Luna martie le-a adus mai multor persoane un trist dar de primavara. Unele dintre ele au ramas deja fara serviciu iar altele urmeaza sa fie concediate. Potrivit proiectului de concediere colectiva depus la Inspectoratul Teritorial de Munca (ITM), firma Romalfa Tex va disponibiliza incepând cu data de 7 martie toti salariatii, adica un numar de 76 persoane. Tot din datele furnizate de catre ITM rezulta ca la rândul ei Primaria Zemes a renuntat de la 1 martie la 16 dintre cei 32 angajati ai Serviciului de Asistenta Sociala. De la acelasi serviciu al Primariei Caiuti vor pleca in somaj la 1 aprilie 19 dintre cei 21 de salariati. Cei care au ramas ori vor ramâne fara loc de munca de la cele doua primarii sunt asistenti personali. Motivul concedierii lor nu este greu de ghicit. "A trebuit sa recurgem la aceasta solutie din lipsa de resurse financiare, ne-a declarat Iulian Durlan, primarul comunei Caiuti. Anul acesta avem un buget mai mic cu sase miliarde lei vechi fata de 2010. Am redus la toate capitolele de cheltuieli. Pentru salariile asistentilor personali aveam alocati bani pâna in mai inclusiv. Am preferat sa-i dam in somaj, pentru ca sunt mai câstigati. Ei iau in continuare indemnizatia de insotitor si vor beneficia si de ajutor de somaj." Primaria spera ca situatia aceasta va dura numai pâna in decembrie si ca la 1 ianuarie 2012 va putea sa-i reangajeze pe asistentii personali disponibilizati.
Elena Tintaru

Din aceasta luna, Telefonul Copilului – 116.111 si-a prelungit programul de lucru pâna la miezul noptii. Decizia de prelungire a timpului in care poate fi accesat acest program a fost luata pentru a putea raspunde numarului tot mai mare de apeluri. Astfel, începând cu data de 1 martie, programul de lucru al serviciului telefonul copilului 116.111 se deruleaza în intervalul 08.00 – 00.00, iar numarul de specialisti de la celalalt capat al firului s-a suplimentat cu 7 noi asistenti sociali si psihologi. ”Este foarte important ca tot mai multi copii si parinti aflati în nevoie sa stie ca nu sunt singuri. Extinderea programului de lucru, pâna la miezul noptii, al singurei linii de asistenta gratuita la nivel national adresata copiilor si parintilor, 116.111 este o dovada în plus ca ne pasa”, a declarat Catalina Florea, director executiv. Numai anul trecut, au beneficat de serviciile organizatiei peste 14.200 de copii. Principalele probleme pentru care copiii au apelat 116.111 au fost legate de abuz in familie (in crestere fata de 2009 cu 64.49 la suta), probleme de educatie sau, pur si simplu, nevoia de consiliere psihologica. Cea mai intâlnita forma de abuz a fost neglijarea, urmata de molestarea fizica, abuzul emotional, exploatarea copilului prin munca, cersetorie, privare de libertate, abuz institutional, abuz sexual, trafic. Cele mai multe cazuri de abuz au avut loc în familie (79.66 la suta). Bacaul se numara printre judetele cu cele mai multe cazuri inregistrate la Asociatia Telefonul Copilului. (R.N.)

Un inalt functionar ANAF a fost retinut de DNA pentru trafic de influenta. Functionarul ANAF a cerut in decurs de patru ani mita in valoare de 1,8 milioane euro. Procurorii DNA au mai retinut si un avocat. "Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie efectueaza cercetari penale fata de inculpatii Stancescu Marius Catalin, avocat in Baroul Bucuresti si consultant financiar, si Gavrila Nicolae Adrian, consilier superior in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) – Directia Generala Coordonare Inspectie Fiscala, in sarcina carora s-au retinut trei infractiuni de trafic de influenta in forma continuata", anunta DNA.
Citeste mai mult

Deputatul PSD de Bacau Viorel Hrebenciuc a fost audiat miercuri la Serviciul Teritorial Pitesti al DNA in calitate de martor in dosarul in care presedintele Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, este cercetat pentru fapte de coruptie. La iesirea de la Sediul DNA Pitesti, Viorel Hrebenciuc a declarat ca are calitatea de martor in dosarul presedintelui Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, ca nu a fost surprins de aceasta citare si ca le-a spus procurorilor tot ce avea de spus intr-o jumatate de ora.
Citeste mai mult

Sarbatoare cu elevi si profesori

Scoala cu clasele I-VIII “Ion Creanga” din Bacau s-a imbracat in haine de sarbatoare. 1 martie este pentru aceasta unitate de invatamânt o zi speciala in care este aniversat si patronul spriritual, marele povestior al “Amintirilor din Copilarie”. In aceasta saptamâna, in unitatea de invatamânt se desfasoara mai multe activitati reunite sub numele de "Zilele Scolii", prilejuite de implinirea a 18 de ani de la infiintare.

In Scoala “Ion Creanga” Bacau este sarbatoare. Unitatea de invatamânt implineste majoratul, adica 18 ani de la infiintare. Cu ocazia acestei aniversari, in scoala s-au desfasurat mai multe activitati educative, de la “Eco-Olimpiada Martisorului”, actiuni sportive, spectacolul “Amintiri din copilarie”, pâna la colocvii cu tema “Majoratul Scolii «Ion Creanga». “Scoala s-a infiintat pe 15 septembrie 1993, iar de atunci functionam in mod continuu, a declarat prof. Florentina Vieru, director. Am ajuns sa fim asaltati de parinti si de educatori pentru a inscrie cât mai multi copii la noi. Elevilor le oferim o educatie trainica, integrala si durabila, cu proiecte diverse, cu program «School after school», iar an de an imbunatatim oferta noastra scolara si cu dotarea materiala, astfel incât elevul sa gaseasca la noi tot ceea ce-si doreste in orice moment.” Scoala are in prezent 650 de elevi. Acestia invata in 16 sali de clasa, au la dispozitie 4 laboratoare, doua cabinete, peste tot este mobilier nou adecvat activitatilor. In plus, unitatea are si o biblioteca in care sunt peste 13.000 de volume, un cabinet de asistenta psihopedagogica, o sala moderna de sport, vestiare. Colectivul didactic este si el format din 38 de cadre titulare, cu o inalta pregatire profesionala, lucru recunoscut chiar si de elevi sau fostii elevi, invitati la manifestarile din aceste zile care au loc in scoala. Si pe viitor Scoala “Ion Creanga” Bacau isi propune proiecte indraznete de la asigurarea in continuare a reusitelor scolare ale elevilor, popularizarea performantelor lor, incheierea de noi parteneriate locale, nationale si internationale, integrarea elevilor cu cerintele speciale in activitatile scolii si, nu in ultimul rând, primirea Steagului Verde, a statutului de Eco-Scoala si dobândirea Certificatului de Scoala Europeana.
Roxana Neagu

“Este o zi speciala pentru noi, elevii scolii, dar si cadrele didactice. Aici e un mediu minunat, o scoala minunata, cu profesori foarte buni, care ne dau sansa sa ne lansam mai departe in viata.”
Miruna Balaita – eleva clasa a V-a B

“Am inceput scoala aici, odata cu infiintarea ei. In 1993, in clasa I A, litera A la catalog. Deci prima. A fost superb. Acum la 24 de ani realizez ca aici m-am format, pentru noi toti scoala generala e startul in viata si aici am pornit pe drumul cel bun.”
Ioana Ardeleanu – fosta eleva

“Implinesc si eu 18 ani, la fel ca si scoala care m-a format. Acum sunt in clasa a XI-a, dar ma leaga multe amintiri placute de Scoala «Ion Creanga», unde am râs si am plâns, unde am fost certata, dar si laudata atunci când am meritat."
Diana Filip – fosta eleva

Gata: proiectul care vizeaza rezolvarea delicatei probleme a invaziei câinilor maidanezi în Buhusi a început sa fie derulat de catre administratia locala. O firma specializata a început sa-i prinda pe câinii fara stapân, care sunt adapostiti, temporar, în spatiul fostei gradini zoologice. Au fost amenajate în acest scop custile care adaposteau pasarile campusului zoologic. Pentru retinerea si adapostirea unui câine, firma percepe 30 de lei. Printr-un contract încheiat cu edilii locali, medicul veterinar Ioan Ghirvu monitorizeaza starea de sanatate a câinilor adapostiti aici. Contracte realizate de catre administratia locala cu firmele PESCADO si AGRICOLA INTERNATIONAL asigura hrana câinilor. „Conform legii, spune viceprimarul Vasile Zaharia, câinii adusi în acest adapost sunt îngrijiti, hraniti, supravegheati si tratati medical timp de sapte zile. Medicul veterinar decide în ceea ce priveste starea de sanatate, agresivitatea animalelor. În perioada de sapte zile, câinii adapostiti pot fi revendicati de proprietarii care i-au lasat liberi sau de catre alte persoane care solicita adoptarea acestora. Numai ca acesti câini, dupa ce vor fi preluati, trebuie sa fie tinuti în curte, nu pe scara blocului. În niciun caz nu trebuie preluati pentru a fi aruncati din nou în strada. Persoanele care nu vor respecta aceste exigente vor fi amendate. Câinii bolnavi grav vor fi eutanasiati. Conform legii, asta se va întâmpla, dupa sapte zile de la adapostire, si cu acei câini care nu vor fi revendicati/preluati. Asa prevede legea”. Concomitent cu derularea acestui proiect, unii copii de la Scoala „Mihai Eminescu” promoveaza un proiect de sensibilizare a opiniei publice din perspectiva ocrotirii drepturilor maidanezilor, dar si de urgenta preluare a acestora de pe strazi. Acestia intervieveaza persoane, solicita formularea de solutii, fac presiuni asupra administratiei locale… Aproape în cor, acesti copii – Madalina Caea, Georgiana Barcan, Stefan Paduraru, Alex Nechita – coordonati de prof. Tinca Vârlan, ne-au spus ca unii dintre colegii lor „au fost atacati de câini, care au devenit din ce în ce mai agresivi, pe strazi”. Ei considera ca „aceasta este cea mai grava problema a târgului”. Iata si opinia unui agresat, Marin Rachieru, barbat în toata firea: „Am fost înconjurat de o haita de vreo zece câini. M-am luptat minute bune cu ei. Pur si simplu voiau sa ma sfâsie. Eram undeva în apropierea fostei gradini zoologice. M-am luptat atât de mult cu ei, încât dupa ce am reusit sa-i alung, eram transpirat tot. Ce se întâmpla daca în locul meu erau un copil, o persoana în vârsta, neputincioasa?” Ing. Vasile Zaharia, viceprimar, confirma faptul ca au mai avut loc asemenea agresiuni, motiv pentru care administratia locala acorda prioritate rezolvarii problemei. Deocamdata, la sfârsitul saptamânii trecute am gasit în adaposturile amintite doar cinci câini maidanezi. Se zice ca sunt aproape o mie pe strazi.
Ion Fercu

Zeci de membri ai Asociatiei pentru protectia animalelor “Prieteni necuvântatori” au protestat ieri in fata Prefecturii Bacau impotriva unui proiect de lege care ar putea fi condamnarea la moarte a câinilor vagabonzi. Acest proiect prevede ca primarii vor putea decide eutanasierea maidanezilor sau internarea lor in adaposturi pe care membrii asociatiei le considera adevarate lagare. “Daca se voteaza proiectul in aceasta forma, ne intoarcem in timp si nu vom mai scapa de câinii de pe strada, crede Dana Barcaru, directorul Asociatiei de protectia animalelor «Prieteni necuvântatori». Sterilizarea este solutia. Un câIne de pe strada, sterilizat, traieste 5-6 ani. Daca nu vor mai aparea altii, in 5-6 ani vom scapa de câini. Adevarul este ca si proprietarii trebuie sa fie mai responsabili. Cei mai multi câini de pe strazi au fost abandonati de stapâni. Ii gasim in saci sau custi. Nu se pun singuri acolo.” Florin Suciu, membru al asociatiei, ne-a declarat ca toti participantii la miting militeaza pentru sterilizarea câinilor si intoarcerea lor de unde au fost preluati. Dr. Zenovia Dumbrava, presedintele Asociatiei pentru protectia animalelor, crede ca ne vom situa in afara Comunitatii Europene daca proiectul va deveni lege in forma propusa. “Animalele nu sunt lasate de oameni, ci de Dumnezeu si trebuie protejate. Populatia care nu iubeste aceste animale sau este indiferenta ne priveste ca pe o categorie patologica. Noi dam din câstigul nostru pentru a ingriji acesti câini. I-as intreba pe cei care ne critica pentru cine dau din câstigul lor.” Pentru sustinere si impact, participantii au adus la miting si câteva exemplare canine simpatice salvate de la moarte de membrii asociatiei.
Doina Mincu

Cea mai longeviva echipa manageriala

Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti a implinit pe 1 martie 10 ani de când este condus de aceeasi echipa manageriala. Aceasta si-a prezentat, la aniversare, realizarile si proiectele. In 2001, telul echipei a fost acela de a aduce spitalul la standarde europene. Cei care au pasit pragul acestei unitati sanitare au lasat marturie in Cartea de Onoare ca idealul a fost atins. Echipa manageriala este mai severa si crede ca trebuie sa realizeze si obiectivele din 2011 pentru a ajunge la nivelul pe care si l-a propus.

Pe 1 martie 2001, la conducerea spitalului din Moinesti a venit o echipa noua. Formula de atunci s-a dovedit una de succes. O dovedeste schimbarea spitalului dintr-o unitate cu datorii imense si dotare modesta intr-un furnizor de servicii medicale de inalta calitate. Echipa manageriala sarbatoreste 10 ani in fruntea Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti. Este un prilej potrivit pentru aduceri aminte, pentru trecerea in revista a realizarilor si a proiectelor care, la acest spital, nu se opresc niciodata. “Acum 10 ani am spus ca avem nevoie de 10 ani pentru a aduce spitalul la standarde europene, ne-a declarat dr. Adrian Cotirlet, managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti. Daca ne luam dupa ceea ce scrie in Cartea de Onoare a spitalului, se poate spune ca am reusit. Daca vom indeplini toate obiectivele pe care ni le-am propus pentru anul 2011, vom fi si noi de acord cu aceasta.”

“De când am intrat in sistem aud ca nu sunt bani”

La 1 martie 2001, spitalul moinestean avea datorii de 8 miliarde de lei vechi la furnizorii sai. Pâna in 2003, acestea au fost achitate si, de atunci, spitalul nu a mai inregistrat datorii. “Am reusit aceasta gestionând foarte eficient fondurile de care am depus”, a explicat ec. Oana Gaman, director financiar-contabil. In timp ce alte spitale acumuleaza datorii, asteptând ca, la un moment dat, acestea sa fie cumva stinse, spitalul moinestean face eforturi sa dramuiasca banii alocati de Casa de Asigurari. Dr. Cotirlet spune ca este o situatie frustranta. “Noi avem cheltuieli de personal ce reprezinta 47% din buget, procent unic in sistem. Avem angajati 420 de oameni, fata de 780, cât este normarea. Aceasta inseamna ca angajatii nostri trebuie sa munceasca mai mult. Recunosc, nu au o viata usoara.” Desi spitalul din Moinesti este printre cele care au atras fonduri europene si sponsorizari, managerul sau are regretul de a nu fi adus mai multi bani dinafara sistemului. “De când am intrat in sistem aud ca nu sunt bani si cred ca il voi parasi auzind aceeasi lozinca. De aceea trebuie sa aducem mai multi bani de afara, bani europeni in special.”

11 proiecte mari pentru 2011

Pentru acest an, spitalul are 11 obiective majore: obtinerea acreditarii, extinderea compartimentului de primire urgente, reabilitarea si modernizarea sectiei de boli infectioase si a celei de pneumologie, reabilitarea blocului alimentar, implementarea sistemului informatic, reabilitarea termica a cladirii spitalului, construirea unui heliport, dotarea laboratorului de imagistica medicala si inlocuirea sistemului clasic de incalzire, racire si preparare a apei calde de consum cu un sistem ce utilizeaza energii regenerabile. O realizare deosebita a echipei de conducere si a intregului personal este infiintarea unui departament de cercetare. Spitalul este si baza clinica pentru UMF “Gr.T. Popa” Iasi si pentru Universitatea “V. Alecsandri”, care are de la 1 octombrie 2010 si specializarea Asistenta medicala generala.
Doina Mincu

In peisajul sistemului sanitar românesc, in care reforma inseamna mai ales “a reduce” si “a taia”, spitalul din Moinesti a avut o evolutie atipica. Numarul de paturi a crescut cu peste 30 % in ultimii 10 ani, numarul medicilor s-a dublat, a crescut ponderea personalului mediu sanitar cu studii superioare, iar perfectionarea profesionala este o preocupare continua. Deoarece doar 19 % dintre pacientii spitalului sunt din Moinesti, unitatea sanitara si-a depasit de mult statutul de “municipal”.

„Daca as face ceva altfel ar fi sa incerc schimbarea mentalitatii personalului intr-un timp mai scurt, in sensul ca acesta sa puna interesul institutiei pe primul plan. Eu am o datorie fata de acest spital in care am intrat ca stagiar si de unde am recunoasterea de care ma bucur in lumea chirurgicala.”
Dr. Adrian Cotirlet, managerul Spitalului Municipal de Urgenta Moinesti

Cu turturii deasupra capului

Blocurile recent reabilitate de pe strada Mioritei sunt ornate cu turturi imensi, care pot oricând ajunge in capul trecatorilor sau pe masini. Proprietarii apartamentelor nu ii pot desprinde de la streasina, desi, in cazul unui accident ar putea fi trasi la raspundere pentru neglijenta. Locatarii si conducerea asociatiei de proprietari au incercat sa rezolve problema, dar fara succes.

Turturi imensi atârna de la streasina mai multor blocuri de pe strada Mioritei. Pietonii si masinile sunt in pericol, insa nici proprietarii apartamentelor, nici autoritatile nu iau masuri. Locatarii din blocurile 1 si 3 de pe strada Mioritei sunt de parere ca necazul cu turturii li se trage de la reabilitarea termica realizata prin programul guvernamental, cu fonduri de la bugetul de stat si bugetul local. Acestia sunt convinsi ca lucrarea nu a fost bine executata. “Când s-a facut acoperisul si s-a pus tabla ar fi trebuit montate si niste opritoare pentru zapada, a declarat Viorel Birzu, locatar. Cred ca nu au pus suficiente. Daca ar fi fost, zapada nu ar mai fi ajuns atât de in margine si nu s-ar mai fi format asemenea turturi. Am vazut pe cineva incercând sa-i dea jos cu o prajina, dar e foarte greu.” De aceeasi parere este si administratorul Asociatiei de proprietari 83, care a incercat sa convinga firma de constructie care a câstigat licitatia organizata de Primaria Bacau pentru reabilitare termica sa remedieze deficientele. La numarul acesteia nu mai raspunde nimeni. Lucrarea de reabilitare termica a acestor blocuri are o garantie de 10 ani. Primaria Bacau ar trebui sa gaseasca o cale de a inlatura deficientele din constructie.
Doina Mincu

„Noi am facut si poze cu turturii de la blocurile reabilitate termic. Le-am trimis la primarie. La firma de constructie nu am avut succes. Nu mai raspunde nimeni la telefon. Am auzit ca nu mai exista. Oricum, nu avem niciun raspuns de nicaieri. Este clar ca lucrarea nu a fost buna. In asociatia noastra, blocurile au fost reabilitate de doua firme. La blocurile celeilalte firme nu s-au format turturi. Blocul este in garantie. Trebuie sa raspunda cineva de calitatea lucrarii.”
Elena Ionica, administrator Asociatia de proprietari 83

Pompierii bacauani au fost solicitati in mai multe locatii din Bacau pentru indepartarea turturilor de la imobile. Potrivit legii, in cazul unui accident provocat de zapada sau gheata de pe acoperis, proprietarii cladirii pot fi trasi la raspundere pentru neglijenta.

Salutari din Tenerife!

In timp ce "falimentul" de la CET Bacau goleste, necontenit, buzunarele contribuabililor bacauani, fie ca sunt sau nu clienti ai societatii de termoficare, conducerea firmei obisnuieste sa se lafaie in concedii care de care mai costisitoare si mai opulente. Clica de la CET, "prezidata" de cumnatul primarului Stavarache – Marius Stanila – a previzionat pentru 2011 pierderi totale de peste 108 miliarde lei vechi pentru societatea de termoficare. Acestea urmeaza a fi suportate de toti platitorii de taxe din Bacau. In aceasta iarna, Stavarache si cumnatul sau au fost artizanii celui mai mare tun electoral din istoria Bacaului. Cei doi au promovat un proiect vizând plata intretinerii lunare, de catre Primarie, pentru toti clientii CET Bacau, distractie ce a grevat bugetul local cu suma de peste 130 de miliarde lei vechi.

In deplina discretie, alesii locali au aprobat, in sedinta de luni a Consiliului Local, Bugetul de venituri si cheltuieli prognozat pentru 2011 de CET Bacau. Pentru anul in curs, conducerea societatii a prevazut o pierdere de 10,87 milioane RON (peste 108 miliarde lei vechi). In intervalul 2004 – 2010, societatea de termoficare a cazut din lac in put in materie de pierderi. De la an la an, acestea au fost din ce in ce mai mari, culminând cu pierderea "monstruoasa" din anul electoral 2008, când pasivul societatii de termoficare s-a ridicat la peste 380 de miliarde lei vechi. Conducerea CET afirma ca pierderile sunt problema actionarului unic – Consiliul Local Bacau -, dar ca acestea se "reduc" de la an la an.
Sorin Capat, directorul societatii de termoficare, sustine ca suma de 108 miliarde reprezinta nivelul de pierderi pe care CET doreste sa-l realizeze in 2011. "Este suma pe care noi o propunem s-o avem ca pierdere. Daca va amintiti in 2008 au fost 38 de milioane RON, in 2009 16 milioane RON, iar in 2010 o sa fie aproximativ 10 milioane, ca inca nu s-a incheiat exercitiul financiar. Noi speram la deficite din ce in ce mai mici", a declarat Capat. El a mai spus ca faptul ca pierderile societatii reprezinta o problema de sistem asupra careia nu poate interveni si ca acestea vor fi suportate de actionarul unic al CET, Consiliul Local Bacau. "E o chestiune de sistem asupra careia eu nu pot interveni. In principiu, actionarul este Consiliul Local", a declarat Capat, care a lasat de inteles ca – in cele din urma – pierderile se vor "amortiza" tot din buzunarul contribuabilului bacauan.

Pomana mai mare ca pierderile

In aceasta iarna, primarul Romeo Stavarache, cot la cot cu Marius Stanila, cumnatul sau, au initiat si promovat cea mai mare pomana electorala din istoria Bacaului. Hotarârea viza plata intretinerii de catre Primarie pentru toti clientii sistemului public de termoficare. Prin pomana acordata municipalitatea a consfintit un act de discriminare: cetatenii proprietari de centrale de apartament nu au beneficiat de marinimia Primariei, desi sunt la fel de "contribuabili" precum clientii CET Bacau. Pentru afacerea "caldura gratis", edilii au usurat bugetul local cu suma de peste 130 de miliarde lei vechi, bani pusi – practic – la dispozitia societatii de termoficare. Aceasta a primit, astfel, o mâna de ajutor din partea Primariei pentru a-si mentine numarul de clienti, unul din ce in ce mai mic.

"Macel" de sute de miliarde in ultimii 7 ani

Incepând cu anul financiar 2004 – 2005, finantele societatii de termoficare au cunoscut un picaj continuu. La sfârsitul lui 2004, administratia Stavarache prelua un CET cu doar 45 de miliarde lei vechi pierderi. In 2005, pierderile urca brusc la 127 de miliarde lei vechi, in 2006 la 187 de miliarde lei vechi, iar in 2007 la 228 miliarde lei vechi. Vârful pierderilor a fost atins in anul electoral 2008, când CET a afisat un pasiv total de 380 de miliarde lei vechi. Incepând cu 2009, potrivit informatiilor furnizate de conducerea societatii, pierderile au ajuns la 165 de miliarde lei vechi, iar in 2010 acestea ar urma sa se cifreze la 100 miliarde. Pierderile totale inregistrate de CET Bacau in ultimii 7 ani se ridica la peste 1200 de miliarde lei vechi. Prabusirea societatii de termoficare este finantata, in continuare, din buzunarele contribuabililor.

Se pricep la nepotisme, nu la administratie

Consiliul Local, actionarul unic al societatii de termoficare, este controlat de majoritatea constituita de alesii PNL. Acestia sunt majoritari si in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) de la CET (din 7 pozitii de membri, 5 sunt ocupate de consilieri locali PNL). Daca in administrarea CET-ului penelistii nu au aratat cine stie ce calitati manageriale, acestia s-au dovedit imbatabili la nepotisme si cumatreli. Cap de lista – primarul Stavarache. Acesta si-a plantat in CET cumnatul, Marius Stanila, dar si asociatul de la spalatoria Prod Cresus, Florin Goga. De asemenea, consilierul penelist Ilie Birzu si-a "infiltrat" in CET fiul, pe Madalin Birzu, proptindu-l vreme de un an si jumatate in pozitia de asistent manager.
Din conducerea societatii mai face parte Gabriela Mazilu, o activista cu state vechi in PNL si care a reprezentat partidul in birourile electorale judetene cu ocazia scrutinelor din ultimii ani.
Lucian Bogdanel

Care e legatura intre CET, E.ON Gaz si explozia de pe Martir Horea

In ultimii ani, intre CET si furnizorul de gaz, E.ON Gaz, a inceput sa functioneze o legatura "deosebita". Societatea de termoficare a acumulat, an de an, restante financiare astronomice fata de E.ON Gaz care au dus, in cele din urma, la intreruperea furnizarii gazului in câteva rânduri. Zeci de mii de bacauani, clienti ai sistemului public de termoficare, au ramas fara apa calda in plina vara.
In iunie 2010, CL Bacau a aprobat esalonarea restantelor financiare catre E.ON Gaz, CET asumându-si obligatia de a achita datoria de peste 100 de miliarde lei vechi in 6 luni.
La sfârsitul lui 2010, a fost rândul furnizorului E.ON Gaz sa iasa cu imaginea puternic sifonata in urma exploziei unui bloc din strada Martir Horea. Explozia a distrus in totalitate imobilul, insa Primaria a optat pentru reconsolidarea lui. Relatia dintre CET Bacau, E.ON Gaz si Primarie functioneaza pe principiul o mâna spala pe alta. Concret, "gratie" datoriilor acumulate de CET fata de furnizorul de gaz, bugetul municipalitatii e grevat cu sume de ordinul zecilor de miliarde. Pentru a avea o relatie optima cu E.ON Gaz, Primaria a pus umarul din greu la coafarea imaginii furnizorului in urma exploziei de pe Martir Horea. In contrapartida, E.ON Gaz titularul creantelor astronomice de la CET a pus batista pe tambal, fata de anii precedenti când trimitea zeci de comunicate de presa in momentul in care societatea de termoficare bacauana acumula datorii prea mari la gaz.

Au sala de fitness pentru combaterea pierderilor

Pierderile cumulate de 1200 miliarde ale CET nu i-au impiedicat pe sefii societatii de termoficare sa-si ofere conditii de lucru de invidiat. Astfel, in incinta societatii functioneaza o sala de fitness despre care conducerea CET afirma, in urma cu ceva timp, ca ar fi o investitie mai veche. Proiectul ar fi fost realizat – sustin sefii societatii – din banii sindicatului. "E doar o sala de forta", declara, toamna trecuta, Marius Stanila.