2 miliarde lei vechi pentru Raliul Moldovei

Alesii judeteni au aprobat in sedinta de ieri a Consiliului Judetean acordarea a doua cofinantari in valoare totala de 2,1 miliarde lei vechi pentru organizarea, la Onesti, a Raliului Moldovei, respectiv la Comanesti a unei etape in campionatul european de "Enduro".

Asociatia Club Sportiv Rally Spirit Onesti a obtinut 170.000 RON (1,7 miliarde lei vechi) de la Consiliul Judetean in vederea organizarii editiei din acest an a Raliului Moldovei. Suma de bani reprezinta aproape jumatate din bugetul competitiei. Organizatorii promit ca scena de prezentare a echipajelor va fi amenajata in fata Palatului Administrativ din Bacau si ca parcul inchis va fi organizat in fata Casei de Cultura. De asemenea, organizatorii au mai promis ca vor organiza o proba "superspeciala" pe circuitul de karting Selena Motorsport din municipiul Bacau.
Dragos Benea, presedintele CJ Bacau a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca finantarea unor competitii motoristice va repune Bacaul pe harta României. "Cofinantarile oferite nu sunt foarte mari, undeva la 2 miliarde lei vechi. Daca am fi demagogi am spune ca banii puteau fi folositi la maternitate sau la alt proiect al CJ. Marile proiecte pe care le derulam in acest an nu stau in 1,5 – 2 miliarde lei vechi", a spus Benea. Raliul Moldovei este programat pentru intervalul 14 – 15 octombrie 2011.
Lucian Bogdanel

400 de milioane pentru o etapa Enduro

Consilierii judeteni au mai aprobat o cofinantare in suma de 400 de milioane lei vechi pentru organizarea etapei a treia europene a campionatului de Enduro. Competitia se va desfasura la Comanesti, in intervalul 3 – 5 iunie 2011. Suma de bani a fost oferita clubului X – Cape Bacau. Scopul proiectului, potrivit expunerii de motive prezentata alesilor judeteni este "sustinerea si incurajarea performantei sportive in domeniul motociclismului".

Contractul pe durata determinata va fi incheiat pe 36 de luni fata de 24 de luni, cu posibilitatea prelungirii. Perioada de proba va fi prelungita. Contractul individual de munca ar putea fi desfacut pentru neindeplinirea obiectivelor de performanta profesionala. Normele de munca vor fi elaborate de catre angajator, fara consultarea sindicatului si acordul salariatului.

In pofida protestelor sindicatelor, Guvernul României ramâne consecvent modificarilor Codului Muncii pe care le-a stabilit si este ferm hotarât sa le aplice. Primul-ministru Emil Boc continua sa sustina ca schimbarile preconizate vor facilita gasirea unui loc de munca si vor revigora economia. De partea cealalta, reprezentantii confederatiilor sindicale considera ca introducerea modificarilor propuse de guvern vor oferi angajatorului posibilitatea de a scapa mai usor de salariatii indezirabili. Dar ce noutati aduce initiativa legislativa a guvernului? Mare parte dintre ele se refera la contractul individual de munca si la timpul de lucru. In continuare, contractul de munca se va incheia pe durata nedeterminata ori determinata. Acesta din urma, insa, va fi pe o perioada de 36 luni fata de 24 luni, cum actul normativ prevede in momentul de fata, si va putea fi prelungit dupa expirarea termenului initial. Majorarea la trei ani a perioadei pentru care se incheie contractul pe durata determinata si introducerea posibilitatii de prelungire nu sunt agreate deloc de catre sindicalisti. Ei cred ca acestea vor avea drept consecinta cresterea nesigurantei salariatilor, din cauza generalizarii sistemului de angajari pe perioada determinata. In contractul de munca va fi introdusa si clauza care se refera la "obiectivele de performanta si criteriile de evaluare a realizarii acestora". Sindicalistii, insa, nu sunt de acord ca angajatorul sa stabileasca unilateral obiective de performanta individuala pentru salariati si criterii de evaluare. Ei considera ca aceasta deschide calea catre abuzuri, dat fiind faptul ca nu se precizeaza un sistem de limitare a obiectivelor de performanta ce pot fi stabilite. Astfel, angajatorul va putea stabili obiective imposibil de atins de catre salariat iar acesta, drept urmare, ar fi concediat cu usurinta, opineaza reprezentantii sindicatelor. Tot ca o noutate, angajatorul este liber sa ceara informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea, de la firmele la care aceasta a mai lucrat si cu instiintarea ei. La incheierea contractului va stabili o perioada de proba de 45 de zile, fata de 30, in prezent, pentru functiile de executie, si de 120 zile, comparativ cu 90 de zile, acum, pentru cei angajati pe posturi de conducere. In cazul persoanelor cu handicap, aceasta perioada va fi de maximum 30 de zile. La sfârsitul perioadei de proba, fiecare dintre partile contractante poate inceta contractul printr-o notificare scrisa, fara preaviz.

Program de lucru redus, salariu diminuat corespunzator

Angajatorul va avea posibilitatea sa reduca programul de lucru de la 5 la 4 zile lucratoare pe saptamâna, daca este nevoit sa intrerupa activitatea pe o perioada mai mare de 30 de zile, din motive economice, tehnologice, structurale sau similare. In acest caz, salariul va fi diminuat corespunzator. Daca din motive obiective se impune reducerea sau intreruperea temporara a activitatii pentru maximum 15 zile pe an, atunci unitatii ii este permisa trimiterea in concediu fara plata a salariatilor pe aceasta perioada. Si aceasta modificare este contestata de cate sindicalisti, pe motiv ca angajatorul va avea astfel posibilitatea sa invoce oricând faptul ca trebuie sa isi reduca activitatea, fara a mai fi obligat sa le plateasca salariatilor 75 la suta din salariul de baza, ca in somajul tehnic. In acelasi timp, insa, un angajator ar putea recurge la agenti de munca temporara pentru executarea unor lucrari ocazionale. Misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni. Dar durata poate fi prelungita pe perioade succesive care sa nu depaseasca, in total, 36 de luni. NIci aceasta noutate nu este sustinuta de catre sindicalisti, deoarece eliminarea situatiilor in care un angajator avea permisiunea sa apeleze la munca temporara, ii da dreptul sa recurga din ce in ce mai mult la aceasta modalitate de lucru. Ei trag o asemenea concluzie, deoarece salariul unui lucrator angajat in acest fel este protejat de lege doar la nivelul salariului minim garantat in plata.

Munca suplimentara, compensata dupa doua luni

Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamâna, inclusiv orele suplimentare. Va fi, insa, permisa prelungirea peste 48 de ore. Dar media orelor de munca, pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, nu va fi mai mare de 48 de ore pe saptamâna. Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil unitatii respective se pot negocia perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni. Din motive obiective, tehnice sau de organizare a muncii, contractul colectiv poate prevedea derogari de la durata perioadei de referinta, dar aceasta nu va fi mai mare de 12 luni. Extinderea nu va fi necesar sa fie trecuta in contractul colectiv de munca pe ramura. Aceasta va avea ca efect, in opinia sindicalistilor, eliminarea negocierii colective la nivel de ramura ca mecanism de extindere a perioadei de referinta. In ce priveste munca suplimentara, aceasta va fi compensata prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuare, si nu in 30 de zile, ca in prezent. In perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite ce se vor constitui intr-un cont din care sa compenseze in avans eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului. Si aceste propuneri sunt respinse de catre sindicalisti. "Mai intâi s-a prevazut ca salariatii nu au dreptul la nicio indemnizatie in caz de reducere a activitatii iar acum se acorda dreptul angajatorului de a pretinde efectuarea de ore suplimentare pentru eventualele zile platite in caz de reducere a activitatii. Astfel de reglementari sunt menite sa elimine orice responsabilitate sociala a angajatorilor", precizeaza Cartel "Alfa".

Norme de munca, fara acordul sindicatului sau al salariatului

Normele de munca vor fi elaborate de catre angajator, conform normativelor nationale in vigoare iar daca acestea nu sunt aplicabile unitatii respective, potrivit celor internationale specifice. Angajatorul va avea obligatia, insa, de a consulta sindicatul reprezentativ ori reprezentantii salariatilor, in legatura cu decizia de a aplica normativele internationale in normarea muncii. Elaborarea normelor de munca, fara acordul salariatului sau al sindicatului, va permite angajatorului sa le modifice oricând, unilateral, considera reprezentantii sindicatelor. Ei sunt de parere ca aceasta inseamna ca angajatorul va putea schimba dupa bunul plac salariul. "Salariatii vor deveni in acest fel sclavii propriului contract de munca", au concluzionat reprezentantii sindicatelor.
Elena Tintaru
Doina Mincu

„Este o miscare sindicala unica. Vor participa toate cele 5 confederatii mari. Vom stabili numarul de participanti din sistemul sanitar, tinând cont ca suntem cel mai mare sindicat, in functie de participarea de la celelalte confederatii. Cert este ca nu vom parasi Prefectura pâna când nu lista noastra de revendicari nu va fi trimisa de prefect la Bucuresti. Activitatea din spitale nu va fi afectatata de protestele noastre. Sanitas isi va transmite si propriile nemultumiri legate de reorganizarea spitalelor, de diminuarea grilei salariale, care afecteaza veniturile tuturor, si de planul Ministerului Sanatatii de reducere a numarului de paturi.”
Aurel Cretu, liderul Sanitas Filiala Bacau

Birocratia invinge drepturile europene

Bacauanii care sunt asigurati in sistemul asigurarilor sociale de sanatate au dreptul sa se trateze in strainatate pentru afectiunile de care sufera. Costurile serviciilor medicale pot fi acoperite de Casa de Asigurari de Sanatate sau de Ministerul Sanatatii. Pe hârtie, toate acestea arata bine si se ridica la nivelul standardelor europene. In realitate, cei care ajung in clinici de peste hotare sunt foarte putini.

De la 1 ianuarie 2007, intre tara noastra si celelalte state membre ale Uniunii Europene a devenit functional un schimb de formulare „E” care ii pun pe picior de egalitate pe asiguratii sistemului de asigurari sociale de sanatate. Formularele sunt in numar de 15, dar cel care da românilor dreptul la tratament in strainatate este E 112. Formularul acorda cetatenilor UE dreptul la tratament medical in strainatate atunci când acesta se afla pe lista serviciilor medicale din sistemul asigurarilor sociale de sanatate, dar nu poate fi acordat in tara in timp util. Formularele sunt un secret pentru multi asigurati, deoarece autoritatile nu au avut interes sa le promoveze. Fiecare beneficiar de servicii medicale pe baza formularului E 112 inseamna o cheltuiala si o presiune suplimentara pe bugetul sistemului sanitar, tot mai scazut cu fiecare an. Pacientii sunt descurajati printr-o procedura complicata si mai ales prin responsabilizarea medicilor curanti si a managerilor din spitale. Acestia trebuie sa declare, sub semnatura, ca pacientului nu i se poate asigura in timp util serviciul medical. „Negatia” se obtine extrem de greu, deoarece sefii din sanatate refuza sa recunoasca neputinta sistemului.

Se lasa pagubasi

In judetul Bacau, doar 5 persoane au primit formularul E112 in anul 2010 si au plecat in Germania si Italia pentru interventii sau tratament in ortopedie, cardiologie si oncologie. De la inceputul acestui an a fost solicitat un singur formular. Asiguratii aflati in situatii limita prefera sa se descurce cu ajutorul rudelor, a prietenilor sau chiar a unor straini generosi, decât sa-si riste viata intr-o lupta cu sistemul birocratic din Sanatate. Cererea redusa de formulare E poate fi explicata si printr-o slaba cunoastere a drepturilor de cetateni europeni.

Nici ministerul nu deschide larg portile

Pentru servicii medicale care nu se efectueaza in tara, bolnavii trebuie sa se adreseze Ministerului Sanatatii. Primul pas este intocmirea unui dosar inregistrat la Directia de Sanatate Publica. Pacientul este trimis apoi la o comisie dintr-un centru universitar unde, daca i se aproba cererea, i se recomanda si doua sau trei clinici. DSP poarta o corespondenta cu acestea si prezinta ministerului oferta financiara. MS aproba dosarele in limita fondurilor pe care le are alocate pentru acest program. De la inceputul acestui an, la DSP au fost inregistrate 3 dosare noi. “O pacienta cu leucemie are nevoie de un transplant de maduva, iar doi copii cu afectiuni hepatice, de un transplant hepatic, ne-a declarat dr. Cecilia Lucaci, coordonator program. Pentru acestia din urma trebuie sa gasim noi donator, fiindca nu-i pot inscrie clinicile pe listele europene de asteptare.”
Doina Mincu

„Inca nu stim cât a costat tratamentul asiguratilor care au utilizat anul trecut formularul E 112. Procedura este mai complicata. Dosarele pacientilor trebuie sa ajunga la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, dar clinicile din strainatate nu le-au trimis inca, deci nu s-a facut decontarea serviciilor.”
Iulian Oboroceanu, purtator de cuvânt CJAS Bacau

Pentru a obtine formularul E112, asiguratii trebuie sa depuna o cerere la casa de asigurari de sanatate de care apartin. La aceasta trebuie sa ataseze: copie dupa actul de identitate; dosarul medical din care sa rezulte diagnosticul si recomandarea medicala pentru tratamentul in strainatate; acceptul clinicii din strainatate. Casa de asigurari are un termen de 5 zile pentru a solutiona cererea.

Arta vs. kitsch

Pentru a scapa de kitsch-ul care apare inevitabil pe tarabe in fiecare an in preajma zilei de 1 Martie, bacauanii aleg sa cumpere aceste simboluri confectionate manual, de catre amatori, dar si de catre artistii plastici.

Martie este o luna a cadourilor. Ea debuteaza cu ziua de 1 Martie când, conform traditiei, primesti si oferi martisoare. Aceste simboluri ale primaverii si-au schimbat forma si semnificatia in timp. De la traditionalul snur din matase de culoare alb si rosu, acum martisoarele s-au transformat in obiecte care mai de care mai neobisnuite: figurine ale personajelor celebre din filmele pentru copii, bibelouri, brelocuri si chiar flori artificiale. Nimic insa nu-ti mai aduce aminte de ceea ce a fost un martisor traditional. In fiecare an, tarabele sunt pline de astfel de elemente kitsch care iti atrag privirea. Mai sunt insa si locuri unde poti gasi inca martisoarele clasice, opere de arta in miniatura. Acum 20 de ani, Galeriile de Arta “Frunzetti” (fostele Galerii ale Fondului Plastic, cum erau numite atunci) erau singurul loc de unde puteai sa-ti cumperi nu doar martisoare, ci si piese de imbracaminte in trend sau orice fel de obiect de arta. Dar pentru ca vorbim de 1 Martie, si in prezent Galeriile reprezinta unul dintre putinele locuri unde mai poti cumpara acel martisor “din copilarie”. “Nu mai este cum era acum 20 de ani, insa e bine. Iubitorii de martisoare si felicitari unicat vin, din fericire pentru noi, tot la Galeriile Fondului Plastic. Inca se mai cauta aceste obiecte, insa nu ca in anii trecuti, când piata era mai restrânsa, iar oferta mult mai mica”, a spus Carmen Dima, reprezentant al Galeriilor de Arta „Frunzetti”.

Miniaturi pictate, scoici sau colaje

Aici inca mai poti gasi lucruri deosebite. In fiecare an apare ceva nou, toate insa sunt martisoare confectionate manual de artistii plastici bacauani si nu numai. Au ramas favorite cele executate din fire de matase albe si rosii, miniaturile pictate, martisoarele din scoici, margele, colaje sau hârtie ondulata. “Avem aici martisoare facute de mai multi artisti plastici bacauani. Sunt câtiva fideli, care colaboreaza cu noi de ani buni si in fiecare an vin cu noutati, insa avem colaboratori si din alte orase”, a mai spus Carmen Dima. Succesul acestor obiecte deja a inceput sa se cunoasca. De doua saptamâni, de când au fost scoase la raft, simbolurile primaverii s-au vândut ca pâinea calda, insa vor mai trece ani buni pâna când martisoarele executate manual le vor inlocui pe cele chinezesti cumparate de speculanti la kilogram si vândute mai departe noua.
Sinziana Filimon

Florariile si tarabele din piete sunt pline de flori. Sortimentele sunt mai bogate decât in urma cu câteva saptamâni, deoarece au aparut florile de primavara. Vremea aspra le-a afectat, insa, si sunt mai putine si mai firave decât in anii in care inainte de 1 martie deja era atmosfera de primavara. „Freziile, de exemplu, sunt tot frumoase si parfumate, dar mai micute, ne-a explicat Liliana Popescu. Asa sunt in depozite, fiindca, desi au crescut in sere, nu au avut suficienta lumina.” De pe tarabe si din florarii nu lipsesc nici zambilele si lalelele. Preturile florilor de primavara sunt intre 3 si 5 lei in piete si usor mai ridicate in florarii. Pentru cei care nu tin cu tot dinadinsul sa ofere de Martisor flori de sezon, se gasesc si multe soiuri de trandafiri si crizanteme sau eleganta gerbera, la preturi intre 3 si 6 lei. Mai scumpe sunt orhideele (cel putin 10 lei firul) si crinii (17-20 de lei firul). „In depozite sunt si flori mai exotice, ca Heliconia sau Strelitia, dar nu le mai luam fiindca nu se vând, ne-a spus si Codrin Sicu. Oamenii intreaba de soiurile mai deosebite pe care le mai cumparau, le plac, dar ne este teama ca ramânem cu ele pe taraba.” Florarii se plâng ca preturile au crescut in depozite, iar ei trebuie sa mai renunte la adaos pentru a nu scumpi prea mult florile. „Oricum nu mai este vânzarea de altadata, fiindca multi prefera sa daruiasca altceva decât o floare, a spus si Cristina Bondalici. Si parintii copiilor de gradinita sau de scoala gândesc asa.” Cei care nu au ajuns inca la aceasta concluzie pot darui, alaturi de traditionalul martisor, un fir de floare, un buchet sau chiar un aranjament realizat pe loc de florari.
Doina Mincu

Clasa politica a ajuns la cota de avarie

In ultimii ani clasa politica a reusit performanta de a se compromite definitiv in ochii electoratului. Aliante peste aliante, scandaluri dupa scandaluri, clientele care de care mai hraparete, precum si lipsa unui proiect comun privind dezvoltarea tarii au facut ca increderea votantilor in politicieni sa se deprecieze semnificativ. Ultimele sondaje arata ca, in mod constant, aproximativ 80 la suta din electorat nu mai pune pret pe oamenii politici. Cum de s-a ajuns in aceasta situatie si care sunt sansele de „reabilitare” a politicienilor in viitorul apropiat? Cotidianul Desteptarea a stat de vorba cu 3 politicieni bacauani, din 3 partide diferite si care detin functii diferite, pentru a afla opinia acestora cu privire la falimentul clasei politice. De asemenea, singurul independent care a reusit sa obtina un mandat de primar al Bacaului, dupa 1989, a vorbit despre sansele de afirmare politica a persoanelor neinregimentate ideologic.

Declinul increderii in clasa politica a devenit o constanta a ultimilor ani. Pe fondul neincrederii alegatorilor in politicieni, absenteismul la urne a ajuns sa inregistreze procente cu doua cifre. Din ce in ce mai multi votanti au spus „pas” alegerilor, astfel incât ultimele scrutine au consemnat un numar aproape dublu de alegatori absenti de la urne, decât de votanti.
Scandalurile interminabile, clientelele cultivate de toate formatiunile politice fara deosebire, precum si lipsa unor proiecte publice care sa materializeze sperantele de mai bine ale electoratului au dus la prabusirea increderii in actuala clasa politica. Dupa mai bine de 20 de ani de la Revolutia din 1989, numarul celor care afirma ca in comunism se traia mai bine este in continua crestere.

Lacomia naste clientele

Politicienii bacauani abordati de cotidianul Desteptarea sustin ca printre cauzele deprecierii increderii votantilor se numara lacomia politicienilor, minciuna, precum si interesul excesiv manifestat de mass-media in prezentarea vietii politice.
Senatorul Gabriel Berca, presedintele PDL Bacau, crede ca lacomia este principala cauza ce a favorizat pierderea increderii alegatorilor in politicieni. Berca a declarat ca lacomia a favorizat ascensiunea clientelelor politice care au devorat banul public, dând ca exemplu situatia in care se afla municipiul Bacau. „Lacomia este principala cauza, ca sa inteleaga si oamenii. Se vede clar si aici in Bacau. Analizati evolutia anumitor firme care, din 2004, lucreaza in preajma actualului primar si veti vedea ce inseamna lacomia in politica. Luati cifrele de afaceri si veti vedea ca au crescut peste noapte de câteva ori. Asa ceva n-ar fi fost posibil fara sprijinul celor aflati la putere in municipiul Bacau”, a afirmat Berca. El a mai spus ca lipsa de profesionalism este o alta hiba a politicienilor care, odata ajunsi in functii in urma votului oferit de electorat, se transforma in „capetenii locale”.

„Exista o mare diferenta intre vorbe si fapte”

Cristian Cojocaru, consilier local din partea PNL, apreciaza ca marea problema a politicienilor români este data de diferenta dintre vorbe si fapte. Cojocaru a declarat ca increderea in mediul politic s-a erodat pe fondul a zeci de aliante si partide care s-au succedat la guvernare, dar care nu au reusit sa faca ce au promis. „Politicienii spun ce vor sa auda alegatorii si le transmit astfel de mesaje ca sa-i aduca la urne. In campanii se fac analize si se observa care sunt subiectele de interes pentru populatie. Aliantele de conjunctura sunt o problema. Lumea vede la televizor ca politicienii se pupa sau se injura in functie de o anumita conjunctura. In general, in ultimii 20 de ani nu s-a reusit decât un tip de guvernare de subzistenta”, a opinat consilierul liberal.

„E o prezentare excesiva a politicului la televizor”

Presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea (PSD), este de parere ca scandalurile interminabile, dar si prezentarea in exces a fenomenului politic de catre mass-media au contribuit la scaderea increderii in politicieni. Benea a opinat ca prezentarea „mai mult decât e cazul” a politicienilor, indeosebi la televiziunile de stiri, duce la aparitia unei reactii de respingere din partea votantilor. „E o prezentare excesiva a politicului la televizor. Foarte multa politica la televizor atrage o reactie de respingere. La noi se prezinta mai multa politica decât e cazul. Pro TV are, de exemplu, un rating net superior fata de ratingurile insumate ale celor doua televiziuni de stiri. Este, de asemenea, si o coborâre a nivelului discursului, in special in politica locala, unde sesizez multa demagogie si multa ipocrizie”, a comentat seful CJ Bacau.
Lucian Bogdanel

„Cu foarte mici exceptii, politicienii n-au facut nimic pentru populatie”

Dumitru Sechelariu, singurul independent care a reusit sa ajunga primar al Bacaului dupa Revolutie, in 1996, afirma ca alegatorii nu mai au incredere in clasa politica pentru ca politicienii vorbesc prea mult si fac prea putin. Sechelariu a apreciat ca dezgustul populatiei fata de politicieni ar putea duce la ascensiunea unor curente politice extremiste. „In general, se vorbeste extraordinar de mult si se face extraordinar de putin. S-a politizat totul, iar impresia mea este ca asistam la o competitie intre clientelele partidelor politice dusa pe spinarea românilor. Cât timp am fost inregimentat politic pot spune ca am facut politica administratiei locale, nu politica partidului. N-am mai fost la vot de mult si cred ca sunt in asentimentul foarte multor români care sunt satui de politica si de politicieni. Nu intâmplator, de ceva vreme, au capatat amploare aceste discutii vizavi de nevoia de schimbare a clasei politice sau de infiintare a unui partid nou. Eu zic ca e nevoie de oameni de valoare, nu neaparat de oameni noi care sa-i copieze pe cei vechi”, a opinat Dumitru Sechelariu.

Transportatorii, alungati din Bacau

Autogara Bacau risca inchiderea dupa ce Primaria a realizat un schimb de terenuri controversat cu o societate imobiliara. Reprezentantii firmei ce opereaza autogara s-au plâns la ultima sedinta a Consiliului Local ca municipalitatea le-a pus, in permanenta, bete in roate. Acestia au anuntat ca, in acest moment, Autogara Bacau nu mai dispune de nicio iesire catre arterele rutiere din vecinatate, dupa ce Primaria a retrocedat o suprafata de teren pe care se afla iesirea catre Bulevardul Unirii.

Bacaul va ramâne fara autogara, dupa ce Primaria a reusit performanta de a instraina doua suprafete de teren care asigurau accesul mijloacelor de transport calatori catre arterele din vecinatate. Atât intrarea dinspre Vadul Bistritei, cât si cea dinspre Bulevardul Unirii nu mai apartin societatii care detine autogara – SC Transport Bistrita SA. Iesirea dinspre Vadul Bistritei a fost instrainata de municipalitate in urma unui schimb dubios de terenuri, in timp ce terenul pe care se afla iesirea dinspre Bulevardul Unirii a facut obiectul unei retrocedari.

"S-au facut cereri de concesionare si in 2007 si in 2008"

Reprezentantii Primariei sustin ca firma nu a detinut niciodata terenurile instrainate de municipalitate si ca pamântul ar fi apartinut municipiului Bacau. "Ar fi trebuit sa veniti in Consiliul Local cu o cerere de concesionare sau inchiriere a acelor terenuri. Terenurile nu sunt ale dumneavoastra", a spus primarul Romeo Stavarache.
Conducerea SC Transport Bistrita SA afirma ca societatea a facut mai multe cereri catre Primarie pentru concesionarea terenurilor, insa edilii nu au raspuns la adresele transmise de firma. "S-au facut cereri de concesionare si in 2007 si in 2008. Avem si raspunsuri de la dumneavoastra la acele cereri, vi le putem transmite. Având in vedere ca Transport Bistrita este de 40 de ani in Bacau ar trebui sa va mândriti. Noi am cheltuit 2 miliarde cu asfaltarea terenurilor pe care dumneavoastra le-ati instrainat. La dumneavoastra daca nu au ajuns cererile noastre nu stiu ce sa spun", a declarat Nicolae Damian, reprezentantul actionariatului de la Transport Bistrita.

Nu au fost anuntati de schimburile de teren

Directorul economic al Transport Bistrita a declarat ca societatea nu a fost instiintata de Primarie cu privire la schimburile de terenuri efectuate, fiind pusa in fata faptului implinit. "Mi-e greu sa cred ca puteti accepta ca autogara sa fie inchisa. Nu stiu ce finantare ati obtinut, dar noi nu ne mai putem desfasura activitatea. Nici macar nu am fost anuntati despre aceste schimburi. Mi-a fost greu sa aflu din ziar ca terenul nostru de la autogara este instrainat", a declarat directorul economic al firmei.
Lucian Bogdanel

Au aflat din Desteptarea ca Primaria le pune cruce

Reprezentantii firmei prezenti la sedinta de ieri a Consiliului Local au declarat ca au aflat din ziar ca autogara le este ciopârtita si instrainata pe bucati.
Pe 10 februarie, cotidianul Desteptarea publica o ancheta despre un schimb dubios de terenuri orchestrat de sefii municipalitatii. Schimbul a lasat autogara fara un teren de 620 de metri patrati, care asigura iesirea mijloacelor de transport calatori spre Vadul Bistritei. Combinatia imobiliara a trecut prin CL la sedinta din 19 ianuarie când societatea Fiald Imobiliare s-a procopsit cu terenul situat in autogara.
Damian a declarat in plenul CL ca aceeasi edili au aprobat instrainarea unei alte suprafete de teren, care asigura iesirea autobuzelor catre Bulevardul Unirii. Fapt fara precedent in administratia bacauana, municipalitatea a reusit "performanta" de a pune pe chituci un agent economic in urma unor combinatii cu terenuri.

O poveste de viata cutremuratoare

Copilarii nefericite, suflete nevinovate si lovite de soarta. De o soarta mult prea crunta. “Acasa” pentru ei inseamna doar o camera micuta de lut, fara lumina, innegrita de fumul gros din soba subrezita, singura sursa de caldura. Sunt patru copii de toti. Doi baieti si doua fete. Si tatal. Mama i-a parasit in urma cu patru ani si nu s-a mai interesat deloc de ei. Ascund in inima lor frageda o poveste de viata cutemuratoare.

Madalin-Constantin, Elena, Ana-Maria si Gheorghita. Primul, mezinul, are doar 7 ani si deja e in clasa a II-a. Urmeaza surioara, de 10 ani, “sora cea mare”, de 13 ani, si “stâlpul casei”, de 15 ani. Sunt patru frati loviti de soarta, care traiesc in conditii greu de imaginat. Alaturi de ei, si tatal lor, Gheorghe Tugui, de 43 de ani. E tânar inca. Dar pare mult mai batrân. Viata a lasat urme adânci pe chipul sau. Cinci suflete uitate de lume. Stau intr-o casa darapanata, in conditii insalubre, in care mizeria si saracia depasesc orice limite, in comuna Racova, “peste deal”, aproape de groapa de gunoi a satului. Mama si-a abandonat familia in urma cu patru ani. “M-am dus dimineata la scoala. Când m-am intors, ea nu mai era”, ne spune trist, Gheorghita. Mama nu mai are nume pentru ei. L-au uitat. Sau cel putin nu vor sa si-l mai aminteasca. Acum e doar “ea” si atât. “Nu mi-e dor de «ea». Nu vreau sa mai vina la noi”, adauga, cumva in soapta, Madalin. Surorile zâmbesc incurcate. Un zâmbet amar. Asa cum le e si viata. Amara si mult prea chinuita.

Copii fara copilarie

Familia Tugui locuieste acum intr-o fosta magazie. Asta dupa ce casa lor a ars din temelii in dimineata de 2 decembrie 2010. “Am iesit atunci sa dau de mâncare la cai. Apoi am vazut casa in flacari. A ars tot. De la o lumânare. De la lumânarea la care invatau fetele. Copiii plecasera toti la scoala. N-am mai salvat nimic. A ars tot. Cartile de scoala, haine, mobila. Am reusit sa scot doar un pat din bucatarie si sa strâng vreo doua perne. In rest, niciun ac. Ne-am mutat fortat acum in fosta magazie, care era ca o bucatarie de vara”, a explicat tatal, stergându-si stingher o lacrima.

Teme la lumânare

Nu au curent electric, gaze, apa curenta. Nimic. Nici n-au avut vreodata. Asa traiesc. De-o viata. In camera insalubra, despartita in doua doar de un prag de lut, cu pereti reci din pamânt in care sunt doua paturi, o masa, o lampa si câteva haine aruncate intr-un colt. Singura sursa de caldura este o soba subreda. Toti cinci dorm pe paturi murdare, fara lenjerie, se invelesc doar cu o plapuma, capatata de prin vecini. Ei spun acestui loc… ”acasa”.

„Niciunul nu e corigent la scoala”

Când am intrat in batatura lor, cei mici ne-au invitat in casa. Sa ne arate locul unde isi fac lectiile. Imaginile de cosmar te intâmpina inca de la intrare. Ochii se obisnuiesc greu cu intunericul. Primul lucru care iti trece prin minte este cum in secolul XXI mai pot exista si asemenea cazuri, cum se poate trai in aceste conditii! Fata cea mare, Ana-Maria, la cei 13 ani, e mama pentru toti. Gheorghita insa, e “baza”.
Alocatiile lor si ajutorul social al tatalui sunt singurele venituri ale familiei Tugui. “Si ce mai face tata cu munca zilnica. Merge la treaba cu cei doi cai. Cum cade câte o ocazie”, se aude si Elena. Fetita vrea sa devina doctor, iar baiatul cel mic, fotbalist. In mica locuinta, cu peretii scorojiti si innegriti de fum, si-au improvizat o masa, unde isi fac temele. La lumina lumânarii! Chiar si pe timpul zilei, pentru ca incaperea este intunecata. Au note bune la scoala. Toti patru. “Cel putin niciunul nu mi-e corigent”, se mândreste tatal. Baiatul cel mare a ajuns deja la liceu. Tocmai la Buhusi. Nu e o distanta mare, dar când trebuie sa mergi pe jos atâtia kilometri pare ca nu se mai termina. Când are bani, mai ia “ocazia” din strada. Acoperisul e spart, tavanul la fel. Pe jos e lut. Umed.

Mâncare: jumari si ghebe

La marginea patului, pe o masa improvizata, troneaza un lighean ciobit, cu o mâna de ghebe in el. Mâncarea lor. “Azi sunt ghebe. Ieri au fost jumari reci”, spune strengar cel mic. Ana-Maria incearca sa rezolve o problema la geometrie. Trage tare sa-si faca temele, pentru ca trebuie sa spele rufe. “Hainutele de scoala, ca sa fie curate. Ale mele si ale fratiorilor”, explica. Stau desculti in casa, iar când ies afara, isi schimba intre ei singura pereche de cizme din cauciuc pe care o au. Gheorghita si tatal au grija de cai, merg impreuna la munca prin sat, hranesc cei doi iepuri din cusca, taie lemnele pentru foc, aduc apa. “Vreau sa le iau o vaca. Sa aiba si ei o gura de lapte cald”, mai spune tatal. Lumânarile arunca pe fetele lor angelice raze usor rosiatice. Tatal lor plânge. Pe ascuns, sa nu-l vada copiii. “Sunt copii buni, invata bine, iar eu nu am cum sa-i ajut, a continuat cu glasul taiat de emotie. Muncesc cât pot. Dar e greu. Sotia am inteles ca e undeva pe la Centrul Maternal, la Bacau. A venit prin octombrie sa ii mai dau o sansa. Dar ce sansa sa-i mai dau? Copiii nici nu vor sa mai auda de ea.” Un parinte neputincios in fata vietii. O viata de lânga noi. “Nu vreau sa renunt la ei”, mai spune Gheorghe Tugui.

Au uitat sa mai râda

Asa sarace, chinuite de soarta, cele cinci suflete din satul Racova sunt o familie. O familie unita, dar parca blestemata. Odata cu plecarea mamei, copilaria celor patru frati s-a terminat brusc. Au devenit peste noapte adulti. Pentru ca pe umerii lor firavi apasa greu un singur lucru: sa supravietuiasca. Soarta lor este si in mâinile oamenilor cu suflet. Singurii care pot sa ii ajute. I-am intrebat ce-si doresc cel mai mult. Au raspuns parca in cor, intr-o dorinta comuna. “Vacuta. Si o bicicleta sa nu mai mearga Gheorghita pe jos la scoala”. Atât. E prea mult?
Roxana Neagu