Milioane de femei sunt nemul?umite de felul în care arat?, de greutatea lor, astfel c? ar da cel pu?in un an din via?? ca s? arate perfect, potrivit unui studiu britanic, citat de Daily Mail. Un sondaj ce a cuprins femei cu vârste cuprinse între 18 ?i 65 de ani a ar?tat c? cel pu?in una din trei femei ar dori s? moar? mai tân?r? dac? ar avea corpul modelului Kelly Brook sau al actri?ei Scarlett Johansson.
Rezultatele studiului sunt cu atât mai ?ocante cu cât femeile care î?i doresc acest lucru au o greutate corporal? normal? sau sunt foarte slabe. 16% dintre femei ar renun?a la un an din via?a lor pentru un corp ideal, în timp ce 10% ?i-ar da între doi ?i cinci ani din via??. 2% dintre femei merg mai departe ?i spun c? ar fi dispuse s? renun?e la 10 ani din via??, iar 1% dintre reprezentantele sexului frumos ar da 21 de ani din via?? pentru silueta perfect?. În total, 30% din 320 de femei ar fi dispuse s? moar? mai tinere doar ca s? aib? un corp perfect.
Citeste mai mult
Femeile ?i-ar da un an din via?? pentru un corp perfect
Bric-Brac: Fericiti cei suficienti!
Una dintre vorbele de duh auzite saptamâna aceasta suna asa: iesim din recesiune si intram în haos. Se vede ca românii continua sa faca haz de necaz, chiar daca si rezervele de umor se arata cam secatuite. Nici catavencii nu o duc mai bine, si lor le reproseaza unii cititori ca prea bat apa-n piua cu aceleasi subiecte, din lumea politicii, mai ales, fara sa mai spuna nimic nou. Aveati mai mult umor pe vremuri, îi avertizeaza cititorii. În numarul recent au vorbit ei despre jocurile de glezne de pe la ambasada americana, despre interese evidente sau oculte, si s-au dedat, ca de obicei, la combinatii lexicale hazoase, lansând mixtura numita „whiskylins” (apropo de dezvaluirile din celebrele cablograme). Nu au trecut nici peste divorturile ultramediatizate, pentru ca, la noi, potrivit sondajelor de opinie de data recenta, stirile mondene trezesc cel mai mare interes. Pe când, de politica, oamenii s-au cam plictisit. Continua însa sa traiasca într-o cultura a panicii, si-i vezi îngroziti de norul radioactiv, de gaura din ozon si câte altele. Spaime peste spaime dau navala peste bietii oameni. Iar eu, drept sa spun, nu-i prea înteleg pe cei care-si fac griji pentru japonezi, de pilda, ca am fost la cumparaturi, mai deunazi, si casierita de la magazin m-a întrebat, vai, dar oare ce se va întâmpla cu Japonia? Sigur, vietuind noi într-o lume globalizata, suportam cu totii niste consecinte, acum urmând sa se scumpeasca multe chestii electronice produse în tara Soarelui Rasare. Dar, cum mai aproape ne este camasa decât haina, mai bine ar fi sa ne preocupe întrebarea: când se va mai ivi soarele si pe ulita noastra? Pentru ca suntem, din nou, victime ale exercitiului retoric. Cei de la putere ne tot anunta ca lucrurile se misca, economia dând semne de înzdravenire, pe când opozitia spune ca toate astea sunt niste minciuni si ca nu s-a luat nicio masura concreta pentru o iesire reala din criza. Verbalismul, las sau îndraznet, capata teritorii tot mai întinse în originala noastra democratie. Atât de ipocrita, în fapt. Cu abuzuri, coruptie, mita, aranjamente personale, lacomie, aroganta. Toate însotite de o lipsa totala de onoare, de demnitate, vezi cazul Severin. „Fericiti cei suficienti, caci a lor e împaratia politica! Ei au toate certitudinile si toate nazuintele…” afirma C. Banu în „Gradina lui Glaucon si manualul bunului politician”. Necazul e, adauga autorul, ca un suficient gaseste întotdeauna „mii de mai suficienti care sa-l admire”. Si sa-l sustina. Astfel ca izbânda celor limitati (insi care tot balmajesc lucrurile), fara viziune, nu-i decât o chestiune de timp.
Carmen Mihalache
Ziua pacalelilor
Astazi e veselie mare: se împlineste fix o zi de când am iesit din depresiune, partea parsiva a Crizei, motiv pentru care amintim (selectând mai ales de pe http://www.askmen.ro) si alte câteva istorii dragute care au facut din 1 aprilie o zi de toata povestea…
Le Parisien anunta în 1986 ca Turnul Eiffel este pe cale de a fi dezmembrat. Stirea i-a socat pe francezi, care nu doreau sa-si vada simbolul national prapadindu-se. În 1996, agentia Itar-Tass a bulversat mapamondul, titrând ca o uzina de armament realizeaza grenade încrustate cu diamante, pentru ca victimele sa sfârseasca glorios, între pietre pretioase, nu doar într-o balta de sânge. Irish Times a fabulat în 1995, scriind ca parcul Disneyland negociaza cu guvernul rus cumpararea cadavrului lui Lenin. Cu un an înainte, americanii de la National Public Radio anuntasera ca toti cei care îsi vor face un tatuaj cu Coca Cola vor primi un discount de 10 la suta, pe viata, pentru orice produs cu acest logo. Mii de apeluri telefonice au luat apoi cu asalt redactia NPR, pentru aceasta înlesnire… În 1999, ziarul Phoenix New Times publica un anunt umanitar, solicitând donarea a câte unui dolar pentru saracii fara adapost, pentru ca acestia sa-si poata cumpara arme… BBC a anuntat, în 1957, ca Elvetia nu mai poate face fata stocarii unei senzationale recolte de macaroane, iar fermierii omorau gargaritele care le puteau compromite stocurile. Britanicii au început sa viseze deja la fabuloase recolte de paste fainoase, întrebând BBC cum se cultiva acestea. Raspunsul, luat de multi britanici în serios, este celebru: „Puneti o mâna de macaroane într-un borcan, turnati apoi putin sos de rosii si gânditi-va la lucrul cel mai bun!…” În 1998, un ziar din Alabama a anuntat ca administratia a hotarât sa schimbe valoarea celebrului numar π (adesea scris pi), rotunjindu-l la valoarea 3. În anul 1950, o televiziune olandeza a anuntat ca Turnul din Pisa s-a prabusit.
Cât e el de poznas, 1 aprilie tânjeste, probabil, dupa întâmplarea radiofonica din octombrie 1938, pe care si-ar dori-o în palmares. Atunci, Orson Welles, actor celebru, a pus în scena o piesa radiofonica dupa War of the Worlds, a lui H.G. Wells. Subiectul este stiut: armate extraterestre debarca pe Terra, cu scopul de a cuceri planeta si de a o devora. Wells si colegii au imaginat o piesa complexa ca sonorizare: sunete emise de OZN-uri, tipete stridente ale extraterestrilor, urletele americanilor cuprinsi de panica. Unele dintre cele mai veridice scene au fost de fapt înregistrate folosindu-se râsnite de cafea, boabe de grâu agitate în borcane de sticla sau apa trasa la toaleta. Piesa a fost difuzata la postul de radio CBS; audienta maxima. Mii si mii de americanii, care au deschis radioul mai târziu, nu au înteles ca este o piesa de teatru si au luat „stirea” de buna. S-a iscat o isterie generala. Unii si-au luat copiii, valizele si au plecat cu masinile în munti, pâna sa se trezeasca la realitate. E ca si cum dumneavoastra, aflati sub euforia sarbatoririi a douazeci si patru de ore de la alungarea depresiunii economice, ati chefui în nestire, v-ati dona toate economiile si i-ati cauta pe politicienii de toate culorile ca sa le multumiti crestineste, tucându-i fratern, pentru acest nemaipomenit dar.
Ion Fercu
Lupta inegala cu abandonul scolar
Mediatorii scolar sunt in pragul falimentului. Desi se lupta zilnic cu prevenirea absenteismului si abandonului scolar, acestia sunt platiti cu salarii de mizerie. In Bacau sunt in jur de 20 de astfel de mediatori.
Undeva in jur de 500 de lei. Cam atât primeste, in urma reducerilor bugetare, un mediator scolar angajat in scolile din judetul Bacau. Anul trecut erau 28 pe lista Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Bacau. Acum sunt 16. “Acesti mediatori au statut de personal didactic auxiliar. Cu plata sunt trecuti la ISJ, dar deocamdata sunt platiti tot de scoli, de catre autoritatile locale. Au in general studii medii, dar salariile nu sunt motivante deloc. Mai ales in cazul celor care lucreaza in mediul rural si care trebuie sa faca deplasari”, a declarat Eusebiu Dâlcu, asistent social la Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Educationala al ISJ Bacau.
Asigura comunicarea
Sase mediatori scolari sunt in unitatile de invatamânt din municipiul Bacau, in scolile “Constantin Platon”, “Octavian Voicu”, “Domnita Maria”, “Alexandru cel Bun”, “Nicu Enea” si Grupul Scolar “Petru Rares“. In rest, ceilalti sunt in mediul rural, la Buhusi, Caiuti, Livezi, Cotofanesti si Blagesti. “Lucram cu elevi de etnie rroma, dar si cu cei care provin din familii dezorganizate. Cei mari, din clasele de a IX-a sau chiar a X-a au reusit sa se integreze bine. Problemele mari sunt la copiii mai mici. Parintii lor dau in primul rând vina pe lipsa banilor, atunci când sunt intrebati de ce refuza sa-si trimita copilul la scoala”, a explicat si mediatorul scolar Ionel Mihai. Mediatorii scolari faciliteaza comunicarea între familie, scoala si comunitate pentru a se asigura ca toti copiii ajung într-o forma de educatie.Cu ajutorul lor, abandonul scolar in rândul elevilor rromi s-a redus cu 60 la suta, în ultimii trei ani.
Numar mic, fata de prognozari
In acest an scolar, numai la nivelul invatamântului liceal sunt inscrisi circa 150 de elevi de etnie rroma. Alte sute frecventeaza acum cursurile primare si gimnaziale. Numarul este insa de doua ori mai mic fata de prognozarile efectuate. “Sunt insa multi elevi de etnie rroma care nu aleg sa-si mai continue studiile dupa ce finzalizeaza si cursurile de clasa a VIII-a. Anul trecut au absolvit gimnaziul peste 350 de elevi rromi, dar majoritatea dintre ei au refuzat sa continue scoala. Si aici intervine mediatorul scolar pentru care noi anual organizam cursuri de perfectionare“, a spus si prof. Anghel Nastase, inspector scolar de specialitate pentru minoritati.
Roxana Neagu
Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a inceput o ampla campanie de control in scoli pentru prevenirea absenteismului si abandonului scolar in rândul elevilor proveniti din comunitatile defavorizate, cu focalizare pe cei de etnie rroma. In paralel este verificata si activitatea mediatorului scolar, care are un rol important in aceast sens.
Spitalul Comanesti a decedat pe 1 aprilie
Angajatii mai au o singura sansa pentru un loc de munca
Este oficial: Spitalul Orasesc “Ioan Lascar” Comanesti a fost lasat fara bani. Angajatii ar fi trebuit sa opteze deja pentru un loc de munca in alte spitale, iar pacientii sa fie transferati. Primarul orasului declara ca spitalul nu va fi inchis niciodata, urmând sa fie finantat de la bugetul local.
Spitalul Comanesti se afla pe lista celor care, incepând cu 1 aprilie, nu mai primesc finantare de la casele de asigurari de sanatate, urmând a fi reorganizate. In acest scop, a fost emisa o hotarâre de guvern. Fara buget de la CJAS, este greu de crezut ca spitalul va putea functiona. Potrivit programului de reorganizare a spitalelor, angajatii unitatilor care se vor inchide sau vor fi transformate in azil de batrâni (cum este planul pentru acest spital) au avut timp la dispozitie pentru a alege dintre locurile vacante din celelalte spitale. Pâna pe 1 aprilie ar fi trebuit realizat si transferul pacientilor din acest spital. “Avem ambulante la dispozitie pentru a-i muta pe pacienti, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul DSP Bacau. Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti are capacitatea sa-i preia. Managerul ar fi trebuit sa ne puna la dispozitie lista cu pacientii, dar nici acest lucru nu s-a intâmplat.” De cealalta parte, Viorel Miron, primarul orasului Comanesti, sustine ca „spitalul nu va fi inchis niciodata. Nu mai platim nimic in primarie si dam banii la spital. Am actionat in instanta Casa de Asigurari si Ministerul Sanatatii. DSP-ul ne poate cere orice, dar asta nu inseamna ca transferam pacientii sau pleaca personalul.”
Termenul dat angajatilor pentru a-si alege un alt loc de munca a expirat pe 31 martie, insa acestia se mai pot adresa DSP si sa-si exprime optiunea. In cazul in care pentru un post ar fi doi sau mai multi candidati, acestia ar fi departajati dupa fisa de evaluare. Autoritatile sanitare judetene spun insa ca managerul nu i-a evaluat pe angajatii Spitalului Comanesti, asa cum a indicat ministerul.
„Deocamdata nu facem nimic. Este un joc al nervilor. De la Casa de Asigurari am primit raspuns ambiguu in legatura cu contractarea, DSP-ul a cerut sa transferam pacientii. Oamenii plâng prin oras ca se desfiinteaza spitalul.”
Dr. Carmen Darie, purtator de cuvânt al Spitalului Comanesti
„Este cert: de la 1 aprilie, acest spital este desfiintat. Sunt de admirat demersurile pentru pastrarea spitalului, insa angajatii trebuie sa ia decizii in cunostinta de cauza. In privinta salariatilor, am colaborat bine cu DSP, astfel incât fiecare sa aiba un nou loc de munca.”
Aurel Cretu, lider Sanitas
Lenea „gospodarilor”, praf in ochii bacauanilor
Bacaul arata de parca ar fi lasat pe mâna unei gospodine nepricepute si lenese. Maturate doar din când in când chiar si prin centru, strazile sunt acoperite de praf, pietris, hârtii si tot felul de gunoaie. Primavara s-a instalat de-a binelea, iar bacauanii isi deretica deja casele pregatindu-le pentru Sarbatorile Pascale. Administratia locala nu a fost cuprinsa de febra curateniei si mai asteapta, probabil, vreo zapada care sa-i mascheze incompetenta.
Pe strazile municipiului Bacau, circulatia este un calvar atât pentru soferi, cât si pentru pietoni. Nori de praf se ridica de peste tot. Nu este vorba despre vreo furtuna de nisip, ci de antiderapantul imprastiat in iarna si de noroiul carat pe roti si pe picioare de pe strazile neasfaltate. Praful se aseaza pe masini, pe haine, pe geamurile mangazinelor si ale caselor. Il inghitim in fiecare zi si ne subrezim sanatatea. Si pentru ca aspectul strazilor sa nu fie monoton, este completat cu gunoaie de tot felul, nematurate cu saptamânile. “Nu-mi place cum arata, ne-a declarat Mihaela Ifrim, locuitor al Bacaului. Ar trebui modernizat serviciul de salubritate. Praful ar trebui strâns cu masinile, nu asa, cu maturoaiele.”
Grija pentru cetatean nu se vede
Bacauanii au ajuns sa nu mai astepte mare lucru de la administratia locala. Spalarea strazilor ar trebui sa fie pentru un oras la fel de fireasca precum dusul de dimineata pentru un om civilizat. Obisnuiti cu servicii tot mai proaste din partea primariei, concetatenii nostri au ajuns sa considere strazile maturate si spalate ceva de domeniul fanteziei. “Ar fi bine ca strazile sa fie macar maturate, ce sa mai zic spalate, ne-a declarat Aurica Veres. Am vazut masina de spalat strazi in Timisoara. Asa da. La noi, daca ar fi mai multa grija fata de cetatean, poate s-ar mai face câte ceva. Cei de la primarie stau si ei la serviciu si cred ca nici nu stiu pe ce iau banii.”
Si cei ramasi trag chiulul
In timp ce prin centru, mai ales in vecinatatea primariei, angajatii de la salubritate mai pot fi vazuti râcâind asfaltul cu maturoaiele, prin cartiere nu le dai de urma. Un semn al prezentei lor prin zona este câte un tomberon abandonat pe spatiul verde si inconjurat de mizerie. Mihai Cirlan ii vede pe maturatori relaxându-se in zona in care locuieste, dar nu indrazneste sa-i traga de mâneca. “Stau la tigara, la sprit, dorm pe sub garduri, iar daca ii intrebi de ce nu matura te injura. Cândva treceau masini pe aici, maturau, spalau.” Alti bacauani gasesc circumstante atenuante Serviciului de Salubritate. Efectivul sau a fost cel sacrificat la reducerea de personal din Primaria Bacau, in timp ce angajatii cu pile plimba in continuare hârtii mimând munca in folosul comunitatii. Edilii nu par sa vada fata orasului slutita, iar daca li se reproseaza mizeria in care traim ne scot ochii insirând realizari inutile sau incremenite pe hârtie.
Doina Mincu
Sufocati de gunoi
Gramezi de deseuri in Cartierul CFR
Gunoiul este o problema si pentru locuitorii din cartierul CFR. Mormane de hârtii, de haine vechi si murdare, de cutii, PET-uri si resturi menajere se vad pe la colturi de strada si in locuri virane. Adica acolo unde nu exista recipiente de colectare a gunoiului sau unde sunt aduse cu intârziere inapoi dupa ce au fost ridicate pentru golire.
Cartierul CFR este o zona a contrastelor: strazi asfaltate sunt vecine cu ulite pline de noroi, curti ingrijite au in fata mormane de gunoi. Pe locurile virane, unde nu se gasesc pubele sau containere pentru colectarea deseurilor, locuitorii au improvizat adevarate gropi de gunoi, spre indignarea trecatorilor. Mormane de hârtii, de haine vechi si murdare, de cutii, PET-uri si resturi menajere se vad pe la colturi de strada si in putinele locuri de parcare. “Daca nu se face nimic, cum ar putea fi altfel, a declarat Cristian Oprea, privind la gramada de gunoi de pe strada Gheorghe Donici. Oamenii arunca gunoiul aici fiindca nu sunt pubele in zona.” Dumitru Bondor este de parere ca arata jalnic de tot cartierul. “Gunoiul este peste tot. Cred ca este periculos. Norocul meu ca, la vârsta mea, nu se mai prind microbii de mine.”Nu doar strazile sunt decorate cu gramezi de gunoi, ci si trecerea spre Gara Bacau. Pietonii sunt nevoiti sa suporte aspectul neplacut si mirosurile suparatoare. Pe buna dreptate, locuitorii din cartier si trecatorii se intreaba de ce mai platesc taxe. O alta problema a cartierului sunt câinii vagabonzi, care au pus stapânire pe toate strazile. Gheorghe Crihan abia a scapat de maidanezii care l-au fugarit. Se bucura ca mai are putere sa pedaleze cu viteza. “De gunoi, ce sa mai vorbim? Ar trebui sa ia masuri domnul Stavarache, ca se lauda tare.”
Doina Mincu
„O noapte furtunoasa” in limba rromani
Pe 8 aprilie se aniverseaza Ziua Internationala a Romilor. Pentru a marca evenimentul, luni, 4 aprilie, va avea loc in sala Teatrului Municipal "Bacovia", de la ora 19, piesa "O noapte furtunoasa", adaptata in limba rromani – o premiera a teatrului românesc. Piesa va fi pusa in scena de actori profesionisti: Marcel Costea, Zita Moldovan, Sorin Sandu, Pavel Bârsan, Madalin Mandin si Dragos Dumitru. Rudy Moca si Sorin Sandu sunt responsabili si de regie, scenografie, traducerea si adaptarea textului. Spectacolul „Jekh r?t lis?me” este realizat in cadrul proiectului „Parol, monser, Caragiale in limba rromani”, derulat de Asociatia Culturala „AMPHITHEATRROM”, un proiect sprijinit de Agentia Nationala pentru Romi, Partida Romilor “Pro-Europa”, Agentia de Dezvoltare Comunitara „Impreuna”, Romani CRISS si Centrul National de Cultura a Romilor. "Imbinând elemente specifice etniei rrome, pe fondul unei unei muzici lautaresti de calitate, spectacolul ne introduce in lumea de dincolo de lume si de timp, vesnica mahala de la periferia Bucurestilor, care, in fapt, poate fi de oriunde, mahalaua reprezentând spatiul prin excelenta locuit de rromi", a explicat Sorin Sandu, presedintele asociatiei. (A.G.)
Canabis expediat din Elvetia
O femeie din Onesti a primit, intr-un colet expediat din Elvetia, si o doza de canabis. Initial, lucratorii de la Posta Vamala Onesti nu au putut identifica in mod cert produsul, insa zilele acestea au primit rezultatul de la laboratorul special din Iasi. “Pentru noi este interesanta ruta pe care a sosit drogul, ne-a declarat Valentin Grosu, directorul executiv al Vamii Bacau. Elvetia nu este considerata tara de risc. Pâna acum nu am avut cazuri din acest spatiu.” Lucratorii de la Crima Organizata au preluat cazul. (D.M.)
Comercializa etnobotanice
Politistii au ridicat de la un tânar de 26 de ani 10 plicuri cu substanta vegetala. El a fost prins seara, pe strada I.L. Caragiale, in timp ce incerca sa comercializeze substantele etnobotanice. Din verificari s-a stabilit ca barbatul, Alexandru B., lucreaza ca vânzator la un magazin care vinde astfel de produse, motiv pentru care lucratorii Sectiei 2 Politie a retras si autorizatia de functionare. Plicurile cu substante vegetale au fost ridicate pe baza de dovada în vederea continuarii verificarilor si analizarii continutului în laboratorul specializat. (R.N.)
Fotbal, Liga a III-a: Duel cap-coada
FCM Bacau – CS Luceafarul Mihai Eminescu (azi, ora 17.00, stadion "Municipal")
Premize
La o saptamâna dupa remiza alba din derby-ul cu concitadina Sport Club, lidera FCM Bacau vrea sa reinnoade firul victoriilor. In acest sens, exista toate premizele: "galben-albastrii" evolueaza pe teren propriu contra ultimei clasate, CS Luceafarul Mihai Eminescu. Un adversar modest, cu o zestre formata din numai sase puncte, imbogatita de recentul succes (singur, de altfel, in tot campionatul), obtinut in dauna Focsaniului.
Importanta
Desi intâlnesc cea mai slab cotata echipa a Seriei l, bacauanii pregatesc aceasta confruntare de parca ar juca din nou cu Sport Club. "Pentru noi, toate meciurile sunt la fel de importante, cu atât mai mult cu cât adversarii au o motivatie speciala când joaca impotriva noastra. Prin urmare, tratam partida cu Mihai Eminescu la modul cel mai serios", a declarat antrenorul "galben-albastrilor", Gheorghe Poenaru.
Lot complet
"Galben-albastrii" au intrat de miercuri in cantonament, beneficiind de lotul complet. In aceste conditii, Poenaru va utiliza urmatoarea formula de echipa: Stamatin – Mihalachioaie, Lozneanu, Ursu, Eudean – Luncanu, Apostol, Apostu, Dobos – Vraciu, Boghian. Partida de astazi, de pe "Municipal", va fi arbitrata de o brigada avându-l la centru pe galateanul Mirel Arghir, ajutat la cele doua linii de Marius Marchidanu si Lucian Titirisca (ambii din Braila).
Bacauani contra galateni
– Otelul ll Galati – Sport Club Bacau. Clasamentul recomanda jocul dintre Otelul ll si Sport Club drept unul tare. Circumstantele spun insa altceva: oaspetii nu vor avea mari probleme pe malul Dunarii. Argumente? Inainte de toate, colaborarea foarte buna dintre cele doua grupari, materializata prin cedarea, sub forma de imprumut, a mai multi jucatori de la Otelul ll catre Sport Club chiar in aceasta iarna. In plus, la meciul direct din tur, atunci când echipa manageriata de Ciprian Panait a incalcat regulamentul privind utilizarea a minimum trei jucatori sub 21 de ani, galatenii nu au facut niciun fel de contestatie, desi ar fi putut câstiga jocul la masa verde. Arbitri: Mihai Ene – Mircea Grigoriu (ambii din Bucuresti), Claudiu Florea (Pitesti).
– Aerostar – Poli Galati. Etapa a 20-a programeaza inca o confruntare pe axa Bacau – Galati. Astfel, Aerostarul primeste vizita Politehnicii Galati, intr-o confruntare in care ambele formatii cauta reabilitarea. In acest retur, "aviatorii" au luat un singur punct din noua posibile, in timp ce galatenii vin si ei dupa doua infrângeri consecutive. "Sa speram ca vom sparge si noi, in sfârsit, gheata. Prezentam o echipa cu jucatori foarte tineri, pentru care o prima victorie in acest retur ar insemna foarte mult", a declarat "secundul" Aerostarului, Vali Cioanca. Arbitri: Iulian Andronache (Bârlad)- Stefan Patrichi (Vaslui), Adrian Grama (Buzau). (D.S.)
Programul etapei a XX-a
Toate meciurile se disputa vineri, 1 aprilie, de la ora 17.00: Petrotub Roman – Rapid Suceava, CSM Pascani – CSM Focsani, FCM Bacau – Luceafarul Mihai Eminescu, Otelul II Galati – Sport Club Bacau, Aerostar – Politehnica Galati, Ceahlaul II Piatra Neamt – CS Panciu; FCM Onesti si Cetatea Târgu Neamt stau. (D.P.)
Clasament
1. FCM Bacau 17 14 3 0 48-10 45 (+21)
2. SC Bacau 17 14 2 1 35-6 44 (+17)
3. Petrotub Roman 15 10 2 3 26-7 32 (+8)
4. Otelul II 17 8 3 6 29-18 27 (+3)
5. FCM Onesti 17 8 2 7 21-23 26 (+2)
6. CSM Pascani 17 8 2 7 26-29 26 (-1)
7. Poli Galati 17 7 1 9 18-21 22 (-5)
8. Ceahlaul II 15 6 2 7 17-20 20 (-1)
9. Rapid Suceava 17 6 1 10 25-28 19 (-8)
10. Aerostar 16 5 3 8 22-30 18 (-3)
11. CSM Focsani 17 5 2 10 16-28 17 (-10)
12. Cetatea Tg Neamt 16 5 2 9 16-40 17 (-4)
13. CS Panciu 17 4 2 11 24-31 14 (-13)
14. Luceafarul 17 1 3 13 11-43 6 (-21)
Volei feminin / Divizia A1: Cu gandul la finala
Stiinta Bacau – Unic Piatra Neamt (vineri, ora 14.00 si sâmbata, ora 11.00, Sala Sporturilor)
3 din 5
Play-off-ul campionatului Diviziei A1 la volei feminin intra in faza semifinalelor. Stiinta Bacau intâlneste Unicul Piatra Neamt, in timp ce al doilea loc in finala si-l disputa Tomis Constanta si Dinamo Bucuresti. Se merge pe sistemul trei victorii din cinci intâlniri, primele doua jocuri fiind programate vineri si simbata, pe terenul echipelor mai bine clasate: Stiinta, respectiv Tomis.
Prima sansa
Stiinta porneste cu prima sansa in derby-ul Moldovei cu Unic. "Imi doresc ca acest lucru sa se vada si in teren si, mai ales, pe tabela", a declarat antrenorul studentelor, Florin Grapa, care spera ca cele doua jocuri programate in week-end pe teren propriu sa-i aduca si primele victorii: "Ideal ar fi sa ne calificam dupa primele trei meciuri. Asta inseamna sa le câstigam pe toate trei".
Lot complet
Bacauancele si-au rezolvat toate problemele de ordin medical, recuperându-le pe Viktoria Polischiuk, Nicoleta Manu si Anca Bunea dupa accidentarile suferite in ultima perioada. O singura umbra pe cerul insorit al Stiintei: infrângerea din toamna, de pe teren propriu. "Atunci a fost un accident, care nu cred ca se va repeta", a dat asigurari Florin Grapa.
Dan Sion
Curling pe (la) spatele bacauanilor!
Un om de afaceri filipinez intentioneaza sa infiinteze in Bacau un club sportiv care sa absoarba peste doua milioane de euro de la bugetul local!
Dinamita curata
Ceea ce parea o simpla gluma tinde sa devina o bomba care poate dinamita bugetul local al Bacaului pe anul viitor. Unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri filipinezi, Joaquin Cojoneros vrea sa infiinteze in Bacau un club sportiv cu un fond total de finantare de 6,9 milioane euro. Cojoneros e convins ca o treime din bani va veni de la municipalitatea locala, in baza Legii 350. Si mai socant este faptul ca, desi viitoarea grupare va numara mai multe ramuri sportive, sectia-regina, care va inghiti de altfel grosul sumei, se anunta curlingul!
De ce Bacaul?
Potrivit cotidianul "El culo deportivo", Joaquin Cojoneros a ales Bacaul in baza relatiei de infratire cu orasul filipinez Mandaue, parafata la inceputul acestui an intre primarii Romeo Stavarache si Jonas Cortes. "Bacaul este in plina fermentatie din punct de vedere sportiv, iar municipalitatea incurajeaza acest turbion pe bani publici. Se infiinteaza echipe, se retrogradeaza altele, apar si dispar tot felul de cluburi. E un moment prielnic; nu puteam rata o asemenea ocazie", a spus omul de afaceri filipinez.
De ce curling?
Fost practicant de curling la cel mai inalt nivel (trei titluri euro-pacifice cucerite in deceniul trecut), Cojoneros crede ca românilor li se potriveste de minune acest sport. "Va prinde sigur si in Bacau, mai ales daca administratia locala ne va sprijini, asa cum e si normal. Stiu ca primarul Stavarache se lauda ca iubeste sportul. Sper din tot sufletul ca este pasionat si de curling. Nu vad de ce n-ar fi", a spus filipinezul.
Tehnica da, echipament ba
Joaquin Cojoneros a explicat si de ce e nevoie de un buget colosal. "La curling, românii au o tehnica desavârsita, dar echipamentul lor este ca vai de lume. Trebuie sa investim adânc", a declarat afaceristul pentru cotidianul amintit. Cojoneros a dezvaluit si ca aproximativ 400.000 euro vor servi pentru aducerea a doi antrenori de curling de renume mondial: chinezul Ah Tzo Ng Ping si francezul Michel Le Dos.
Nu se aude nici fâs!
Autoritatile locale nu au lasat sa rasufle nimic referitor la aceasta mega-investitie. Un fost consilier judetean a confirmat insa, sub protectia anonimatului, intreaga afacere: "E adevarat, Bacaul va avea curling pe bani multi". Chestionati, oamenii de sport bacauani au marturisit ca nu stiu absolut nimic. Dar nici nu i-ar mira prea tare: "Asta ne mai lipsea! Curling! In rest avem de toate. Si, ca de obicei, o sa vedeti ca manevrele se vor face pe la spate. Spatele nostru!".
Dana Popa
Dan Sion
Conform Wikipedia, "curlingul este un sport de echipa, care se desfasoara pe o pista inghetata, conceptul fiind similar cu cel de la bowls". Federatia Româna de Curling a fost infiintata anul acesta, in februarie.
Handbal masculin / Cupa Challenge: Cu prima sansa
OIF Arendal (Norvegia) – Stiinta MD Bacau (duminica, ora 19.00), in tur 24-33
"Favoriti" scrie pe returul pe care "studentii" il au de disputat in Norvegia. Eticheta a fost lipita dupa o victorie consistenta, la noua goluri, pe care handbalistii bacauani au reusit sa o obtina in prima mansa a "dublei" cu OIF Arendal. La o saptamâna dupa ce s-au impus acasa cu 33-24 (18-14), elevii lui Eliodor Voica si Gabriel Armanu pleaca cu prima sansa catre confruntarea care va avea loc, duminica, la "Nedenes Hall". O deplasare din care Stiinta Municipal Dedeman se poate intoarce cu o premiera: calificarea in semifinalele Challenge Cup. Totul daca "studentii" vor sti sa-si gestioneze statutul de favoriti. (D.P.)
„Sacrificiul si solidaritatea fac parte din gena pompierului”
Interviu cu general de brigada Mihai Simionescu, inspector sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Maior Constantin Enea” al judetului Bacau
– Domnule general, recentul cutremur devastator din Japonia a adus, din nou, in fata opiniei publice faptul ca si Romania se afla intr-o zona seismica destul de activa. In fiecare an, in luna martie, reluam tema sigurantei cladirilor, a populatiei in caz de producere a unor cutremure. Cum va actiona ISU Bacau in eventualitatea unor asemenea evenimente?
– Nu intru in detalii privind studiile, prognozele privind miscarile seismice din zona Vrancei. Nimeni nu stie cu siguranta cand se pot produce asemenea seisme, dupa cum ati vazut nici chiar Japonia nu are puse la punct asemenea tehnologii. In aceste conditii, ISU Bacau are pregatite planuri si strategii de interventii pentru orice fel de calamitate, cu precadere in localitatile unde sunt amplasate unitati industriale care folosesc substante chimice, produse petroliere sau de alta natura care, prin manipulare gresita sau accidente pot produce pagube de mare amploare. Procedam periodic la simulari impreuna cu toate institutiile care au atributiuni in acest sens, la care angrenam si populatia.
– Exista in judetul Bacau amenajate spatii, cladiri pentru o asemenea eventualitate?
– Sunt asemenea spatii, dotate cu tot ce trebuie pentru supravietuire in asemenea situatii, iar altele pot fi amenajate ad-hoc, in locurile stabilite dinainte. Avem spatii, adaposturi in orase, dar si in locuri limitrofe, in functie de natura accidentelor sau catastrofelor. In acest fel, populatia afectata poate fi cazata si hranita. Fiecare comitet local pentru situatii de urgenta are amenajate asemenea adaposturi, locuinte modulate, care sunt sau pot deveni functionale imediat. Sunt prevazute masuri de protectie a bunurilor, a populatiei afectate, de izolare a perimetrelor, masuri sanitare, surse de apa etc. Toate acestea sunt coordonate de prefectul judetului, care indeplineste functia de de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta. In judetul Bacau sunt 408 adaposturi care pot asigura conditiile necesare adapostirii populatiei in cazul producerii situatiilor de urgenta, unui seism, catastrofe naturale sau tehnologice.
– Cateva blocuri din Bacau au primit bulina rosie, ceea ce inseamna ca sunt sensibile la un eventual cutremur. Care este situatia lor acum?
– In perioada 1991-1996, s-a efectuat o expertiza a imobilelor de locuinte supraetajate de catre reprezentanti ai Inspectoratului Teritorial in Constructii Bacau. In urma acestor expertize s-a constatat ca, in judetul Bacau, un numar de 321 de imobile se incadreaza in trei clase de risc seismic. In municipiul Bacau avem 6 imobile care se in clasa de risc seismic Rs 1. Acestea se gasesc pe strada Marasesti nr. 4, 7, 9, 10, 11, 12, doar imobilul de la nr. 11 a fost consolidat. Alte 44 imobile din municipiul Bacau sunt incadrate in clasa de risc Rs II, restul de 76 fiind incadrate in clasa RS III. Celelalte imobile (191 Onesti), 3 Moinesti, 1 Rachitoasa sunt incadrate in clasele de risc seismic II si III.
Panica – dusmanul numarul unu
– Cum sa ne comportam, ce trebuie sa facem in caz de cutremur?
– Inainte de a va raspunde, as vrea sa mai spun ca permanent informam populatia, prin mass-media sau prin intalniri directe, cu privire la primele masuri pe care trebuie sa le aiba in vedere in asemenea situatii, cum sa se comporte, cat si de cunoastere a semnalelor, indicatoarelor strict necesare in situatii de criza. Este demonstrat ca multe victime nu se inregistreaza la producerea unui cutremur, ci ca urmarea a efectelor imediate: panica, incendii, necunoasterea modului de a actiona. Important in asemenea situatii este sa ne pastram calmul, sa nu intram in panica si sa identificam rapid locurile sigure in care ne putem adaposti. Ne-ar lua mult din spatiu alocat sa prezentam toate masurile si indicatiile in caz de o asemenea calamitate, insa sunt sigur ca populatia cunoaste in detaliu masurile care trebuie luate in caz de cutremur.
– Cu ce forte actioneaza ISU, care este dotarea de care dispune?
In incadrarea Unitatii si a subunitatilor exista 13 autospeciale cu apa si spuma, o dotare suta la suta, mai avem si alte tipuri de autospeciale de interventie cu praf si azot, autospeciala pentru fum, gaze si iluminat, de curand am primit in dotare o autospeciala de descarcerare grea, pentru accidente mari, colective, pe calea ferata, rutiere etc. De asemenea, am primit si o autospeciala dotata cu aparatura necesara pentru cercetare nucleara, bacteriologica si radiatii. Suntem dotati cu ambulante de toate tipurile. Cele trei detasamente de pompieri, cel de la Bacau, apoi Onesti, Moinesti, o garda de interventie la Comanesti si una la Podu Turcului, toate au mijloace de interventie specifice. In orasele Buhusi, Tg. Ocna, Slanic sunt servicii voluntare pentru situatii de urgenta, in subordinea primariilor. In localitatile rurale exista servicii voluntare pentru interventii, acestea sunt incadrate cu pompieri voluntari, cu mijloace minime de interventii, iar unele au si autospeciale. Intretinerea si functionarea lor cade in sarcina consiliilor locale. Doresc sa mentionez, in acelasi timp ca exista si planuri de ajutor, de sprijin din partea altor inspectorate din alte judete, in aceste conditii capacitatea de mobilizare si interventii creste. Exista in strategia noastra si mobilizarea, sprijinul voluntarilor, pe cartiere, zone, localitati.
Am omis sa va spun ca avem in dotare cate o autospeciala pentru lucru la inaltime la subunitatile din Bacau si Onesti, dar in cazul unor interventii trebuie indeplinite anumite conditii speciale de teren (plat, solid).
Ne trezim cand este prea tarziu
– In folclor se spune ca niciodata sa nu vezi popa la poarta si pompierii pe casa. Insa neplacut este si cand pompierii vin fara apa la stingerea unui incendiu, situatii reclamate de cetateni la diferite evenimente.
– Cu tot respectul contrazic pe oricine face o astfel de afirmatie. Este exclus ca masinile noastre sa plece la un eveniment fara substantele de stingere, fara combustibil. Nu s-a intamplat niciodata. Problema este atunci cand rezerva de apa se termina si trebuie sa faci o noua aprovizionare. Da, sunt situatii cand trebuie sa te deplasezi la distante mari, trece timpul, incendiul se poate propaga. Noi avem identificate in toate localitatile sursele de apa, insa nu sunt posibilitati in toate satele, iar autoritatile locale nu s-au preocupat pentru acest lucru. Incercam sa suplinim acest lucru printr-o mobilitate mai buna a utilajelor in caz de interventii majore. Totul este calculat matematic si stiintific, in functie de capacitate, de timpul de interventie la capacitate si parametri maximi. Autoritatile locale din municipii, orase si comune au obligativitatea asigurarii surselor de apa, prin hidranti sau amenajari speciale. In mediul rural sunt inca probleme in aceasta privinta, noi am trimis in teritoriu normele, locurile si sursele care pot fi amenajate, insa ele ori nu au fost amenajate ori sunt distruse de cetateni. Aici intervin aspecte de responsabilitate, economice si de educatie, unde mai este mult de lucru.
Interventie cu zeci de morti si raniti
– Spuneam ca sunteti acum singurul general din garnizoana Bacau. De la locotenent la general au trecut ceva ani. Armata la pompieri era ca o pedeapsa, cum ati ajuns pompier sef?
– Nu este o pedeapsa, este o structura militara specializata la fel de importanta ca oricare alta. Este o profesie de onoare, de curaj, de barbatie. Important este sa-ti placa si sa o faci cu pasiune si daruire. Am terminat liceul teoretic in 1976. Am dat exemen la Scoala de ofiteri activi a Ministerului de Interne, am absolvit-o in 1979, arma pompieri, si am fost repartizat la Grupul de Pompieri al muncipiului Bucuresti. Dupa patru ani am fost mutat in interes de serviciu la Grupul de Pompieri al muncipiului Bacau. Asa era procedura atunci, acum sunt alte reglementari, miscarile de personal se executa numai in cazuri de exceptie sau solicitarea militarului, deoarece implica cheltuieli mari pentru asigurarea transportului, locuintelor etc. Sa revin, in 1983 eram locotenent major. Din 1988 am sustinut examen la Academia Militara Facultatea de Arme Intrunite, pe care am absolvit-o in 1990. Revolutia m-a gasit in Bucuresti, in Academia Militara. In perioda 1994-1998 am urmat cursurile Facultatii de Drept din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. In 2000 am urmat un curs de management in cadrul Ministerului de Interne. Ca ofiter, dupa venirea in Bacau am indeplinit functia de loctiitor comandant de companie, apoi ofiter de Stat Major, activand in compartimentul logistic, adjunct al comandantului. Am fost numit comandant al Grupului de Pompieri in anul 2001, iar functia de inspector sef al ISU o indeplinesc din data de 1 ianuarie 2005. Sunt singurul general din inspectoratele judetene, iar la nivel national exista in efectivele inspectoratelor pentru situatii de urgenta, inca trei inspectori sefi cu grad de general.
– Cum a fost prima interventie ca proaspat pompier?
– Am participat la o interventie de amploare, in 1979, intr-o luna de toamna, era un congres in Capitala, nu mai stiu care si al cui. Evenimentul s-a produs pe platforma chimica Dudesti, acolo mai era o fabrica de sticla, Policolor, fabrica de sapun, de anticorozive, Fabrica de Medicamente. Era spre seara, s-a auzit zgomotul unei mari explozii, care a venit de la Fabrica de medicamente, vecina cu subunitatea noastra. A explodat o cisterna aflata pe calea ferata, incarcata cu amoniac, de concentratie peste 90 la suta, venita de la Borzesti. Nu stiu cauzele, atunci nu se dadeau comunicate de presa. S-a intervenit cu toate utilajele, masinile din intreg Bucurestiul. Cand am intrat, deja nu se mai putea respira, ne-am pus mastile, iar privelistea era dezolanta, de cosmar: pe jos erau numai halate albe, persoane care inhalasera amoniac si in acea concentratie zeci de persoane erau decedate. Am gasit noua persoane care faceau parte din servicul propriu de pompieri civili de interventie decedate, nici macar sa ajunga la masti nu au mai avut timp. A fost o interventie foarte dificila, de mare amploare. Cati au murit? Nu ma intrebati, ca nu am aflat nicioadata, insa de ordinul zecilor. Nici salvarile nu mai faceau fata, caram decedatii, ranitii, pe cei afectati de amoniac, cu masinile noastre. Am implinit, iata, 32 de ani de cariera efectiv, din care 2/3 am indeplinit numai functii de conducere.
Alarmele false costa comunitatea
– Am vazut in ultimul timp si interventii fara mare risc. Scoateti persoane blocate in case, salvati animale mici din copaci, din conducte, din mlastini, alungati pasarile din parcuri. Intra in obligatiile pompierilor?
– Atunci cand avem asemenea solicitari intervenim, deoarece suntem o unitate profesionista care presteaza servicii. Si viata unui animal conteaza, chiar daca este mic, o pisica, un caine. Sunt situatii cand intervenim pentru salvarea unor animale mari, care fac parte din avutul unei familii, de ele depinde existenta acestora. Asa trebuie sa privim interventia noastra. Avem si actiuni, mai ales iarna, de protejare a vietii persoanelor prin interventii la locuinte pentru a indeparta turturii, un mare pericol pentru integritatea persoanelor. Facem parte din comunitate si preferam ca aceste servicii sa le prestam noi, cu utilaje specializate decat sa o faca alte persoane care isi pot pune viata in pericol. Orice serviciu prestat de noi se solicita prin 112. Avem, din pacate, si alarme false, insa de cele mai multe ori ele sunt depistate prin filtrele de comunicare.
– Domnule general, am citit, am vorbit cu mai multe persoane si am observat ca interventia dumneavoastra in comunitate nu este numai la evenimente nedorite, ci si interventii de suflet. De unde vine aceasta disponibilitate?
– Exista la noi o traditie. Porneste de la caracterul profund umanitar al armei noastre. Noi existam si functionam pentru a fi in slujba cetatenilor judetului Bacau. Suntem educati, pregatiti, instruiti, pentru orice interventie, chiar si atunci cand trebuie sa intervenim cu inima, cu sufletul in caz de necazuri, dificultati materiale, imposibilitatea de a se sustine singuri, fie ei copii sau maturi. Suntem acum atasati de personalul si de copiii cu dizabilitati neuromotorii de la Centrul DANIEL, fiindca asa am crezut cu multi ani in urma ca e bine. Fondurile provin prin Asociatia “Pompierii bacauani”, unde fiecare pompier cotizeaza lunar benevol cu anumite sume de bani, iar cu aceste sume se acopera unele nevoi din astfel de centre din judet. Dar nu numai la acest centru suntem prezenti, noi primim tot felul de apeluri umanitare de la persoane fizice din judet, dar si din interiorul Inspectoratului nostru, de la nivelul intregului minister, cu diverse afectiuni, cu diferite nevoi, ale lor sau ale unor membri din familie. Este vorba de solidaritate, de umanitate.
Solidaritate si altruism
– Ati venit cavaler in Bacau, cum a decurs “interventia” la casatorie?
– Am cunoscut-o pe viitoarea mea sotie in anul 1986, ne-am casatorit in 1987, pe 28 noiembrie. Sotia este din Bacau, dintr-o familie de militari. Nu stiu ce gandea despre pompieri, despre arma mea, socrul meu a fost ofiter de artilerie, cumnatul meu a fost ofiter auto, in cadrul unitatii de aviatie. Ceva experienta avea. Stia ce inseamna un militar in casa si, mai ales, cat sta pe acasa. Avem doi copii, un baiat si o fata. Baiatul are 22 de ani, a terminat Facultatea de Stiinte Economice de la Universitatea “Vasile Alecsandri”, urmeaza un master, iar fetita are 20 de ani si este studenta in anul II la Facultatea de Litere tot de la Universitatea “Alecsandri”.
– Biroul dumneavoastra este plin cu tablouri cu reprezentari religioase. Este doar o problema a generalului Simionescu sau a tuturor militarilor?
– Este o problema intima a fiecaruia. Solidaritatea, altruismul fac parte din gena
noastra. Nimic nu se poate infaptui, realiza fara credinta, credinta in Dumnezeu. Profesiunea mea, serviciul meu reprezinta pasiunea vietii mele, nu este una tocmai comoda, ea prezinta si destule riscuri. Eu sunt zi si noapte la datorie, tot ce se intampla in judet aflu si sunt informat la orice ora. Credinta in Dumnezeu, pregatirea, experienta ma ajuta sa fac fata acestor comandamente.
– Care sunt calitatile, conditiile pe care puneti accent la o persoana ce doreste sa se inroleze in structura ISU?
– Rezistenta fizica, psihica, spiritul de sacrificiu, daruirea si pregatirea. La noi pregatirea este continua, permanenta. O mare parte din personalul nostru provine din societatea civila, fara cunostinte militare, de specialitate, de aceea ei urmeaza o pregatire complexa, extrem de riguroasa pentru a face fata situatiilor de urgenta, calamitati naturale, catastrofe, incendii.
Misiune indeplinita: salvarea de vieti
– Aveti si posturi pentru femei?
– Da, insa nu personal feminin pe posturile de servant pompier. Avem personal feminin incadrat pe alte posturi (financiar-contabil, psiholog, consilier juridic, resurse umane, in serviciul logistic).
– Care este cea mai mare bucurie a unui pompier?
– Atunci cand salveaza viata unui om. Atunci cand salveaza bunuri materiale, fara a-si pune viata in pericol. Noi nu mergem la o interventie sa generam alte victime. Pentru noi raman in analele inspectoratului interventiile la inundatiile din 2005, 2008 si 2010, care au fost de lunga durata, complexe, dificile, care au necesitat eforturi fizice si de ordin psihic deosebite. Munca noastra, eforturile au avut consecinte benefice pentru localitatile afectate si mai ales pentru gospodariile calamitate, pentru oameni. Atunci cand pompierul se urca pe masina nu stie niciodata la ce se poate astepta, el este insa pregatit pentru orice fel de interventie, chiar si atunci cand merge sa salveze o pisica, un animal sau sa scoata o batrana din casa. Nu exista operatiune usoara sau grea, toate sunt la fel cand dai drumul la sirena.
Gheorghe Baltatescu
Echipa indoliata
Doliu in sportul bacauan. Stiinta Municipal Dedeman isi continua drumul fara managerul Dorel Sanie. Miercuri seara, la jocul cu CSU Suceava, oficialul echipei bacauane a stat pentru ultima data pe banca "studentilor" alaturi de care a inceput un proiect amplu in 2006. La câteva ore dupa meci, bucuria victoriei a fost inlocuita de durere si tristete, Dorel Sanie trecând in nefiinta dupa o lupta lunga cu o boala necrutatoare. S-a stins la 48 de ani, cei mai frumosi dintre ei fiind dedicati handbalului de performanta.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Scripat a explicat consilierilor locali de ce a contestat schimbul de terenuri de la Autogara
Prefectul a venit in Consiliul Local
Prefectul Constantin Scripat a venit in Consiliul Local (CL) pentru a le explica alesilor de ce a contestat in contencios administrativ legalitatea schimbului de terenuri de la Autogara. Scripat a catalogat drept "nefondate" atacurile de saptamana trecuta ale primarului Romeo Stavarache, apreciind ca municipalitatea a procedat ilegal cand a oferit la schimb un teren pentru care nu avea niciun act de proprietate.
Contestarea de catre Prefectura a legalitatii schimbului de terenuri de la Autogara, efectuat de Primarie si o societate imobiliara, a generat replici acide intre sefii administratiei bacauane. La sfarsitul saptamanii trecute, primarul Romeo Stavarache l-a acuzat pe prefectul Constantin Scripat ca ar bloca prin actiunea in instanta derularea unui proiect de infrastructura finantat cu fonduri europene. In replica, reprezentantul Guvernului in teritoriu a participat la sedinta de ieri a CL pentru a motiva, in fata consilierilor, decizia de contestare a legalitatii schimbului.
Scripat a relatat ca Prefectura a cerut Primariei mai multe documente, dar ca municipalitatea fie a intarziat transmiterea lor, fie nu le-a mai remis Prefecturii. "Au fost trei adrese cu raspunsuri evazive. Primaria nu a putut demonstra ca acel teren face parte din domeniul privat. Daca era in domeniul privat el trebuia sa apara in inventar. Acel teren neaflandu-se in domeniul privat, nu putea face obiectul schimbului", a declarat prefectul. El a mai spus ca nu se opune proiectelor de infrastructura derulate de municipalitate, dar ca acestea trebuie sa respecte legea. "Mi se imputa total gresit ca eu m-as opune acestor proiecte. Mai avem o strada in Bacau, strapungerea Mihai Viteazu – 9 Mai, construita ilegal. Nu am mai atacat-o in contencios pentru ca a atacat-o deja proprietarul terenului care se intersecteaza cu lucrarea", a afirmat Scripat. El a semnalat ca alesii locali nu sunt suficient de bine informati cu privire la proiectele pe care le voteaza si ca din aceasta cauza CL aproba, adeseori, proiecte de hotarare care contin lacune legislative sau sunt, pur si simplu, in afara legii.
"Hotararea nu a produs efecte"
In replica, Ovidiu Popovici, secretarul municipiului, a afirmat ca HCL nr. 2/2011, prin care CL a aprobat schimbul de terenuri de la Autogara, nu a produs efecte juridice si ca alesii au aprobat doar intentia de efectuare a schimbului. “Acea hotarare nu are niciun efect. Documentatia trebuia analizata de un notar public. Prefectul nu se poate pronunta cu privire la proprietatea unui teren. Singurul care se putea pronunta era notarul”, a comentat Popovici. Viceprimarul Roxana Mironescu a declarat ca inventarierea domeniului public/privat al municipiului ar fi o actiune migaloasa si ca ea a inceput in urma cu mai multe luni.
Schimb dubios
In sedinta din 19 ianuarie, alesii locali au aprobat un schimb imobiliar intre Primarie si societatea Fiald Imobiliare. Municipalitatea a oferit la schimb un teren de 620 metri patrati, aflati la iesirea din Autogara spre strada Vadu Bistritei. Desavarsirea schimbului ar fi lasat Autogara fara iesire la arterele rutiere principale, in conditiile in care edilii au retrocedat terenul pe care se afla calea de acees catre Autogara dinspre Bulevardul Unirii. La momentul aprobarii schimbului de catre Consiliul Local, municipalitatea nu avea niciun document din care sa reiasa ca ar avea in proprietate terenul de 620 de metri patrati oferit la schimb.
Lucian Bogdanel
Handbal feminin / Divizia A: Incalzire pentru derby
Formalitate indeplinita. La trei saptamâni de la ultimul meci oficial, handbalistele bacauane au reintrat in campionat cu o victorie scontata inregistrata pe terenul "lanternei rosii" din Seria A, Universitatea Târgoviste. "Studentele" au revenit in forta dupa perioada de pauza competitionala si si-au asigurat un avans confortabil inca din prima repriza, pe care au adjudecat-o cu scorul de 18-8. Dupa pauza, elevele lui Ion Arsene au mai scazut ritmul, dar s-au impus fara emotii cu 37-24. La Târgoviste, echipa bacauana nu a putut conta pe Ioana Matei si Mirela Vâlcu, ambele accidentate. Probleme medicale mai acuza Elena Gârtu si Laura Chiper, dar antrenorul "studentelor" spera sa poata alinia o formula câstigatoare la derby-ul de duminica (ora 11.00, Sala Sporturilor) programat in compania unei contracandidate la turneul pentru promovare, HCF Piatra Neamt. (D.P.)
Benea acuza, PDL raspunde
Alesii judetului se rafuiesc pe seama unei hartii
Sedinta de Consiliu Judetean de ieri a debutat atipic, punctul diverse de pe ordinea de zi fiind devansat. Discutiile au pornit de la o serie de documente pe care presedintele Dragos Benea le-a prezentat consilierilor, sustinand ca partidul de guvernamant poarta o corespondenta separata cu primariile PDL, cel putin in ceea ce priveste Programul de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) in judetul Bacau. In replica, alesii democrat-liberali l-au acuzat pe Benea ca se cramponeaza, inutil, de hartii si ca, dupa multi ani, drumurile judetului intra din nou in atentia guvernantilor.
La sfarsitul saptamanii trecute CJ a organizat o intalnire cu primarii din judet, la care au participat si o parte din parlamentarii bacauani. Presedintele CJ, Dragos Benea, a prezentat la acel moment o adresa venita din partea Ministerului Dezvoltarii catre Organizatia Judeteana PDL prin care se solicita primarilor PDL sa centralizeze toata documentatia tehnica privind reabilitarea drumurilor comunale si judetene. Aceleasi documente au fost prezentate ieri consilierilor judeteni reuniti in sedinta. "Aveti in fata mai multe documente care demonstreaza cum se lucreaza in Romania, un stat hipercentralizat in care secretarul de stat si ministrul stiu mai bine care drum este mai important in judetul Bacau. PDL si-a facut foarte bine treaba, i-a informat pe primarii pe care avea interes sa ii informeze, le-a dat modelul de hotarare si au trecut la treaba", a atacat Dragos Benea, in deschiderea sedintei.
"Orice formatiune politica putea face la fel"
Desi nu au negat aceasta corespondenta, consilierii judeteni ai PDL au incercat sa argumenteze ca nu a fost nimic ilegal la mijloc. "Hartia la care faceti referire a sosit la organizatia PDL in ianuarie, insa adresa de la Ministerul Dezvoltarii, dupa cum ati spus dumneavoastra, este inregistrata in decembrie la Consiliul Judetean. Aceasta hartie nu a impiedicat nici o formatiune politica sa faca acelasi lucru ca si PDL-ul. Stim prea bine ca documentatia pe acest program este ciudata si pentru ca sa nu se piarda banii, pentru ca e o competitie intre judete, am dorit sa ii ajutam pe primari", a declarat Silviu Bondor, consilier judetean PDL. Acesta a reamintit si ca la impartirea banilor pe 2011, primariile PDL au primit "zero fonduri pentru drumurile comunale. Drumurile nu au culoare politica, primarii nu le duc acasa".
"Daca vorbim de drumuri judetene, tot timpul o sa fie discutii. Fiecare vine cu argumentele lui. Un lucru e clar. Ministerul nu va rezolva cu acest program toate problemele drumurilor din judetul Bacau. Sa ne bucuram ca o parte din drumuri o sa fie asfaltate", a explicat si Petrica Mihaila, consilier judetean PDL. Acesta a explicat ca daca a fost vreun boicot la mijloc, acesta trebuie atribuit consilierilor locali PSD, PNL si PC care au decis sa nu participe la sedinte din Consiliile Locale in care se puteau vota hotararile prin care sa inceapa astfel de investitii.
"Oamenii au probleme mai mari"
Indiferent de culoarea pe care o poarta alocarile de la minister, o parte din drumuri se vor asfalta. Problema este daca oamenii vor mai observa acest lucru, a argumentat consilierul judetean Viorica Marcu (PNL). "Din punctul meu de vedere, problema cea mai mare in comunitatile rurale este ca oamenii traiesc greu. Este bine ca se fac drumuri, este un program cu dedicatie PDL, care va fi speculat in campania electorala, dar problema e ca oamenii o duc greu si nu vor mai observa ca le face drumul cineva", a declarat consilierul judetean. In urma centralizarii Consiliului Judetean, prioritare la reparatii sunt drumurile nationale Comanesti – Ghimes, Oituz – Poiana Sarata, Bacau – Lespezi, Bacau – Vaslui si Bacau – Onesti. La acestea se adauga alte cateva sute de portiuni de drum comunal sau judetean incluse intr-o adresa transmisa Ministerului Dezvoltarii si Ministerului Transporturilor pentru aprobare.
Andreea Gavrila
"Nu este normal ca ministerul, care trebuie sa fie echidistant, sa poarte aceasta corespondenta paralela. PDL vrea sa arunce cu asfalt intr-un sfert din judet, intamplator portocaliu."
Dragos Benea, presedintele CJ Bacau
“In 2011, primariile PDL au primit zero fonduri pentru drumurile comunale. Drumurile nu au culoare politica, primarii nu le duc acasa.”
Silviu Bondor, consilier judetean PDL
Guvernul vrea sa plafoneze salariile profesorilor
Guvernul vrea ca salariile profesorilor s? fie plafonate. Coali?ia vrea s?-?i asume r?spunderea pe o lege care prevede ca major?rile salariale de 33% câ?tigate de cadrele didactice în instan??, s? nu se mai acorde. Coali?ia a decis, în aceast? dup?-amiaz?, în ?edin?a de urgen?? de la Palatul Victoria ca Executivul s?-?i asume, în zece zile, un proiect de lege privind salarizarea profesorilor. Astfel, Guvernul vrea s? aduc? salariile profesorilor la acela?i nivel, s? impun? anumite plafoane, astfel încât s? nu acorde acele major?ri salariale câ?tigate de cadrele didactice în instan??. (realitatea.net)
