Spitalele publice si Serviciul Judetean de Ambulanta “traiesc” de pe o zi pe alta. Impasul financiar nu este de scurta durata, ci va tine pâna la 1 aprilie, când se preconizeaza semnarea noilor contracte dintre acesti furnizori de servicii medicale si Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). De la 1 ianuarie, finantarea lunara reprezinta o medie a celei din lunile anului 2010. Cum in ultimul trimestru al anului trecut bugetele au fost foarte reduse, media este afectata. “Este greu cu acest act aditional, ne-a declarat dr. Sorin Enescu, managerul Serviciului de Ambulanta. Primim cu 150.000 de lei mai putin decât avem nevoie lunar. Ne asiguram doar salariile, carburantul si ceva reparatii. Speram ca negocierile din martie sa ne aduca de la 1 aprilie un contract mai bun”. Spitalul Municipal Onesti a fost “dat peste cap de bugetul alocat”, dupa cum ne-a declarat managerul Doru Androne. Capacitatea de externari a acestui spital este de 1800 pe luna, insa contractul cu CJAS acopera doar 1440. In luna martie va fi mai rau, numarul externarilor pe care le va deconta CJAS fiind de 1100. “Noi nu vom refuza pacientii, ci vom face depasiri de contract, a declarat dr. Androne. In acest timp, facturile vin si trebuie platite. Facem achizitii mici, cât sa rezistam de la o luna la alta.” La Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, media anului trecut a fost de 6,6 milioane lei, dar CJAS a alocat mai putin in acest trimestru: 5,7 milioane lei. Cureaua s-a strâns in toate spitalele, telul principal fiind in aceasta perioada supravietuirea. Conducerea Spitalului de Pediatrie este, insa, optimista. "Deocamdata, este bine, pentru ca ne da media finantarii de anul trecut, ne-a spus dr.Aurelia Taga, managerul spitalului. Macar de-ar fi asa pâna la sfârsitul anului. Oricum, noi vom respecta norma privind cheltuielile de personal. Ne vom incadra in proportia de 70 la suta din bugetul primit de la Casa de Sanatate." Totusi, in ultimul trimestru din 2010 Spitalul de Pediatrie a beneficiat de o suma de bani mai mica decât in perioada anterioara. Dar pentru ca in lunile precedente finantarea a fost mai consistenta, evident, media rezultata este mai mare decât sumele alocate in ultimul trimestru. Conducerea spitalului are si un alt motiv sa fie optimista. In ianuarie si februarie unitatea medicala a depasit numarul de cazuri contractat cu Casa de Sanatate.
Doina Mincu
Elena Tintaru

Criterii stricte pentru incadrarea in grade de invaliditate, la pensionare

Pe lânga diagnosticul clinic si cel functional, precum si capacitatea de munca, medicul expert va trebui sa stabileasca si incapacitatea adaptativa. La evaluarea capacitatii de munca se va cere un barem de investigatii necesare. Se va reglementa in mod expres invaliditatea care afecteaza ireversibil capacitatea de munca, având ca rezultat nerevizuirea medicala.

Dupa aproape 10 ani, criteriile si normele de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca, prevazute de HG 400/2001 si in baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate, vor fi modificate. Potrivit unui proiect de hotarâre, elaborat in acest sens si afisat pe site-ul Ministerului Muncii, medicul expert va preciza in raportul sau, cu rigurozitate, deficienta functionala, proportia de incapacitate adaptativa, cât din capacitatea de munca s-a pierdut si in ce grad de invaliditate se incadreaza fiecare caz in parte. Totodata va mentiona si diagnosticul clinic, dar si cel functional. Noul proiect de criterii si norme stipuleaza si care sunt invaliditatile ce afecteaza ireversibil capacitatea de munca si nu mai impun revizuirea acesteia. Nu in ultimul rând cuprinde si baremul de investigatii necesar pentru stabilirea deficientei functionale , a incapacitatii adaptative si a capacitatii de munca pentru fiecare grupa de afectiuni invalidante. In prezent, incadrarea in grade de invaliditate se face pe baza criteriilor si normelor de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca, nu si a incapacitatii adaptative. HG 400/2001 nu prevede nici baremul de investigatii in patologia invalidanta la fiecare grupa de afectiune. De asemenea, nu reglementeaza in mod expres invaliditatea care afecteaza ireversibil capacitatea de munca, având ca rezulat nerevizuirea medicala. “Proiectul propune criterii medicale imbunatatite si actualizate, pentru o evaluare complexa si obiectiva a starii de sanatate a asiguratului, folosind proceduri de diagnostic recomandate de ghidurile de practica medicala nationale si internationale”, se motiveaza in nota de fundamentare a noii hotarâri de guvern. Dar este evident ca schimbarile preconizate au ca scop scaderea numarului pensionarilor de invaliditate. “Ideea este de inasprire a criteriilor de incadrare in grade de invaliditate, ne-a spus Liviu Cretu, directorul Casei Judetene de Pensii (CJP). Se va schimba si cutuma potrivit careia pâna acum medicii experti trebuiau sa aiba in vedere faptul ca au in fata o persoana care este in cautarea unui loc de munca si reprezinta un caz social. Medicul nu va mai tine cont de aceasta, ci doar de criteriile medicale. Va analiza si va concluziona privind pierderea capacitatii de munca strict dupa aceste criterii. Totusi, nu sunt chestiuni extrem de limitative. Se lasa medicului posibilitatea interpretarii fiecarui caz. Exista un interval de miscare.” Intr-adevar, in “Introducerea” la noile criterii si norme se precizeaza ca medicului expert “i se permite o anumita distantare fata de baremele stabilite, fara a incalca, insa, principiile si spiritul acestora”. Dar se accentueaza ca in aceasta situatie va trebui ca medicul expert sa expuna clar motivele care au condus la abordarea individualizata a cazului.

Pensionarile de boala au scazut la mai putin de jumatate

Noul proiect vine dupa ce deja din primavara anului trecut exigentele fata de cabinetele de expertiza a capacitatii de munca au crescut mult si au fost verificate sute de mii de dosare de pensionari de invaliditate, pe lânga cele revizuite la termen. A fost schimbata, totodata, si procedura de verificare a dosarelor si de expertizare a capacitatii de munca. Drept urmare, pentru prima data dupa ani buni, in 2010 au fost peste 700 de treceri dintr-un grad superior de invaliditate in unul inferior si 289 de depensionari. Mai mult decât atât, numarul persoanelor care solicita pensionarea de invaliditate a scazut de la o luna la alta. “Si pe criteriile si normele actuale, numarul dosarelor noi de inscriere la pensia de invaliditate este din ce in ce mai mic, a mai declarat directorul CJP. In decembrie 2010 au fost depuse numai 82 de cereri iar in ianuarie 2011 numarul lor nu a depasit 100. Pâna anul trecut aveam lunar intre 200 si 250 de dosare noi. O posibila explicatie a situatiei ar fi si aceea ca si medicii specialisti care fac dosarul medical si propun pensionarea de invaliditatea au devenit mai exigenti.”

Fisa de evaluare socio-medico-profesionala

Dar respectarea noilor criterii si norme inseamna un volum de munca mult mai mare din partea medicilor experti. Pe lânga raportul de evaluare a capacitatii de munca pe care sunt obligati sa-l intocmeasca, respectând toate rigorile din criterii si norme, se pare ca ei vor trebui sa completeze si o Fisa de evaluare medico-socio-profesionala a persoanei in cauza. Aceasta fisa este prevazuta in proiectul de hotarâre privind criteriile si normele si este foarte stufoasa.Referitor la evaluarea sociala, vor trebui date detalii cu privire la locuinta celui care solicita pensionarea de boala, la sistemul ei de incalzire si de alimentare cu apa, la conditiile de locuit (luminozitate, umiditate, igiena) si dotarea cu aparate electrocasnice. Totodata, in fisa se va mentiona cu cine locuieste solicitantul si daca persoana respectiva este bolnava, are dizabilitati ori este dependenta de alcool. Ba, mai mult, trebuie precizat daca solicitantul este ajutat de familie, relatiile cu aceasta sunt bune si exista sau nu risc de neglijare. Fisa de evaluare trebuie sa mai contina si referiri la veniturile lunare proprii ale celui care a depus dosarul de pensionare. Or, toate acestea se pot stabili in urma unei anchete sociale. In proiect, insa, nu scrie nicaieri cine va trebui sa completeze fisa si nici pe ce baza o va face.
Elena Tintaru

Munca multa, bani putini. Cam asa se poate caracteriza in câteva cuvinte activitatea Tribunalului Bacau. Si nu vorbim aici despre salarii si sporuri, ci despre banii alocati de la ministerul de resort pentru rechizite, carburant si reparatii. Suma este din ce in ce mai mica, iar nevoile sunt din ce in ce mai mari.

Nu sunt fonduri suficiente pentru rechizite, pentru toner, pentru materialele de curatenie si cu atât mai putin pentru carburant si pregatire profesionala. Acestea sunt numai câteva dintre problemele administrative cu care se confrunta justitia bacauana.

Fara bani de investitii

Suma alocata, intr-un an, pentru rechizite a fost de 10.000 lei, iar pentru curatenie – 9.000 lei. Bani total insuficienti. Lucru care genereaza nenumarate probleme. Dosarele nu pot fi transportate de la o instanta la alta, informaticienii nu-si pot face treaba. Lipsa hârtiei inseamna, de fapt, lipsa citatiilor, lipsa procedurii si, in final, tergiversarea nepermis de mult a proceselor aflate pe rolul instantelor. “Resursele materiale pe anul 2010 au fost sub cele din anul 2009. Cea mai drastica reducere a fost la furnituri si cheltuieli cu combustibilul. Nu am avut deloc bani la investitii. De altfel, nu avem nici in 2011”, ne-a declarat judecatorul Maria Munteanu, presedinta Tribunalul Bacau.

In 2009 „nu am avut bani de gaz”

Dar problemele sunt mult mai numeroase. Instalatiile electrice ale instantelor sunt subdimensionate, iar cladirea in care functioneaza Judecatoria Bacau are serioase probleme la structura de rezistenta. Dar… nu sunt bani. “In anul 2004, existau doar 3 calculatoare. Acum, este omul si calculatorul. Instalatiile electrice nu sunt adaptate la un asemenea consum, drept pentru care in orice clipa se pot intâmpla nenorociri”, a mai spus presedinta Tribunalului Bacau. In ciuda faptului ca au din ce in ce mai putini bani, problemele administrative-financiare din anul 2010 au fost mai mici decât cele din 2009 când, “nu am avut bani nici sa platim gazul”. Si asta pentru ca “am inceput anul cu toate scadentele la zi”. Au existat insa si momente de-a dreptul jenante pentru un sistem care ar trebui sa mearga brici. “Am fost aproape in pragul de a nu putea asigura transportul dosarelor intre instanta de apel sau de recurs si instanta de fond”, a mai spus Maria Munteanu. Informaticienii si grefierii s-au deplasat cu masinile personale pentru a remedia deficientele din sistem.
Alexandra Zaharia

“Daca nu ni se asigura finantarea, mai ales pe anumite capitole, instanta nu functioneaza. Nu functioneaza deloc.”
judecator Maria Munteanu, presedinta Tribunalului Bacau

Spitalul Judetean de Urgenta a mai inregistrat o premiera medicala pentru judetul Bacau. Este vorba despre o interventie chirurgicala in glaucom. Pacienta, care a lucrat zeci de ani ca asistenta in cadrul spitalului, a fost astfel salvata de la chinul unor dureri insuportabile. Deoarece bolnava a amânat luni de zile prezentarea la medic, orice incercare de tratare a afectiunii ar fi fost inutila. Interventia chirurgicala a fost realizata de sefa sectiei Oftalmologie, dr. Dana Caltaru, medic primar oftalmolog, si de dr. Alina Popa, medic specialist oftalmolog. “Nu exista alta solutie in acest caz, a declarat dr. Dana Caltaru. Am decis sa facem aceasta interventie care este un sistem artificial de drenaj. Durerile pacientei erau date presiunea prea mare data de dezechilibrul dintre umoarea apoasa care se produce si cea care se elimina din ochi. Pentru eliminare am introdus un tub din otel si am creat o scurgere artificiala din interiorul ochiului.” Interventia a durat o jumatate de ora si s-au folosit instrumente si dispozitive de ultima generatie. Din pacate, pacienta nu si-a recapatat acuitatea vizuala, dar este multumita ca a scapat de durerea care ii transformase viata intr-un chin. “Era insuportabil, ne-a declarat Lenuta Oslobanu, pacienta celor doi medici. Nu mi-a fost teama deoarece am lucrat mult in sistem si stiu cât este de important sa ai incredere in oamenii care te ingrijesc. Acum ma simt bine.”
Costul dispozitivului va fi suportat de familia pacientei. Cum pretul acestuia este destul de mare, adica aproximativ 1000 de euro, firma furnizoare a acceptat plata in rate. Medicii spun ca sunt numerosi pacienti care ar avea nevoie de o interventie de acest tip, insa nu-si permit sa o suporte financiar. “Exista riscul de glaucom la diabetici si la persoanele cu afectiuni cardiace, a explicat dr. Alina Popa. Orice declanseaza un accident vascular-cerebral poate duce la glaucom. Daca pacientii vin la timp, se poate institui tratamentul. Daca nu, singura solutie este scoaterea globului ocular in cazul in care nu pot suporta costul acestei interventii pe care am realizat-o acum.” Dispozitivul care se implanteaza in ochi nu este decontat de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, prin urmare, chiar si pacientii asigurati medical trebuie sa-l plateasca. Nici in cazul copiilor cu glaucom nu se poate face nimic in judet, deoarece nu exista aparatura necesara unei interventii atât de delicate si nici un medic anestezist.
Doina Mincu

Panouri solare pe acoperisurile SJU si Maternitatii

Consiliul Judetean (CJ) Bacau a receptionat o investitie de peste 1 milion de euro constând in montarea de panouri solare pe Spitalul Judetean de Urgenta si Maternitatea Bacau. Proiectul reprezinta o premiera din acest punct de vedere in judetul Bacau, CJ aplicând pe un program finantat prin intermediul Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). Cofinantarea obtinuta de CJ Bacau de la AFM se ridica la peste 2 milioane RON, jumatate din costul total al proiectului.

Prin investitia de aproximativ 4,2 milioane RON (42 de miliarde lei vechi), reprezentantii CJ Bacau spera sa diminueze cheltuielile cu functionarea a Spitalului Judetean de Urgenta. Acestia sustin ca au fost constrânsi de criza economica sa apeleze la solutii alternative de economisire, mai ales ca bugetul pe 2011 al CJ Bacau este unul mult diminuat. Catalin Dociu, administratorul public al judetului, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca investitia receptionata a fost realizata de o societate din Bacau si ca in luna martie va fi inaugurat un sistem similar pe acoperisul Centrului Rezidential "H. Coanda", aflat in subordinea DGASPC Bacau. "Lucrarile sunt in regula. Prin aceasta investitie, CJ urmareste reducerea costurilor de functionare la SJU, Pediatrie, respectiv la cladirile apartinând DGASPC. Incercam sa accesam orice proiect care ne-ar putea aduce avantaje si, in acest caz, un proiect care va duce la scaderea cheltuielilor cu functionarea a unor cladiri importante", a spus Dociu.

"Cheltuielile pe utilitati vor scadea cu 50 la suta"

Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca se asteapta la o reducere cu pâna la 50 la suta a cheltuielilor cu utilitatile cladirilor apartinând SJU, Pediatrie si DGASPC. "Cu siguranta nu este o investitie facuta ca sa fie facuta. Vor fi, spun eu, aproximativ 50 la suta reduceri in cheltuielile cu utilitatile acelor cladiri. Vor fi economii la acest capitol", a apreciat Benea, care a mai spus ca CJ va mai avea investitii in SJU in acest an, ele urmând a fi receptionate si inaugurate in urmatoarele luni.
Lucian Bogdanel

19 cladiri beneficiaza de energie solara

Proiectul pentru care CJ Bacau a obtinut finantare vizeaza completarea surselor clasice de incalzire cu sisteme ce utilizeaza energia solara. Au fost montate, pâna in prezent, 6 instalatii independente functional care utilizeaza energie solara. Instalatiile deservesc 19 cladiri aflate in administrarea institutiilor amintite. Din costul total al proiectului, 4,2 milioane RON, CJ a suportat aproximativ 51 la suta, respectiv 2,14 milioane RON.

Municipiul Bacau s-a infratit cu orasul filipinez Mandaue. O delegatie de 15 oficiali filipinezi, condusi de primarul Jonas Cortes, a participat la semnarea memorandumului de infratire cu orasul Bacau. Oaspetii Bacaului au vizitat doua societati comerciale importante din municipiu, precum si santierul Centrului de Afaceri si Expozitii. Filipinezii au intors astfel vizita facuta in urma cu doi ani in Mandaue de o importanta delegatie de consilieri locali bacauani. Infratirea celor doua orase reprezinta opera ambasadorului României in Filipine, Valeriu Gheorghe, fost presedinte al PNL Bacau.

Infratirea Bacaului cu orasul filipinez Mandaue, gândita in urma cu doi ani de ambasadorul României in Filipine, Valeriu Gheorghe, a fost parafata marti. O delegatie de 15 persoane, insotita de primarul orasului Mandaue, Jonas Cortes, a participat la festivitatea semnarii Memorandumului de Intelegere, care a avut loc in sala de sedinte a Palatului Administrativ din Bacau. La eveniment au participat mai multi consilieri locali liberali, deputatul Ionel Palar (PNL), doi alesI locali din partea PSD, precum si primarul Romeo Stavarache si viceprimarul Dragos Luchian.
Edilii oraselor infratite au schimbat amabilitati si au promis ca Bacau si Mandaue vor colabora indeosebi la capitolul educatie.
“Doua culturi diferite aleg sa colaboreze pentru binele comun. Primul simbol care ne leaga sunt culorile rosu, galben si albastru ale steagurilor”, a declarat Stavarache.
De cealalta parte, Jonas Cortes, primarul orasului Mandaue, a declarat ca distanta nu reprezinta un impediment in dezvoltarea relatiilor bilaterale. “Am venit de departe cu speranta si optimism pentru a intâri relatiile dintre Bacau si Mandaue. Suntem atinsi de ospitalitatea cu care ne-ati primit”, a remarcat Cortes.
Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, a dat citire memorandumului de infratire, dupa care Stavarache si Cortes au semnat documentul care consfinteste a doua relatie de infratire bifata de administratia Stavarache dupa cea cu orasul italian Torino.

Vizita intoarsa dupa cea din 2009

Delegatia filipineza a vizitat doua societati comerciale din municipiul Bacau – Aerostar si Agricola – precum si santierul centrului de afaceri si expozitii. Vizita filipinezilor va continua cu o excursie efectuata la manastirile din nordul Moldovei, dupa care oaspetii vor vizita castelul Peles de la Sinaia.
Sosirea filipinezilor in Bacau reprezinta intoarcerea unei vizite efectuate, in 2009, in Mandaue, de un grup consistent de consilieri Acestia au vizitat orasul filipinez la invitatia lui Valeriu Gheorghe, ambasadorul României in Filipine. In acelasi an – 2009 – s-au pus si bazele infratirii consfintite marti in Bacau.
Lucian Bogdanel

Ploua in scoala din comuna Traian

Cladirea scolii din centrul comunei Traian este degradata aproape in totalitate. Acoperisul este spart, zidurile sunt imbibate cu apa, in interior sunt infiltratii, iar mucegaiul si igrasia au inceput deja sa apara pe pereti. Mai mult, unitatea scolara nu dispune de grupuri sociale igienizate, iar copiii merg la toaleta intr-un spatiu impropriu, din gradina scolii. Si la gradinita din aceeasi curte situatia este asemanatoare. La primarie s-a efectuat la un moment dat un studiu de fezabilitate, pentru reabilitarea celor doua spatii, dar dosarul a ramas fara finantare de ani de zile.

62 de elevi si 40 de prescolari din comuna Traian invata in conditii improprii, in cadiri care au acoperisul spart, in care apa s-a infiltrat in peretii interiori, in care este frig pe holuri si care nu au nici macar o toaleta normala. Situate chiar in centrul localitatii, cele doua unitati de invatamânt ofera o imagine dezolanta: peretii exteriori sunt crapati, zidaria este afectata de ploi, mucegai si igrasie, lemnul de sub acoperis este putred.

Problemele sunt recunoscute chiar de primar

Problemele din scoala si gradinita in care invata prescolarii si copiii din ciclu primar, in clasele I-IV sunt recunoscute chiar si de primarie. “Sunt singurele probleme pe care le am pe unitatile scolare din intreaga comuna. In rest am reusit sa efectuez reabilitari, dar aici mai avem infiltratii pe acoperis, si la scoala, iar la gradinita se invata intr-o cladire foarte veche, care nu are nici grup sanitar, copiii fiind nevoiti sa merga, cum se spune, in «fundul gradinii»”, a confirmat Maria Georgeta Esanu, primar comuna Traian. Primaria a investit ceva bani in scoala. S-a schimbat tâmplaria cu termopan, s-a dat si un var la inceput de an scolar, s-au vopsit usile, s-au schimbat dusumele si s-a montat o centrala termica. Dar cam atât, intrucât nu au fost fonduri suficiente pentru se realiza o reabilitare capitala in ambele corpuri de cladiri.

Lipsa de bani

La un moment dat s-a efectuat un studiu de fezabilitate, dar acesta a ramas doar la faza de proiect. In documentatie este prevazuta si o extindere a celor doua spatii, unde vor fi amenajate si grupurile sanitare. Dar, aceasta investitie a stagnat, pe fondul lipsei banilor. “Am depus studiul de fezabilitate pentru reabilitare, am purtat discutii cu Inspectoratul Scolar, promisiuni avem, dar asteptam finalizarea”, a mai spus edilul Esanu. In prezent in cele doua unitati scolare se invata intr-un singur schimb. Scoala a fost ridicata in anii ’75, iar de atunci nu s-a efectuat niciodata o reabilitare capitala, ci doar s-au facut cârpeli pe ici pe colo. Cum bugetul pentru astfel investitii a fost in ultima perioada unul destul de auster, sperantele ca elevii din comuna sa invete in conditii macar decente sunt aproape nule.
Roxana Neagu

Audiente cu nervi la Evidenta Persoanelor Bacau

O familie de bacauani stabiliti in SUA aduce acuze grave la adresa unui functionar public. Este vorba despre sefa Directiei Judetene de Evidenta a Persoanelor Bacau. Familia Damoc o acuza pe reprezentanta institutiei de faptul ca, in cadrul unei audiente, Gabriela Crâsmaru a avut un comportament si un limbaj neadecvate.

Ana Maria si Liviu Damoc s-au prezentat la Directia de Evidenta a Persoanelor pentru a legaliza un certificat de casatorie apostilat la Departamentul de Stat Florida din Statele Unite ale Americii si a obtine astfel certificatul de casatorie românesc. Ajunsi in audienta la directorul-executiv, a inceput intreaga tevatura. “De la inceputul audientei, doamna Crâsmaru a avut o atitudine ostila, aroganta si a folosit un limbaj total neadecvat functiei. Am incercat sa pastrez o atitudine de respect si profesionista, la rândul meu având peste 10 ani de experienta cu publicul, fiind socat si neintelegând atitudinea neeleganta a doamnei Crâsmaru. Pur si simplu am solicitat si platit pentru un serviciu de la o institutie publica”, a afirmat Liviu Damoc. Acest lucru s-a intâmplat pe data de 10 februarie 2011. Cei doi spun ca i-au prezentat Gabrielei Crâsmaru un duplicat al certificatului de casatorie apostilat, pe care aceasta din urma nu a vrut sa-l recunoasca, spunând ca nu poate fi luat in calcul. “Toate actele prezentete doamnei sunt perfect legale. Ele sunt eliberate si apostilate de autoritatile americane si traduse in România. Ea ne-a acuzat, pe mine si pe sotie, de fals in acte, numindu-ne mincinosi si obraznici. In final a solicitat iesirea noastra din biroul dânsei”, a mai precizat Liviu Damoc.

Actele nu erau in regula

Contactata de redactorii ziarului “Desteptarea”, sefa Directiei Judetene de Evidenta a Persoanelor Bacau, Gabriela Crâsmaru, a venit cu alta varianta. “In primul rând, tin sa precizez ca ziua de audiente este miecuri. Cu toate acestea eu am primit la discutii familia Damoc in ziua de joi. Mai mult, pe lista era trecuta sotia domului Damoc si in niciun caz el. Cu toate acestea, l-am primit si pe dânsul in birou”, a declarat Gabriela Crâsmaru. Aceasta spune ca Liviu Damoc s-a enervat in momentul in care ea s-a uitat peste actele celor doi si le-a explicat ca nu sunt bune: “Dosarul nu era in regula, pentru ca certificatul nu era in original. Ei mi-au prezentat o fotocopie originala, dar apostila nu era vizata de Ambasada SUA, asa cum cere legea”.

Document fara sigiliu

Conform Art. 44 din Legea nr. 119/1996, pentru transcrierea documentului de casatorie este necesar fie certificatul sau extrasul de pe actul de casatorie in original, fie o fotocopie a documentului autentificat de Misiunile Diplomatice sau de Oficiile Consulare. “Mai mult, exista un sigiliu prin care apostila respectiva este atasata documentului, iar in cazul nostru actele prezentate de familia Damoc nu aveau acest sigiliu, ci o capsa. Le-am explicat aceste lucruri, moment in care domnul Damoc a devenit recalcitrant si nu m-a mai lasat sa vorbesc, sa le explic demersurile pe care le au de facut. Atunci l-am rugat sa iasa din birou pentru a putea discuta civilizat cu sotia sa. Abia atunci doamna Damoc mi-a spus ca are acasa certificatul original si am rugat-o sa revina a doua zi cu documentul”, a mai precizat Gabriela Crâsmaru. Pe 11 februarie, Ana Maria Damoc s-a intors cu un alt document, insa din spusele sefului Directiei “acesta nu era un certificat original, ci tot o fotocopie, dar care nu avea nici macar apostila, cum avea cel anterior”. In aceeasi zi familia Damoc si-a primit dosarul inapoi si a fost indrumata catre Ambasada SUA de la Bucuresti, pentru a fi vizat actul. “Familia Damoc a primit chiar si un raspuns in scris, in care le-am explicat exact ce trebuie sa faca si le-am spus sa mearga la ambasada cu fotocopia in original, dar cu cea care avea apostila”, a spus Gabriela Crâsmaru. Ea a mai declarat ca in momentul in care vor avea documentul in regula, problema lor se va rezolva imediat. Mai exact, ei vor obtine avizul de la Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor Bacau pentru tot ceea ce inseamna transcriere a documentelor si, ulterior, se vor putea prezenta la Serviciul de Stare Civila, de unde vor primi certificatul de casatorie românesc.
Sinziana Filimon

Care pe care printre blocuri

Locatarii mai multor blocuri de pe strada Mioritei se plâng de lipsa parcarilor. Gasirea unui loc pentru masina este aproape un chin in fiecare seara, când proprietarii se intorc de la serviciu. Cea mai aglomerata zona este cea dintre blocurile 88, 90 si 92.

Gasirea unui loc de parcare este o provocare cotidiana pentru locatarii mai multor blocuri de pe strada Mioritei. Zona in care se afla blocurile cu numerele 88, 90 si 92 nu mai face fata cerintelor. Ultimele doua sunt imobile cu locuinte sociale ale primariei si au fost construite mai recent. Numarul de masini a crescut mult in ultimii ani, astfel incât parcarile au devenit neincapatoare. Proprietarii sunt nevoiti sa-si lase masinile pe alte strazi sau chiar in parcarea unui supermarket din apropiere. “Uneori ajung acasa si ma invârt minute bune prin zona pâna gasesc un loc in care sa las masina,ne-a declarat Vasile Marcu. De multe ori o las pe strada Garii, dincolo de Vama. Nu mi se pare o situatie normala, dar nu am facut nicio reclamatie, fiindca stau cu chirie intr-un apartament si oricum am de gând sa ma mut. Sper sa fie o zona mai libera din punctul acesta de vedere.” Alti locatari exasperati de lupta pentru un loc de parcare au sesizat problema la Primaria Bacau, dar nu au primit nici raspuns, nici vreun semnal ca ar exista preocupare pentru rezolvarea situatiei. Unii dintre proprietarii de masini au transformat cu de la sine putere portiuni din spatiul verde in parcari improvizate, spre nemultumirea vecinilor lor. Altii blocheaza seara de seara aleile, facând imposibila circulatia.
Doina Mincu

Aveti unde sa parcati masina in zona in care locuiti?

Larisa Dediu
“Nu sunt multumita de spatiul rezervat parcarilor. Nu gasesti loc seara daca te intorci mai târziu acasa. Trebuie sa lasi masina pe alte strazi. Asta este problema in zona noastra.”

Elena Barbieru:
“Sotul meu parcheaza masina. De multe ori nu gaseste loc in apropierea blocului. Merge pe alte strazi, pe unde gaseste un spatiu liber. Uneori a fost nevoit sa o lase si in curte la supermarket.”

Sorin Stan:
“Sunt foarte multe masini in zona, de când s-au construit blocurile acestea turn. Ne-au fost ocupate locurile de parcare, asa ca seara este greu sa ne descurcam. Mai lasam masinile pe unde locuiesc parintii nostri, pe la alte blocuri, sa le supravegheze. Ne chinuim, dar cui sa ne plângem?”