O intreaga asociatie de proprietari risca sa ramana fara apa calda din cauza datoriilor. „CET ne-a anuntat ca pe 29 august ne sisteaza apa daca nu achitam debitul pe care il avem, ne-a declarat Emil Roscan, presedintele Asociatiei de proprietari 47, din zona Narcisa. Nu putem plati pana atunci peste 2 miliarde de lei vechi, atat cat este datoria. Cea mai mare parte a acesteia s-a acumulat din cauza chiriasilor din locuintele sociale ale primariei, de pe strada Victor Babes.” In acest bloc sunt 7 chiriasi cu un debit de 1,4 miliarde lei vechi la intretinere. „Daca am scapa de acesti chiriasi, asociatia noastra nu ar avea probleme”, mai spune presedintele. Debitorii au fost actionati in instanta, dar degeaba, fiindca nu pot fi nici evacuati, nici executati silit deoarece sunt doar chiriasi. Conducerea asociatiei spera ca in aceasta saptamana sa se gaseasca o solutie astfel incat locatarii care sunt buni platnici sa nu sufere din cauza vecinilor restantieri. (D. Mincu)

Lucrarile de modernizare a drumului judetean 252 Buhoci – Parincea – Gaiceana – Huruiesti au ajuns aproape de jumatatea traseului. In acest moment, s-au asfaltat 20 km de sosea si sunt in curs de reabilitare podetele. Valentin Palea, directorul Serviciului Public Judetean de Drumuri (SPJD), care monitorizeaza derularea investitiei, afirma ca operatiunea se desfasoara pe mai multe fronturi: “Acum se asfalteaza in patru puncte – Gaiceana, Huruiesti, Pincesti si Buhoci -, iar la podete si santuri, se lucreaza pe tot traseul.” In curand, va fi reabilitat si segmentul numit “Rachiteaua”, din padurea Buhoci, care este cosmarul soferilor. Se estimeaza ca lucrarile vor fi finalizate in vara viitoare, dar durata lor depinde in mare masura de starea vremii. Modernizarea DJ 252 costa 93.633.312,58 lei (20 de milioane de euro), din care 77.156.729,33 lei sunt acoperiti din fonduri europene prin POR, iar 1.574.627,13 lei, din bugetul judetului Bacau. Diferenta reprezinta TVA. Banii vin pe masura ce avanseaza investitia. Constructorul executa, CJ Bacau plateste, iar finantatorul deconteaza facturile. Prima transa va fi de 4 milioane de euro si va veni in septembrie. (Silvia P.)

Construirea unei partii de schi in statiunea Slanic Moldova a fost un proiect fara noroc, mereu amanat, mereu actualizat, chiar daca se afla pe lista de prioritati a Ministerului Dezvoltarii. Investitia valoreaza peste 7 milioane de euro si presupune tunuri de zapada, iluminare nocturna si alte echipamente moderne. Din spusele presedintele CJ Bacau, Dragos Benea, i-a venit, in fine, sorocul. El declara, la conferinta de presa din 10 august, ca in zilele urmatoare reprezentantii ministerului vor veni la Slanic Moldova, pentru o “vizita in teren”. Iata ca au trecut doua saptamani si nici tipenie de inspector n-a aterizat de la Bucuresti sa vizioneze zona in care va fi construita partia. “Nu a venit nimeni, dar asteptam”, a declarat Catalin Dociu, manager public al CJ Bacau. Tot in asteptare este si contractul dintre Ministerului Mediului si Compania Regionala de Apa Bacau (CRAB) care va permite modernizarea retelelor de apa si canalizare din judet din fonduri europene. Deocamdata, ministrul Laszlo Borbely e in vacanta. Se spera ca se va intoarce in timp util deoarece, conform legii, documentul trebuie semnat pana la data de 31 august. (S. Patrascanu)

Sub coordonarea Casei Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” (CCD) Bacau, Scoala cu Clasele I-VIII Nr. 3 Darmanesti, Gradinita Nr. 3 Darmanesti – Centrul de Documentare si Informare „Al.I. Cuza” Darmanesti, în parteneriat cu Scoala Nr. 2, gradinitele nr. 1, 2 si 4 Darmanesti, Grupul Scolar Industrial Constructii de Masini Darmanesti, Primaria si Consiliul Local Darmanesti, Politia Orasului Darmanesti, Congregatia „Surorile Carmelitane” ale Sfintei Tereza – Torino si cu Parohia Romano-Catolica Darmanesti, organizeaza pana pe 3 septembrie, în al treilea an consecutiv, Gradinita si scoala de vara pentru copii înalt abilitati. „Proiectul se adreseaza unui grup de 30 de copii prescolari si scolari, care fac fata cu succes cerintelor unei gradinite si scoli cu program normal. Ne propunem respectarea principalelor caracteristici ale personalitatii copiilor, încurajarea si afirmarea talentelor, dar si eliminarea sincopelor în educatia si instructia copiilor pe timpul verii”, a precizat prof. Gabriel Stan, director CCD Bacau. Printre actiunile desfasurate se numara cele privind reducerea abandonului scolar, invatarea calculatorului, a limbii engleze si franceze, educatia rutiera, cursuri de grafica si pictura. (R. Neagu)

Politistii i-au depistat, in urma activitatilor desfasurate, pe Strugurel S., de 21 de ani, si Stefan T., de 17 ani, ambii din comuna Stefan cel Mare, care au sustras mai multe componente electrice, in valoare de 11.900 lei, din cadrul unei societati comerciale din Onesti. In cauza a fost intocmit dosar penal de furt calificat, iar cei doi au fost prezentati Parchetului de pe langa Judecatoria Onesti, care a dispus cercetarea lor in stare de libertate. (R. Neagu)

Petre A., de 61 de ani, din judetul Hunedoara, conducea o masina in parcarea unei societati comerciale din Moinesti, nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de mers inapoi si l-a acrosat pe Gheorghe D., de 78 de ani, care a cazut pe carosabil. In urma evenimentului, victima a ajuns la spital, pentru ingrijiri medicale. Politistii efectueaza acum cercetari fata de Petre A. pentru vatamare corporala din culpa. (R. Neagu)

Un tanar de 17 ani din comuna Filipeni a fost retinut de politisti. Este vorba despre Ciprian P. care si-a lovit tatal (Vasile P., de 48 de ani) cu o sticla in cap, iar medicii legisti au stabilit ca leziunile produse au fost de natura a-i pune in primejdie viata. Intre cei doi barbati au avut loc un conflict spontan in seara de 17 august, pe fondul consumului de alcool. Victima a ajuns in stare grava la spital, fiind gasit inconstient dupa 24 de ore de la altercatie. Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau a dispus retinerea pe o perioada de 24 de ore a tanarului de 17 ani, care va fi prezentat Tribunalului Bacau cu propunere de arestare preventiva sub aspectul savarsirii infractiunii de tentativa la omor calificat. (R. Neagu)

Incontestabil, cainii vagabonzi care au pus stapanire inclusiv pe centrul municipiului Bacau reprezinta un tablou dezagreabil, ce dovedeste lipsa de civilizatie. Dar, din pacate, pentru unii bacauani fenomenul nu se rezuma doar la atat. Ei au suportat ori suporta consecinte destul de grave ale acestei situatii, dar si ale faptului ca se circula cu bicicleta pe trotuar, pe unde nu sunt piste special amenajate. Saptamana trecuta, G.B., o femeie trecuta de 40 de ani, cu proteza la ambele solduri, iesea din curtea Spitalului Judetean de Urgenta. Se intorcea acasa dupa o zi de munca. Dar nici nu a pasit bine pe trotuarul din fata policlinicii, ca s-a trezit trantita la pamant. "Treceam prin dreptul fast-food-ului din fata policlinicii si langa mine au ajuns trei biciclisti, ne relateaza femeia. Aveau vreo 15 ani. In acelasi timp s-a apropiat si o haita de caini care a sarit la ei. Unul dintre copii s-a speriat si a cazut cu bicicleta peste mine." In urma impactului, femeia a fost accidentata grav. Pentru ca are proteza la ambele solduri, a trebuit sa-si sprijine toata greutatea corpului doar in mana dreapta. Drept consecinta, s-a ales cu o fractura la mana si va trebui sa stea cu ea in ghips cel putin 21 de zile. "Mi s-au sfaramat oasele, nici nu pot iesi din casa. Mana dreapta era tot sprijinul meu", ne-a declarat, cu lacrimi in ochi, G.B. Desi accidentata grav, totusi, femeia nu invinovateste pe nimeni. Ar vrea, insa, ca edilii orasului sa gaseasca o solutie civilizata pentru ca strazile sa nu mai fie impanzite de caini, iar biciclistii sa aiba si ei pe unde circula, fara a-si pune in pericol viata lor si pe a altora. (E. Tintaru)

Bacauanii au trecut la blindarea conductelor

Locatarii care au sperat ca, dupa revizia de pe sistemul de termoficare, vor simti o imbunatatire a calitatii serviciilor furnizate de CET s-au inselat. Pe conducta de apa calda curge in continuare apa rece, instalatiile cedeaza la presiune, iar sezonul rece va veni si cu obisnuitele avarii care il iau (a cata oara?) prin surprindere pe furnizor. Locatarii au ajuns la capatul rabdarii si ameninta cu debransarea. „Proprietarii apartamentelor bransate la CET se plang ca apa calda curge mai mult rece, ne-a declarat Maria Huluba, administratorul Asociatiei de proprietari 116, din zona de nord a orasului. De aceea s-au si debransat si continua sa se debranseze de la CET. Au mai ramas la sistemul centralizat 119 apartamente din 493 cate are asociatia.” Presedintele acestei asociatii, Ciprian Parinceanu, ne-a declarat ca pana acum a primit 12 cereri de debransare, iar procesul continua. ”CET-ul se lauda cu investitii, cu minuni. Modul in care isi achita obligatiile fata deconsumatori este jalnic. Dupa ce au stat fara apa calda pentru acele revizii anuntate de CET, acum locatarii nu pot face niciun dus ca lumea. Trebuie sa astepte minute in sir si sa arunce o groaza de apa rece la canal pana vine apa calda. Evident, pe cea aruncata o platesc la pret de apa calda. Este inacceptabil! Ce fel de revizii s-au facut, nu stim.”

Nu consumau, dar plateau

CET Bacau nu iese in pierdere daca bacauanii arunca asa-zisa apa calda la canal. Aceasta se inregistreaza pe aparatele de masura. Si cum 94% din bransamentele de apa calda sunt contorizate, inseamna ca aproape toata lumea plateste apa „calda” neutilizata. Unii locatari au refuzat sa mai fie trasi astfel pe sfoara. „In asociatia noastra, unii proprietari care nu si-au dotat apartamentele cu centrala termica individuala au decis sa mai primeasca doar caldura de la CET, ne-a declarat Elena Ionica, administratorul Asociatiei de proprietari 83. Prin urmare, au blindat conductele de apa calda. Se saturasera de coeficientii de corectie care li se aplicau desi nu consumau apa calda.”

Nu s-a schimbat nimic

In aceasta luna, CET a sistat furnizarea apei calde sub pretextul unor revizii si reparatii pe reteaua de transport si distributie. S-a lucrat insa numai pe traseul primar al agentului termic (intre CET si punctele termice). De aceea nu se simte nicio imbunatatire a calitatii serviciului primit de consumatori. In lipsa unor investitii in refacerea sistemului de recirculare a apei calde, bacauanii vor continua sa astepte mult si bine pana vor putea face un dus sau o baie si sa plateasca scump apa rece scursa la canal. Pentru anul 2011, CET Bacau a promis sa realizeze revizii si reparatii in valoare de 6,5 milioane lei (65 miliarde lei vechi).
Doina Mincu

„CET-ul si Primaria Bacau se lauda acum cu un al doilea grup de cogenerare. Pentru cine il mai monteaza? Locatarii fac tot ce pot sa scape de sistemul centralizat.”
Ciprian Parinceanu, presedinte Asociatia de proprietari 116

„Am adus la cunostinta conducerii de la CET problema apei calde care este de fapt rece. Mi s-a spus ca de vina este lipsa sistemului de recirculare, dar ca rezolvarea problemei tine de primarie, nu de CET.”
Elena Ionica, administrator Asociatia de proprietari 83

Impartita intre PDL si UNPR, formatiuni politice care au racolat aproape toti primarii liberali din judet, organizatia judeteana PNL Bacau e pregatita sa-si dea obstescul sfarsit. Fara zecile de primari de altadata, influenta liderului PNL Bacau, Romeo Stavarache, e tot mai scazuta la varful partidului. Pe fondul campaniei anti-PSD si anti-USL dusa de acesta in utimele luni, Stavarache e din ce in ce mai izolat politic. Sedintele PNL Bacau, desfasurate dupa reteta „cercului restrans”, numara 4-5 primari, 2-3 consilieri locali mai apropiati si un parlamentar. Ionel Palar.

PNL Bacau e la ani lumina fata de momentul 2008 cand, in urma alegerilor locale, organizatia a obtinut cel mai bun rezultat de dupa ’90: 26 de primari, 11 consilieri judeteni, respectiv majortatea in Consiliul Local Bacau. Din cei 26 de edili, PNL a mai ramas cu 5: Viorel Miron (Comanesti), Mihaela Badic (Helegiu), Gheorghe Baban (Oncesti), Vasile Ciubotariu (Itesti), respectiv Constantin Ghindea (Letea Veche). Alaturi de cei 5 "troneaza" un al saselea primar, seful PNL Bacau: Romeo Stavarache.
Ultimele plecari din randurile primarilor PNL, in numar de 4, au avut ca destinatie organizatia judeteana a UNPR, partid la care s-au "transferat" Mihai Dascalescu (Beresti-Bistrita), Mihai Funaru (Luizi Calugara), Dorinel Horghidan (Pirjol), respectiv Ovidiu Ivanciu (Rachitoasa). Alaturi de acestia, UNPR si-a rotunjit activul de primari prin "racolarea" lui Puiu Ciobanu, primar din partea PC in comuna Damienesti.

„Nu se mai batea nimeni pentru ei”

Conducerea UNPR a declarat pentru cotidianul Desteptarea ca toti primarii sositi in partid sunt nemultumiti ca au fost lasati pe drumuri de sefii politici. Adrian Mironescu, presedintele UNPR Bacau, a precizat ca formatiunea politica nu si-a facut un scop din racolarea de primari. "Acesti oameni ne-au contactat sa-i sprijinim pe proiecte, in comune. Avem si primari PSD care ne cauta. Portile noastre sunt deschide. Primarii sunt nemultumiti ca nu se bate nimeni pentru ei si pentru proiectele lor, ca au fost lasati de izbeliste. La PNL erau nemultumiti de persoana domnului Stavarache, la PSD spun ca sunt nemultumiti de neputinta partidului. Noi n-am urmarit neaparat sa-i racolam. Vin ei la noi", a spus Mironescu. El a adaugat ca exista si alti primari care vor in UNPR, insa a refuzat sa-i nominalizeze pe "doritori".
Silvestru Dogaru, vicepresedintele UNPR Bacau, a declarat ca se afla in negocieri cu alti 5 edili care vor sa se inscrie in partid. Fost consilier judetean din partea PNL, dar mazilit de liberali, Dogaru a declarat ca PNL este victima unei operatiuni de distrugere a partidului din interior. "Unul dintre primarii care au venit la noi mi-a zis ca Stavarache nu i-a mai raspuns la telefon de 7-8 luni. Nu s-a mai batut nimeni pentru primarii ramasi si de aceea au ales sa plece. Eu cred ca in Bacau interesul a fost sa se distruga PNL-ul din interior", a afirmat Dogaru, care a dezvaluit ca 3 organizatii PNL din judet au trecut – cu totul – la UNPR. Surse apropiate UNPR au confirmat ca partidul a mai racolat alti 7 viceprimari, dar si 35 de consilieri locali in perspectiva alegerilor locale din 2012.

Berca si Banu au luat 15 primari

Dezintegrarea PNL Bacau a inceput in urma cu aproximativ un an si jumatate cand din partid a "dezertat" gruparea conturata in jurul parlamentarilor Gabriel Berca si Mihai Banu. In primavara lui 2010, cei doi politicieni – alaturi de mai multi primari PNL – treceau la PDL, nemultumiti de manierele dictatoriale ale sefului PNL Bacau, Romeo Stavarache. La inscaunarea in functia de presedinte interimar al PDL Bacau al lui Berca au participat 15 primari PNL. Dupa un an, in primavara lui 2011, senatorul a fost reconfirmat ca presedinte al PDL Bacau, in urma unei conferinte de alegeri care a avut loc la Casa de Cultura. Alaturi de cei aproximativ 800 de delegati, la conferinta de alegeri au mai participat 17 primari (15 de la PNL si 2 de la PC), unii dintre acestia manifestandu-si – pe fata – simpatiile pedeliste.
"Eu sunt liberal si liberalismul se regaseste si in PDL. De fapt, cine conduce la ora actuala PDL Bacau sunt fostii mei colegi din PNL. Nu am ce sa reprosez PNL-ului, dar conjunctura actuala a facut ca unii dintre noi sa ramanem pe dinafara", declara la data respectiva Constantin Mihaila, primarul comunei Hemeius. Intre cei 17 primari s-au aflat si doi edili racolati de PDL din PC: Cosmin Curelea (Casin), respectiv Gheorghe Balan (Berzunti). A fost pentru prima data cand in anturajul PDL au ajuns primari de alta coloratura politica decat PNL, liberalii fiind rezervorul natural de selectie pentru pedelisti.

Miron asteapta la cotitura

Campania anti-PSD si anti-USL derulata in ultimele luni in judetul Bacau de Stavarache l-a adus pe acesta intr-o pozitie din ce in ce mai izolata pe esichierul politic local. Seful PNL Bacau a transmis electoratului, prin diferite scrisori, ca nu se vede alaturi de PSD, sub sigla USL, si ca adevaratul sau partid e alcatuit chiar din locuitorii municipiului. Cum PNL e in alianta cu PSD, e tot mai clar ca Stavarache se afla in cautarea unei solutii de "evadare" din USL.
Perspectiva abandonarii PNL-ului, ca mijloc de parasire a USL, e analizata de alti "corifei" liberali ramasi in organizatie. Printre acestia se numara si primarul de la Comanesti, Viorel Miron, care – afirma tot mai multe voci din mediul politic bacauan – se pregateste sa-i faca felul lui Stavarache, daca acesta va parasi PNL-ul. Miron are sustinatori in interiorul PNL, printre acestia numarandu-se Mihaela Badic, primarul comunei Helegiu.
Lucian Bogdanel

Dupa primul semestru, bilant pozitiv pentru politistii bacauani

Urmare a activitatii concentrate in special pe zonele cu mare risc infractional, dar si a Planului de management instituit de Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, la nivel judetean, infractionalitatea a scazut cu 2,8 la suta in prima jumatate a acestui an, fata de aceeasi perioada a anului trecut. “Iar daca la nivel national, volumul infractiunilor sesizate este in medie de 1.807 infractiuni la 100.000 locuitori, judetul Bacau se afla sub aceasta medie, cu 1.455 de infractiuni la 100.000 de locuitori “, a precizat comisar sef Vasile Oprisan, inspectorul sef al IPJ Bacau. Munca in echipa a lucratorilor Inspectoratului a dus la o diminuare cu 11,16 la suta a ratei criminalitatii, de la 430 de fapte, in 2010, la 382, in 2011. Scaderi importante s-au inregistrat la marea violenta, adica la infractiunile de omor (care au scazut cu 20 la suta de la 10 fapte in prima jumatate a anului trecut, la 8 in acest an), tentativa de omor (care au scazut cu 10 la suta), lovituri cauzatoare de moarte (niciun caz in acest an), vatamarea corporala grava (in scadere cu 25 la suta) si cele de lovire (in scadere cu 6 la suta, de la 1.477 in 2010, la 1383, in 2011). La acest capitol, singura crestere este la infractiunea de pruncucidere, cu un caz, inregistrat in urma cu doua luni, in municipiul Bacau. S-a ajuns insa la concluzia ca savarsirea acestor tipuri de infractiuni este favorizata, in principal, de saracie, somaj, lipsa unui suport financiar, deteriorarea structurilor familiale, absenta perspectivelor profesionale si etalarea bunurilor fara oferirea posibilitatii de a le obtine.

Criminalitatea economica, un flagel

Statisticile nu sunt la fel de bune insa in ceea ce priveste criminalitatea economico-financiara. “Asta in ciuda faptului ca activitatea desfasurata de efectivele noastre s-a axat mai ales pe combatarea evaziunii fiscale. Au fost constatate 731 de infractiuni de natura economico-financiara. In legatura cu aceste infractiuni au fost cercetate 555 de persoane“, a mai spus comisarul sef Vasile Oprisan. Astfel, evaziunea fiscala continua sa fie in topul infractiunilor economice cu 464 de fapte (fata de 262 anul trecut). Urmeaza infractiunile la Legea CEC-ului (file de CEC fara acoperire plasate pe piata schimburilor de marfuri), care au inregistrat 130 de fapte (in scadere cu 66 de fapte fata de 2010), infractiunile la Codul Vamal (5 cauze, fata de 2 anul trecut), jocurile de noroc (cu acelasi numar de fapte – 11) si infractiuni la Legea proprietatii intelectuale ( in special pe linia dreptului de autor) cu 25 de fapte, fata de 44 anul trecut. Pe linia criminalitatii economico-financiara s-au solutionat in 2011 nu mai putin de 43 de dosare complexe, s-au constatat 265 de infractiuni in total si s-au aplicat 277 de contraventii.

Masuri drastice

Pe fondul încalcarii normelor de disciplina si a deontologiei profesionale, în perioada supusa analizei, la nivelul IPJ Bacau au fost dispuse 25 cercetari prealabile, fata de 44 politisti (2 ofiteri si 42 agenti), din care 5 cu functie de conducere, ca urmare a neglijentei manifestate în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, întarzierii repetate si nejustificate a solutionarii lucrarilor si încalcarii prevederilor referitoare la îndatoriri, incompabilitati, conflicte de interese si interdictii. “Nu tolerez niciun fel de comportament care aduce prejudicii imaginii noastre si institutiei pe care o conduc”, a precizat aspru comandantul IPJ Bacau. Numai in acest an au fost aplicate sase sanctiuni disciplinare, respectiv cinci “mustrari scrise” si o “diminuare a drepturilor salariale”.

Pentru indeplinirea obiectivelor, IPJ Bacau a implementat sase programe prioritare de actiune:
– campania "Sa exmatriculam violenta" – pentru prevenirea delincventei juvenile si a victimizarii minorilor
– programul de prevenire a infractiunilor contra patrimoniului (a infractiunilor stradale, a furturilor din societati comerciale si din locuinte)
– prevenirea infractiunilor comise cu violenta
– campania "Alege viata" – pentru cresterea gradului de siguranta rutiera
– asigurarea unui climat de legalitate mediului de afaceri
– pregatirea personalului

Numai in acest an, pentru asigurarea ordinii si linistii publice, politistii inspectoratului au executat 3.910 controale directe, 1.060 actiuni cu efective largite si 833 de interventii rapide la evenimente. Au fost controlate 2.961 sisteme de paza si au fost aplanate 1.363 stari conflictuale. De asemenea, în cadrul actiunilor curente de patrulare si de prevenire au fost constatate 1.199 de infractiuni, din care 858 în flagrant.
Roxana Neagu

„Nu tolerez niciun fel de comportament care aduce prejudicii imaginii noastre si institutiei pe care o conduc.”
comisar sef Vasile Oprisan, comandantul IPJ Bacau

Document nou in procesul cu printul Sturdza

Directia Silvica Bacau a descoperit un nou document care ii da mari sanse de izbanda in procesul cu Paltin Sturdza pentru cele 34.000 de hectare de padure situate pe Valea Muntelui. Padurea a apartinut lui Dimitrie N. Ghika. Acesta a avut un fiu, Nicolae, si o fiica, Maria, fiul primind drept mostenire din averea tatalui padurile si Palatul Ghika din Comanesti, inconjurat de un parc de sase hectare, iar Maria Ghika, casatorita Mavrocordat, bunuri mobile. Neculai, fiul lui Dimitrie Ghika, a avut patru copii, o fata si trei baieti, dar urmasii lor nu au depus nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Elias Vlad Sturdza, care a trait la Madrid, este nepotul Mariei. Bunica lui nu a fost, insa, proprietara padurilor, astfel incat Elias si fiul sau, Paltin Sturdza, sunt rude de gradul V, respectiv VI cu fostul proprietar al padurii. Conform legii, numai rudele care au cel mult gradul IV pot solicita restituirea bunurilor confiscate de comunisti. E adevarat ca Maria Mavrocordat, nascuta Ghika, a contestat modul in care s-a facut impartirea averii, simtindu-se nedreptatita. Pe asta s-a bazat printul Sturdza cand a solicitat retrocedarea Palatului Ghika din Comanesti si a padurilor din Agas, Asau, Brusturoasa, Darmanesti, Dofteana si Palanca.

Rejudecarea nu a mai avut loc

Nicolae Ghika a murit inaintea tatalui sau, iar mosiile au revenit sotiei si celor patru copii ai lor. Maria a deschis doua procese impotriva vaduvei si a fiilor si a castigat unul dintre procese, obtinand sase milioane de lei. Nu era insa suficient. Razboiul in instanta a continuat, iar Curtea de Apel Iasi a dispus anularea actului de partaj dintre Nicolae Ghika si sora acestuia, Maria Mavrocordat. Urmasii lui Nicolae au facut recurs, iar instanta a casat hotararea Curtii de Apel Iasi si a trimis cazul spre rejudecare la Judecatoria Bacau. Rejudecarea nu a mai avut loc niciodata deoarece, in Romania, s-a instalat regimul comunist, care a nationalizat totul. “De la Arhivele Statului, avem dovada ca, in 1949, procesul nu s-a mai rejudecat. Practic, ramane valabil partajul initial”, arata Gh. Manaila, directorul Directiei Silvice Bacau. Prin urmare, “ultima decizie data de o instanta in aceasta speta este cea care caseaza hotararea Curtii de Apel Iasi” si dispune rejudecarea cauzei. Daca rejudecarea nu s-a facut, proprietar al padurii ramane fratele Mariei, Nicolae Ghika, si urmasii acestuia, in timp ce Paltin Sturdza, stranepotul Mariei Mavrocordat, este ruda de gradul VI cu proprietarul. Decizia de casare si trimitere spre rejudecare a fost decoperita de Directia Silvica Bacau in arhivele de stat, in care a scotocit la sange pentru a nu pierde padurea. “34.000 de hectare inseamna doua ocoale. Directia Silvica se judeca si suntem convinsi ca instanta va face dreptate intrucat solicitarea lui Paltin Sturdza nu are suport legal”, declara Gheorghe Manaila, directorul institutiei.

CL Comanesti a pierdut primul proces

Pentru recuperarea Palatului Ghika si a parcului, printul Sturdza se lupta in instanta cu Primaria Comanesti. “Suntem la recurs, declara Viorel Miron, primarul orasului. La prima instanta am pierdut, dar am convenit cu Directia Silvica sa colaboram. S-au gasit documente noi si eu sper sa castigam impreuna.” Palatul Ghika gazduieste, acum, Muzeul de etnografie si arta „Dimitrie N. Ghika – Comanesti”, care detine exponate foarte valoroase: piese etnografice de pe Valea Trotusului, originale si deosebit de rare, picturi, icoane, trofee de vanatoare si obiecte de mobilier care au apartinut familiei Ghika. “Noi am organizat un simpozion «In memoriam Dimitrie Ghika», la care au venit istorici importanti, academicieni si profesori universitari. Am facut o slujba de sfintire la mormant si vreau sa va spun ca erau buruienile de doi metri. Nu sunt interesati de memoria lui Dimitrie Ghika si a familiei, ci de avere”, sustine edilul Viorel Miron. “Averea” pe care ar putea sa o recupereze stranepotii nu este de 34.000 ha de padure, ci de 11.000 ha. Dintre cei patru urmasi ai lui Nicolae Ghika, unul singur se afla in tara la instalarea regimului comunist. Eugen si Nicolae nu s-au mai intors din Elvetia, dupa razboi. Comisia de Aplicare a Reformei Agrare Bacau constata cu sunt absenti, prin urmare, in martie 1946, se dispune expropierea a 2/3 din padurile si fanetele lui Nicolae D. Ghika, decizie ramasa definitiva. Padurile de pe Valea Muntelui intra in administrarea Casei Autonome a Padurilor Statului. Dimitrie Ghika, fiul ramas in tara, detine doar o treime din proprietatea tatalui sau. Trei ani mai tarziu, pleaca in Anglia impreuna cu sotia. Fii si nepotii lui aveau dreptul sa solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru treimea confiscata ilegal de comunisti (11.000 ha), dar n-au facut acest lucru.
Silvia Patrascanu

Pr?p?d în aria protejat? Biosfera Delta Dun?rii, din zona localit??ii const?n?ene Vadu. Un incendiu de propor?ii a distrus peste 200 de hectare de stuf ?i vegeta?ie uscat? ?i a ucis sute de p?s?ri. Focul arde de sambata de pa pranz deoarece este între?inut de vânt. Munca pompierilor este îngreunat? ?i de faptul c? focarul se afl? într-o zon? ml??tinoas?. Initial focul a ars mocnit. Vântul a f?cut îns? ca fl?c?rile s? se extind? necontrolat. Pompierii au reu?it totu?i s? ?in? focul sub control astfel încât fl?c?rile s? nu ajung? ?i la zonele locuite sau la plaja Vadu.
"Nu se poate interveni pentru lichidare deoarece este zon? ml??tinoas? ?i nu putem intra cu for?ele ?i mijloacele necesare. (…) Pân? acum sunt în jur de peste 200 hectare de stuf ?i vegeta?ie uscat? distruse de incendiu", a declarat Adrian Bucnar, de la ISU Constan?a.
Foto: Gandul.info
Sursa: Realitatea.net