Locatarii unui bloc de pe strada Miron Costin s-au trezit pusi la plata pentru caldura de care nu beneficiaza. Desi acestia au centrala termica proprie, cotizeaza luna de luna la CET. Au cerut socoteala firmei de repartitoare si li s-a explicat scurt ca platesc pentru caldura din subsol. Numai ca blocul lor nu a fost prevazut din constructie cu subsol.

Nemultumire generala intr-un bloc de pe strada Miron Costin, din Bacau. Atât proprietarii apartamentelor dotate cu centrala termica proprie, cât si cei care au ramas consumatori ai CET au motive de indignare. Primii sunt pusi la plata pentru niste tevi dintr-un subsol inexistent. Mai mult de atât, contribuie si la achitarea costurilor unui aparat de masura. Locatarii nici macar nu au fost informati daca respectivul aparat masoara consumul de apa calda sau pe cel de caldura. “Prin apartamentul meu trec tevi comune pe care le-am izolat, ca sa nu platesc pentru caldura din ele, ne-a declarat Ilie Hutu. In schimb, sunt pus la plata pentru niste tevi comune care trec, mi s-a spus, prin subsol. Care subsol? Blocul nostru nu are asa ceva.” Acelasi lucru l-au constatat, privind tabelul de intretinere pentru luna ianuarie 2011, recent afisat, si ceilalti locatari, printre care Adela Darie, Grigore Girleanu si Constantin Rusu. Acesta din urma ne-a declarat ca “de la asociatie mi s-a spus ca nu avem subsol tehnic, dar a venit o directiva si trebuie sa platim ce trece prin conductele de sub bloc.”

“Locatari recalcitranti”

Blocul 19 de pe strada Miron Costin are 6 scari. Doua dintre acestea au ramas la vechea asociatie si nu platesc pentru caldura din tevile comune, iar 4 au trecut la Asociatia de proprietari Lalelelor 1. Presedintele acestei asociatii sustine ca locatarii nu au dreptate. Mai mult, acesta ii considera reclamanti de profesie. “Acestia sunt niste locatari recalcitranti, ne-a declarat Stefan Andoniu, presedintele asociatiei. Nu au dreptate. Conductele trec printr-un canalet de sub bloc, incalzind si condominiul. Chiar si cei care au izolat tevile care trec prin apartamente trebuie sa plateasca. Eu am metoda mea de verificare. Daca pun un termometru in apartament arata 18 grade, dar daca il apropii de tevile izolate arata 25 de grade.”

Ordin aplicat in orb

Conducerea asociatiei de proprietari se apara de acuzatiile locatarilor spunând ca a aplicat Ordinul 343 al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea Serviciilor Comunale. Acesta ii obliga pe locatarii care si-au debransat locuintele de la sistemul centralizat de incalzire sa participe la plata facturilor emise de CET. Mai exact, proprietarii apartamentelor dotate cu centrala termica individuala vor plati caldura degajata de tevile care le tranziteaza locuintele, precum si de cele din spatiile comune ale blocului. Este vorba despre casa scarilor, uscatoare si subsoluri. Conditia obligatorie este ca acestea sa existe si sa fie incalzite.
Doina Mincu

Fumatorii români ar putea fi obligati sa renunte la viciul lor, cel putin atunci când se afla in spatii publice. Asta pentru ca un deputat vrea sa schimbe legea care permite fumatul in locuri special amenajate.

Deputatul Manuela Mitrea, sotia lui Miron Mitrea, fost secretar general al PSD, a inceput o lupta cu fumatorii. Mai exact, ea vrea sa modifice lagea prin care se regelementeaza fumatul in spatiile publice, astfel incât sa reuseasca sa interzica total acest obicei. Conform proiectului ei, cei care au un astfel de viciu ar trebui sa fumeze doar in aer liber si in niciun caz in locurile inchise, chiar daca acestea sunt prevazute in acest moment cu spatii speciale destinate fumatorilor. Principalul obiectiv al acestui proiect este interzicerea totala a fumatului în toate spatiile închise si acoperite de folosinta colectiva, dar si în incinta institutiilor de invatamânt. Ea isi argumenteaza propunerea dând exemplu si alte tari membre ale Uniunii Europene care au luat deja astfel de masuri impotriva fumatului, precum Belgia, Finlanda, Grecia, Marea Britanie sau Spania. Aceste masuri nu i-au facut insa pe europeni sa renunte la tigari. Acum ei s-au mutat din baruri, pe marginea strazii. Majoritatea bacauanilor par sa nu fie de acord cu modificarea legii. Lucru de inteles, daca ar fi sa ne gândim ca nu putini sunt cei care au un astfel de viciu. “Mi se pare o aberatie. Acesta poate fi numit un act de «rasism». Este alegerea mea ce vreau sa fac cu viata mea. Daca vreau sa fumez, fumez si o fac acolo unde vreau eu. Traim intr-o tara democratica. Nu ma poti alunga din spatiile publice pentru ca fumez. Sunt oameni care consuma bauturi alcoolice. Si asta este un viciu. Ce ar fi daca in baruri nu s-ar mai vinde si nu s-ar mai consuma alcool”, a spus Virginia Gheorghe. Multi fumatori sunt de parere ca adoptarea unei astfel de legi este o discriminare la adresa lor. “Eu nu sunt fumatoare si de cele mai multe ori ma deranjeaza fumul de tigara. Pe de o parte, sunt de acord cu modificarea legii, dar ma gândesc si la faptul ca am prieteni care fumeaza si nu mi-ar placea sa merg intr-un local in compania lor, iar ei sa iasa sa fumeze afara, iar eu sa ramân singura la masa. Ar trebui sa fie mai bine baruri de fumatori si altele de nefumatori”, ne-a zis Andra Cârciu.

Fumeaza pasiv

Chiar daca, in acest moment, fumatul este permis in locurile publice doar in spatiile special amanajate, de cele mai multe ori acestea nu sunt delimitate corespunzator de locurile pentru “nefumatori”. Motiv pentru care acestia din urma ajung sa inhaleze fumul de tigara si devin fara voie fumatori pasivi. “Merg in tot felul de locuri si chiar nu-mi place ca de multe ori inhalez fumul de tigara, iar asta imi afecteaza sanatatea. E vina patronilor care nu delimiteaza zonele cum trebuie. Fiecare face ce doreste cu sanatatea lui, dar eu chiar nu vreau ca a mea sa fie afectata. Nu am nimic impotriva cu fumatorii, dar ar trebui organizate mai bine barurile si restaurantele. Despre lege nu stiu daca modificarea ar fi una buna”, a afirmat George Beltea.

Risc de boli si deces

Fumatul pasiv poate fi la fel de nociv precum cel activ. „De câtiva ani a fost demonstrat prin studii efectul nociv al fumatului pasiv, ne-a declarat dr. Dragos Ungureanu, medic primar pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Bacau. Multa vreme doar s-a banuit ca exista consecinte medicale asupra nefumatorilor care inhaleaza fum de tigara, insa acum este cert. S-a mai constatat ca femeile sunt mai afectate de fumatul pasiv decât barbatii. Este o predispozitie genetica. Cred ca acest demers legislativ este binevenit.” Fumatul pasiv consta in inhalarea involuntara a fumului degajat de unul sau mai multi fumatori. Chiar si câteva minute de fumat pasiv duc la marirea frecventei cardiace, diminuarea aportului de oxigen, constrictia vaselor sanguine, ceea ce determina cresterea tensiunii arteriale si a efortului muschiului cardiac. Organizatia Mondiala a Sanatatii atrage atentia ca si fumatul pasiv duce la aparitia bolilor cardiace si a cancerului. Aceasta inseamna ca si un nefumator poate muri din cauza fumului de tigara. La copii, fumatul pasiv este responsabil pentru sindromul mortii subite a sugarului, pentru otite, pneumonie, bronsita, tuse, respiratie suieratoare si astm la copii. Gravidele care inhaleaza fum de tigara risca avortul spontan, moarte fetala „in utero” sau nasterea prematura. S-a demonstrat prin studii me­dicale ca fumatoarele pasive pot avea copii cu malformatii congenitale sau cu greutate mica la nastere.

Fumatul in locurile publice, interzis prin lege

Legea 349/2002 pentru prevenirea si combaterea efectelor consumului produselor de tutun a fost modificata in urma cu doi ani printr-o Ordonanta de Guvern. Astfel, de la 1 ianuarie 2009, in spatiile publice inchise fumatul este permis numai in incaperi de­dicate exclusiv acestui scop. Conform legislatiei aceste locuri special amenajate trebuie sa fie izolate de cele pentru nefumatori, sa fie prevazute cu aparate de ventilatie si sa nu fie amplasate pe un spatiu de tranzit sau de acces. Acestea trebuie sa fie marcate, la loc vizibil, cu unul dintre urmatoarele indicatoare: «Spatiu pentru fumatori», «Loc pentru fumat» sau «Camera de fumat». Locurile destinate fumatorilor nu trebuie sa repre­zinte mai mult de 50 la suta din suprafata destinata clientilor. Nerespectarea acestor norme este sanctionata cu amenzi cuprinse intre 2.500 de lei si 5.000 de lei.
Sinziana Filimon
Doina Mincu

„S-a constatat ca fumatul pasiv poate fi mai daunator decât fumatul in sine, prin constelatia de substante chimice din fumul care izvoraste din curentul lateral al tigaretei. Concentratai acestor substante in fumul lateral este mai mare decât in fumul principal inhalat de fumator, rezultat dintr-o ardere mai intensa a tigaretei.”
Dr. Dragos Ungureanu, medic primar pneumolog

Strada Miron Costin este un exemplu clar de neimplicare a autoritatilor locale. In afara de gropile si baltile aferente, care fac parte de ceva vreme din peisajul zonei, bacauanii mai spun si faptul ca nu au vazut picior de consilier local pe aceasta strada. Oricum, spun ei, nimeni nu ia nicio masura. Ca… asa-i la noi.

Miron Costin nu este o strada foarte lunga. Este ingusta si cu sens unic. Pâna aici totul pare in regula. Dar soferii sutelor de masini care tranziteaza zilnic zona si pietonii au ajuns la limita suportabilului.

Condus preventiv pentru siguranta masinii

Gropile sunt pe aceasta strada parca de o vesnicie. Nimeni nu le vede. Acum, dupa ce firavul strat de zapada s-a topit, acestea s-au umplut cu apa si s-au transformat in adevarate capcane pentru soferi. Asa ca, posesorii de autoturisme trebuie sa conduca preventiv din mai multe motive: siguranta circulatiei, siguranta personala si… siguranta masinii. Si asta pentru ca nu este tocmai comod, si nici ieftin sa duci foarte des masina la reparat. “Daca as avea masina cred ca mi-as da seama ca intru prin gropi toata ziua. Se vad si cu ochiul liber. Si nu am vazut niciun consilier local prin zona sa se intereseze de aceasta problema. Oricum, vin atât de des incât nu stiu daca i-as recunoaste. Cred ca merg numai noaptea. Nu vor sa fie vazuti ca sar oamenii pe ei si ii elogiaza, ii arunca in sus, asa… ca pe câstigatorii unor meciuri. Probabil ca sunt mai sensibili si stau la umbra”, ne-a declarat ironic Costica Apostol.

S-au resemnat

Din nefericire, oamenii s-au resemnat pentru ca, spun ei, strada Miron Costin arata asa de foarte multa vreme. De aceasta data, neplacerile au fost cauzate de schimbarea unor conducte. Este adevarat ca acestea au fost inlocuite cu unele noi dar, urmele decopertarilor si sapaturilor efectuate in zona au ramas. Si se vad din ce in ce mai bine. Cei care locuiesc in zona sunt insa convinsi de faptul ca adevaratele probleme vor aparea in momentul in care temperaturile vor creste semnificativ. Atunci se va vedea adevarata dimensiune a dezastrului. Dar, ca si pâna acum, bacauanii de pe strada Miron Costin spera la un covor asfaltic nou.
Alexandra Zaharia

Noua legislatie le da mari batai de cap primariilor

Doar 17 primarii din 93 au depus situatia cu familiile care au dreptul la alocatie de sustinere. Aproape 30.000 de familii nu vor primi in aceasta luna alocatia pe ianuarie. Primariile se plâng ca formularistica este foarte complicata.

Zeci de mii de familii cu venituri reduse din judet nu vor beneficia in aceasta luna, pentru ianuarie, de alocatia de sustinere care li se cuvine. Banii la care sunt indreptatite nu se stie când vor ajunge la ele. Si aceasta deoarece primariile localitatilor in care isi au domiciliul nu au depus la timp situatia privind alocatia de sustinere (sprijin), reglementata prin Legea 277/2010 si normele de aplicare a ei, publicate in ianuarie 2011. Potrivit datelor furnizate de catre conducerea Agentiei Judetene de Prestatii Sociale (AJPS), dintre cele 93 de primarii existente, doar 17 au transmis acestei institutii lista cu beneficiarii si necesarul de bani. Multe dintre ele au dat un raspuns de-a dreptul surprinzator la solicitarea AJPS de a-i trimite situatia cu familiile care au dreptul la alocatia de sprijin. “Curios este ca 43 de primarii ne-au comunicat, in scris, ca nu au beneficiari, ne-a declarat Gheorghe Apostu, directorul AJPS. Acest lucru este greu de crezut, din moment ce in luna decembrie primariile respective au avut, fiecare, sute, unele chiar peste 1.000, de beneficiari de alocatie monoparentala ori complementara. Locul acestora a fost luat de alocatia de sustinere. Prin urmare, nu se poate ca intr-o comuna sa nu fie familii cu un nivel scazut de venituri si cu copii. Printre cele 43 de primarii care ne-au transmis ca nu au in ianuarie niciun beneficiar sunt orasele Comanesti si Darmanesti si comuna Berzunti. Or, in decembrie au avut 479 de familii beneficiare la Comanesti, 1.148 la Darmanesti si 405 la Berzunti. Nu este credibil ca apoi toate acestea, la o luna, sa nu mai indeplineasca conditiile prevazute de lege pentru acordarea alocatiei de sustinere.” Celelalte 33 de primarii nici macar nu au raspuns adreselor trimise de catre AJPS. Conducerea acestei institutii considera ca marea majoritate a primariilor “nu sunt pregatite pentru a aborda problematica activitatii de protectie sociala a populatiei”, dar crede ca, in cele din urma, la insistenta familiilor care au nevoie de sprijin financiar vor urgenta finalizarea dosarelor de alocatie.

“Avem balamucul de pe lume!”

De partea cealalta, primariile au o alta explicatie a situatiei. “Se lucreaza la dosare, dar este un volum foarte mare de munca, deoarece noua formularistica este extrem de complicata, ne-a spus Genica Chiturlea, secretarul Primariei Darmanesti. Sunt foarte multe rubrici de completat, oamenii nu se pricep. In plus, normele de aplicare a legii au aparut foarte târziu. Nu putem spune când vom finaliza, dar vom transmite saptamâna viitoare (aceasta – n.n.) situatia partiala.” Argumente similare aduce si conducerea Primariei Comanesti. “Formularistica s-a complicat si este mult de lucru, ne-a declarat Viorel Miron, primarul orasului. Pâna la aceasta data au fost depuse 20 de dosare, dar mai sunt foarte multe cereri in lucru. De aceea nu am transmis o situatie.” Reprezentantul Primariei Berzunti sustine, insa, ca in ianuarie nu a solicitat nicio familie alocatie de sustinere. “I-am instiintat ca s-a schimbat legislatia si ca trebuie sa depuna o noua cerere, dar nu a venit nimeni, afirma Nicoleta Turluianu, referent social. In schimb, in februarie s-au inregistrat 56 de cereri si inca mai vin multi sa solicite alocatia. Acum avem balamucul de pe lume!” Pâna in luna decembrie 2010, inclusiv, din judetul Bacau au beneficiat de alocatie complementara sau monoparentala 32.453 familii. Din ianuarie 2011, aceste doua tipuri de prestatii sociale au disparut si locul lor a fost luat de alocatia de sustinere. Deocamdata, pentru luna ianuarie 2011 vor primi alocatie de sustinere numai 1.262 familii, care locuiesc in una din cele 17 localitati ale caror primarii au transmis situatia. Celelalte aproximativ 30.000 vor trebui sa mai astepte. Conform noilor reglementari, familiile nevoiase cu unul sau mai multi copii au dreptul la o alocatie de sustinere intr-un cuantum diferentiat in functie de venitul pe fiecare membru si de cât este de numeroasa. Atât in cazul familiilor cu sot, sotie si copii, cât si al celor monoparentale, aceasta prestatie sociala se stabileste in raport de doua transe de venit, una de pâna la 200 lei si cealalta, de 201 lei-370 lei. In cazul primei transe de venit pe fiecare membru de familie se acorda o alocatie de 30 lei (sot, sotie, cu un copil), 60 lei (doi copii), 90 lei (trei copii) sau 120 lei (patru sau mai multi copii), respectiv (monoparentala) de 50 lei, 100 lei, 150 lei ori 200 lei. Corespunzator celei de-a doua transe de venit, alocatia este de 25 lei, 50 lei, 75 lei sau 100 lei, respectiv de 45 lei, 90 lei, 135 lei ori 180 lei. Aceasta prestatie sociala se achita pe lânga alocatia de stat care este de 42 lei sau 84 lei, in cazul copilului cu handicap.
Elena Tintaru

Cu asiguratii cum ramâne?

Medicii de familie acuza Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate ca ii imping spre faliment sau spre emigrare. In ultimele luni au aparut prevederi legislative care privesc medicina primara si care ii dezavantajeaza pe specialistii din sistem. Casa de Asigurari de Sanatate sustine ca multi medici au câstigat mai bine de la un an la altul.

Cele mai multe prevederi contestate de medici sunt incluse in Contractul-cadru de acordare a asistentei medicale in sistemul asigurarilor sociale de sanatate pe anul 2011 si in normele de aplicare a acestuia. Medicii de familia au actionat deja in judecata MS si CNAS contestând articolul 141, care prevede ca, in cazul in care ei vor refuza sa incheie contractele cu casele judetene de asigurari de sanatate, vor fi inlocuiti de medicii specialisti din policlinicile spitalelor. „Activitatea de medicina de familie trebuie desfasurata de specialistii in medicina de familie, a explicat dr. Marilena Caliman, presedinte al Filialei Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie. Medicii din policlinici nu sunt specialisti in medicina de familie. Este o incalcare flagranta a legii. Am câstigat deja in instanta, dar probabil ca institutiile pe care le-am actionat in judecata vor face recurs.”

Inca un proces

Medicii de familie au atacat in instanta si una dintre prevederile OG7/2011, care modifica Legea 263/2004 privind asigurarea continuitatii asistentei medicale primare prin centrele de permanenta. Este vorba despre articolul cu numarul 14, potrivit caruia, medicii care refuza sa desfasoare activitate in centrele de permanenta vor fi penalizati lunar de casele de asigurari de sanatate prin diminuarea cu 10% a sumei care le revine prin contract pentru pacientii aflati in evidenta lor. Medicii considera ca este vorba despre doua contracte diferite, intre care nu ar trebui sa existe nicio relatie de conditionare.

De la 1 aprilie, asiguratii sunt buni de plata

Acestea sunt doar doua dintre motivele pentru care medicii de familie bacauani au anuntat ca nu vor semna, la 1 aprilie, noile contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). Se adauga insa si nemultumirea legata de prevederi care le vor scadea veniturile. In plus, contractul se va semna pe doi ani, insa normele de aplicare ale contractului-cadru sunt valabile un an. „In 2012 ar putea aparea norme si mai dezavantajoase, declara dr. Caliman. Ce vom face atunci? Daca semnam contractul, vom ajunge sa ne inchidem cabinetele in 2 luni pentru ca nu le vom putea intretine cu banii pe care ii vom primi. Daca nu semnam, vom lucra in sistem privat, dar asiguratii vor deveni pentru noi neasigurati.” Aceasta inseamna ca asiguratii vor plati consultatiile si nu vor mai primi retete compensate, trimiteri si concedii medicale. Nici acest sistem nu va rezista. „Multi dintre noi vor emigra acolo unde sunt doriti”, spune dr. Caliman.

Si cresteri, si scaderi

De cealalta parte, CJAS demonstreaza ca veniturile multor medici au crescut in anul 2010 fata de 2009. „Medicilor de familie care au avut contract cu Casa in 2010 li s-au platit cu 176.075 lei mai multi decât in 2009, ne-a declarat Iulian Oboroceanu, purtator de cuvânt al CJAS Bacau. Au fost 295 de furnizori in contract, care au primit anul trecut peste 33 de milioane de lei. 45 de cabinete de medicina de familie din mediul rural au avut cresteri de venituri in 2010, iar 72, scaderi. In mediul urban, au fost cresteri la 116 furnizori si scaderi la 62.”
Doina Mincu

Diminuari de venituri anuale la medicii din rural:
2009                                            2010
290.880 lei…………………………….230.659 lei
261.315 lei…………………………….218.918 lei
223.322 lei…………………………….181.532 lei
Diminuari de venituri la medici din urban:
2009                                           2010
210.438 lei …………………………..150.179 lei

Cresteri venituri cabinete rural:
2009                                     2010
71.803 lei………………………..93.872 lei
66.135 lei………………………..87.542 lei
Cresteri venituri cabinete urban:
2009                                    2010
155.372 lei…………………….168.082 lei
117.271 lei……………………..126.750 lei

„Sumele au crescut la cabinetele care aveau pacienti putini. Au fost cresteri de 2-3 milioane de lei vechi pe luna. Dupa noile norme, in acest an, veniturile ne scad intre 25 si 40 la suta. In plus, 75% din medicii de familie ramân fara spor de rural, iar ceilalti il vor primi mult diminuat.”
Dr. Marilena Caliman, presedinte Filiala Bacau a Patronatului National al Medicilor de Familie

Sinceritate impachetata in drept la replica

Edilul bacauan incepe sa se simta cu musca pe caciula. Intr-un drept la replica remis cotidianului Desteptarea, Stavarache a recunoscut ca primaria pe care o conduce finanteaza nelegal o asociatie prezidata de cumatrul sau, Constantin Apostol. La inceputul saptamânii trecute, o ancheta publicata de ziar demasca modul in care, in ultimii 4 ani, asociatia Top Sport a primit 90 de miliarde lei vechi de la municipalitate, fara ca sa indeplineasca toate criteriile impuse prin hotarâre de Consiliu Local.

Finantarea asociatiei Top Sport de catre Primaria Bacau a revenit in prim plan, dupa ce cotidianul Desteptarea a dezvaluit, la inceputul saptamânii trecute, ca aceasta nu ar fi respectat conditiile impuse de Consiliul Local. Top Sport a luat fiinta in 2007 si in ultimii 4 ani a primit finantari in cuantum de 90 de miliarde lei vechi din partea municipalitatii. Finantarea extrem de generoasa a fost facuta in temeiul Legii 350 prin intermediul careia primariile pot sponsoriza cu sume de bani asociatii, organizatii sau cluburi care depun dosare in acest sens. Pentru domeniul sport, in care activeaza asociatia amintita, alesii locali au aprobat un Ghid al Solicitantului care specifica, in clar, ca toate structurile sportive ce aplica pentru a obtine finantare de la Primarie sunt obligate sa ataseze la dosar Certificatul de Identitate Sportiva (CIS). Detinerea CIS reprezinta, conform Ghidului Solicitantului adoptat de CL Bacau, criteriu de eligibilitate. Astfel, asociatiile sau cluburile care solicita finantare in vederea sustinerii unor activitati sportive, dar nu detin CIS nu pot primi finantare pentru ca nu intrunesc toate conditiile cerute prin Ghidul Solicitantului aprobat de alesii locali. „Buba” in cazul Top Sport, asa cum a aratat cotidianul Desteptarea, este ca asociatia nu a detinut niciodata CIS, fapt ce nu i-a impiedicat insa pe edili sa „arunce” cu bani catre aceasta. Aproximativ 3 milioane de dolari in ultimii 4 ani.

Municipalitatea stia ca Top Sport nu are CIS

Intr-un drept la replica remis cotidianului Desteptarea pe 17 februarie, municipalitatea a incercat sa se disculpe cu privire la finantarea dubioasa a asociatiei Top Sport, precizând ca aceasta ar fi facuta in conditiile Legii 350. Dreptul la replica a fost trimis ziarului la doua zile dupa publicarea anchetei „Top Sport, asociatie finantata ilegal cu 90 de miliarde lei vechi”, insa nu „demonteaza” probele prezentate in materialul de presa. Conducerea Primariei s-a rezumat sa constate ca asociatia Top Sport nu detine CIS, insa ar avea un „contract” cu un club posesor de CIS, in speta Stiinta Bacau. Ce tip de contract ar functiona intre Top Sport si Stiinta nu este precizat in dreptul la replica. „La evaluarea dosarelor depuse de solicitanti (…) comisia ia in considerare (…) solicitarile asociatiilor care finanteaza activitati sportive de performanta derulate de cluburile care detin Certificate de Identitate Sportiva”, se arata in documentul citat. Practic, conducerea municipalitatii recunoaste ca Top Sport nu are certificare CIS, insa – doar pentru faptul ca asociatia ar finanta un club sportiv detinator al CIS – finantarea ar fi legala. Ghidul Solicitantului, in forma aprobata de CL Bacau in martie 2010, atesta ca „pentru proiectele ce vizeaza promovarea sportului de performanta”, aplicantii trebuie sa prezinte CIS. Mai mult, pentru sesiunea de finantare 2011, criteriul CIS este mentinut in Ghidul Solicitantului, documentul fiind aprobat de CL la ultima sa sedinta, cea din 10 februarie.

Top Sport, finantata de 4 ori incepând cu 2007

Asociatia Top Sport a luat fiinta in 2007 cu scopul de a sustine echipa de handbal masculin Stiinta Bacau. Printre membri fondatori ai asociatiei se numara si Constantin Gioseanu, fost administrator public al municipiului. Top Sport este prezidata de Constantin Apostol, cumatrul lui Romeo Stavarache si seful Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord Est. In ultimii 4 ani, asociatia s-a abonat la finantarile din bani publici. In 2007, Top Sport a primit 10 miliarde lei vechi de la Primarie pentru mentinerea Stiintei in primul esalon handbalistic al tarii. Au mai urmat alte 3 finantari, totalizând 80 de miliarde lei vechi, toate facute in temeiul Legii 350. Bani par sa nu fi fost suficienti: Stiinta nu a câstigat niciun trofeu in toata aceasta perioada.

Paval: „Nu voi fi parte la lucruri ilegale”

Dragos Paval, patronul societatii Dedeman – sponsorul principal al echipei de handbal Stiinta Bacau – a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca firma sa nu va fi partasa la „lucruri ilegale”. Paval a declarat ca finantarea echipei de handbal este „o fapta buna” si ca astfel Dedeman „intoarce niste bani comunitatii”.
„Noi nu facem decât o fapta buna. Daca apar lucruri ilegale la mijloc, va dati seama ca nu voi fi partas la asa ceva. Noi intoarcem niste bani comunitatii. Sunt banii mei si fac ce vreau cu ei. Practic, Dedeman ajuta niste copii. Gânditi-va in ce situatie e sportul in tara asta. Daca se descopera vreo ilegalitate, organele statului sa-si faca datoria”, a declarat Dragos Paval.

Prefectura a luat urma banilor

Prefectura Bacau a anuntat ca s-a autosesizat cu privire la finantarea controversata a asociatiei Top Sport. Intr-o declaratie data cotidianului Desteptarea, Constantin Scripat – prefectul judetului Bacau – aprecia ca verificarile se impun când sunt semne ca banul public este cheltuit fara respectarea legii. „Iubesc sportul, dar imi doresc ca banii sa ajunga la sportivi si nu in buzunarele cumetrilor actualei administratii locale”, afirma Scripat, facând aluzie la calitatea de „cumatru de primar” pe care o are Constantin Apostol, presedintele Top Sport.