, a declarat Florentina Tatu, director de PR al companiei Blue Air. In ziua respectiva, am fost nevoiti sa schimbam aeronava cu alta de dimensiuni mai mici. Am ales aceasta solutie ca sa minimizam intârzierea si sa cream disconfort unui numar mai mic de pasageri. Am dorit sa sufere cât mai putini oameni.” Laurentiu Cucu nu e multumit si sustine ca se va adresa serviciilor de protectia consumatorului din România si Marea Britanie. Florentina Tatu a afirmat ca “Blue Air i-a oferit alternativa rerutarii sau a returnarii banilor”, iar el a ales. Mai departe, ramâne ca institutiile abilitate sa-si faca datoria, iar compania se va conforma.
                Silvia Patrascanu

                Pusculita judetului suna a gol

                  S-a impartit bugetul CJ

                  Toata saptamâna, in sala mica a Consiliului Judetean (CJ) Bacau s-au tinut sedinte si s-au purtat discutii privind bugetul pentru anul 2011. Primariile din mediul rural vor primi intre 2,5 si 6 miliarde de lei, in functie de populatie, de banii primiti anul trecut si de sprijinul politic. Comunele favorizate in 2010 vor primi mai putin in 2011. “Vreau sa echilibrez situatia, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ. De altfel, asa se si numesc, sume de echilibrare. Am tinut cont de sumele alocate in 2010 prin hotarâri de guvern, dar au avut si presedintii de partid o zona de influenta.” Cu alte cuvinte, liderii PD-L, PNL, PC si PSD au stabilit care dintre primarii lor vor primi mai mult si care mai putin. Ca intotdeauna, DGASPC a venit cu un buget si a plecat cu altul. Toate centrele de asistenta vor beneficia de reparatii, dar sumele sunt mici si vizeaza urgentele. Important este ca “nu va fi pusa in pericol functionarea niciunei institutii”, sustine Dragos Benea. Noutatea este ca, in 2011, avem un buget de functionare si un buget de dezvoltare. “Cultura” nu va beneficia de sume semnificative, dar institutiile vor avea bani de salarii, materiale si utilitati. Catedrala Ortodoxa va primi 30 de miliarde pentru instalatii, placajul exterior si acoperisul de tabla. Prioritare vor fi si alte cinci investitii: pârtia de schi din Slanic Moldova, modernizarea Ambulatoriului SJU, cofinantarea cu 38 de miliarde a dotarii serviciului SMURD, a Spitalului Moinesti si sediului Crucii Rosii. “Vom moderniza si cabintele stomatologice din Policlinica Veche, a declarat presedintele CJ. E o promisiune mai veche si vreau sa ma tin de cuvânt. Cabinetele de pe George Bacovia sunt OK, dar trebuie sa amenajam si exteriorul.” Cel mai napastuit e Serviciul Public Judetean de Drumuri (SPJD), care nu va putea reabilita multe obiective. Vor fi terminate podurile din Letea Veche, drumul din Cotofanesti si va fi inceput DJ 252. In rest, “se vor face tratamente minore, nimic semnificativ”, arata Dragos Benea. Asta inseamna ca se vor turna plombe sau un strat subtire de asfalt, cât sa se poata circula. Prin urmare, situatia e neagra. “Sunt prinse toate investitiile dar, cu trei exceptii, toate sunt subfinantate. In varianta fericita in care nu vor aparea probleme in implementarea proiectelor, vom incheia anul 2011 cu un deficit de 60 – 100 de miliarde”, arata Dragos Benea. Singurele obiective cu finantarea asigurata sunt Maternitatea si sistemul de apa-canalizare din Onesti, acoperite 90 la suta, precum si proiectul “Casa Verde”, care prevede montarea de panouri solare pe cladirile spitalelor si ale DASPC, care are finantare 100 la suta.
                  Silvia Patrascanu

                  Numar record de radieri de firme

                  Crestere de 607%. Nu, nu este vorba despre revigorarea economiei judetului, ci de marirea impresionanta a numarului de societati comerciale radiate in anul 2010 comparativ cu 2009. Din cauza starii precare a economiei, nu mai putin de 7145 de firme au capitulat.

                  Numar record de radieri in anul 2010. Statisticile Oficiului Registrului Comertului scot la iveala o crestere spectaculoasa a numarului de radieri de societati comerciale. Daca in perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2009 numarul firmelor radiate a fost de 1.011, in aceeasi perioada a anului 2010, numarul acestora a atins cote alarmante. Nu mai putin de 7145 de firme au disparut din peisajul economic al judetului. Rezulta o crestere cu nu mai putin de 607 procente. Specialistii spun ca un numar mare din cazurile inregistrate anul trecut il reprezinta persoanele fizice autorizate sau asociatiile familiale care nu si-au preschimbat in termenul legal autorizatiile de functionare. Situatia este aceeasi si la nivel national. Comparativ cu anul 2009 când s-au inregistrat un numar de 43.713 radieri voluntare, in anul 2010 s-au inregistrat 171.146, reprezentând o crestere de 292%. Radierea voluntara este cea de-a doua etapa in vederea inregistrarii desfiintarii voluntare a societatilor fara lichidator.

                  Mai putine suspendari

                  Daca la capitolul radieri situatia nu este deloc incurajatoare, in ceea ce priveste numarul entitatilor suspendate sau dizolvate in cursul anului 2010, situatia arata cu mult mai bine. In judetul Bacau, in anul 2009 au fost suspendate voluntar 4.099 societati comerciale. In 2010 s-au inregistrat numai 1.605. Scaderea este de 60,84%. O situatie similara se poate observa si in cazul dizolvarilor voluntare. In 2009 au fost 136 de cazuri, iar in 2010 numai 49. Procentul de scadere este de 63,97%. Si de aceasta data specialistii au o explicatie. Scaderea procedurilor de suspendare si a celor de dizolvare voluntara se explica prin eliminarea impozitului minim, dar si prin faptul ca majoritatea afacerilor fara activitate sau cu cifre de afaceri foarte mici au fost trase pe dreapta inca din 2009.
                  Alexandra Zaharia

                  Pentru a cere radierea voluntara aveti nevoie de:
                  – cerere de radiere
                  – certificatul de inregistrare si anexele lui
                  – bilantul de lichidare
                  – hotarârea de repartizare intre asociati a patrimoniului ramas dupa lichidare
                  – certificate din care sa rezulte ca societatea nu are datorii
                  – dovada achitarii taxelor.

                  „Orice rand din Eminescu merita sa fie tiparit”

                  161 de ani de la nasterea lui Eminescu. De 161 de ani nu mai suntem singuri. Locuim într-o lume în care gândul eminescian ne este leac pentru suflet. Eminescu este leacul nostru cel de toate zilele. Ne lecuieste atunci când ne întreaba daca „Nu e pacat / Ca sa se lepede / Clipa cea repede / Ce ni s-a dat?”, dar si când ne spune „Iar timpul creste-n urma mea… ma-ntunec!” El este, a fost si va fi acel odata ca niciodata, fara de egal, povestea noastra care ne-ajuta sa mergem fara complexe la întâlnirile cu Goethe, Shakespeare sau Dante. Eminescu nu este darul zeilor. El este cel mai pretios dar pe care ni l-au facut zeii. (Ion Fercu)

                  „Întruparea literara a constiintei românesti”

                  „Eminescu se deosebeste de toti scriitorii vremii sale si prin aceea ca opera lui întreaga n-are nici cea mai slaba masura si supt niciun raport caracterul local, provincial, ci numai caracterul general românesc. E cel dintâi scriitor român care scrie catre toti românii într-un grai pe care românii de oriunde îl pot recunoaste ca al lor. Nascut în coltul de catre granita al Moldovei de Sus, crescut în Bucovina, apoi scolar într-un asezamânt ardelean, în sfârsit studiind la Viena între românii din toate partile, care supt îndemnul lui pun la cale înaintea mormântului din Putna a lui Stefan cel Mare cea dintâi serbare a sufletului, a traditiilor, a gloriei românesti, care sunt ale tuturor celor de sângele nostru si de limba noastra, înfratit apoi cu poporul prin strabaterea adânca a tainelor cântecului multimilor – Eminescu e întruparea literara a constiintei românesti, una si nedespartita (…) Orice rând din Eminescu merita sa fie tiparit”.
                  (Nicolae Iorga )

                  „Un astru tâsnit din adâncurile cerurilor din Rasarit”

                  „Desigur, nu este putin ceea ce datoreaza gândirii occidentale cultura lui Eminescu, dar cuvântul liric în care se transfigureaza lumea lui este scos din izvoarele traditiei autohtone. Pâna si temele care par luate cu împrumut din romantismul european – acea problematica filosofico-religioasa atât de bogata si de interesanta în chiar contradictorietatea ei – îsi împlânta radacina în humusul crestinismului primitiv, se încadreaza în climatul neoplatonic al patristicii rasaritene. si daca sufletul popoarelor se oglindeste în cuvântul poetilor, Eminescu reflecta si în aceasta istoria intelectuala a poporului sau, depunând marturie pentru ea. (…) Eminescu nu e floare rara, desfacuta aproape prin miracol dintr-o samânta adusa din întâmplare pe solul Daciei de suflarea vânturilor apusene: este un astru tâsnit din adâncurile cerurilor din Rasarit, ca marturie despre o civilizatie noua si tânara, dar înradacinata într-un trecut de veche cultura si de severa traditie. Ca si Luceafarul sau, si lumina lui a strabatut, înainte sa ajunga la noi, o cale lunga”.
                  (Rosa Del Conte)

                  „Rege ( …) al cugetarii omenesti”

                  „Vreun premiu academic pentru poeziile lui Eminescu, de a carui lipsa se plânge o revista germana din Bucuresti? Dar Eminescu ar fi întâmpinat o asemenea propunere cu un râs homeric sau, dupa dispozitia momentului, cu acel surâs de indulgenta miloasa ce-l avea pentru nimicurile lumesti. Regina României, admiratoare a poeziilor lui, a dorit sa-l vada, si Eminescu a avut mai multe convorbiri literare cu Carmen Sylva. L-am vazut si eu la Curte si l-am vazut pastrând si aici simplicitatea încântatoare ce-o avea în toate raporturile sale omenesti. Dar când a fost vorba sa i se confere o distinctie onorifica, un bene-merenti sau nu stiu ce alta decoratie, el s-a împotrivit cu energie. Rege el însusi al cugetarii omenesti, care alt Rege ar fi putut sa-l distinga? si aceasta nu din vreo vanitate a lui, de care era cu desavârsire lipsit, nu din sumetia unei inteligente exceptionale, de care numai el singur nu era stiutor, ci din naivitatea unui geniu cuprins de lumea ideala, pentru care orice coborâre în lumea conventionala era o suparare si o nepotrivire fireasca!”
                  (Titu Maiorescu)

                  „Cel mai mare poet pe care l-a ivit (…) pamântul românesc”

                  „Astfel se stinse în al optulea lustru de viata cel mai mare poet pe care l-a ivit si-l va ivi vreodata, poate, pamântul românesc. Ape vor seca în albie, si peste locul îngroparii sale va rasari padure sau cetate, si câte o stea va vesteji pe cer în departari, pâna când acest pamânt sa-si strânga toate sevele si sa le ridice în teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale”.
                  (George Calinescu)