Deputatul Dan Ilie Morega a fost condamnat, vineri, de magistra?ii ICCJ la o pedeaps? de trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, în dosarul Funda?ia Tudor Vladimirescu, îns? decizia nu este definitiv? ?i poate fi atacat? cu recurs. Morega a fost condamnat la o pedeaps? rezultant? de trei ani de închisoare, iar judec?torii au hot?rât suspendarea execut?rii pedepsei sub supravghere, pe un termen de încercare de cinci ani. De asemenea, instan?a a dispus confiscarea de la Morega a sumei de aproape 208.000 lei. Morega a fost obligat la plata a 30.000 de lei cheltuieli judiciare c?tre stat.
Sursa: Realitatea.net
Liberalul Ilie Morega a primit trei ani de inchisoare cu suspendare
Reuniune europeana in Bacau
Astazi, 30 de alesi locali si regionali din Lituania, Estonia, Irlanda, Finlanda, Italia, Marea Britanie, Danemarca, Ungaria si Romania s-au reunit in Bacau, la Centrul de Afaceri. Dezbaterile s-au axat pe reformele regionale si locale din Europa. Alesii fac parte din Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa din Comitetul Regiunilor. Dezbaterile au fost structurate pe doua sesiuni: prima s-a concentrat pe reformele regionale si locale recente in Europa, dar si pe reforma din Romania, iar cea de-a doua pe initiativa europeana a Parteneriatului Estic si pe modul cum poate Uniunea Europeana sa sprijine aceste reforme si respectarea autonomiei locale. La reuniune participa deputati romani si eurodeputati printre care se numara Cristian David, Ramona Manescu, Cristian Busoi si Ionel Palar. Comitetul Regiunilor este forul european care ofera comunitatilor locale si regionale posibilitatea de a-si face auzita vocea in cadrul elaborarii politicilor care afecteaza nivelurile local si regional. Delegatia Romaniei in acest for este formata din 15 alesi locali si judeteni. (A. Gavrila)
Vagoane incendiate in Gara
Vineri, un puternic incendiu a izbucnit in depoul garii Bacau, la o garnitura de vagoane scoase din uz, care urmau a fi dezmembrate si valorificate la fier vechi. Vantul puternic si materialele combustibile au facut dificila interventia pompierilor, care au reusit in jurul orei 13.30 sa lichideze incendiul.
Promisiunile USL: Un milion de joburi noi si taxe mai mici
Uniunea Social Liberala intentioneaza sa creeze un milion de locuri de munca, potrivit programului economic pe termen mediu si lung, prezentat vineri. Social-democratii si liberalii vor sa realizeze acest obiectiv in patru ani dupa ce vor putea sa puna planul in aplicare, prin reducerea costului muncii, stimularea sectorului privat, scaderea fiscalitatii, incurajarea capitalului national, atragerea investitiilor straine, absorbtia fondurilor europene si cresterea productivitatii, se arata in programul economic al USL, prezentat de presedintele PSD, Victor Ponta.
"Exista perceptia ca mai rau decat acum nu se poate. Vrem sa dovedim ca se poate mult mai bine, sa ai o gandire pe termen mediu si lung, obiective pe care ti le propui si mijloace concrete care pot duce la indeplinirea obiectivelor", a declarat Victor Ponta, in cadrul unei conferinte de presa de vineri.
Sursa: ziare.com
STATISTICA: Romania, tara cu cei mai multi analfabeti din Europa de Est
Statistici triste relev? faptul c? nu mai pu?in de 40% dintre români citesc prost sau nu ?tiu s? citeasc?, 150.000 de români nu ?tiu deloc carte, iar România este ?ara cu cei mai mul?i analfabe?i din Europa de Est. Duminic?, 29 mai, de la ora 18.00, în ultima edi?ie din acest sezon a emisiunii România, te iubesc!, corespondentul ?tirilor Pro Tv, Toni Dohotariu, prezint? o anchet? în care dezv?luie cum cei mai mul?i copii români sunt condamna?i la analfabetism de s?r?cia lucie în care tr?iesc. Pentru p?rin?ii lor, mai important este s?-i pun? la munc? decât s? le ofere ?ansa de a se ridica. Numai în jude?ul Vaslui, anul acesta, 785 de elevi au abandonat ?coala, 405 dintre ei fiind înc? în ciclul gimnazial. Num?rul analfabe?ilor ne?tiu?i sau ascun?i cre?te de la o zi la alta, iar dramele acestor copii se consum? în t?cere, ignora?i de stat ?i cu p?rin?i incapabili s? se gândeasc? la viitorul lor.
Sursa: Gandul.info
Romania, fruntasa Europei la sifilis
Bolile cu transmitere sexual? cele mai frecvente la români sunt sifilisul ?i gonoreea, în timp ce în ??ri din vest ia avânt o boal? ce d? infertilitate, chlamydia. România este pe locul întâi în Europa la num?rul infec?iilor de sifilis, pe locul doi la num?rul cazurilor de gonoree ?i coda?? la num?rul de infec?ii cu chlamydia, arat? un raport publicat ieri de Centrul European pentru Prevenirea ?i Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC) privind inciden?a bolilor cu transmitere sexual? (BTS). La o prim? vedere, st?m bine la ultimul capitol, în condi?iile în care infec?iile cu chlamydia (boal? transmis? de o bacterie, ce poate afecta ireversibil fertilitatea) conduc deta?at în topul bolilor cu transmitere sexual? pe întreg continentul european. Num?rul cazurilor s-a dublat din anul 2000 (143 de cazuri la 100.000 de locuitori) pân? în 2009 (332 de cazuri la 100.000 de locuitori).
Sursa: evz.ro
Camere de luat vederi la BAC
Absolventii de liceu, din promotiile anterioare, care intra in examene in aceasta sesiune vor fi monitorizati in timpul derularii acestora, prin intermediul camerelor de luat vederi. Propunerea vine din partea Inspectoratului Scolar Judetean Bacau care doreste astfel ca toate suspiciunile de frauda sa fie eliminate. "Prioritatea noastra este sa verificam corectitudinea acestor examene. Am decis pentru prima data ca in unele sali de clasa, unde sustin examene elevii de la seral sau din generatiile anterioare, sa montam camere de luat vederi. Astfel nu vor mai fi suspiciuni de frauda. Imaginile vor fi la dispozitia Comisiei Judetene de Bacalaureat", a explicat prof. Florin Lazar, inspector scolar general, care a decis si mutarea centrelor de examen de la Podu Turcului si Sascut in Bacau. "Nu pot garanta ca nu vor exista tentative de frauda", a mai spus inspectorul scolar general, care sustine ca deocamdata propunerea a fost trimisa catre Ministerul Educatiei, pentru aprobare juridica.
Decizia Inspectoratului scolar vine pe fondul scandalurilor de anul trecut de la examenul de bacalaureat cand Directia Nationala Anticoruptie a descins la Grupul Scolar "Al. Vlahuta" din Podu Turcului, dar si la Colegiul Tehnic "Anghel Saligny" din municipiu unde au existat suspiciuni de mita oferita pentru promovarea examenelor. De la unitatile de invatamant au fost ridicate in luna iulie a anului trecut tezele elevilor, mai multe plicuri de bani cu sumele inscriptionate pe ele si au fost retinute mai multe cadre didactice, printre care se numara si directorii unitatilor de invatamant. 95 de persoane au fost trimise in judecata in dosarul Podu Turcului. Sesiunea iunie-iulie a examenului de bacalaureat este programata sa inceapa pe 6 iunie cu probele orale si se incheie pe 8 iulie, cand se afiseaza rezultatele finale. (A. Gavrila)
Plecari in masa de la Spitalul Comanesti
Ministerul Sanatatii a aprobat o a cincea etapa de redistribuire a personalului din unitatile sanitare propuse pentru reorganizare. Aceasta este rezervata personalului de la Spitalul Orasenesc “Ioan Lascar” Comanesti, singurul din tara care a ramas fara finantare dupa ce s-a propus transformarea sa in camin de batrani, dar cu peste 90% din personal neredistribuit. “Am fost anuntati de conducerea spitalului ca acesta se va inchide de la 1 iunie, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, directorul Directiei de Sanatate Publica. Am luat legatura cu ministerul si am cerut indicatii cu privire la personal si pacienti. Mi s-a spus ca trebuie sa transferam pacientii (ceea ce s-a si realizat in cursul saptamanii trecute, n.r.) si sa asteptam un ordin de ministru cu privire la personal.” Ordinul a sosit ieri la DSP, 95 de angajati au depus cerere de redistribuire si au ales alt spital din judet, insa doar 61 au fost acceptati de managerii spitalelor. Au ramas fara post zeci de angajati ai spitalului din Comanesti, printre care si medici care nu au gasit loc in specialitatea lor sau care nu au solicitat inca redistribuirea. Singura sansa a acestora este ca spitalul si Consiliul Local Comanesti, care au contestat actele normative cu privire la reorganizarea unitatii sanitare si taierea finantarii ei de la 1 aprilie, sa aiba castig de cauza in instanta. (D. Mincu)
Elevii din clasa a XII-a intra in vacanta
Cei peste 6.200 de elevi din clasele a XII-a intra in vacanta de azi. Si asta pentru ca ei trebuie sa se pregateasca de sustinerea examenului de Bacalaureat, care va incepe pe 6 iunie, cu probele orale. “Pana la aceasta data insa vor fi organizate examenele de certificare a competentelor profesionale pe specialitatile din filiera tehnologica studiate in cadrul colegiilor tehnice si grupurilor scolare. Acesti elevi nu intra in vacanta, ca ceilalti, de la profilul real”, a explicat prof. Cristian Cuciac, inspector scolar general adjunct. Conform calendarului, Bac-ul 2011 va debuta pe 6 iunie, cu probele de evaluare a competentelor (lingvistice pe limba si literatura romana/limba straina si calculator), iar probele scrise vor incepe din 27 iunie. Ultimul examen al Bacalaureatului va avea loc pe 1 iulie, iar o saptamana mai tarziu vor fi afisate rezultatele finale. A doua sesiune este programata pentru luna august. (R. Neagu)
Sef nou la Garda de Mediu
Garda de Mediu Bacau are din aceasta saptamana un nou comisar sef. Comisarul adjunct Titi Secara a preluat functia, deocamdata cu delegatie de la predecesorul sau, comisarul Iuliana Romaniuc, care a fost directorul institutiei in mai multe mandate. Ultimul a inceput in vara anului 2010 si s-a incheiat in aceasta luna in urma demisiei. Noul comisar sef Titi Secara a mai ocupat aceasta functie si provine din structurile interne ale institutiei. (A. Gavrila)
Conferinta de matematica
La Universitatea "Vasile Alecsandri" continua seria evenimentelor dedicate implinirii a 50 de ani de invatamant superior in Bacau. Astazi au loc mai multe evenimente inscrise in calendarul Conferintei Nationale de Matematica si Informatica "Gheorghe Vr?nceanu", cu participare internationala. Printre invitatii de marca ai conferintei se numara academicienii Radu Miron, Mitrofan Cioban si Ioan Tomescu. La eveniment participa cadre universitare din domeniile Matematica si Informatica din Spania, Israel, Republica Moldova si de la numoroase universitati din intreaga tara.
in cadrul evenimentelor asociate conferintei, va avea loc prezentarea a doua carti stiintifice publicate in 2011 de catre membri ai Catedrei de Matematica. Conferinta este dedicata si aniversarii implinirii a 70 de ani de catre profesorul universitar Victor Blanuta, fost decan al Facultatii de Stiinte si rector al Universitatii din Bacau si se va incheia cu omagierea memoriei academicianului Gheorghe Vranceanu la casa memoriala a acestuia, din comuna Lipova, judetul Bacau. (A. Gavrila)
Activitate deficitara in Parlament
Mircea Dusa, liderul grupului parlamentar PSD din Camera Deputatilor, a condus joi reuniunea zonala a specialistilor din cadrul Departamentelor pentru administratie publica si descentralizare din judetele Suceava, Iasi, Botosani, Vaslui, Neamt, Vrancea, Galati si Buzau care s-a desfasurat in Bacau. Cu acest prilej, in cadrul unei conferinte de presa, deputatul social-democrat si-a exprimat nemultumirea vizavi de miile de proiecte de lege care nu mai intra in dezbatere pentru ca parlamentarii puterii nu se prezinta la sedintele de plen. "Sunt mii de proiecte de lege care asteapta sa fie discutate in camera sau in comisii, dar nu reusim sa facem acest lucru pentru ca exista aceasta conditie a intrunirii plenului. Am cerut de altfel prelungirea programului de lucru, o alta zi de plen dar mi se refuza acest lucru", a explicat Mircea Dusa, liderul deputatilor PSD, care s-a aratat nemultumit si de faptul ca "s-a pus pumnul in gura opozitiei" in acesta sesiune parlamentara. Printre initiativele legislative care nu au mai fost dezbatute in Camera Deputatilor si au fost adoptate tacit se numara si mai multe modificari la Legile educatiei. Alte subiecte de discutie in cadrul reuniunii zonale au fost proiectul de modificare a administratiei publice locale si a legii privind statutul alesilor locali, repartizarea discretionara a banilor pentru finantarea programelor derulate prin Ministerul Dezvoltarii, Mediului si Agriculturii dar si repartizarea banilor din fondul de rezerva bugetara. (A. Gavrila)
Sotul a bagat-o in spital
O femeie de 29 de ani, din Onesti, a simtit din plin pumnii plini de “afectiune”ai sotului. Dupa ce a scapat din mainile batausului, Lucica F. a ajuns la spitalul din Onesti. Medicii de aici au transferat-o insa la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau, deoarece starea ei era grava. Tomograful a evidentiat leziuni cerebrale, asa ca tanara a fost internata in sectia de neurochirurgie a SJU. Sotul violent risca sa dea socoteala in fata legii si, cu siguranta, va fi obligat sa achite cheltuielile cu serviciile medicale acordate sotiei lui. (D. Mincu)
Ranit grav cu drujba
Un barbat de 51 de ani, din Sanduleni, a ajuns la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau cu o rana grava dupa ce s-a taiat cu drujba. Avea artera brahiala sectionata si a fost internat in sectia de chirurgie a spitalului. Personalul medical a fost uimit de curajul barbatului care, desi avea hemoragie, nu a chemat ambulanta, ci a venit la spital cu mijloace proprii. (D. Mincu)
Incubatorul… de afaceri
Incubatorul de afaceri din cadrul Centrului de Afaceri si Expozitii "Mircea Cancicov" s-a deschis in mod oficial ieri. 24 de intreprinderi mici si mijlocii, aflate la inceput de drum, isi vor desfasura activitate in aceasta locatie pentru urmatorii trei ani, gratie unui proiect finantat de Agentia pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru IMM-uri.
"Am dobandit experienta in Romania in implementarea acestor proiecte. Ma bucur ca am creat astfel de parteneriate cu municipiile, mediul privat si agentia noastra pentru ca rezultatele inseamna o cifra de afaceri de 8-9 milioane de euro, peste 150 de noi locuri de munca si beneficii si pentru comunitate in toate locatiile unde am deschis astfel de incubatoare", a declarat Yesim Oruc, reprezentantul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, institutie care se va implica in mod direct in activitatea de consultanta. Cladirea incubatorului de afaceri are o suprafata de peste 2.700 metri patrati si cuprinde pe langa modulele pentru intreprinzatori si un centru de asistenta. Deocamdata, procesul de selectie a firmelor incubate este in derulare. Acestea vor beneficia de spatii de birouri, sprijin financiar nerambursabil pentru acoperirea costurilor de start-up si consultanta.
Andreea Gavrila
BRIC-BRAC: Ca sa nu ne invartim in gol
E ciudat cum un eveniment care ar trebui sa fie unul plin de satisfactie, de bucuria lucrului implinit, poate vira spre alte stari, nicidecum fericite. Ma refer aici la ceva strict actual, la tinerii care au absolvit o facultate, si au defilat, zilele trecute, in costumatia specifica acestei festivitati. in mod normal, ei ar trebui sa fie veseli, increzatori in fortele lor, in ceea ce vor izbuti sa faca intr-un viitor care le apartine, cum se spune cu o expresie destul de uzata. in realitate, lucrurile stau cu totul si cu totul altfel. Am citit reportaje, am ascultat declaratii ale tinerilor absolventi si am vazut ca par a fi fara speranta. Ceea ce e foarte dureros la varsta lor, una a inceputurilor in profesie. Unii dintre ei chiar sunt de un pesimism inadmisibil, cand afirma ca: "din pacate, totul se termina aici". Adica, odata cu terminarea facultatii. Altii, cu un gram mai optimisti, isi propun sa-si continuie studiile, sa se perfectioneze, sa dea un master, un doctorat, chiar. Din pacate, nici asta nu le garanteaza o reusita certa, realizarea pe care si-o doresc. In lume, in Occident, mai precis, sunt multi detinatori ai titlului de doctor, care, neavand incotro, cand nu-si gasesc locuri de munca pe specializarea lor, ajung la "munca de jos". Se stie ca doctoratul a devenit un soi de afacere, care a mers destul de bine, a prins si la noi moda, dar acest titlu nu ofera mai nimic in schimb. Citesc un rezumat al unui articol aparut, mai demult, in "The Economist", care cuprinde si dezvaluirea unei studente la doctorat. Ei bine, tanara relateaza cum, la intrebarea ei despre ce beneficii va avea la sfarsitul stagiului doctoral, in loc de oferte avantajoase de job-uri, cu pachet motivational, cum se zice, i s-a dat un raspuns sec, de-a dreptul cinic: "gaseste-ti un sot cu bani!". Cam la asta se reduce totul. Vedeti, nu numai prin ograda noastra se petrec astfel de lucrusoare, circuland legende (false, evident) cu cenusarese devenite ladies. Cum in viata se plateste totul, astfel de "fericite" nu o duc niciodata bine cu adevarat, destinul jucandu-le feste. Pentru ca, in existenta asta a noastra, scurta, cata este, nu conteaza decat ceea ce ai castigat, cucerit prin fortele proprii.Trebuie sa muncesti, ca sa fii, ca sa ai. Ce-i de haram, de haram se duce. Apropo de titluri inalte, academice, de savantlacuri, se pare ca, in lume, mai nou, mitul educatiei se cam duce de rapa. Nu mai creeaza oportunitati clare, ca altadata. Tinerii nostri, si, mai ales, parintii lor plini de ambitii si frustrari, care-si doresc ca odraslele sa o duca mai bine, sa fie "titrati", ar trebui sa deschida ochii. Tot meseria ramane "bratara de aur", iar scolile profesionale sunt ceva, cat de cat, mai sigure, oferindu-ti o calificare, ceva concret, palpabil. Nu exclud, desigur, invatamantul vocational, care presupune talent, daruire, o munca imensa, de-o viata, pentru performanta, autodesavarsire etc. Cred ca e mai bine sa pretuim ceea ce e realist, pragmatic, si sa orientam tinerii spre aceste lucruri, ca sa nu ne invartim in gol, in jurul cozii, intr-un sistem educational defunct, care nu comunica defel cu piata muncii.
Carmen Mihalache
La ceas aniversar
Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau continua seria manifestarilor
Sarbatoarea Colegiului „Ion Ghica” organizata cu ocazia implinirii a 90 de ani de invatamant economic in Bacau continua. Dupa cursul festiv al absolventilor promotiei 2011, acum se desfasoara manifestarile dedicate exclusiv „Zilelor scolii", activitati pe diverse paliere, sustinute de catre elevii colegiului sub coordonarea tuturor cadrelor didactice.
Aceasta saptamana este dedicata Colegiului Economic „Ion Ghica” Bacau, in care sunt marcate manifestari memorabile specifice implinirii a 90 de ani de la infiintarea invatamantului economic in Bacau. Dupa ce absolventii colegiului, generatia 2007-2011, au participat la Ziua Portilor Deschise, intr-un proiect amplu initiat de Universitatea "V. Alecsandri” Bacau si apoi au sustinut cursul festiv, pe 26 mai, sarbatoarea unitatii de invatamant a continuat cu manifestarile dedicate exclusiv "Zilelor scolii", activitati pe diverse paliere – sportive, de consiliere si orientare, artistice, stiintifice, la care au participat deopotriva elevii si cadre didactice. “Esential este ca marea majoritate a acestor activitati au fost sugerate de elevii nostri, dovada a preocuparilor serioase pe care le au si dorinta lor de cunoastere, implicare si formare ca specialisti si oameni de cultura in societate”, a decalarat la ceas aniversar prof. Neculai Terente, directorul Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau.
Program incarcat
Programul manifestarilor aniversare a fost incarcat. In fiecare clasa s-au organizat ateliere de lucru si dezbateri pe mai multe teme, de la cele economice, educative, de desen si poezie, pana la cele de educatie sanitara. Clasa profesorului Elena Vrabie a organizat un cerc tehnic aplicativ “economisti pentru viitor” sub forma unui concurs inedit, intitulat “Angajez un absolvent”, care face parte dintr-un proiect mai amplu, in colaborare cu agenti economici importanti din Bacau. “Titlul acestui proiect este «Educatia economica pentru cariera», derulat de 4 ani”, a explicat prof. de stiinte economice Elena Vrabie. In alte clase s-au organziat concursuri sportive, lectii de istorie si de sanatate. 27 mai va fi cea mai semnificativa zi din ultimii ani pentru Colegiul Economic Bacau. Debutul va fi marcat de o vizita detaliata a liceului de catre invitatii speciali, fosti elevi, directori si profesori, dar si personalitati din aparatul administrativ bacauan, ce vor avea posibilitatea de a remarca in mod concret activitatea acestei scoli. Tot pe 27 mai, de la ora 10, la Ateneul din Bacau, este organizata o festivitate in care vor fi prezentate rezultatelor notabile ale liceuluisi realizarile semnificative.
Roxana Neagu
Un cartier intreg fara farmacie
Prin pasaj sau peste linie, dupa medicamente
Locuitorii din cartierul CFR sunt nevoiti sa treaca des calea ferata pentru a ajunge „in oras”. Magazinele alimentare din zona lor au o oferta redusa de produse, insa aceasta nu este cea mai mare durere a locuitorilor de aici. Lipsa unei farmacii le afecteaza viata, fiindca bolnavii sunt obligati sa mearga mult pe jos pentru a-si procura medicamentele. Cele mai apropiate farmacii sunt in zona complexului comercial din fata garii. In cartier se simte si nevoia unui birou de taxe si impozite.
In cartierul CFR, locuitorii care au nevoie de medicamente sunt mai vitregiti chiar decat cei din multe zone rurale. Daca in tot mai multe comune ale judetului rasar farmacii, in aceasta parte a orasului Bacau s-a inchis si ultima. Bolnavii si familiile acestora sunt nevoiti sa traverseze calea ferata si sa ajunga la farmaciile cele mai apropiate, care se afla in fata garii. “Avem nevoie de o farmacie aici, ne-a declarat Elena Vrabie, o pensionara de 74 de ani. Ne ducem toti, mosnegi strambi, amarati, bolnavi, tocmai la gara. Daca te rogi de cineva sa-ti ia reteta, trebuie sa-i dai bani. Mama mea are o pensie de 350 de lei, eu de 610 lei. Abia cumparam medicamentele, nu sa mai platim pe cineva sa ni le ia.” Neculai Stanica, alt locuitor al cartierului, ne-a declarat ca pentru persoanele varstnice, infiintarea unei farmacii ar fi cea mai mare urgenta. “A fost aici o farmacie, dar nu mai e, ne-a spus si Ileana Ursu. Tare-i rau. Ar trebui sa se deschida alta.” Din pacate, sunt sanse minime de infiintare a unei farmacii. Dupa cum a explicat farm. Luana Grigoras, presedintele Colegiului Farmacistilor Bacau, exista un impediment legal. “Prin modificarea legii farmaciei, orasele s-au «inchis». Aceasta inseamna ca nu se mai poate deschide nicio farmacie in mediul urban. Pentru cazuri exceptionale trebuie obtinuta o derogare de la Ministerul Sanatatii.” Un farmacist ar trebui sa fie foarte tentat de aceasta zona pentru a porni demersurile la minister, or la acest moment chiar si farmaciile cu vechime, cu vad si cu clientela fidela au dificultati financiare. Retetele compensate eliberate pacientilor sunt decontate cu mari intarzieri de Casa de Asigurari de Sanatate, iar vanzarile cu banul jos scad continuu. Locuitorii din cartierul CFR isi amintesc de “farmacista draguta care ne vindea medicamente cand aveam nevoie, nu doar in timpul programului” si spera in redeschiderea farmaciei. De asemenea, se asteapta ca autoritatile locale sa gaseasca o solutie si pentru infiintarea unui birou pentru taxe si impozite.
Doina Mincu
„Copilul este fiul lumii nascut in bratele povestilor”
Interviu cu Mara Paraschiv, membra a Uniunii Scriitorilor, Sectia Literatura pentru copii
Cand m-a invitat la locuinta ei de vara, la Brad, doamna Mara Paraschiv a pus la umbra o carafa de apa de la fantana, a pregatit masa de sub nuc, pe care a intins toate cartile pe care le-a scris si publicat de-a lungul vietii. „Vorbim aici, in gradina, toata ziua stati intre betoane. Eu vin la Brad pentru a fi libera, aici ma simt in elementul meu primordial. Scriu, compun, traiesc, imi retraiesc copilaria prin personajele mele, prin copiii pentru care scriu. Aici linistea nu ma apasa si nu mai traiesc cu obloanele trase”. Si a scris. Mara Paraschiv este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, filiala Bucuresti (de ce nu Bacau?), la inceput la Sectia Literatura pentru copii, apoi la proza, cu opera, carti de povesti, basme, povestiri pentru copii, volume de poezii, memorialistica, istorie, epica nipona, haiku, tanka, proza. „Am inteles ca vreti niste raspunsuri de la mine. Este cel mai usor sa pui intrebari, cel mai greu este sa raspunzi”. Parfumul florilor de cires, de gutui, trandafirii si rosiile muscate ce dau in floare ne duc cu gandul la Ibraileanu, Sadoveanu, Arghezi. „Sunt mentorii mei. Cum sunt si Virginia Wolf, Cehov, Esenin, Andersen, Victor Hugo, Creanga, Dickens, Fanus Neagu. Va amintiti poeziile lui Eminescu? Lacul, Luceafarul. Sunt cele mai frumoase povesti care s-au scris vreodata”. La pranzisor, spunem povesti, la umbra nucului, si el subiect de poveste, cu Mara Paraschiv, a carei opera, da, opera, este tributara Timpului, Naratiunii, Istoriei, Amintirilor, Ceatiei si Vesniciei traite prin copii.
– “Eu stiu de la bunica mea, care stie de la bunica ei ca cel mai mult copiilor le plac povestile sau cel putin stiu ca le placea pana nu de mult. Ele, povestile, le aduc bucurii, ii inveselesc, le alunga tristetea, le aduc acel zambet copilaresc”, spune scriitoarea Mara Paraschiv in mesajul ei catre copiii lumii. De ce o unda de indoiala in finalul mesajului: “sau cel putin stiu ca le placea”? Mai asculta, mai citesc copiii povesti?
– Cred ca da, intr-o anumita masura mai asculta, mai citesc povesti. Copiilor le plac povestile, nu exista copil care sa treaca peste o poveste, sa nu te puna sa o citesti, sa o recitesti, ca si cum nu ar fi auzit-o niciodata. Va dati seama? A auzit-o, chiar o stie si te roaga sa o mai spui o data. Toti am fost copii, nici nu stim daca am depasit biologic aceasta perioada. Asta este lumea copiilor. Povestile au fost si raman o alinare, o bucurie pentru toti copiii. Pentru copiii de ieri, pentru cei de azi. Sa nu uitam ca parintii, bunicii si educatorii sunt cei care tin vesnicia in sufletul copilului.
– De ce sunt copiii tristi?
– Au si ei framantarile lor interioare. La copii, o problema cat de mica devine foarte importanta. De exemplu, daca a omorat din neatentie o furnica sau un gandacel el este suparat dupa aceea. Au problemele lor si noi oamenii mari nu prea le dam importanta. Mai pot fi tristi ca nu-l iubesc de-ajuns mama, tata, se cearta cu un alt copil. Atmosfera din familie le poate declansa stari de frustrare, de suparare. Ambianta din familie face mult pentru un copil, felul cum il cresti. Dar, mereu vine povestea si toate dispar. Copilul trebuie tratat ca un om mare.
– Povestiti-mi despre bunica dumneavoastra, de care va amintiti mereu cu drag.
– Eu am crescut la bunica. Fiind sase copii acasa, m-a luat la ea. Am invatat foarte multe lucruri in casa ei. Stia povesti, foarte multe povesti, de la ea am auzit prima data Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Toma Alimos. Nu stia carte, insa nu-mi dau seama nici acum de unde scotea acele povesti. A avut si ea o bunica! Imi canta, avea o voce frumoasa, mi-a ramas in minte Fata mamei unde ai fost aseara, cantecul avea ceva moralizator, fata care pleaca in sat la o sezatoare trebuie sa ramana curata, sa pastreze ceea ce are mai scump. O fata poate sa aiba multa zestre, insa cea mai mare zestre este cumintenia. Tema am preluat-o si eu intr-o poveste. Matusa Mariuca, cum era cunoscuta in sat, la poalele unor munti, un sat uitat de lume, Mateiesti, de langa Sanduleni, a fost bunica mea.
– Talentul, harul sunt de la Dumnezeu, care a fost si este imboldul pentru a scrie povesti pentru copii?
– Nu cred ca a fost un imbold, pur si simplu a venit de la sine, fiindca mi-au placut povestile, i-am admirat pe cei care au scris, scriu, i-am citit cu nesat pe Creanga, pe Sadoveanu, Ispirescu, Arghezi, apoi Andersen. Ma gandeam, cand citeam Dumbrava minunata, la drumul Lizucai, la iubirea ei pentru bunici, la intamplarile ei extraordinare si ma intrebam daca as putea sa scriu si eu la fel? Eram o eleva buna la compunere, am avut mici incercari, aveam imaginatie, totul s-a adunat din acei ani ai copilariei. N-am s-o uit niciodata pe invatatoarea mea Maria Craiu, care avea o magie a predarii, a povestirii povestilor. Eu am fost o fetita cuminte, ordonata, imi placea sa fiu singura, sa descopar, imaginatia mea o lua razna, aveam universul meu. Daca mergeam pe o carare, doream sa descopar alta carare. Stateam ore in sir prin padure, priveam un musuroi de furnici, zborul fluturilor, jocul gazelor.
– Ati debutat tarziu in literatura pentru copii, a fost nevoie de o lunga perioada de acumulare, de clarificari. Ati ramas cu un suflet sensibil la poematica copilului.
– Am fost ani multi profesoara, apoi invatatoare la Sc.10 din Bacau. Dupa 1990 am debutat cu doua schite in revista Catedra. A fost o intamplare pe care o asteptam sa se intample. Au urmat apoi alte scrieri, alte carti pentru copii, incurajata de primirea frumoasa a rezultatelor creatiei mele. Nu este usor sa scrii pentru copii, inseamna sa “cresti” odata cu ei, sa te transpui in universul lor, fie ei mari sau mici, iar eu am avut puterea sa o fac. Trebuie sa treci dincolo de aparente, de bravura specifica varstei, sa le cunosti psihologia, asteptarile, sa le citesti sufletele, dar mai ales sa-ti pui intrebari, sa ai vocatie, sa-ti placa ceea ce faci.
– La una din carti, Sepia si Elefantul, carte premiata, criticul Petre Isachi spunea ca este o carte de “basme modernizate”. Ce inseamna basm modernizat? Eu sunt ingrozit de ce vad prin manualele copiilor, in rafturile librariilor, totul este rasturnat, povestile nu mai seamana cu cele ale copilariei noastre.
– Nu va speriati. Basmele se abat de la regula lor obisnuita, cu finalizarea traditionala, binele invinge raul, nu? O sa cititi o poveste cu un altfel de greiere si o altfel de furnica, are mult haz, greierele nu mai este pedepsit de furnica, in final ei se casatoresc, trec prin alte intamplari, ele, personajele, vad altfel lucrurile: greierele sare in ajutorul furnicii, o admira, este politicos, furnica se indragosteste de el. Nu trebuie sa cazi in derizoriu. E o perioada a literaturii in general, dar si a celei pentru copii in mod special, modernista, post modernista, insa se va reveni, asa cum se intampla in proza si chiar in poezie. Revenim la clasicism. Are si modernismul farmecul lui, insa nu trebuie sa depasesti anumite limite. Literatura clasica mentine trainicia scrisului, iar cea moderna improspateaza, aduce noutate ca stil si conceptie. Nu putem nega ca suntem in secolul XXI. Copiii traiesc in acest mediu. Am vazut Capra cu cinci iezi, acolo lupul nu mai mananca iezii, ii ascunde in pod si cere despagubire un milion de dolari. Povestea urmeaza firescul. Este, nici acest aspect nu-l putem ignora, prea multa violenta in filmele pentru copii, in desenele animate, chiar in unele povesti. Nu agreez aceasta deviere, ne trebuie masura in toate. Copilul are nevoie de miscare, trebuie sa invete ceva, altfel pentru ce ii mai citim povesti. Povestea, povestirea, basmul raman cu partea lor educativa, nu moralizatoare excesiv.
– Ati fost in America, v-ati intanlit cu multi copii de la o scoala. Stiu povesti, le mai citeste cineva povesti din Fratii Grimm sau doar cu monstri, cu extraterestri?
– O sa ramaneti surprins, cum am ramas si eu. Am prezentat la un festival una din cartile mele. Le-am citit Greierele si Furnica, le-am dus si imagini. Europenii au altfel de povesti, alta linie a povestii. La ei povestile sunt mult mai simple. Americanii, cei pe care i-am intanlit spuneau ca intr-o poveste copilul trebuie sa se simta bine, sa nu se sperie. Cand le-am citit Capra cu trei iezi au fost socati, mai ales de final, cand lupul a mancat iezii. Nu, nu le-a placut. A trebuit sa revin cu explicatii. Nu au violenta in basme, au alt aer, din orice intamplare fac o poveste, o construiesc ei in carte. Acelasi lucru il urmaresc si eu in povestile mele. Ca autor de literatura pentru copii ai o mare raspundere, trebuie sa dozezi cu maestrie feericul si fantasticul, sa-ti urmaresti personajele, sa le atribui in egala masura calitati si defecte, iar in final sa-l aduci pe cititor sa traiasca povestea alaturi de personajele indragite de el, sa traiasca in poveste si in afara ei si, la randul lui, sa o transmita mai departe. Povestile, lumea povestilor nu vor disparea niciodata. Important este ca parintii, educatorul sa-i ofere povestile pentru varsta lui, fie in proza, fie poezie, pe care o invata mai usor.
– In Viata… o poveste priviti copilul ca pe un fiu al lumii in bratele povestii.
– Nici nu se poate altfel. Copilul este filonul creatiei, al omului, el naste totul, in jurul lui se invarte totul, fara el nu ar putea continua lumea. Fara el nu exista poveste si povestea nu exista fara el. Lumea ar fi mai saraca. Ce ne-am face daca ne-am naste maturi. Oare ce ne-am face? Aici este miracolul. Povestea este un miracol. Din acest motiv am zis ca copilul este fiul lumii, el infrumuseteaza viata, fara frumusete omul nu poate trai.
– Racusor si Brotacica vine dupa ani in care ati scris poezie, proza, v-ati inspirat din lirica nipona, haiku, tanka.
– Am parcurs o perioada grea si am revenit, ca de fiecare data la povesti. Am avut nevoie, la fel ca Brotacica, de ajutor. Brotacica mea este prototipul tinerelor, al fetitelor care vor sa fie admirate, cunoscute, sa fie in lumina reflectoarelor, in clasa lor, in comunitatea lor. Este o poveste vesela, cu un concurs de miss, juriu etc. Este o poveste pentru copii mici, dar inventivi si destepti.
– Naratiunea curge, stiti de la inceput cum se sfarseste, ce soarta au personajele, intuieste si copilul de la inceput finalul?
– Nu. Toate povestile, povestirile, schitele mele au un final neasteptat. Incepi si nu stii totul de la inceput. Este ca atunci cand desfasori, desfasori un covor si abia la sfarsit vezi cum si pana unde s-a intins. Am sa va dau un exemplu, daca tot suntem in gradina, la Brad. Greierele si furnica a pornit de aici. Eram pe alee, mergeam, si totul a pornit de la niste gaze, furnici, gandacei. Ideea mi-a venit pe loc, acolo am scris toata povestea, dupa care a urmat finalizarea, stilizarea. Greierele meu nu este cel a lui La Fontaine sau al lui Toparceanu, este un alt fel de greier, este greierele meu, de aceea este si asa hazos. Nu imi propun sa scriu azi o poveste, maine alta, totul vine de la sine, din simtire, din sensibilitate, din inima.
– Mi-ati spus sa ne intalnim la Brad, deoarece aici este oaza dumneavoastra de liniste, aici va scrieti povestile. De ce Brad?
– Este locul sotului meu, aici am inceput impreuna o casa, el a plecat acum 11 ani si am ramas cu fiul meu, Gabriel, el este familia mea, eu fac parte din familia lui, iar familia lui face parte din mine, la bine si la rau. Fiica mea, Violeta, ne supravegheaza de la distanta, din America, unde s-a stabilit. Lucreaza ca medic, asa cum a facut-o si in tara, la un camin pentru copiii cu SIDA. Povestea ei si a copiilor de acolo am scris-o in cartea Sperante intr-un zambet. M-au impresionat, am ramas extrem de legata de acei copii. Am fost o familie fericita, insa destinul, din pacate, nu este doar poezie si poveste cu final fericit. Un alt fiu al meu, Tani, ne-a parasit de tanar, inginer, poet, a scris mai multe carti, una dintre ele se numeste Agatat de bruma. Actor talentat la Iasi, un copil cu un mare viitor, cu o mare capacitate, erudit, educat. Il vad zilnic prin lacrima unei mame. Deci, aici ma regasesc, aici scriu. Aici imi gasesc exilul interior, aici nu imi apartin decat mie. Sunt libera, gradina ma fascineaza, ma ajuta. Nu mi-am uitat nici leaganul copilariei, mi-am adus de la Mateiesti mai multi mesteceni, de la poala padurii unde am copilarit, insa doar doi s-au prins si cresc. Nu sunt copaci de gradina, insa sunt radacinile mele si imi da putere sa merg inainte.
– Sunt din ce in ce mai rare reeditarile capodoperelor literaturii pentru copii. Care credeti ca sunt motivele?
– Literatura pentru copii este intr-un con de umbra, scriitorii de gen sunt tratati cu indiferenta, patrunderea lor in Uniunea Scriitorilor se face cu mare greutate. Reeditarile costa, cartea pentru copii, in general, este foarte scumpa, nu vedeti in librarii ce carti sunt, cartonate, super-ilustrate, nu vorbim acum de calitate, insa ajung la preturi astronomice pentru buzunarul parintilor cu venituri mici si medii. Pacat ca multi copii sunt vaduviti de marea literatura destinata, scrisa cu talent si dragoste de mari scriitori si poeti ai lumii pentru ei, pentru varsta cand totul este posibil. Pacat ca nu se mai scot CD-uri cu vocile scriitorilor, insa au aparut alte noutati, povestile pot fi citite, ascultate pe telefonul mobil, pe iBook, cartea electronica, insa nimic nu se aseamana cu vocea bunicii sau a mamei.
– Aveti un mesaj pentru cititorii dumneavoastra, ii indemnati sa va dea un semn. L-ati primit?
– Am vrut si vreau sa-i determin sa citeasca, sa-mi dea un semn printr-un zambet. Ce inseamna? Ca lui i-a placut povestea. Si eu stiu ca i-a placut, el este fericit si pentru mine este suficient. Este un secret intre mine si el (numai noi stim asta), o complicitate tacita, de la suflet la suflet. Eu vreau ca un copil sa rada, sa zambeasca atunci cand citeste o poveste, atunci cand asculta daca este mai micut, sa fie multumit. Pentru copiii de la Gradinita «Stefan cel Mare» a scris o poveste, am sa le-o citesc curand. Am pornit de la o omiduta, tot de aici din gradina, uratica, suparata pentru acest lucru si se intanleste cu o buburuza, Ruza, frumoasa foc, cu fundita rosie. Omiduta Anicuta devine, in final, dupa cum stiti, fluture, este foarte bucuroasa si zboara impreuna. Este o poveste cu talc, cu ceea ce se petrece in natura, prietenia ca sentiment peren. O poveste, dublata de o ilustratie adecvata stimuleaza imaginatia, indeamna la reflectie. Cartile mi le-am finantat singura, sotul meu una, fiica din America alta: Scrisori pentru Dimitria. Ca sa vinzi cartile trebuie sa ai o editura puternica, sa mergi la targuri sau, asa cum am vazut ca se practica, sa le cari in spate prin scoli. Nu alerg neaparat pentru drepturile de autor, daca se vand si se citesc, eu sunt multumita.
– Scriitoarea Mara Paraschiv este mai cunoscuta in Bucuresti, in Iasi decat in Bacau. Care este misterul ?
– Nu prea stiu. Sunt invatatoarea Mara Paraschiv, care a invatat carte sute de copii, a lasat o carte de vizita foarte buna. Sunt membra a cenaclurilor “Octavian Voicu” si Avangarda XXI. Sunt membra a Uniunii Scriitorilor, filiala Bucuresti, in Bacau nu am fost primita. In satul meu Mateiesti sunt fiica lui Nicolae Cercelaru, un copil rasfatat, careia ii placeau povestile. Satul Brad este pentru mine cum este muntele Fuji pentru japonezi. Eu, fara Brad si fara Mateiesti nu exist, ma confund cu istoria, cu traditiile, cu povestile lor. Ele sunt lumea in care ma privesc. Prin scrierile mele as vrea si eu ca Ioan Stratan, sa-mi traiesc viata “toata moartea” si ca Nichita Danilov “sa fiu unul din cei care ramane”.
Debuteaza in 1993, cu doua povestiri pentru copii in revista Catedra. Au urmat “Sperante intr-un zambet” (1995), “Scrisori pentru Dimitria” (1998), “Sepia si Elefantul” (2002), Premiul Uniunii Scriitorilor, filiala Bacau. Surprinde critica cu o carte document “Decembrie ’89 – Eroi bacauani de azi si dintotdeauna”. “Cantecul nesfarsitului” si poemele triste “Alb in fereastra” fac trecerea spre anul 2006, incununat cu un premiu al Uniunii Scriitorilor, filiala Iasi, pentru “Viata… o poveste”. Trece pentru cativa ani in alt registru, poeme nipone haiku si tanka – “Duminici la porti”, cu doua editii bilingve, revenind in 2008 cu “Intalnire pe o nalba”, pentru care a primit Premiul de Excelenta al Bibliotecii “C. Sturdza” din Bacau, urmat de extraordinara poveste “Racusor si Brotacica”. Ultima aparitie editoriala, “Respiratia timpului”, a primit Premiul I, cu medalie, la Festivalul literar de la Orastie – 2010.
* * *
Apa s-a incalzit la piciorul mesei, numai omiduta, devenita fluture, continua sa zboare impreuna cu buburuza intr-o poveste fara sfarsit, iar Anicuta batea la fereastra alba pentru o intalnire cu o nalba.
Gheorghe Baltatescu
Consilierii moinesteni vor sa renoveze un bloc de garsoniere cu 1 milion de euro
Cu 14 voturi pentru si doua abtineri, alesii locali moinesteni si-au dat acordul de principiu pentru contractarea de catre primarie a unui credit de 3 milioane de euro. O treime din imprumut va fi cheltuita cu renovarea unui bloc de garsoniere.
Initiativa municipalitatii moinestene vizand contractarea unui imprumut de 3 milioane de euro cu maturitate de 20 de ani a trecut fara emotii de votul consilierilor locali. Cu 14 voturi pentru si doar 2 abtineri, alesii si-au dat acordul in vederea contractarii imprumutului de catre Primarie. Sedinta de joi a CL Moinesti a prilejuit mai multe schimburi de replici intre consilieri si oficialii executivului local. Reprezentantii PDL au criticat initiativa conducerii municipalitatii, apreciind – prin vocea consilierului local Ion Raducanu – ca renovarea unui bloc de garsoniere contra sumei de 1 milion de euro ar fi inoportuna.
"A baga 1 milion de euro intr-o cladire de garsoniere, ocupate de oameni care stim ce au facut in alte cartiere este o risipa de bani. Zicea un coleg ca avem niste interese meschine si ca de aceea ne opunem contractarii creditului. Stim doar ca ne intereseaza soarta orasului si as zice ca interes meschin este sa sari dintr-o barca in alta cand ti se flutura pe la nas un oscior, fie el cat de mic", a declarat Raducanu, cu referire la afirmatiile consilierului local Neculai Avataji (PPPS). In replica, Avataji l-a trimis la DEX pe Raducanu, afirmand ca alesul pedelist nu a inteles nuanta aprecierilor sale.
"Discutia din comisii a avut un caracter general. Nu vreau sa acuz, dar eu am spus ca meschin inseamna sa votezi prin nu stiu ce influenta venita chiar din afara orasului Moinesti. Ieri am vorbit despre interese generale. Sa nu ne duca diavolul la rationamente judecate de altcineva", a afirmat, ofensat, Avataji.
"Nu ati venit cu niciun proiect"
Nemultumit de divergentele aparute intre consilieri cu privire la proiectele ce vor fi finantate prin intermediul creditului, primarul Viorel Ilie (PC) i-a criticat pe alesi, afirmand ca acestia nu s-au inghesuit sa vina cu propuneri de investitii. Edilul a precizat ca lista de proiecte ce urmeaza a fi finantate a fost in discutii mai multe saptamani.
"Pe lista este ceea ce cred eu ca trebuie facut pentru Moinesti. Tot timpul am venit in fata dumneavoastra sa prezint aceste lucruri. Nu a venit nimeni dintre consilieri cu propuneri pentru lista de investitii. Acum ma acuzati ca nu e aia, nu e cealalta pe lista. Lista a fost tot timpul in discutie. Nimeni nu a venit cu propuneri, sa vad si eu un consilier care sa vina cu o propunere clara de investitie", a criticat primarul Ilie. Aproximativ 1 milion de euro din cele 3 ce urmeaza a fi imprumutate va fi folosit la refacerea unui bloc cu 54 de garsoniere.
Lucian Bogdanel
